ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

„ALEXANDRU CEL BUN”

FACULTATEA ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

CATEDRA ŞTIINŢE UMANISTICE ŞI LIMBI STRĂINE

CURRICULUM
la modulul:
SECURITATEA NATIONALA SI INTERNATIONALA SI
DOCTRINE POLITICO-MILITARE

studii de masterat

AUTOR:
doctor în politologie
conferenţiar universitar
ALBU Natalia
 CHIŞINĂU, 2015
APROB COORDONAT
Locţiitor comandant academie pentru Decan facultate administraţie publică
învăţământ (prorector)
colonel Iurie GÎRNEŢ colonel Sergiu PLOP

„___”______________________2015 „____”____________________ 2015

CURRICULUM
la modulul:
SECURITATEA NAŢIONALĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ ŞI
DOCTRINE POLITICO-MILITARE

Studii de masterat

2
 I. PRELIMINARII

Studiul modulului Securitatea naţională şi internaţională şi doctrine politico-militare este

destinat masteranzilor Academiei Militare, oferindu-le posibilitatea de a înţelege cadrul de
referinţă a conceptelor de securitate, securitate naţională şi securitate internaţională, în raport
cu ideologiile şi doctrinile ce determină politica de securitate a actorilor.

Abordarea sistemică a modulului permite ca conceptele supuse analizei să fie desfăşurate într-un
cadru de abordare strict determinat. De exemplu, redefinirea securităţii,astfel încât să includă şi
dimensiunea economică, ca un element separat şi cu importanţă egală, este concomitentă cu
preocuparea de a identifica şi celelalte dimensiuni ale unei noi agende de securitate (politici
macroeconomice, factori de natură culturală şi de natură politică, militră, mediu etc.). Acest fapt
permite masteranzilor elaborarea unui propriu model al stării de securitate şi argumentarea
propriilor viziuni privind opţiunile de asigurare a securităţii naţionale şi internaţionale.

În acelaşi timp, temele modulului permite studierea metodelor şi tehnicilor de soluţionare a

conflictelor care este o necesitate pentru masteranzii din cadrul Academiei Militare a Forţelor
Armate. Deşi odată cu eliminarea clivajului ideologic ce împărţea Europa şi după liberalizarea
politică şi economică a fostului bloc comunist, riscul unui război între statele europene a devenit
insignifiant, totuşi posibilitatea izbucnirii unor conflicte etnice sau de altă natură nu sunt complet
excluse.

Astfel, în elaborarea modulului au fost aplicate un complex de abordări inter-disciplinare, din

sferele teoriei relaţiilor internaţionale, studiilor de securitate, teoriei şi practicii evaluării şi
analizei stării de securitate, precum şi a riscurilor şi ameninţărilorla adresa securităţii naţionale şi
internaţionale, practicilor şi procedurilor de elaborare a cadrului conceptual al securităţii la nivel
naţional. Un loc aparte în cadrul modulului ocupă evaluarea ideologiilor şi doctrinilor politico-
militare ce fundamentează politica de securitate a actorilor statali şi internaţionali.

Scopul modului constă în dezvoltarea cunoştinţelor privind conceptele de doctrină, securitate

naţională şi internaţională prin prisma înţelegerii faptului că securitatea reprezintă un sistem
funcţional multietajat, extrem de complicat, care este dominat de desfăşurarea continuă a
proceselor de interacţiune şi contrapunere a intereselor cu ameninţările la adresa acestor interese
atât cu caracter intern, cât şi cu caracter extern. Studierea securităţii din această perspectivă,
oferă posibilitatea structurării unei strategii de răspuns, care, pornind de la cauzele crizei
generalizate, tinde să asigure starea de securitate a actorilor implicaţi.

II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

Competenţele studenţilor militari la disciplina dată se definesc în termeni de cunoştinţe,

capacităţi şi aptitudini.

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

 să determine obiectul de studiu a moduluilui Securitate naţională și internaţională și

doctrine politico-militare;
 să distingă noţiunile de bază ale modulului;
3
  să determine obiectivele, conţinutul modulului şi Cartografia studiilor de securitate;
 să definească conceptele de securitate, securitate naţională și internaţională;
 să caracterizeze izvoarele doctrinare ale securităţii naţionale și internaţionale;
 să evidenţieze activitatea din domeniul securităţii și apărării militare;
 să identifice sursele de insecuritate și principalele pericole ce ţin de domeniul politico-
militar;
 să descrie activitatea principalelor organizaţii politico-militare;
 să determine modalităţile de asigurare a securităţii naţionale și internaţionale;
 să înţeleagă modalităţile de elaborare a unei Strategii de Securitate Naţională;
 să evidenţieze sursele ideologice și doctrinare ale politicii de securitate;
 să determine tipologia și dinamica conflictelor internaţionbale.

La nivel de aplicare:

 să determine specificul fiecărei dimensiuni din domeniul securităţii naţionale;

 să aibă abilităţi de a contribui la elaborarea cadrului conceptual al securităţii naţionale a
Republicii Molodva;
 să poată propune idei și concepţii privind actualizarea Doctrinei Militare a Republicii
Moldova;
 să aibă abilităţi de a pregăti desfăşurarea diferite activităţi din domeniul securităţii
naţionale;
 să stabilească structura riscurilor la adresa securităţii naţionale a Republicii Moldova;
 să opereze cu datele informative ce ţin de securitatea naţională și internaţională;
 să identifice principalele probleme ale Reformei de Securitate a Republicii Moldova;
 să însuşească mecanismele de reglementare a conflictelor de diferite niveluri;
 să argumenteze necesitatea utilizării mijloacelor paşnice de reglementare a conflictelor;
 să compare conflictele internaţionale pentru găsirea unei bune soluţii de reglementare a
lor.

La nivel de integrare:

 să aprecieze importanţa studierii temelor din cadrul acestui modul;

 să determine, ţinând cont de anumiţi factori, starea de securitate naţională a unui actor
statal;
 să poată aprecia importanţa corelaţiei dintre militar și nonmilitar în cadrul activităţii sale;
 să poată identifica instituţiile reponsabile de sectorul de securitate și determine să locul
structurilor de forţă în cadrul sistemului de securitate a Republicii Moldova;
 să elaboreze proiecte de documnete ce ţin de activitatea din domeniul de securitate
militară;
 să poată elabora proiecte de cercetare ştiinţifică privind securitatea naţională;
 să identifice mecanisme de asigurare a securităţii naţionale și internaţionale;
 să aprecieze importanţa factorului ideologic și doctrinar în manifestarea politicii marilor
puteri;
 să propună iniţiative de eficientizare a metodelor de reglementare a conflictului
transnistrean și a altor conflicte;
 să evalueze eficienţa mijloacelor de soluţionare a conflictelor internaţionale și a
acţiunilor post-conflict;
 să determine importanţa activităţii instituţiilor internaţionale în asigurarea securităţii
internaţionale.

4
 III. ADMINISTRAREA MODULULUI / DISCIPLINEI

Codul Anul Sem. Numărul de Evaluarea Responsabil de

modulului / de ore modul /
disciplinei în studii C S L Nr. de Forma de disciplină
planul de credite evaluare
învăţămînt
F.01.O.002 I I 12 18 3 examen N. Albu

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la curs / prelegeri

 Nr. Teme Număru

d/o l  de ore
1. Conceptele de securitate și securitate naţională: repere teoretice. Clasificarea 2
dimensiunilor securităţii naţionale
2. Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale 2
3. Elemente de fundamentare şi implementare a politicii de securitate a 2
Republicii Moldova: cadrul juridic și instituţional
4. Sursele și suportul politico-ideologic ale doctrinelor politico-militare. 2
Tipuri de doctrine
5. Securitatea internaţională: teorii şi curente de gândire 2
6. Surse de instabilitate ale securităţii internaţionale și formele acestora. Crize și 2
conflicte internaţionale
Total: 12

b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la curs / seminare

Nr Teme Numărul 
d/o de ore
1. Conceptele de securitate și securitate naţională: repere teoretice. 2
Clasificarea dimensiunilor securităţii naţionale
2. Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale 2
3. Elemente de fundamentare şi implementare a politicii de securitate. 2
Reforma sectorului de apărare și securitate în Republica Moldova
4. Tipuri de doctrine politico-militare. Principalele doctrine politico-militare în 2
dinamica evoluţiei comparate
5. Surse de instabilitate ale securităţii internaţionale și formele acestora. 2
Conflictul internaţional: tipuri și etapele de desfășurare
6. Crizele politico-militare la etapa actuală 2
7. Metodele şi procedeele soluţionării conflictelor - mijloacele politico- 2
diplomatice și jurisdicţionale
8. Dimensiunea de securitate a ordinii internaţionale. Instituţii şi organizaţii 2
internaţionale
9. Crizele și conflictele internaţionale la etapa actuală: studiu de caz 2
Total: 18

5
 V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Tema 1. Conceptele de securitate și securitate naţională: repere teoretice. Clasificarea

dimensiunilor securităţii naţionale
Lecţia 1. Conceptele de securitate şi securitate naţională: teorii şi curente de gândire.
Clasificarea dimensiunilor securităţii naţionale Prelegere – 2 ore
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să însuşească scopul şi obiectivele 1. Conceptul de securitate şi securitate
principale ale disciplinei; naţională: definire şi evoluţie.
 să cunoască locul, rolul şi importanţa 2. Domenii de referinţă ale securităţii:
disciplinei; Cartografia studiilor de securitate.
 să opereze cu noţiunile fundamentale. 3. Caracterul comprehensiv al securităţii.
 să înţeleagă esenţa caracterului 4. Structura dimensională a securităţii
comprehensiv al securităţii; naţionale.
 să cunoască caracterul complex al 5. Cadrul conceptual al securităţii economice.
dimensiunii politice a securităţii naţionale; 6. Securitatea societală şi securitatea socială.
 să evalueze importanţa dimensiunii 7. Conţinutul principiilor specifice securităţii
economice a securităţii naţionale militare.
8. Securitatea mediului.

Lecţia 2. Conceptele de securitate şi securitate naţională: teorii şi curente de gândire.
Clasificarea dimensiunilor securităţii naţionale. Seminar – 2 ore

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

 să defineacscă conceptele de securitate şi 1. Conceptul de securitate şi securitate
securitate naţională; naţională: definire şi evoluţie.
 să aduceă exemple de teorii şi curente de 2. Domenii de referinţă ale securităţii:
gândire asupra studiilor de securitate ; Cartografia studiilor de securitate.
 să evalueze rolul noilor curente în 3. Nouă abordare a studiilor de securitate:
abordarea studiilor de securitate: Barry Barry Buzan.
Buzan; 4. Structura dimensională a securităţii
 să însușească componentele structurale ale naţionale.
securităţii naţionale; 5. Definirea securităţii militare:
 să definească securitatea militară conform a) Conţinutul principiilor specifice
documentelor politico-juridice ale securităţii militare.
Republicii Moldova; b) Instituţii de asigurare a securităţii
 să însuşească principiile specifice militare.
securităţii militare; c) Conţinutul principiilor specifice
securităţii militare.
 să identifice importanţa securităţii
6. Securitatea mediului. Acţiunile militare şi
mediului în sistemul de securitate
securitatea mediului.
naţională a unui stat;
 să poată analiza sistemic dimensiunile
securităţii naţionale.
Tema 2. Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale: cadrul teoretic
Lecţia 1. Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale: cadrul teoretic
Prelegere – 2 ore
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să însuşească structura riscurilor şi 1. Structura riscurilor şi ameninţărilor la
ameninţărilor la adresa securităţii adresa securităţii naţionale: cadrul teoretic.
naţionale; 2. Natura riscurilor şi ameninţărilor la adresa
 să înţeleagă caracterul complex al securităţii naţionale.
6
 riscurilor şi ameninţărilor politice; 3. Riscuri şi ameninţări de natură economică.
 să determine structura riscurilor şi 4. Riscuri şi ameninţări de natură politică.
ameninţărilor economice şi sociale; 5. Riscuri şi ameninţări de natură socială şi
 să evalueze gravitatea ameninţărilor societală.
asimetrice la adresa securităţii naţionale. 6. Atle provocări la adresa securităţii
naţionale. Ameninţări asimetrice.
Lecţia 2. Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale Seminar – 2 ore
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să determine structura riscurilor şi 1. Structura riscurilor şi ameninţărilor la
ameninţărilor la adresa securităţii adresa securităţii naţionale: cadrul teoretic.
naţionale; 2. Riscuri şi ameninţări de natură militară.
 să evidenţieze corelaţia dintre ameninţările 3. Riscuri şi ameninţări de natură economică.
de origine politică, economică, socială, 4. Riscuri şi ameninţări de natură politică,
militară şi ecologică; societală şi socială.
 să stabilească nivelul riscurilor şi 5. Contracararea ameninţărilor de natură
ameninţărilor ale factorilor tehnogeni şi ecologică.
calamităţilor naturale; 6. Determinaţi și structuraţi riscurile şi
 să caracterizeze natura riscurilor şi ameninţările la adresa securităţii naţionale
ameninţărilor la adresa securităţii naţionale a Republicii Moldova.
a Republicii Moldova conform Concepţiei
securităţii naţionale a Republicii Moldova;
 să poată determina provocările actuale la
adresa securităţii naţionale a Republicii
Moldova.
Tema 3. Elemente de fundamentare şi implementare a politicii de securitate a
RepubliciiMoldova: cadrul juridic și instituţional
Lecţia 1.Cadrul politico-juridic și instituţional al securităţii naţionale a Republicii Moldova.
Prelegere – 2 ore
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să însuşească sensul şi semnificaţia 1. Elemente de fundamentare şi
politicilor de securitate; implementare a politicii de securitate.
 să poată identifica elementele de 2. Interesul naţional.
implementare a politicii de securitate 3. Concepţia securităţii naţionale a Republicii
naţională; Moldova.
 să identifice interesul naţional al 4. Strategia securităţii naţionale a Republicii
Republicii Moldova în scopul identificării Moldova.
intereselor de securitate; 5. Doctrina militară, Legea securităţii
 să evidenţieze actele normative naţionale statului, Legea organelor securităţii statului,
ce reglementează activitătea din domeniul Legea apărării naţionale.
securităţii naţiionale; 6. Concepţia Reformei militare a Republicii
 să identifice principalele instituţii de Moldova;
asigurare a securităţii naţionale a 7. Mecanismele şi mijloac de garantare a
Republicii Moldova securităţii Republicii Moldova.
8. Instituţiile statale competente în procesul
de elaborare şi realizare a sistemului
securităţii naţionale a Republicii Moldova.
9. Rolul Armatei Naţionale în procesul de
garantare a securităţii Republicii Moldova.
Lecţia 2. Elemente de fundamentare şi implementare a politicii de securitate. Reforma
sectorului de securitate şi apărare în Republica Moldova. Seminar – 2 ore

7
 Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să determine cadrul conceptual al 1. Cadrul conceptual al fenomenului
fenomenului „Controlul democratic asupra „controlul democratic asupra sectorului de
sectorului de securitate”; securitate”.
 să stabilească corelaţia dintre militar- 2. Reforma sectorului de securitate în
nonmilitar în cadrul securităţii naţionale ; Republica Moldova.
 să identifice principalele mecanisme ce 3. Implementarea planului de acţiuni Uniunea
contribuie la desfăşurarea Reformei Europeană - Moldova şi Reforma
Sectorului de securitate în Republica sectorului de securitate.
Moldova; 4. IPAP-ul şi Reforma sectorului de
 să poată evalua implementarea planului de securitate în Republica Moldova.
acţiuni Uniunea Europeană - Moldova şi 5. Monitorizarea bugetului sectorului de
Reforma sectorului de securitate; securitate: rolul parlamentului și curţii de
 să poată aprecia caracterul Reformei conturi.
sectorului de securitate în Republica 6. Dislocarea trupelor militare în afara ţării și
Moldova în contextul IPAP-ului. controlul parlamentar.

Tema 4. Sursele și suportul politico-ideologic ale doctrinelor politico-militare.

Tipuri de doctrine
Lecţia 1. Sursele și suportul politico-ideologic ale doctrinelor politico-militare.
Tipuri de doctrine Prelegere – 2 ore
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să însuşească elementele de fundamentare 1. Elemente de fundamentare ale
ale doctrinelor politico-militare; doctrinelor politico-militare.
 să înţeleagă corelaţia ideologie-doctrină; a) Doctrina: noţiuni, concepte, tipologii.
 să cunoască fundamentele gândirii şi b) Corelaţia ideologie-doctrină (doctrine
acţiunii doctrinare ale actorilor mediului de expresie liberală, marxistă ,
de securitate; comunistă social- democrată,
 să însuşească sursele primare ale conservatoare, fascistă).
doctrinelor de securitate; c) Fundamentele gândirii şi acţiunii
 să determine suportul politico-militar şi doctrinare ale actorilor mediului de
confesional al doctrinelor de securitate. securitate.
2. Sursele primare ale doctrinelor de
securitate.
a) Panidelile ca sursă a doctrinelor de
securitate.
b) Suportul politico-militar şi confesional
al doctrinelor de securitate.
Lecţia 2. Tipuri de doctrine politico-militare. Principalele doctrine politico-militare în dinamica
evoluţiei comparate Seminar – 2 ore
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să însuşească elementele de fundamentare 1. Doctrine politico-militare – retrospectiva
ale doctrinelor politico-militare; istorică (doctrina Monroe, doctrina Wilson,
 să identifice neechivalenţe între doctrinele doctrina Ripostei Flexibile, și alte doctrine
de securitate ale centrelor de putere și din perioada Războiului Rece).
statelor naţionale; 2. Tipuri de doctrine de securitate (doctrine cu
 să poată determina corelaţia dintre caracter de generalitate; doctrine
doctrina politico-militară, politica de americane; doctrine britanice/ doctrine
apărare și securitate; franceze; alte doctrine europene; doctrine
 să analizeze cadrul doctrinar privind sovietice/ ruseşti; doctrine asiatice;
securitatea militară a Republicii doctrine din Orientul Mijlociu).

8
 Moldova; 3. Neechivalenţe între doctrinele de securitate
 să poată analiza pricipalele doctrine ale centrelor de putere și statelor naţionale.
politico-militare în dinamica evoluţiei 4. Corelaţia dintre doctrina politico-militară,
comparativa. politica de apărare și securitate.
5. Analiza comarată a doctrinilor militare a:
SUA, Chinei, Federaţiei Ruse, etc.
Tema 5. Securitatea internaţională: teorii şi curente de gândire
Lecţia 1. Securitatea internaţională: teorii şi curente de gândire. Prelegere – 2 ore

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

 să definească domeniul de studiu al 1. Introducere în securitatea internaţională.
securităţii inernaţionale; 2. Fundamentele studiilor de securitate:
 să însuşească teoriile şi curentele de Hobbes şi „dilema de securitate”.
gândire asupra studiilor de securitate; 3. Fundamentele studiilor de securitate:
 să determine importanţa studierii Clausewitz şi „Războiul pur”.
conceptului „dilema de securitate”; 4. Fundamentele studiilor de securitate:
 să evidenţieze obiectul securităţii Ticidide şi „dilema de securitate”.
internaţionale conform următoarelor şcoli: 5. Karl Deutsch şi „comunitatea de
Realismul și Neorealismul; securitate”.
 să stabilească rolul teoriilor concurente ale 6. Şcolile clasice ale securităţii: Realismul și
securităţii – Instituţionaliştii liberali și Neorealismul.
Liberalismul economic – în 7. Teorii concurente ale securităţii:
fundamentarea studiilor de securitate; Instituţionaliştii liberali și Liberalismul
 să determine corelaţia dintre securitatea economic.
naţională și internaţională. 8. Nouă abordare a studiilor de securitate:
constructivismul şi reprezentările sociale a
securităţii internaţionale.
9. Corelaţia dintre securitatea naţională și
internaţională.
Tema 6. Surse de instabilitate ale securităţii internaţionale și formele acestora. Conflicte
internaţionale
Lecţia 1. Surse de instabilitate ale securităţii internaţionale și formele acestora.
Prelegere – 2 ore
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
1. Securitate şi stabilitate.
 să caracterizeze principalelor surse de 2. Sursele de instabilitate - natură şi spaţii de
instabilitate. manifestare.
 să determine corelaţia dintre securitate și 3. State slabe-state puternice. Producătorii şi
stabilitate. consumatorii de securitate.
 să caracterizeze formele de agresiuni; 4. Agresiuni. Forme de agresiuni.
 să evalueze principalele provocări militare 5. Provocările tradiţionale și competiţia
la adresa securităţii; militară.
 să analizeze principalele ameninţări 6. Războiul.
militare în cadrul securităţii 7. Provocările neregulate în contracararea
internaţionale; oponenţilor și provocări disturbatoare.
 să identifice aspectele militare ale Provocările catastrofice (scopuri teroriste
Conflictului Transnistrean; a armelor de distrugere în masă sau a
 să poată analiza principalele ameninţări tehnologiilor de producere a acestora).
militare în cadrul securităţii 8. Ameninţările militare şi de altă origine la
internaţionale ; adresa securităţii internaţionale.
 să elaboreze un proiect la tema: Specificul
9
 contradicţiilor la etapa actuală şi
metodele de contracarare a terorismului.
Lecţia 2. Conflictul internaţional: tipuri și etapele de desfășurare. Seminar – 2 ore

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

 să definească noţiunea de conflict şi 1. Noţiunea de conflict. Elementele
elementele sale structurale; structurale ale conflictelor. Funcţiile
 să însuşească cadrul de referinţă al conflictelor.
sistemului conflictului internaţional; 2. Sistemul conflictului internaţional.
 să înţeleagă importanţa clasificării 3. Dinamica conflictului internaţional.
conflictelor internaţionale; 4. Tipologia conflictelor internaţionale.
 să identifice condiţiile şi cauzele apariţiei 5. Sursele şi particularităţile noii generaţii de
conflictelor internaţionale; conflicte internaţionale din perioada
 să determine dinamica şi etapele contemporană.
conflictelor internaţionale şi regionale; 6. Etapele conflictului. Etapa latentă. Etapa
 să poată elabora structura unui conflict formării conflictului. Escaladarea
internaţional, reieşind din situaţia conflictului. Etapa finală a conflictului.
conflictului, orientarea conflictuală şi 7. Structura conflictelor internaţionale.
comportarea conflictuală; Situaţia conflictului, orientarea
conflictuală, comportarea conflictuală.
 să poată analiza interacţiunea laturilor şi
comportarea participanţilor al conflictului
internaţional.
Tema 7. Metodele şi procedeele soluţionării conflictelor – mijloace politico-diplomatice și
jurisdicţionale
Lecţia 1. Metodele şi procedeele soluţionării conflictelor – mijloace politico-diplomatice și
jurisdicţionale Seminar – 2 ore
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să determine principalele metodele de 1. Metodele de preîntâmpinare, înlăturare a
prîntîmpinare, înlăturare a cauzelor motivelor conflictelor.
conflictuale; 2. Noţiunea de reglementare a conflictului.
 să determine căile şi metodele Căile şi metodele reglementării
reglementării conflictelor internaţionale să conflictelor internaţionale.
detremine formele finalizării conflictelor; 3. Formele finalizării conflictelor.
 să identifice factorii principali ce 4. Noţiunea de negociere şi elementele
influenţează soluţionarea paşnică a structurale ale acestei proceduri.
conflictelor: instituţional, consensual, 5. Modelul unilateral şi bilateral de
cumulativ, a experienţei istorice, soluţionare a conflictelor: avantaje şi
psihologice, ş.a.; pericole.
 să însuşească elementele structurale ale 6. Rolul mediatorului în reglementare
procedurii de negocieri; conflictelor.
 să poată determina avantajele şi pericole 7. Consensul și Compromisul.
modelul unilateral şi bilateral de 8. Esenţa şi funcţiile Arbitrajului în
soluţionare a conflictelor; reglementarea diferendelor internaţionale.
 să evidenţeieze rolul mediatorului în 9. Rolul Curţii Internaţionale de Justiţie în
reglementare conflictelor; soluţionarea conflictelor. Caracteristicile
specifice ce individualizează aceste
 să obţină capacităţi ce ar permite dirijarea
metode.
situaţiilor conflictuale;
 să detremine importanţa Arbitrajului în
reglementarea diferendelor;
 să determine caracteristicile specifice ce

10
 individualizează metodele Curţii
Internaţionale de Justiţie în soluţionarea
conflictelor.
Tema 8. Dimensiunea de securitate a ordinii internaţionale. Instituţii şi organizaţii
internaţionale
Lecţia 1. Dimensiunea de securitate a ordinii internaţionale. Instituţii şi organizaţii
internaţionale în reglemntarea conflictelor internaţionale Seminar – 2 ore
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să definească noţiunea de ordine 1. Structuri de securitate de nivel global.
internaţională; Modele de asigurare a ordinii
 să însuşească principalele modele de internaţionale.
asigurare a ordinii şi securităţii 2. ONU şi rolul său în securitatea
internaţionale; internaţională.
 să poată realiza o analiză comparată a 3. NATO și reglementarea conflictelor
principalelor instituţii internaţionale de regionale şi internaţionale.
asigurare a securităţii internaţionale; 4. Dimensiunea de securitate şi apărare a UE
 să determine capabilităţile ONU în (PESC și PESA).
soluţionarea conflictelor internaţionale; 5. Uniunea Europeană şi gestionarea
 să evalueze rolul NATO în reglementarea conflictelor.
conflictelor regionale şi internaţionale; 6. Parteneriatul Strategic NATO – UE.
 să determine rolul Uniunii Europene în Implicaţii pentru securitatea europeană şi
dezvoltarea sistemului de gestionare a internaţională.
crizelor şi conflictelor internaţionale; 7. Activitatea OSCE în reglementarea
 să determine aportul OSCE la misiunea de conflictelor.
reglementare a conflictelor.
Tema 9. Crizele și conflictele internaţionale la etapa actuală
Lecţia 1. Crizele și conflictele internaţionale la etapa actuală Seminar – 2 ore
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să însuşească teoria şi fenomenologia 1. Teoria şi fenomenologia crizei. Crize de
crizei; sistem. Crize de proces
 să determine tipologia şi structura crizelor; 2. Tipologia şi structura crizelor.
 să analizeze în evoluţeie compartivă crizele 3. Crizele politico-militare. Tipologia şi
politico-militare; fizionomia crizelor politico-militare.
 să poată contribui cu soluţii privind 4. Noi caracteristici ale crizelor politico-
gestionarea crizelor politico-militare; militare.
 să aprecieze acţiunile forţelor armate în 5. Gestionarea crizelor politico-militare.
zonele de criză şi conflict. 6. Acţiuni ale forţelor armate în zonele de
criză şi conflicte.
7. Acţiuni specifice forţelor armate în procesul
de gestionare a crizelor interne.

11
 VI. TEMATICA PENTRU ACTIVITATEA INDIVIDUALĂ
Nr. Produs preconizat
1. REFERAT
Nouă modalitate de abordare a
studiilor de securitate:
constructivismul şi reprezentările
sociale ale securităţii internaţionale.
2. DEZBATERI
Impactul factoril geopolitici asupra
securităţii naţionale
3. PROIECT
Promovarea culturii de securitate în
cadrul instituţiilor de securitate
4. ESEU
Globalizarea: ameninţare sau
beneficiu?
5. COMUNICARE
Specificul contradicţiilor
internaţionale la etapa actuală şi
lupta împotriva terorismului.
Strategii de realizare Criterii de evaluare
Studiu bibliografic - Profunzimea studiului
Studii teoretico-analitic - Diversitatea surselor
Elaborarea şi - Analiza critică a
prezentarea informaţiei rezultatelor prezentate
analitice - Volumul referatului
- Identificarea
posibilităţilor de aplicare
a rezultatelor
- Relevanţa concluziilor
- Originalitatea formei de
prezentare
Studiu bibliografic - Profunzimea studiului
Studii teoretico-analitic - Diversitatea surselor
Elaborarea şi - Analiza critică a
prezentarea informaţiei rezultatelor prezentate
analitice - Identificarea
posibilităţilor de aplicare
a rezultatelor
- Relevanţa concluziilor
- Originalitatea formei de
prezentare
Studiu bibliografic - Profunzimea studiului
Studii teoretico-analitic - Diversitatea surselor
Prezentarea în formă de - Analiza critică a
PowerPoint rezultatelor prezentate
Elaborarea şi - Volumul comunicării
prezentarea informaţiei - Identificarea
analitice posibilităţilor de aplicare
a rezultatelor
- Relevanţa concluziilor
- Originalitatea formei de
prezentare
Studiu bibliografic - Profunzimea studiului
Studii teoretico-analitic - Analiza critică a
Aplicarea analizei şi rezultatelor prezentate
sintezei - Identificarea
Manifestarea propriei posibilităţilor de aplicare
opinii a rezultatelor
- Relevanţa concluziilor
- Originalitatea formei de
prezentare
Studiu bibliografic - Profunzimea studiului
Studii teoretico-analitic - Diversitatea surselor
Elaborarea şi - Analiza critică a
prezentarea informaţiei rezultatelor prezentate
analitice - Volumul referatului
- Identificarea
posibilităţilor de aplicare
a rezultatelor
12

6. PROIECT DE CERCETARE
Dinamica conflictului
internaţional: studiu de caz
Structura proiectului:
 Istoria conflictului
 Cauzele conflictului
 Subiecţii implicaţi în
conflict
 Tipul conflictului
 Etapele conflictului
 Metodele de soluţionare
 Bilanţ şi consecinţe
 Prognoze,concluzii,
aserţiuni
7. STUDIU COMPARAT
Modalităţi de gestionare a crizelor
în cadrul Uniunii Europene şi
Alianţei Nord Atlantice
- Relevanţa concluziilor
- Originalitatea formei de
prezentare
Studiu bibliografic - Profunzimea studiului
Studii teoretico-analitic - Diversitatea surselor
Prezentarea în formă de - Analiza critică a
PowerPoint rezultatelor prezentate
Elaborarea şi - Identificarea
prezentarea informaţiei posibilităţilor de aplicare
analitice a rezultatelor
- Relevanţa concluziilor
- Originalitatea formei de
prezentare
Studiu bibliografic - Profunzimea studiului
Studii teoretico-analitic - Diversitatea surselor
Elaborarea şi - Analiza critică a
prezentarea informaţiei rezultatelor prezentate
analitice - Identificarea
posibilităţilor de aplicare
a rezultatelor
- Relevanţa concluziilor
- Originalitatea formei de
prezentare
13
 VII. EVALUAREA DISCIPLINEI

În contextul evaluării curriculare vor fi aplicate toate tipurile de evaluare: iniţială,

formativă, curentă şi sumativă/finală. Evaluarea nivelului de cunoştinţe acumulate de studenţi în
cadrul cursului şi a gradului de accesibilitate şi actualitate a conţinutului cursului se va face în
două etape: evaluarea curentă (la sfârşitul fiecărei lecţii/ seminar) care va fi constituită din
lucrări de control la temele: Tema 2, Tema 5 și evaluarea finală (la sfârşitul semestrului).

1. TEMELE PENTRU EVALUĂRILE CURENTE

TEMA 2. Riscuri și ameninţări la adresa securităţii naţionale

1. Structura riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale: cadrul teoretic.
2. Riscuri şi ameninţări de natură militară.
3. Riscuri şi ameninţări de natură economică.
4. Riscuri şi ameninţări de natură politică, societală şi socială.
5. Contracararea ameninţărilor de natură ecologică.
6. Determinaţi și structuraţi riscurile şi ameninţările la adresa securităţii naţionale a Republicii
Moldova.

TEMA 5. Securitatea internaţională: teorii şi curente de gândire

1. Introducere în securitatea internaţională.
2. Fundamentele studiilor de securitate: Hobbes şi „dilema de securitate”.
3. Fundamentele studiilor de securitate: Clausewitz şi „Războiul pur”.
4. Fundamentele studiilor de securitate: Ticidide şi „dilema de securitate”.
5. Karl Deutsch şi „comunitatea de securitate”.
6. Şcolile clasice ale securităţii: Realismul și Neorealismul.
7. Teorii concurente ale securităţii: Instituţionaliştii liberali și Liberalismul economic.
8. Nouă abordare a studiilor de securitate: constructivismul şi reprezentările sociale a
securităţii internaţionale.
9. Corelaţia dintre securitatea naţională și internaţională.

Tema 3. Elemente de fundamentare şi implementare a politicii de securitate a Republicii

Moldova: cadrul juridic şi instituţional.

1. Elemente de fundamentare şi implementare a politicii de securitate.

2. Premisele construirii politicii de securitate.
3. Cadrul conceptual al politicii de securitate naţională.
4. Doctrina militară a Republicii Moldova.
5. Concepţia Securităţii Naţionale a Republicii Moldova: analiză comparată.
6. Elaborarea Strategiei de Securitate Naţională ale actorilor statali.

2. EVALUAREA SUMATIVĂ FINALĂ: EXAMEN

Subiectele pentru examen la modulul „Securitatea naţională şi internaţională şi

doctrini politico-militare”

1. Definirea conceptelor de securitate şi securitate naţională.

2. Domenii de referinţă ale securităţii şi Cartografia studiilor de securitate.
3. Naţional şi internaţional în abordarea securităţii.
4. Subiecţii(actorii) şi ediul de securitate.
5. Dimensiunile securităţii naţionale: abordări teoretice.
6. Securitatea militară. Conţinutul principiilor specifice securităţii militare.
14
7. Complexitatea dimensiunii politice a securităţii.
8. Cadrul conceptual al securităţii economice.
9. Securitatea societală şi securitatea socială.
10. Securitatea mediului. Acţiunile militare și securitatea mediului.
11. Determinarea structurii riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale: cadrul
teoretic.
12. Natura riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale: riscuri şi ameninţări
economice.
13. Natura riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale: riscuri și ameninţări
politice.
14. Natura riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale: riscuri şi ameninţări
sociale.
15. Determinarea ameninţărilor militare.
16. Complexittaea ameninţărilor de natură ecologică.
17. Atle provocări la adresa securităţii naţionale. Ameninţări asimetrice.
18. Politica de securitate: sens şi semnificaţie. Funcţiile politicii de securitate.
19. Premisele construirii politicii de securitate.
20. Elemente de implementare a politicii de securitate. Strategia de Securitate Naţională.
21. Cadrul conceptual al politicii de securitate naţională al republicii Moldova.
22. Cadrul instituţional de asigurare a securităţii naţionale a Republicii Moldova. Consiliul
Suprem de Securitate.
23. Evaluarea stării de securitate naţională a Republicii Moldova.
24. Reforma sectorului de apărare și securitate în Republica Moldova.
25. Implementarea planului de acţiuni Uniunea Europeană - Moldova și reforma sectorului de
securitate.
26. IPAP-ul și Reforma Sectorului de securitate în RM.
27. Dislocarea trupelor militare în afara ţării și controlul parlamentar.
28. Doctrină: noţiuni, concepte, tipologii.
29. Corelaţia ideologie-doctrină (doctrine de expresie liberală, marxistă , comunistă social-
democrată, conservatoare, fascistă).
30. Fundamentele gândirii şi acţiunii doctrinare ale actorilor mediului de securitate.
31. Panidelile ca sursă a doctrinelor de securitate (eurocentrismul; panslavismul; pan-
germanismul; sionismul; paniranismul; panfinismul; turanismul; panturcismul; pan-
arabismul; panamericanismul; panafricanismul; panasianismul; paneuropeismul;
panislamismul).
32. Suportul politico-militar şi confesional al doctrinelor de securitate.
33. Pricipalele doctrine politico-militare în dinamica evoluţiei comparative.
34. Tipuri de doctrine de securitate (doctrine cu caracter de generalitate; doctrine americane;
doctrine britanice/ doctrine franceze; alte doctrine europene; doctrine sovietice/ ruseşti;
doctrine asiatice; doctrine din Orientul Mijlociu).
35. Neechivalenţe între doctrinele de securitate ale centrelor de putere și statelor naţionale.
36. Corelaţia dintre doctrina politico-militară, politica de apărare și securitate.
37. Doctrina militară a Republicii Moldova.
38. Introducere în securitatea internaţională.
39. Fundamentele studiilor de securitate: Hobbes şi „dilema de securitate”.
40. Fundamentele studiilor de securitate: Clausewitz şi „Războiul pur”.
41. Fundamentele studiilor de securitate: Ticidide şi „dilema de securitate”.
42. Karl Deutsch şi „comunitatea de securitate”.
43. Şcolile clasice ale securităţii: Realismul și Neorealismul.
44. Teorii concurente ale securităţii: Instituţionaliştii liberali și Liberalismul economic.
45. Nouă abordare a studiilor de securitate: constructivismul şi reprezentările sociale a
securităţii internaţionale.
15
46. Corelaţia dintre securitatea naţională şi internaţională.
47. Surse de instabilitate ale securităţii internaţionale și formele acestora.
48. Provocările neregulate în contracararea oponenţilor şi provocări disturbatoare. Provocările
catastrofice (scopuri teroriste a armelor de distrugere în masă sau a tehnologiilor de
producere a acestora).
49. Alianţe politico-militare – mecanisme de asigurare a securităţii.
50. Apărarea naţională şi apărarea colectivă: analiză comparată.
51. Conceptul de apărare colectivă în cadrul instituţiilor internaţionale.
52. Conflictul internaţional – concept, esenţă şi forme de manifestare.
53. Tipologia conflictelor internaţionale. Sursele şi particularităţile noii generaţii de conflicte
internaţionale din perioada contemporană.
54. Structura conflictelor internaţionale. Situaţia conflictului, orientarea conflictuală,
comportarea conflictuală. Interacţiunea laturilor şi comportarea participanţilor la conflictul
internaţional.
55. Condiţiile şi cauzele apariţiei conflictelor internaţionale
56. Dinamica şi etapele conflictelor internaţionale şi regionale.
57. Etapele conflictului. Etapa latentă. Etapa formării conflictului. Escaladarea conflictului.
Etapa finală a conflictului.
58. Noţiunea de preîntîmpinare a conflictului internaţional. Metodele de prîntîmpinare,
înlăturare a motivelor conflictelor.
59. Noţiunea de reglementarea conflictului. Factorii principali ce influenţează soluţionarea
paşnică a conflictelor: instituţional, consensual, cumulativ, a experienţei istorice,
psihologice ş.a.
60. Noţiunea de negociere şi elementele structurale ale acestei proceduri. Caracteristicile
negocierii. Obiectul şi funcţiile negocierii. Etapele procesului de negocieri.
61. Căile şi metodele reglementării conflictelor internaţionale. Rolul mediatorului în
reglementare conflictelor.
62. Importanţa Arbitrajului în reglementarea diferendelor. Esenţă şi funcţii.
63. Rolul Curţii Internaţionale de Justiţie în soluţionarea conflictelor. Caracteristicile specifice
ce individualizează aceste metode.
64. Importanţa Organizaţiilor Internaţionale în soluţionarea diferendelor.
65. Structuri de securitate de nivel global. ONU şi rolul său în securitatea internaţională.
66. Rolul NATO în reglementarea conflictelor regionale şi internaţionale.
67. Aportul OSCE la misiunea de reglementare a conflictelor.
68. Teoria şi fenomenologia crizei. Tipologia şi structura crizelor.
69. Crizele politico-militare. Tipologia şi fizionomia crizelor politico-militare. Gestionarea
crizelor politico-militare.
70. Analiza detaliată a unui conflict studiat.
71. Acţiuni ale forţelor armate în zonele de criză şi conflicte.
72. Acţiuni specifice forţelor armate în procesul de gestionare a crizelor interne.
73. Dimensiunea de securitate şi apărare a UE (PESC și PESA).
74. Parteneriatul Strategic NATO – UE. Implicaţii pentru securitatea europeană şi
internaţională.

16
Exemplu de TEST cu trei subiecte

Pentru examen la modulul „Securitatea naţională şi internaţională şi doctrini politico-

militare”

I. Definirea securităţii internaţionale. Teorii şi curente de gândire.

1.1 Definiţi noţiunea de securitate internaţională ţinînd cont de reprezentările fundamentale:
Hobbes şi „dilema de securitate”, Clausewitz şi „Războiul pur” și Ticidide şi „dilema de
securitate”.
1.2 Caracterizaţi obiectul securităţii conform școlilor clasice: Realismul și Neorealismul.
1.3 Argumentaţi dacă următorii factori reprezintă surse de instabilitat al sitemului de securitate
internaţională: a) Statele; b) Agresiuni; c) Colaborarea; d) Războiul; e) Provocările
catastrofice; f) alţi actori internaţionali.

II. Particularităţile de elaborare şi reglementare ale politicii de securitate naţională.

1.1. Determinaţi sensul şi funcţiile politicii de securitate naţională.
1.2. Stabiliţi cadrul conceptual al politicii de securitate naţională al Republicii oldoba.
1.3. Argumentaţi dacă pot fi considerate premise ce fundamentează politica de securitate
naţională următorii factori: a) Situaţia geopolitică; b) Sistemul şi regimul politic; c) Dreptul
internaţional; d) Interesul naţional; e) Resursele; f) Starea de securitate naţională. Completaţi
lista de factori.

III. Elemente de fundamentare ale doctrinelor politico-militare.

1. Definiţi şi structuraţi(tipologia) noţiunea de doctrină.
2. Determinaţi corelaţia dintre doctrina politico-militară, politica de apărare şi securitate.
3. Prezentaţi pricipalele doctrine politico-militare în dinamica evoluţiei comparative.

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Alexandrescu, Grigore - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Ameninţări la

adresa securităţii, Ed. Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004
2. Arsenie V., Sîrbu C. Surprinderea în lupta armată, Editura Militară, Bucureşti, 1993.
3. Arsenie V., ş.a. Eseu despre strategia şi tactica militară, Editura Academiei de Înalte Studii
Militare, Bucureşti, 1995
4. Beaufre A. Introducere în strategie. Strategia acţiunii, Editura Militară, Bucureşti, 1974
5. Beaufre A. Strategie pentru viitor, Editura Militară, Bucureşti, 1991
6. Binnendijk, Hans şi Patrick L. Clawson, Tuning the Instruments of National Power, în „Joint
Forces Quarterly”,iarna 2002-2003
7. Bogatîi I. Evaluarea conceptului de securitate naţională a Republicii Moldova: dimensiuni
politico-economice // Studii internaţionale: viziuni din Moldova. Chişinău, 2006, nr. 1.
8. Buzan, Barry, Popoarele, statele şi teama. O agendă pentru studii de securitate
internaţională în epoca de după Războiul Rece, Ed. Cartier, Chişinău, 2000
9. Carta Albă a Securităţii şi apărării naţionale, Bucureşti, 2004
10. Căldare Gh. Probleme de securitate in bazinul Marii Negre  la început de nou mileniu //
Studii internaţionale: viziuni din Moldova. Chişinău, 2006, nr. 1.
11. Clausewitz C. von Despre război, Editura Militară, Bucureşti, 1982
12. Colectiv Istoria militară a poporului român, vol. IV, V şi VI, Editura Militară, Bucureşti,
1987, 1988, 1989

17
13. Colectiv Lecţii învăţate din participarea la misiuni multinaţionale 2004 – 2005, Editura
Centrul Tehnic Editorial al Armatei, Bucureşti, 2005
14. Colectiv Lupta armată, Editura Militară, Bucureşti, 1978
15. Colectiv Studii de strategie militară, Editura Militară, Bucureşti, 1987
16. Colectiv Tratat de ştiinţă militară, vol. I şi II Editura Militară, Bucureşti, 2001
17. Colectiv Tratat de ştiinţă militară, vol. III Editura Universităţii Naţionale de Apărare,
Bucureşti, 2004
18. Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova (5 mai 1995) // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1995. abrogată.
19. Diaconescu, Gheorghe, Controlul democratic alarmatei, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
1996
20. Eisenhower D.D. Cruciadă în Europa, Editura Politică, Bucureşti, 1982
21. Eşanu C. Opţiunile de securitate ale Republicii Moldova // Studii internaţionale: viziuni din
Moldova. Chişinău, 2006, nr. 1.
22. Frunzăverde, Sorin şi Constantin Onişor, Europa de Sud-Est. Dimensiuni principale de
securitate, Ed. A’92, Bucureşti, 2004
23. Garden, Timothy, Introduction to International Conflicts and Resolution, KCB FRAeS,
Indiana, 2002
24. Georgescu H. Lovitura în adâncime – esenţa ofensivei moderne, Editura Militară, Bucureşti,
1996
25. Ghidul „Planul de Acţiuni Uniunea Europeana – Republica Moldova”, decembrie 2005 //
“Expert Grup”. Chişinău, 2005.
26. Golban V. Politica de securitate a Republicii Moldova: realităţi, tendinţe, necesităţi // Studii
internaţionale: viziuni din Moldova. Chişinău, 2006, nr. 1.
27. Grozea Tr. Corelaţia spaţiu-luptă armată, Editura Militară, Bucureşti, 1969
28. Habian L., Stăncilă L. Trăsături de bază ale operaţiei ofensive a armatei de arme întrunite
potrivit structurilor organizatorice noi, Editura Academiei de Înalte Studii Militare,
Bucureşti, 1996
29. Joint Doctrine and Concepts Centre, Strategic Trends, 2003,
http://www.mod.uk/jdcc/trends.htm
30. Josanu Yu. Securitatea naţională a Republicii Moldova prin prisma securităţii europene
//Academia de Administrare Publică – 15 ani de modernizare a serviciului public din
Republica Moldova. Vol.2. Chişinău, 2008.Logofătu Gh. ş.a. Elemente de strategie militară,
Editura Militară, Bucureşti, 1973
31. Marin Gh. Manevra strategică, Editura Militară, Bucureşti, 1982
32. Mânzarari D. Political and Security Statewatch. // Nr.10 (17), Octombrie 2008 /IDIS
Viitorul // http://www.viitorul.org/ .
33. Moldova pe calea democraţiei şi stabilităţii / IDIS “Viitorul”. Chişinău, 2005.
34. Mureşan M., Războiul viitorului, viitorul războiului,
35. Onişor C. Contraofensiva (eseu de artă militară), Editura Militară, Bucureşti, 1995
36. Opţiuni de securitate ale Republicii Moldova / Coaliţia PRO-NATO 2009. Chişinău, 2009.
37. Popescu C la nivel operativ, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004
38. Securitatea economica a Moldovei: privind in secolul XXI / “Expert Grup”. Chişinău, 2005.
39. Securitatea şi apărarea naţională a Republicii Moldova. Chişinău, 2002.
40. Sichitiu I. ş.a. Conducerea trupelor, călăuza tactică pentru ofiţerii de toate armele şi de
toate gradele, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1935
41. Sichitiu I., Ioaniţiu Al. Elemente de strategie, Atelierele Cartea Românească, Bucureşti,
1936
42. Slobodeniuc Ch. Dezvoltarea potenţialului uman ca premisa în sistemul de securitate
naţională // Studii internaţionale: viziuni din Moldova. Chişinău, 2006, nr. 1.
18
43. Stăncilă L. Operaţiile ofensive în războiul modern, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare, Bucureşti, 2003
44. Stăncilă L. Structuri de comandament şi metodologii de planificare a operaţiilor în armatele
moderne, Editura Academiei de Înalte Militare, Bucureşti, 1996
45. Stăncilă L. Tendinţele actuale de evoluţie a luptei armate. Influenţa acestora asupra artei
militare în războiul de apărare a ţării, Editura Academiei de Înalte Studii Militare,
Bucureşti, 1997
46. Stăncilă L., Legile şi principiile luptei armate moderne, Editura Academiei de Înalte Studii
Militare, Bucureşti, 2001
47. Stăncilă L., Ţenu C. Activitatea comandamentului marii unităţi cu rol operativ pentru
pregătirea şi desfăşurarea operaţiilor, Editura Academiei de Înalte Studii Militare,
Bucureşti, 1999
48. Stăncilă L., Ţenu C. Comandamentul marii unităţi cu rol operativ din trupele de uscat,
Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1999
49. Stăncilă L., Ţenu C. Organizarea de stat major şi planificarea
50. Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova pe anii 2009-2013 // Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2009.
51. Sun Tzî Arta războiului, Editura Militară, Bucureşti, 1976
52. Toffler A. şi H. Război şi antirăzboi, supravieţuirea în zorii secolului XXI, Editura Antet
2000, Bucureşti, 1995
53. United Kingdom MoD, Delivering Securityin a Changing World. Defence White Paper,
2003
54. Varzari V. Interpretarea conceptului de securitate din perspectiva scolii realismului politic //
Studii internaţionale: viziuni din Moldova. Chişinău, 2006.

Adrese electronice utile:

Centrul Berghoff pentru Gestiunea Constructivă a Conflictelor http://www.berghof-center.org

Centrul Carter http://www.cartercenter.org
Centrul pentru Dezvoltare Internaţională şi Gestiunea Conflictelor http://www.cidcm.umd.edu
Centrul pentru Studierea Conflictelor http://www.csrc.ac.uk
ConflictWeb http://www.usaid.gov/regions/afr/conflictweb/
Forumul ONG-urilor din Caucaz pentru Prevenirea şi Transformarea Conflictelor
http://caucasus.freeservers.com
Servicul de date despre conflicte http://www.incore.ulst.ac.uk
Grupul Internaţional pentru Crize http://www.crisisweb.org

Şeful catedrei ştiinţe umanistice şi limbi străine

locotinent-colonel Anatolie BUCUCI

„____” ___________________________ 2015

19