Discussion Paper: Proiectul Concepţiei Securităţii Naţionale - Test Decisiv Pentru Elita Politică Moldovenească

Discussion
Proiectul Concepţiei securităţii naţionale

test decisiv pentru elita politică moldovenească 1
Paper Nr. 1 August 2007
Proiectul Concepţiei
Securităţii Naţionale -
test decisiv pentru
elita politică
moldovenească
de Dumitru Mînzărari
Institutul pentru Dezvoltare

şi Iniţiative Sociale
VIITORUL
IDIS “Viitorul“
2 IDIS Discussion Paper no. 1 August 2007
Discussion Paper
Proiectul Concepţiei
Securităţii Naţionale -
test decisiv pentru
elita politică
moldovenească
de Dumitru Mînzărari
La utilizarea textului din acest material trimiterea la Idis “Viitorul“ este obligatorie
CUPRINS
Prefaţă 6
De ce este nevoie de o strategie a securităţii naţionale? 10
Eşecul vechii concepţii a securităţii naţionale 13
Cultura strategică în Republica Moldova 16
Noul proiect privind concepţia securităţii naţionale 18
Sistemul internaţional anarhic – ameninţări şi oportunităţi 23
Standarde de planificare strategică 34
Viziunea politică naţională 39
„Neutră” înseamnă „neutralizată” 43
Concluzii 46
Soluţii 49
Opiniile aparute in acest studiu apartin in exclusivitate autorului.

„Luptătorii abili de odinioară, mai întâi, excludeau
posibilitatea propriei înfrângeri, şi doar după aceea
căutau oportunităţi de a-şi învinge inamicul.”
Sun Tzu, Arta Războiului,
sec. IV î.e.n.
Prefaţă cesare şi oportune deoarece proiectul

documentului care defineşte securi-
Prin intermediul acestei lucrări, IDIS tatea naţională a statului, Concepţia
Viitorul prezintă primul număr al securităţii naţionale a Republicii Mol-
seriei de dezbateri publice „Discussi- dova1 (CSN), înainte de a fi adoptată,
on Papers”. Ea tinde să impulsioneze parcurge etapa de evaluare şi analiză
şi să contribuie la cadrul de dez- în cadrul instituţiilor de stat. Aşadar,
bateri naţionale asupra subiectului plasarea proiectului Concepţiei în
sistemului de securitate al Moldovei. centrul atenţiei analizei nu este o
Acest pas, la fel, îşi propune ridicarea simplă coincidenţă.
nivelului conştiinţei publice în ceea
ce priveşte evenimentele şi procesele Necesitatea abordării acestui subiect
social-politice importante; activiza- este dictată şi de alţi factori obiectivi.
rea participării societăţii civile şi a Din cauza culturii sovietice perpe-
cercurilor academice şi de experţi tuată din perioada URSS-ului, care
la modelarea politicilor publice; „a infectat” cultura instituţională a
edificarea culturii de comunicare şi tânărului stat R. Moldova, domeniul
de cooperare între guvernare şi soci- securităţii a fost şi continuă să fie
etatea civilă. Lucrarea este adresată considerat o sarcină elitistă, dreptul
publicului larg, cu sau fără cunoş- asupra acestuia revenind excluziv
tinţe speciale în domeniul studiilor statului. Acest reflex persistă în pofi-
strategice şi de securitate, fapt care da faptului că instituţiile de stat, din
a solicitat unele explicitări de ordin diferite motive, nu deţin resurse ma-
teoretic, pe alocuri, mai profunde. teriale şi intelectuale suficiente pen-
Intenţionăm să iniţiem o discuţie tru a aborda în mod eficient spectrul
complexă despre un şir de idei şi complex al securităţii naţionale. Sim-
concepţii privind cadrul strategic de
1 Proiectul Concepţiei Securităţii Naţionale a fost plasat pe
securitate al R. Moldova. Dezbaterile pagina web a Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării
Europene, fiind accesibil la adresa http://www.mfa.md/img/
pe marginea acestui subiect sunt ne- docs/proiectul-conceptiei-securitatii-nationale-a-RM.doc
bioza instituţii de stat - societate civilă Această situaţie ne aminteşte de o

explică eficienţa guvernărilor din scenă comică dintr-un film artistic
statele occidentale, această formulă sovietic, despre Hotabâci, unde bă-
fiind din ce mai mult acceptată şi de trânul magician face o minune - un
către statele fostului „lagăr socialist”. telefon public turnat în întregime din
Ignorarea de către putere a pool-ului aur, dar evident fără circuite şi piese
de experţi şi savanţi care activează necesare funcţionării.
independent de instituţiile guverna-
mentale nu face decât ca lucrurile Din primele zile ale existenţei sale
să stagneze în acest domeniu, antre- ca stat, după destrămarea Uniunii
nând ineficient resursele intelectuale Sovietice, Moldova a avut un singur
ale statului. E de remarcat totuşi document strategic, care trasa di-
faptul că în ultimii ani, în Moldova, recţii în ceea ce priveşte securitatea
a fost înregistrat un progres vizibil în ţarii, şi anume, Concepţia Securităţii
conlucrarea guvernării cu societatea Naţionale, elaborat în 1995. În pofida
civilă în domeniul administraţiei schimbărilor social-politice radicale
publice, al economiei, al reformelor din ultimii doisprezece ani, atât la
sociale şi juridice, lucru care nu s-a scară mondială, cât şi regională, au-
întâmplat în alte sfere precum ar fi torităţile de la Chişinău nu au ţinut
cele a politicii externe, politicii mili- cont de contextul creat, neadoptând
tare şi securităţii naţionale. un document complex, serios, con-
form rigorilor vremii, privind secu-
Moldova are o experienţă şi o ca- ritatea sa naţională2. De fapt, toate
pacitate de expertiză foarte limitate guvernele Moldovei până în prezent,
privind evaluarea, planificarea şi ela- din variate motive, fie necunoaştere,
borarea strategiilor ce ţin de dome- management defectuos, sau lipsă de
niul securităţii naţionale. Potenţialul potenţial intelectual şi de expertiză
intelectual, care în Uniunea Sovietică necesare, au ignorat domeniul se-
se ocupa de elaborarea strategiilor curităţii naţionale şi i-au subestimat
în domeniul securităţii şi al celor importanţa. O astfel de atitudine se
adiacente acestuia, a fost moştenit poate explica şi prin faptul că aceste
aproape în totalitate de către Fede- guverne au perceput greşit cadrul
raţia Rusă. Moldovei nu i-a rămas de securitate ca fiind unul favorabil
decât să improvizeze şi să mimeze Moldovei. În cele mai fericite situaţii,
structurile altor state în procesul de elita politică de la Chişinău au adop-
adunare şi lansare a potenţialului tat comportamentul pompierilor: au
necesar pentru exercitarea politicilor reacţionat agitat la situaţiile de criză
sale militare, externe şi de securitate. deja aflate în plină manifestare. De
Rezultatul obţinut aminteşte de pro-
2 Ministerul Apărării a făcut eforturi considerabile pentru
totipurile folosite doar prin formă, adaptarea CSN la realităţile existente, însă rezultatele acestor
eforturi nu au luat forma unui nou document strategic pentru
mai puţin prin conţinut şi scopuri. securitatea naţională.
cele mai multe ori însă, incapabilă să cient privind securitatea naţională, în
anticipeze şi să prevină şocurile, cla- comparaţie cu Concepţia din 1995.
sa politică de la conducere a răspuns Pe parcurs vom căuta să arătăm păr-
prin inactivitate, suferind lovituri ţile vulnerabile ale proiectului noii
grave care au afectat bunăstarea şi concepţii. Bazându-ne pe practica
securitatea statului. În opinia noas- internaţională corespunzătoare şi pe
tră, anume aceştia sunt factorii-cheie elaborările ştiinţifice în materie de
care au condiţionat multiplele eşe- strategie şi securitate vom prezenta
curi şi vulnerabilităţi ale Republicii sugestii, menite să excludă aceste
Moldova în perioada post-sovietică, vulnerabilităţi.
ce ţin de îngheţarea conflictului
transnistrean, de colapsul economiei Un şir de experţi care au contribuit la
moldoveneşti (ca rezultat al crizei acest studiu şi-au exprimat scepticis-
financiare în Rusia din 19983), de mul în ceea ce priveşte probabilitatea
sistarea reformelor economice şi so- adoptării de către actuala conducere
cial-politice din ţară, etc. de la Chişinău a unei strategii a secu-
rităţii naţionale competente şi efici-
Studiul, de fapt, nu are drept scop ente. Astfel de evaluări par a fi destul
să examineze minuţios şi cu un ochi de apropiate de adevăr, fiind confir-
foarte critic noul proiect al Concep- mate de evidenţa empirică. Adică,
ţiei securităţii naţionale. Considerăm ceea ce se întâmplă cu proiectul
acest lucru inutil şi neconstructiv Concepţiei după culisele puterii re-
din mai multe motive. În primul prezintă o situaţie care trezeşte îngri-
rând, natura culturii instituţionale jorarea. Pentru a nu permite dezbate-
în Moldova a influenţat semnificativ rea acestuia în plenul Parlamentului,
procesul de redactare al proiectului, proiectul documentului a fost criticat
discutarea şi modificarea acestuia. dur şi fiind, în consecinţă, respins
Documentul a suferit numeroase în şedinţa fracţiunii parlamentare
intervenţii mai mult sau mai puţin a Partidului Comuniştilor. Este un
calificate din partea diferitor funcţio- început nefast al acestui proiect, care
nari şi politicieni, pragmatice, dar şi nu este evaluat de elita politică de la
politizate, care i-au alterat considera- putere conform unor criterii prag-
bil nu doar forma, ci şi conţinutul. În matice, ci potrivit intereselor de grup
linii mari, proiectul noului document şi principiilor ideologice. În pofida
reprezintă un document de consens, acestui fapt, suntem ferm convinşi că
fapt care i-a afectat calitatea. Cu toate lansarea în societate a discuţiilor pe
acestea, s-a înregistrat o etapă calita- marginea acestui subiect va contribui
tivă semnificativă în direcţia elaboră- la avansarea ansamblului de cunoaş-
rii unui document fundamental efi- tere şi expertiză în domeniul securi-
3 Detalii şi referinţe adiţionale despre criza financiară care a tăţii naţionale. În consecinţă, acestea
lovit Rusia în 1998 pe pagina Wikipedia .(http://en.wikipedia.
org/wiki/Russian_financial_crisis).
vor genera, credem, implementarea
de către conducerea ţării a unui ca- sau alta din cele enumerate mai sus
dru strategic eficient de securitate, pentru a defini principalul document
dacă nu imediat, atunci în mod evo- strategic de referinţă în domeniul
lutiv, deoarece evoluţia este un pro- securităţii naţionale. De asemenea,
ces continuu care implică adaptări vom analiza importanţa denumirii,
de proporţii mici, dar eficiente, prin precum şi posibilele repercusiuni ale
care sistemele încearcă să îşi avanse- acesteia asupra eficienţei mecanis-
ze capacitatea de supravieţuire4. mului de securitate naţională, reie-
şind din specificul culturii politice
Studiul abordează subiectul prin de- în ţara noastră. Prezentând subiectul
scrierea cerinţele de securitate a Mol- dezbaterii (pentru a confirma exis-
dovei, stabilite de contextul intern şi tenţa pericolelor generate de atitu-
cel extern. El ia Concepţia de securi- dinea formalistă a elitelor politice
tate naţională din 1995, noul proiect autohtone faţă de strategia securităţii
de Concepţie şi modelul de planifica- naţionale) vom cerceta iniţial de ce
re strategică în domeniul securităţii o ţară ar avea nevoie de un astfel de
naţionale existent în Occident drept document.
puncte de referinţă. Raportându-se
la aceste documente, studiul oferă
sugestii pentru soluţionarea proble-
melor actuale de securitate cu care se
confruntă Republica Moldova. Aces-
tea sunt sintetizate pe parcursul tex-
tului sub forma unor recomandări,
care chiar dacă par vădite, totuşi sunt
ignorate în documentele şi proiectele
existente, fapt care generează vulne-
rabilităţi critice pentru stat.
În studiu, în paralel cu denumirea

tradiţional acceptată în Moldova de
„concepţie a securităţii naţionale”,
va fi folosită interşanjabil şi expre-
sia „strategia securităţi naţionale”
sau simplu „strategie de securitate”.
Ne-a determinat să utilizăm aceşti
termeni experienţa altor state, care,
în dependenţă de istoria şi cultura
lor politică, au folosit o denumire
��
Samir Rihani, “Complex Systems Theory and Develop-
ment Practice: Understanding Non-Linear Realities”, London
2002, p. 8.
De ce este nevoie De calitatea şi implementarea efi-

cientă a documentului strategic de
de o strategie securitate al unei ţări depinde nu
a securităţii doar prosperitatea, dar însăşi exis-
tenţa statului. Prin urmare,strategia
naţionale? securităţii naţionale este necesară,
în primul rând, pentru construirea
Oricare ţară este, fără îndoială, unor mecanisme eficiente, menite să
preocupată, în primul rând, de asigure supravieţuirea statului.
problema supravieţuirii sale în ca-
drul sistemului internaţional. Or, Adiţional, un document strategic
securitatea, în diversele sale forme, naţional trebuie să stabilească ter-
reprezintă interesul vital al statelor. menii şi condiţiile, după care să fie
Considerând că nu există un alt evaluat succesul eforturilor între-
scop mai presus de asigurarea secu- prinse pentru a asigura dezvoltarea
rităţii sale, guvernele ar fi logic să şi supravieţuirea statului. Altfel
ia o atitudine prioritară în vederea spus, strategia securităţii naţionale
identificării resurselor materiale şi ar reprezenta un punct de referinţă
a celor intelectuale pentru atingerea pentru evaluarea activităţii guver-
acestui obiectiv. Deoarece această nului şi a conducerii politice privind
preocupare trebuia să aibă caracter securitatea statului sau un sistem
permanent, statul este interesat să de coordonate la care s-ar raporta
creeze un cadru organizaţional-in- tot spectrul de eforturi şi acţiuni, ce
stituţional care ar asigura funcţio- vizează protejarea intereselor naţio-
narea proprie şi efectivă a sectorului nale vitale.
naţional de securitate. El urmează să
dirijeze şi să transforme resursele în În termeni absoluţi, securitatea în-
acţiuni, cu scopul asigurării protec- seamnă libertate, siguranţă în faţa
ţiei eficiente a securităţii naţionale. oricărei ameninţări. Securitatea
În lipsa unei abordări sistematice şi absolută este doar un deziderat ipo-
complexe a contextului de securitate tetic pentru toate statele, indiferent
naţională, vor fi luate decizii bazate de mărimea, de resursele şi de po-
pe intuiţie personală şi interese in- tenţialul acestora. Chiar dacă statele
dividuale sau/şi de grup. mici sunt în dezavantaj faţă de state-
le mai mari în ceea ce priveşte teri-
Deşi pare a fi neesenţial, este foarte toriul, resursele de tot felul, acestea
necesar de a evidenţia importanţa nu trebuie să adopte poziţii de capi-
excepţională a unui mecanism şi tulant în relaţiile cu ultimele. Dacă
a unui proces eficient de evaluare, acest fenomen există, acesta se poate
de planificare şi de implementare explica prin existenţa unei culturi
în domeniul securităţii naţionale. strategice, inspirată din neîncrede-
rea elitei politice în capacitatea de unde forţele interne luptă pentru

supravieţuire a propriului stat, iar o ceea ce ele percep drept securitate a
asemenea atitudine devine o ame- propriului grup de interese sau chiar
ninţare majoră pentru securitatea pentru acapararea statului5.
naţională. Trebuie de evidenţiat în
acest sens că scopul unui agresor Prin urmare, o strategie de secu-
extern anume este de a crea condiţii ritate are drept scop determinarea
când conducerea ţării-ţintă pierde intereselor naţionale ale statului,
dorinţa de a se opune agresiunii, luând în consideraţie evoluţiile
ori devine indiferentă faţă de soarta contextului internaţional şi modul
statului său. Agresiunea poate lua în care acestea ne afectează, urmată
diferite forme, de la presiune econo- apoi de identificarea căilor şi mij-
mică şi subversiune politică, până la loacelor care ar duce la protecţia
instigarea şi susţinerea separatismu- acestor interese naţionale. Servind şi
lui şi atacul armat. Prin urmare, ro- pentru anticiparea ameninţărilor şi
lul unei strategii privind securitatea provocărilor privind interesele naţi-
naţională mai este de a contribui la onale, pentru înţelegerea substanţei
crearea şi cristalizarea unei culturi şi magnitudinii acestor pericole, o
strategice, care să fie abilă, flexibilă strategie ar ghida atenţia şi ne-ar
şi chiar agresivă, în sensul pozitiv susţine eforturile chiar când perico-
al cuvântului; care ar testa perma- lele încă nu ne ameninţă evident6.
nent gândirea convenţională, fiind Având un caracter multidimensio-
pragmatică şi urmărind scopul ma- nal şi complex, securitatea naţională
ximalizării câştigurilor în contextul include mai multe instituţii ale sta-
politicii internaţionale. tului. Pentru a evita disfuncţionali-
tăţile şi haosul, şi în rezultat irosi-
O strategie a securităţii naţionale rea resurselor, strategia de securitate
stabileşte de asemenea viziunile şi trebuie să impună ordine şi eficienţă
priorităţile principale ale statului în eforturile de edificare şi susţinere
asupra multiplelor procese interna- a mecanismului de securitate naţio-
ţionale, în modul în care să serveas- nală. De aici reiese şi o altă funcţie
că consolidării securităţii naţionale, a ei, cea de dezvoltare, de coordo-
favorizând interesele statului pe nare şi de operare a instrumentelor
termen mediu şi lung. În ţările cu o politice, economice şi psihologice a
statalitate slabă, aceasta mai serveş- unui stat, împreună cu cel militar,
te drept element al mecanismului pe timp de pace sau război, pentru
de protecţie împotriva hegemoniei
5 Regions and Powers: The Structure of International
unui singur actor sub-statal în detri- Security, Barry Buzan şi Ole Waever, Cambridge University
mentul majorităţii electorale. Anu- Press 2003, p.22
6 The Fight Against Terror: Singapore’s National Security
me statele anemice se confruntă cel Strategy 2004, p. 14 (http://merln.ndu.edu/whitepapers/Sin-
gapore-2004.pdf)
mai mult cu riscul de a deveni arene
a atinge obiectivele naţionale7. Aşa recente, privind conflictul transnis-

cum în momentul izbucnirii unui trean, relaţiile cu Rusia, cu Uniunea
incendiu e nevoie de un stingător Europeană, cu ţările vecine Româ-
sau de o echipă de pompieri, simi- nia şi Ucraina, confirmă aceste opi-
lar în timp de criză este necesar să nii pesimiste.
avem un set de mecanisme eficiente,
care este posibil doar în condiţiile Cât de adevărate sunt astfel de per-
unei strategii de securitate viguroa- cepţii şi favorizează oare particulari-
să. tăţile sistemului internaţional actual
avansarea securităţii statelor mici ca
Ca şi în multe alte state, elita poli- Moldova? Care din ele afectează se-
tică autohtonă are cunoştinţe, mai curitatea Moldovei? Ce oportunităţi
mult sau mai puţin profunde despre există sau sunt inspirate de conjunc-
noţiunea şi conţinutul „securită- tura internaţională şi regională, în
ţii naţionale”. Pentru unii, care o contextul perfecţionării securităţii
identifică doar cu posibilitatea ame- naţionale a Moldovei? Acestea sunt
ninţărilor militare şi cu activitatea doar unele întrebări la care studiul
serviciilor de informaţii, în Moldova încearcă să găsească răspunsuri
strategia securităţii naţionale are plauzibile.
o semnificaţie mai mult simbolică.
Aceşti politicieni şi funcţionari,
excluzând oricare posibilitate de
agresiune sau pericol armat pentru
Republicii Moldova, se bazează în
întregime pe convingerea că organi-
zaţiile internaţionale „ne vor salva”.
Asemănător gândesc şi cei care au
cunoştinţe puţin mai largi în acest
domeniu, însă aceştia nu cred că
Moldova e capabilă, în general, să-şi
protejeze singură interesele naţio-
nale, considerând-o absolut depen-
dentă de voinţa ţărilor influente. O
astfel de idee s-a conturat clar în
discuţiile cu mai mulţi reprezentanţi
ai instituţiilor noastre de stat. Mai
mult decât atât, acţiunile şi inacţiu-
nile conducerii statului în politica sa
externă şi de securitate, inclusiv cele
7 Arthur F. Lykke în „U.S. Army College Guide to Strategy”,
p. 179
Eşecul vechii taje statelor concurente. Accesul la

resurse, esenţial pentru prosperitatea
Concepţii a şi puterea statului; siguranţa în faţa
securităţii unor intimidări externe; protecţia
contra acţiuni subversive sau a in-
naţionale tervenţii ale altor state în afacerile
interne8 completează lista intereselor
Ratările Concepţiei vitale ale unui stat. În rezultat, ne-
de la 1995 conturând aceste ameninţări majore
la adresa securităţii naţionale, Con-
Necesitatea obiectivă de o nouă stra- cepţia de la 1995, nu a fost în stare
tegie a securităţii naţionale există de nici să stabilească un cadru viabil
foarte mult timp. Concepţia de la de planificare pentru contracararea
1995 era construită pe un fundament acestor pericole.
şubred, de aceea nu-şi exercita rolul
cuvenit (să ne amintim de imaginea Nu vom insista asupra motivelor
telefonului turnat din aur). Determi- punctelor slabe ale documentului din
nând interesele statului, documentul 1995, fie ele obiective sau subiective.
de la 1995 a ratat identificarea şi Este cert faptul că politica Rusiei faţă
scoaterea în evidenţă a pericolelor de Moldova reprezentau clar o ame-
esenţiale referitoare la securitatea na- ninţare majoră pentru securitatea
ţională a Republicii Moldova. Printre noastră naţională. Chiar dacă în rân-
cele mai principale pot fi enumerate dul elitei politice autohtone pro-ruse
dependenţa economică extremă faţă existau dubii, acestea puteau fi risipi-
de Rusia; vulnerabilitatea acută la te uşor, folosindu-se drept argument
presiunile social-politice ale Kremli- acţiunile Moscovei din 1994: încălca-
nului; existenţa unei percepţii la elita rea gravă a acordurilor cu Chişinăul
politică rusească influentă precum că prin permiterea tacită de a înlocui
menţinerea controlului Rusiei asupra unele posturi ale sale cu posturi de
guvernului de la Chişinău este în in- grăniceri şi vameşi ale Tiraspolului,
teresul vital al statului rus, suplinită în urma retragerii contingentului
de o voinţă politică clară a clasei po- rus de pacificatori din Zona de Se-
litice de la Moscova de a atinge acest curitate. Gestul deliberat al Rusiei a
obiectiv. O astfel de evaluare este fost unul de răscruce după conflictul
dictată de faptul că politica externă a armat transnistrean, căci practic a
Rusiei ameninţa interesele vitale ale permis Tiraspolului să-şi delimiteze
Republicii Moldova, dacă definim „frontierele”, prin care de facto s-a
aceste interese vitale ca fiind protec- iniţiat crearea „realităţii practice a
ţia unităţii interne, inviolabilitatea
frontierelor, protejarea avantajelor 8 ��
Arts of Power: Statecraft and Diplomacy, Chas. W. Free-
man, Jr., United States Institute of Peace Press, Washington,
sale strategice şi refuzul acestor avan- D.C., 1997, p. 10
statului transnistrean9”.În concluzie, puternic ca urmare a catastrofei

Concepţia de la 1995 a ratat să con- financiare ruseşti. A devenit clar
sidere acel fenomen (în plină forţă faptul că Moldova, din considerente
atunci) extrem de periculos. de securitate naţională, trebuie să-
şi diversifice pieţele de desfacere şi
După adoptarea Concepţiei secu- să-şi repare dependenţa sa faţă de
rităţii naţionale de la 1995, la 27 şi economia rusă. Cu regret, nu au
30 mai 1996 Rusia din nou încălca fost realizate schimbări vizibile în
grav acordul moldo-rus din 1992, acest sens, aşa încât repercusiunile
deplasând în zona de securitate (or. acestei ignoranţe au fost din nou
Bender şi or. Dubăsari) două bata- simţite dureros în 2005–2006. Atunci
lioane de infanterie motorizată cu Moldova a fost supusă unei presiuni
tehnică şi armament din dispozitivul economico-comerciale devastatoare
Forţelor ruse operative în Republica din partea Rusiei, fapt care i-a afectat
Moldova, care erau, de fapt, trupele PIB-ul în măsura în care a devenit o
armatei a 14-a (sovietică şi apoi rusă) gravă ameninţare la adresa securităţii
ce a luptat împotriva Chişinăului. naţionale a ţării. Şi de această dată
Ele au înlocuit forţele de pacificatori nu au urmat eforturi sesizabile din
ale Moscovei, care erau, conform partea Chişinăului în vederea revi-
înţelegerii, completate cu militari din zuirii principiilor strategice privind
Rusia. La protestele Moldovei, partea securitatea naţională. Chiar dacă
rusă a răspuns ultimativ anunţând importante surse mass-media din
arogant că decizia este finală şi nu Rusia, precum Kommersant, citând
poate fi schimbată. Acesta a fost încă persoane influente din structurile
un moment-cheie, care a indicat guvernamentale ruseşti, dezvăluiau
consolidarea trend-ului de compor- că presiunile comercial-economice,
tament arţăgos şi iresponsabil a Rusi- apoi şi politice constituiau elemente-
ei în conflictul transnistrean, pe care le unui plan complex al Moscovei de
elita politică autohtonă a ratat să-l edificare a influenţei politice a Kre-
perceapă şi să modifice, în consecin- mlinului asupra Chişinăului.
ţă, mecanismul securităţii naţionale.
În anul 1998 revizuirea Concepţiei Bariere instituţionale

de securitate se impunea în mod
imperativ stringent, deoarece econo- Surprinzător, dar ideea despre nece-
mia R. Moldova înregistra un seism sitatea revizuirii sistemului de securi-
9 Este fraza-cheie folosită de oficiali ruşi de rang înalt, în tate naţională, promovată în structu-
special după organizarea aşa-numitului referendum pe malul
stâng al Nistrului în toamna anului 2006, urmărind constrân-
rile guvernamentale de la Chişinău la
gerea Moldovei şi comunităţii internaţionale să accepte Tira- sfârşitul anului 2005, a fost iniţial ar-
spolul ca parte egală în negocieri. Astfel ei intenţionează să
creeze un şir de mecanisme juridico-formale pentru a lichida gumentată în faţa conducerii ţării nu
pericolul recunoaşterii Moscovei drept parte în conflict.
prin modificarea cadrului regional
de securitate şi creşterea pericolelor. neconvenţională a experţilor nu sunt

De altfel, toate rapoartele anterioare solicitate şi nici agreate de superiori,.
despre necesitatea revizuirii sistemu- Expertiza tehnică nu este căutată
lui de securitate, dictate de apariţia a şi apreciată, astfel încât instituţiile
noi provocări şi ameninţări la adresa funcţionează deseori la un nivel ru-
statului moldovenesc, au fost ignora- dimentar, din inerţie. Incompetenţa
te de elitele politice autohtone. Drept multor şefi generează faţă de subor-
unul din principalele argumente donaţi cerinţe şi exigenţe inferioare.
pentru elaborarea unei noi strategii a De exemplu, chiar dacă un specialist
securităţii naţionale au fost prezenta- de valoare produce o analiză per-
te prevederile Planului Individual de fectă, documentul acesta va ajunge
Acţiune al Parteneriatului (IPAP)10. pe scara ierarhică acolo unde esenţa
Adică avem toate motivele să credem şi calitatea sa vor fi înţelese. Evident
că primul argument a fost mai puţin că toate acestea pot provoca reacţia
convingător pentru elita politică sistemului, manifestată prin faptul că
moldovenească, decât cel impus de specialiştii-tehnici au început a prac-
IPAP. Concluzia este că în Moldova tica un comportament conformist
iniţiativele inspirate de necesităţi şi formalist. Formalismul a devenit
obiective ale dezvoltării statului, ve- un trend consolidat al culturii insti-
nite „de jos”, sunt ignorate, în spiritul tuţionale moldoveneşti. Respectarea
culturii politice sovietice, iar celor ce formei, şi nu a scopurilor şi a intenţi-
vin din afara ţării li se acordă o mai ilor, pentru atingerea cărora au şi fost
mare atenţie. S-a creat situaţia când elaborate procedurile şi obligaţiunile
clasa politică autohtonă atribuie re- de serviciu ale funcţionarilor, a de-
comandărilor şi solicitărilor externe venit activitatea cotidiană a institu-
o autoritate şi o competenţă superi- ţiilor de stat. În consecinţă, un şir
oare faţă de cele conturate de experţii de documente sunt elaborate doar
şi specialiştii proprii. pentru a exista pe hârtie, calitatea
lor fiind discutabilă. În acest context
Atitudinea de subestimare şi de des- menţionăm că deseori activitatea
considerare a angajaţilor sau a exper- funcţionarilor publici face dificilă
ţilor locali, proprie multor conducă- viaţa şi activitatea cetăţenilor, în loc
tori din Moldova constituie un factor să o uşureze. Evident că toate aceste
destabilizator puternic al sistemului deficienţe instituţionale provoacă
naţional de administrare centrală, stagnări şi erori în întreg sistemul
afectând semnificativ sectorul de de guvernare al ţării. Menţionăm că
securitate. Spiritul critic şi gândirea o condiţie de bază pentru ca un stat
10 ��
Moldova a aprobat Planul Individual de Acţiune al Par-
mic să supravieţuiască şi să concure-
teneriatului cu NATO la 19 mai 2006, urmând pe această cale ze reuşit cu statele mai mari sau cu
Georgia (2004), Azerbaijanul, Armenia (2005) şi Kazahstanul
(ianuarie 2006). IPAP este un nou mecanism de avansare a cele care posedă resurse substanţiale
cooperării în cadrul Programului „Parteneriat pentru Pace”,
care a fost lansat la Summit-ul de la Praga în 2002.
este performanţa întregului sistem,
pe când deficienţele instituţionale Cultura strategică

ameninţă securitatea naţională. Este
concludent şi faptul că pe parcur- ÎN Republica
sul unui an, începând cu februarie Moldova
2006, Comisia pentru elaborarea
Concepţiei securităţii naţionale, Cultura strategică este noţiunea care
instituită prin decret prezidenţial la a fost instrumentalizată de către cer-
finele anului 2005, nu şi-a eficientizat cetătorii occidentali pentru a explica
activitatea de elaborare a proiectului comportamentul elitei politice sovie-
Concepţiei. Acestea sunt doar unele tice, care nu corespundea paradigme-
aspecte, care oferă explicaţii referitor lor de alegere raţională şi modelelor
la cultura instituţională în sistemul matematice, folosite de ei pentru
administrativ central moldovenesc, prezicerea reacţiilor Uniunii Sovietice.
influenţând modul în care au fost re- Astfel, s-a creat un nou instrument
dactate atât Concepţia din 1995, cât de analiză, şi anume, cel al culturii
şi noul proiect. Subliniem că ideile strategice, care pretindea că fiecare
expuse în acest capitol sunt relevante ţară ar avea propriile mecanisme şi
pentru subiectul ce urmează, privind metode de interpretare, de evaluare
natura şi dezvoltarea culturii strate- şi de reacţie ca răspuns la procesele
gice a Republicii Moldova. internaţionale. Din multiplele definiţii
ale culturii strategice am selectat-o pe
cea a lui Iain Johnston, care susţine
că fiecare stat are preferinţe strategice
proprii (cultura strategică), care „sunt
înrădăcinate în însăşi experienţa ini-
ţială de formare a statului, fiind in-
fluenţate inclusiv şi de caracteristicile
filosofice, politice, culturale şi cogniti-
ve ale statului şi elitelor sale”11. Adică
aceasta nu este altceva decât un set de
percepţii, idei, tradiţii, modele de gân-
dire, metode de operare şi norme care
influenţează elita politică în procesul
interpretării evenimentelor externe şi
al selectării răspunsurilor la ele.
Ideea culturii strategice este în strânsă

legătură cu noţiunile de cultură poli-
tică şi de cultură militară, iar armata
în sistemul politic moldovenesc are o
��
Alastair Iain Johnston, ‘Thinking about Strategic Culture,
International Security, 19:4, pp. 33-64
influenţă neînsemnată sau chiar sim- rea culturii strategice a elitelor autohto-
bolică. Considerând că istoria militară ne. Perpetuarea culturii strategice, de la
modernă a Moldovei este destul de o generaţie la alta, a fost confirmată şi
scurtă, ceea ce sugerează o cultură şi de studiile de caz ale Germaniei şi Ja-
o ştiinţă militară embrionară, este clar poniei din perioada postbelică. Potrivit
de ce prioritatea deciziilor şi autorităţii acestora, cultura strategică a celor două
în domeniile tradiţional dominate de state a fost influenţată de atitudini şi
gândirea militară în alte ţări, aparţine percepţii pacifiste, conţinând fobie şi
în Moldova instituţiilor de stat civile. repulsie faţă de instrumentele de forţă
Aceasta nu putea să nu influenţeze ale sistemului de securitate naţională.
natura culturii şi a comportamentu- Astfel de tendinţe au început să fie
lui strategic în Moldova, care este în dispersate doar recent, când compor-
continuă evoluţie. Studiile în materie tamentul strategic al acestor două ţări
de cultură strategică sugerează că ea a început să evolueze în conformitate
se creează în perioade îndelungate şi cu paradigma realistă a teoriei relaţiilor
influenţează generaţii întregi ale elite- internaţionale, care accentuează că
lor politice. Prin urmare, conducerea statele tind să-şi sporească securita-
actuală a Moldovei a fost influenţată de tea12. Din cele expuse se poate afirma
cultura strategică tipică nomenclaturii că elita politică moldovenească în
sovietice provinciale, deoarece este ea formare, actualmente îşi construieşte
este un produs al acestei nomenclaturi. percepţiile, modelele de gândire şi ope-
Ultima nu manifesta nici un fel de ini- rare, care vor determina cultura stra-
ţiativă, gândea foarte îngust, local, „pa- tegică a statului moldovenesc în viitor.
rohial”, putem spune, era preocupată Fără îndoială, în procesul de evoluţie
de problemele managementului intern a culturii strategice autohtone există
şi nu cunoştea practic de loc esenţa marele risc, că noile elite vor „moşteni”
politicilor militare, externe şi de se- de la elitele politice anterioare astfel
curitate, care aparţineau portofoliului de calităţi „ereditare” ca defetismul şi
politic al nomenclaturii sovietice cen- predispoziţia spre capitulare, gândire
trale, de la Moscova. Astfel s-ar explica „parohială”, precum şi variate comple-
complexul de inferioritate al elitelor xe de inferioritate .
de la Chişinău faţă de Rusia, aversiu- Ne-am propus până aici să descriem
nea şi incompetenţa lor în ce priveşte factori principali care au influenţat
utilizarea mai hotărâtă şi mai eficientă şi continuă să influenţeze modul de
a întregului complex de instrumente elaborare a strategiei securităţii na-
al sistemului de securitate naţională, ţionale, care credem că au elucidat
cum ar fi diplomaţia, forţele militare şi cauzele deficienţelor proiectului noii
serviciile de informaţii. Concepţii a securităţii naţionale a
Experienţa şocantă în urma înfrângerii Republicii Moldova.
în conflictul armat de pe Nistru de ase-
��
Thomas U. Berger în “The Culture of National Security:
menea a influenţat considerabil forma- Norms and Identity in World Politics”, de Peter J. Katzenstein
(editor), Columbia University Press, 1996, pp. 317-356
noul proiect printr-o lege organică13 ar fi o soluţie

foarte bună.
privind concepţia
securităţii O altă deficienţă a documentului o
constituie însăşi denumirea . Este
naţionale acceptat drept standard internaţio-
nal ca în ierarhia documentelor de
securitate, documentul esenţial con-
Goluri funcţionale ceptual pentru securitatea naţională
să fie numit „strategie a securităţii
Chiar şi cel mai reuşit document naţionale”14. Abandonând tradiţia so-
strategic este inutil dacă nu există vietică, Ucraina deja a acceptat aceste
mecanismele care îi asigură funcţio- standarde occidentale, iar Rusia a
nalitate eficientă. Ultimul proiect al ajuns la stadiile finale de elaborare a
Concepţiei de securitate naţională documentului numit „strategie”, care
seamănă cu o declaraţie politică, ce nu să-i înlocuiască actualul document
are un caracter legal obligatoriu. Do- numit „concepţia securităţii naţio-
cumentul urmează calea Concepţiei nale”. Prin urmare, Moldova trebuie
din 1995, care a fost adoptată printr-o să accepte standardele occidentale
hotărâre a Parlamentului. Acest fapt în procesul de concepere a cadrului
i-a diminuat semnificativ calitatea şi politico-juridic privind securitatea
funcţiile sale de document strategic sa naţională, dacă tinde să realizeze
de călăuză în edificarea mecanismu- o interoperabilitate cu UE şi NATO
lui de securitate naţională. Practic în şi să se debaraseze de mecanismele
majoritatea ţărilor dezvoltate orice ineficiente create şi condiţionate
document fundamental pentru se- de particularităţile sistemul politic
curitatea naţională este aprobat prin sovietic, unde conducerea politică
intermediul mecanismelor, care îi era reprezentată doar de un singur
oferă un caracter esenţial, de referinţă partid şi un grup restrâns de persoa-
şi obligatoriu în edificarea sistemu- ne. Datorită unor astfel de măsuri
lui de securitate al ţării. Un aspect s-ar lichida dublarea eforturilor,
specific Moldovei, care împiedică căci noul proiect de Concepţie pre-
funcţionarea Concepţiei, este faptul că supune şi elaborarea unei strategii,
prevederile acesteia nu sunt realizate astfel scopurile şi eforturile ambelor
de guvernanţi şi lipseşte un mecanism ��
Proiectul Concepţiei de securitate naţională prezentat
instituţional, care ar soluţiona această pe pagina Parlamentului, în care sunt incluse expunerea de
motive pe marginea proiectului şi nota de sinteză privind
problemă. În acest context, sugestia discutarea proiectului cu participarea societăţii civile (http://
www.parliament.md/download/drafts/ro/2518.2007.doc)
Angelei Colaţchi de la Academia de 14 ��
The Security Strategies of the Austria, Czech Republic,
Administrare Publică de pe lângă Pre- Hungary and Slovakia in the Context of the European
Security Strategy, Austrian Ministry of Defence and Institute
şedintele RM, de a adopta Concepţia for Security and Defence Studies of Slovakia, 2005, pp.
52-60 (http://www.bmlv.gv.at/pdf_pool/publikationen/05_
secstrat_60.pdf)
documente se suprapun, în mare 1. Recomandăm ca denumirea

parte. Se poate de concis faptul, că de „Concepţie”, să fie schimbată în
urmarea standardelor occidentale de „Strategie”, aceasta aprobându-se
planificare a strategiilor naţionale şi
schimbarea denumirii de „concep-
printr-o lege organică, astfel Concepţia
ţie” în „strategie” (SSN) ar imprima din 1995 fiind anulată.
documentului fundamental pentru
securitatea naţională a Moldovei un
caracter de acţiune, ar aduce clarita- viziune politică realistă a conducerii
te, facilitând considerabil elaborarea ţării privind securitatea statului. Nu-
strategiilor pe sectoare (politică mai astfel pot fi create condiţii favo-
externă, militară, etc.) şi lichidând rabile pentru identificarea pericole-
problema eficienţei reduse şi a dis- lor ce vizează securitatea naţională,
persării eforturilor. interesele şi obiectivele ţării. În caz
contrar SSN devine o formalitate, ne-
O eficienţă mai înaltă a documen- funcţionând, de fapt. Proiectul noii
tului ar putea fi realizată şi prin Concepţii ar avea de câştigat dacă ar
evitarea altor deficienţe ale Con- putea trece de această capcană struc-
cepţiei. Menţionăm, că un astfel de turală. Acest studiu credem că oferă
document mai are rolul de a prezenta oarecare limpeziri în ceea ce priveşte
viziunea politică a statului privind evaluarea mai completă a contextului
cadrul internaţional, care impune internaţional şi a pericolelor ce pla-
condiţiile de securitate ale ţării, iar nează deasupra statului nostru.
compromisul politic intern privind
această viziune, în mod ideal nu ar În plus, în procesul de identificare
trebui să-i afecteze calitatea ei obiec- şi analiză, precum şi de evaluare a
tivă. Aşadar, o viziune a conducerii gravităţii pericolelor, este nevoie
politice, care din considerente ideo- să se ţină cont de particularităţile
logice sau de altă natură subestimea- specifice Moldovei. Cu alte cuvinte,
ză ameninţările privind securitatea considerăm că „coerciţia externă” şi
naţională, ar putea crea situaţia când „vulnerabilităţile interne” menţionate
statul s-ar trezi că nu are capacităţi în proiectul noii Concepţii, de altfel
suficiente şi instrumente corespunză- fiind interdependente, constituie cele
toare să-şi protejeze suveranitatea şi mai grave pericole privind securita-
independenţa, aceasta pe de o parte. tea naţională a Republicii Moldova,
Pe de altă parte, exagerarea perico- meritând o abordare prioritară com-
lelor ar implica cheltuieli excesive de parativ cu ameninţarea denumită
resurse, când statul ar avea nevoie în proiectul Concepţiei „conflictul
stringentă de ele în alte domenii. transnistrean şi prezenţa militară
Prin urmare, o strategie a securităţii străină pe teritoriul RM”. Afirmaţia
naţionale trebuie să promoveze o aceasta este ghidată de logica că anu-
me primele două pericole, prezentate securitate în concordanţă cu amenin-

mai sus, generează şi alimentează pe ţările de ordin permanent şi grav, iar
cel de-al treilea. Structurarea peri- alte provocări să fie abordate ad-hoc.
colelor după gravitatea acestora este Optimizarea structurii şi funcţiilor
utilă pentru planificarea ulterioară în actualului Consiliu Suprem de Secu-
domeniul politicii externe, al politicii ritate (CSS), ar contribui la atingerea
militare şi de informaţii, oferind po- acestor scopuri, imprimând claritate
sibilitatea de a distribui eforturile şi şi organizare sistemului naţional de
resursele conform priorităţilor. securitate.
Un alt motiv de îngrijorare este cau- Consiliul Suprem

zat de securizarea excesivă care apare de Securitate
în proiectul Concepţiei. Includerea
numărului prea mare de instituţii Nu e nici un secret că Moldova, chiar
în sectorul securităţii naţionale a în cazul legilor şi strategiilor bune,
Moldovei nu doar creează un risc nu este capabilă să le asigure func-
conceptual, după cum a indicat Igor ţionarea lor, fapt care constituie o
Munteanu, directorul IDIS Viitorul, problemă extrem de serioasă pentru
în cadrul primei prezentări publice sistemul de securitate. Documentele
a proiectului CSN, şi singurei, de ce îl ghidează nu sunt realizate, din
altfel15. Acest fapt va provoca dis- cauza lipsei unui mecanism eficient
persarea eforturilor şi a resurselor de control privind implementarea
necesare pentru a implementa pre- lor. În consecinţă, nu s-a realizat o
misele obiectivelor securităţii naţio- coeziune a elementelor sistemului
nale, va genera dezordine în sectorul naţional de securitate într-un singur
de securitate, ceea ce va face dificilă mecanism funcţional. În contextul
delegarea sarcinilor. Enumerarea actual din Moldova, este necesar, lo-
multiplelor subdiviziuni ale Ministe- gic, util şi eficient, ca rolul de control
rului Afacerilor Interne, de rând cu asupra implementării cadrului legis-
însuşi Ministerul, pare să complice lativ-birocratic în ceea ce priveşte
inutil, de asemenea, imaginea secto- securitatea naţională să fie asumat de
rului de securitate. Arhisecurizarea către Consiliul Suprem de Securitate.
atât tematică, cât şi instituţională are Realizarea acestui imperativ contu-
drept rezultat creşterea volumului rează clar funcţiile pe care CSS tre-
Concepţiei, comparabil cu cel al buie să le îndeplinească: acumularea,
SUA, al Rusiei, al României, al Li- evaluarea, coordonarea şi integrarea
tuaniei, etc. O soluţie ar fi urmarea informaţiei strategice, a consultanţei,
practicii internaţionale, limitând a experienţei şi a propunerilor din
numărul instituţiilor sectorului de partea Forţelor Armate, ale altor
��
Nota de sinteză, anexată la proiectul CSN, prezentată
Parlamentului (http://www.parliament.md/download/drafts/
agenţii guvernamentale şi think
ro/2518.2007.doc)
tank-uri. O altă funcţie, neîndeplini- cauza lipsei unui organ de evaluare şi

tă în cadrul instituţiilor guvernamen- de control.
tale, este generarea de idei şi soluţii
originale ca răspuns la ameninţările Crearea funcţiilor conturate mai sus
în adresa securităţii statului. Aceste presupune, în mod evident, adap-
funcţii sunt deosebit de importante, tarea structurii şi a principiilor de
deoarece reprezintă necesităţi critice, organizare a CSS. În primul rând, la
care nu sunt completate în cadrul completarea personalului, ar fi nece-
instituţional existent. sar să se menţină un echilibru între
(foştii) funcţionari sau oficialităţile
Reieşind din necesităţile aparente de stat şi experţii din sfera non-
ale statului, CSS urmează să includă guvernamentală, pentru a-i păstra
un şir de subdiviziuni permanente şi Consiliului capacitatea de gândire
altele temporare, de natură ad-hoc. strategică obiectivă şi independentă.
Printre cele permanente ar fi util de De asemenea, ar trebui să fie stabilite
stabilit secretariatul, direcţia pentru rotaţii externe ale personalului CSS,
cercetări şi modelare, direcţia pentru după o anumită perioadă, pentru a
strategii de apărare şi operaţiuni de menţine spiritul critic şi echilibrat în
menţinere a păcii, direcţia pentru procesul de activitate al Consiliului.
informaţii şi antiterorism, direcţia Luându-se în consideraţie caracterul
pentru situaţii excepţionale, direcţia avansat şi complex al consultanţei şi
pentru diplomaţie publică şi direcţia al serviciilor furnizate de CSS con-
pentru gestionarea crizelor interne16. ducerii de vârf a ţării, este necesar ca
Denumirile sunt convenţionale, me- toţi conducătorii de direcţii să nu fie
nite să prezinte domeniile pe care simpli funcţionari sau numiţi pe cri-
le considerăm strict necesare pentru terii politice, ci specialişti cu experti-
edificarea şi consolidarea sistemului ză practică şi ştiinţifică, pentru că ei
securităţii naţionale a Moldovei. În vor fi cei, care în mare parte vor im-
dependenţă de necesităţile curente, pune plafonul eforturilor pe domenii
va fi posibilă şi crearea unor grupuri de importanţă strategică pentru Re-
de lucru cu statut temporar, tema- publica Moldova. În al doilea rând,
tic sau ad-hoc. Astfel, în condiţiile cerinţa de generator de idei, pusă în
lansării ideii de integrare europeană faţa Consiliului, scoate în eviden-
drept obiectiv naţional, ar fi oportun ţă necesitatea atragerii unor cadre
ca în cadrul CSS să se stabilească de cercetători talentaţi şi stabilirea
o structură, care să evalueze şi să structurii, ce ar crea posibilitatea şi
dirijeze desfăşurarea reformelor de ar oferi resursele de a conduce cerce-
integrare europeană, proces care a tări permanente. În al treilea rând, se
stagnat vizibil în ultima vreme, şi din observă nevoia instituirii funcţiei de
16 ��
Are ca scop să adreseze, în special, vulnerabilităţile
interne, inclusiv, dependenţa străină.
director17 al CSS, care să fie şi consi- terne, etc. nu pot avea un caracter pe
lier prezidenţial pentru securitatea orizontală. Necesitatea de a atribui
naţională, fapt care ar permite valori- Consiliului Suprem de Securitate pu-
ficarea eficientă a resurselor şi instru- teri de control asupra realizării pre-
mentelor statului pentru asigurarea vederilor SSN, impune crearea unui
securităţii naţionale. Astfel credem statut corespunzător. Desigur că din
că se va obţine creşterea calităţii şi considerente de concurenţă instituţi-
operativităţii mecanismului de infor- onală este posibilă apariţia opoziţiei
mare şi de consultare a conducerii de faţă de învestirea cu noi puteri a CSS,
vârf a ţării în materie de securitate. însă alte instituţii guvernamentale
trebuie să înţeleagă că aceasta este
Consiliul trebuie să servească drept singura modalitate de a dinamiza
un mecanism de integrare a poten- activitatea întregului sistem de se-
ţialului şi eforturilor instituţiilor de curitate, o astfel de schimbare fiind
forţă şi ale celor civile, generând o benefică pentru securitatea naţiona-
cultură strategică sănătoasă. În ace- lă. În acelaşi timp, CSS nu trebuie să
devină un supra-minister, iar la ela-
borarea statutului său vor fi delimita-
2 . Recomandăm optimizarea structurii, a te clar domeniile în care Consiliul va
funcţiilor şi a statutului Consiliului Suprem avea un rol coordonator, de suprave-
de Securitate, cu stabilirea funcţiei de ghere, de cele unde relaţiile urmează
a se dezvolta pe orizontală.
Director al CSS/Consilier prezidenţial pentru
securitatea naţională. Pentru a transforma CSN/SSN într-
un document de referinţă pentru
securitatea naţională, trebuie să fie
laşi context se impune şi revizuirea incluse şi să se prezinte clar căile de
statutului formal consultativ al Con- realizare a obiectivelor statului reie-
siliului Suprem de Securitate, care ar şind din interesele naţionale. Practica
trebui să dirijeze eforturile în secto- occidentală de elaborare a strategiilor
rul securităţii naţionale şi să elabore- şi logica elementară ne determină să
ze politici ce ar putea eventual obţine identificăm suficiente resurse pentru
un caracter legal obligatoriu. În plus, ca statul să fie capabil să-şi realizeze
pentru a-şi exercita eficient funcţiile, obiectivele propuse prin metodele
CSS va deveni un consumator activ selectate. Luând în consideraţie aces-
de informaţie, din acest motiv rela- te elemente, politicienii s-ar asigura
ţiile sale cu instituţii ca Ministerul că statul are la dispoziţie un singur
Apărării, Serviciul de Informaţii şi document de referinţă pentru secu-
Securitate, Ministerul Afacerilor In- ritatea naţională, care este funcţional
şi eficient, capabil să rezolve orice
��
Funcţia poate fi numită şi preşedinte, dar nu secretar, căci
CSS urmează să aibă în componenţa sa un secretariat propriu. probleme ce apar în faţa celor care
creează strategiile sectoarelor secu- Sistemul

rităţii naţionale (politica externă,
a apărării, a informaţiilor, etc.). În internaţional
acelaşi timp, aceste eforturi nu se vor anarhic –
încununa de succes, dacă nu va exis-
ta un mecanism de integrare, supra-
ameninţări
veghere şi control. CSS, fiind supus şi oportunităţi
transformărilor menţionate mai sus,
ar putea îndeplini eficient acest rol.
Necesitatea revizuirii
După o astfel de prezentare şi analiză conceptului de agresiune
succintă a proiectului CSN, în cele
ce urmează ne propunem să studi- Schimbările în cadrul internaţional
em tendinţele existente în sistemul sau regional de securitate, cum ar
internaţional, cu referinţă la compar- fi creşterea şi/sau slăbirea puterii
timentele respective ale proiectului adversarilor sau aliaţilor, alterarea
Concepţiei. Astfel, intenţionăm să aliniamentelor şi modelelor de influ-
contribuim la perfecţionarea pro- enţă, descoperirea noilor resurse şi
iectului noului document strategic tehnologii sau a noilor căi de folosire
pentru securitatea naţională, prin a acestora, având potenţialul de a
identificarea pericolelor şi a provocă- transforma balanţa de putere inter-
rilor principale de securitate cu care naţională sau regională, schimbările
se confruntă Moldova. regimurilor regulatorii internaţiona-
le, avansarea noilor modele de dez-
voltare economică şi comerţ, a noilor
doctrine şi ideologii18, - toate aceste
condiţii strategice creează noi ame-
ninţări şi/oportunităţi pentru un stat,
respectiv impun motive imperative
de schimbare a modului în care este
percepută securitatea statului. După
încheierea confruntării bipolare între
SUA şi Uniunea Sovietică s-au pro-
dus schimbări în gândirea strategică
clasică privind noţiunea de agresi-
une. Dacă anterior această noţiune
a fost în mod tradiţional egalată cu
agresiunea armată, apoi după termi-
narea războiului rece, perceput ca
triumful şi superioritatea ideologiei
18 ��
Chas. W. Freeman, pp. 10-11
liberal-democratice faţă de sistemele În consecinţă, folosirea agresiunii

politice autoritare cum a fost cel so- armate în sporirea influenţei sau
vietic19, a apărut necesitatea revizuirii cucerirea noilor teritorii de către
conceptului de agresiune. state a devenit un tabu internaţional.
Condamnată de societatea interna-
Ieşirea Occidentului drept parte ţională, folosirea agresiunii armate a
învingătoare în războiul rece s-a pro- devenit mai puţin atrăgătoare pentru
dus în paralel cu acceptarea pe larg a state. Fiind deosebit de greu de a
valorilor liberal-democratice şi îm- justifica actele de agresiune armată
bunătăţirea gradului de consolidare în faţa alegătorilor, acasă, şi a opiniei
a principiilor dreptului internaţional publice internaţionale, statele recurg
în lume. Normele dreptului interna- tot mai des la măsuri mai puţin tra-
ţional continuă să servească drept diţionale de agresiune. Cele care con-
referinţă în acţiunile actorilor inter- tinuă să considere agresiunea drept
naţionali, chiar dacă această referinţă un mijloc acceptabil de sporire a
este deseori formală. Îndeosebi de influenţei sale în exterior, au început
bine această tendinţă este observată să apeleze la metode neconvenţio-
în modul cum sunt desfăşurate răz- nale, dezvoltându-le şi avansându-le
boaiele, folosirea mijloacelor militare eficacitatea. Aceste metode „noi” de
fiind reglementată şi limitată de agresiune fiind chiar mai eficiente
către Carta ONU20. De asemenea a decât cele tradiţionale, cu folosirea
crescut rolul şi capacitatea de influ- războaielor, sunt extrem de pericu-
enţă asupra guvernelor occidentale loase pentru statele mai slabe, care în
din partea societăţii internaţionale, politica lor de securitate mizează pe
reprezentată de diverse organizaţii suportul comunităţii internaţionale
internaţionale guvernamentale, non- şi pe normele dreptului internaţio-
guvernamentale şi de o serie de acti- nal. Având un caracter subtil, aceste
vişti. Conştiinţa politică a societăţii metode pot fi „deghizate” şi argu-
internaţionale a avansat, astfel încât mentate, folosindu-se lacunele nor-
ea condamnă activ actele de agresiu- melor dreptului internaţional. Acest
ne armată care sunt percepute drept fapt impune necesitatea schimbării
ilegale (în conformitate cu dreptul gândirii tradiţionale strategice şi de
internaţional) sau nelegitime (în securitate a elitelor politice din R.
conformitate cu normele morale). Moldova.
19 Francis Fukuyama, în vestita sa lucrare “The End of His-
tory and the Last Man” publicată în 1992, insistă asupra ideii Cu toate că reprezintă nişte amenin-
că dezvoltarea istoriei umane, manifestată prin lupta între
ideologiile de construire a societăţii omeneşti s-a incheiat
ţări la fel de dure la adresa securităţii
după terminarea războiului rece cu victoria democraţiei naţionale ca şi războiul clasic, no-
liberale. Eseul, în limba engleză, a servit drept bază pentru
lucrarea, publicată în 1989 în “The National Interest”şi poate ile metode de agresiune nu au fost
fi găsit pe adresa web http://www.wesjones.com/eoh.htm
20 ��
Capitolul VII a Cartei ONU indică două cazuri cînd state-
determinate şi calificate astfel de
le pot folosi legitim forţa armată împotriva altor state, art. 42 dreptul internaţional sau în context
şi 51 (http://www.un.org/aboutun/charter/chapter7.htm)
instituţional. Tendinţa aceasta are metode neconvenţionale de agresiu-

rădăcini mai vechi, care conduc în ne asupra unor state. În consecinţă,
perioada războiului rece. Atunci s-a se impune organizarea şi declanşarea
creat un precedent şi o acceptare a unor campanii de diplomaţie publică
faptului că astfel de acţiuni agresive, şi de informare, pentru a prezenta
care formal puteau fi clasificate ca veridic şi limpede faptele reale, infor-
drept o stare intermediară între răz- mând guvernele şi societatea civilă
boaiele tradiţionale şi violenţa civilă, din ţările partenere. În acest scop e
nu prezentau o preocupare şi nu cre- nevoie de crearea unor capacităţi efi-
au o responsabilitate directă pentru ciente de diplomaţie publică. În cazul
comunitatea internaţională. Aceasta Moldovei, având resurse şi mijloace
ar fi una din explicaţiile de ce Occi- reduse, o soluţie în acest sens ar pu-
dentul nu s-a implicat în momentul tea deveni instituirea unei agenţii de
când Moscova a provocat conflicte diplomaţie publică în cadrul MAEIE.
în spaţiul ex-sovietic, participând la Ambele structuri, având în faţa sa
ele direct, iar apoi impunându-se ca scopuri similare, ar putea folosi me-
pacificator. Astăzi aceste conflicte, canisme şi resurse informaţionale co-
în special cel din Transnistria, au mune, şi o astfel de simbioză promite
devenit conflicte de natură „proxy”21. să aducă rezultate bune.
În timpul confruntării bipolare, ast-
fel de conflicte apăreau, de regulă, Pentru a elabora măsuri eficiente de
în lumea a treia, în state cu sisteme confruntare a actelor de agresiune
politice instabile, unde diferendele externă neconvenţională este necesar
interne erau exploatate de către cele de le a înţelege şi a le cunoaşte foarte
două superputeri. Ele inflamau şi bine. Încă în 1999, doi colonei ai
susţineau indirect conflictele, furni- forţelor aeriene ale Armatei Populare
zând armament, finanţare şi instruire Chineze, Qiao Liang şi Wang Xiang-
actorilor interni, şi chiar participau sui au scris un studiu revoluţionar,
clandestin cu propriile forţe speciale de 228 pagini, întitulat „Războiul
şi secrete. În aşa fel, aceste conflicte fără limite”23. Ei au scos în evidenţă
reflectau lupta pentru influenţă şi condiţii care, într-o oarecare măsu-
dominaţie mondială22. ră, deschid noi oportunităţi pentru
statele cu resurse mai reduse sau
Un alt aspect actual şi foarte descu- care se află într-o stare de inferiori-
rajator pentru Moldova este că gu- tate asimetrică fată de capacităţile
vernele occidentale nu se simt forţate militare tradiţionale ale altor actori
acasă, sub presiunea opiniei publice, internaţionali.
să intervină când unele state folosesc
Anneli Ute Gabanyi în “The Balkan Prism: A Retrospecti-
��
ve by Policy-Makers and Analysts”, Deimel, Johanna; Meurs ��
Unrestricted Warfare, Qiao Liang şi Wang Xiangsui,
van, Wim (eds.), Munchen, Verlag Otto Sagner, 2007, p. 501 Beijing: PLA Literature and Arts Publishing House, February
��
Principles of Global Security, John D. Steinbruner, Broo- 1999, (http://www.terrorism.com/documents/TRC-Analysis/
kings Institution Press, Washington D.C., 2000, p. 135 unrestricted.pdf)
Ofiţerii chinezi insistă asupra ideii că astfel provocând, de exemplu, pre-

inducerea pierderilor unui oponent, siune publică enormă asupra unui
chiar mai puternic tehnologic şi mili- guvern, subminându-i încrederea şi
tar, este posibilă şi prin alte căi decât hotărârea. Cu alte cuvinte, se recurge
confruntarea militară. Alternativ se la manipularea ideilor, care în opinia
pot folosi metode, „care poartă forţă lui Buzan, este la fel de eficientă ca
distructivă similară sau chiar supe- şi forţa militară în crearea pericole-
rioară metodelor militare de război lor serioase, prin care să submineze
şi care deja au provocat ameninţări chiar esenţa şi conceptul de statalita-
serioase... securităţii naţionale..., te, instituţiile statului, şi chiar repre-
diferite de cele din trecut şi la di- zentând ameninţări pentru integrita-
verse niveluri”. Lucrarea strategilor tea teritorială24.
chinezi a identificat câteva metode
de agresiune neconvenţională, una Războiul economic a fost şi el supus
fiind numită „războiul dreptului inde către autori unei analize minu-
ternaţional”. Ea presupune folosirea ţioase, evidenţiindu-se că evoluţia
acţiunilor politice prin intermediul unei economii globale permite cau-
organizaţiilor neguvernamentale sau zarea unor pagube economice cum-
transnaţionale, în scopul atingerii plite unui stat, acesta nefiind în stare
schimbărilor de politici ale ţării- să dea replici pe potrivă. În acest
ţintă, care altfel nu ar fi posibile. context, ne întrebăm retoric cum pot
Metoda, de asemenea, se conduce de fi calificate embargourile comercial-
principiul că un stat poate influenţa economice şi presiunile energetice
uşor intenţiile şi politicile altui stat ale Rusiei făcute Moldovei, orien-
prin agenţi sau mecanisme de influ- tate în mod clar pentru a-i distruge
enţă. hotărârea de a se opune influenţei
Kremlinului şi pentru a-i stoarce
cedări politice şi economice din
3. Recomandăm crearea consiliilor partea conducerii ei? Se conturează
naţionale de profil, după modelul CSS, în în mod evident exigenţa ce ar trebui
economie, în sistemul energetic şi în sfera să fie inserată în strategia securităţii
informaţiilor publice. naţionale: identificarea a aşa forme
de agresiune şi oferirea unor soluţii
eficiente pentru contracararea aces-
tora. Ţinând cont de caracterul com-
plex al unui mecanism de folosire a
Încă o metodă de agresiune prezen- mijloacelor economice pentru pre-
tată de chinezi este „războiul media”, siune politică externă, este necesar
care în una din formele sale, propa- de a studia, monitoriza şi confrunta
ganda, ar putea fi folosită împreună 24 ��
People, States, and Fear: An Agenda for International Se-
curity Studies inthe Post-Cold War Era, Barry Buzan, Lynne
cu „războiul dreptului internaţional”, Rienner Publishers 1991, p. 97
acest pericol metodic, organizat. În mai slab, în cazul când primul do-
vederea realizării acestor obiective, reşte să evite condamnarea de către
şi considerând potenţialul impact comunitatea internaţională pentru
al economiei asupra securităţii na- acte de agresiune. Astfel de metode
ţionale, în multe state au fost create nefiind abordate explicit de dreptul
agenţii guvernamentale economice internaţional, nu sunt considerate
după modelul CSS. Stabilite pe lângă drept subiect al agresiunii în relaţiile
preşedinte sau prim-ministru, ele se internaţionale şi, în consecinţă, au
specializează în asistarea procesului mai puţine şanse să ajungă pe agen-
de luare a deciziilor în domeniul da forurilor internaţionale. Pentru
economic, în analiza oportunităţilor a aduce mai multă claritate în cele
şi a pericolelor ce vizează securitatea expuse până acum, vom trece de la
economică a statului, în cercetări şi aspectele generale, la cele particulare,
prognoze pe durată medie şi lungă. prezentând o listă de posibile acţi-
Directorul consiliului naţional eco- uni, care fac parte din arsenalul de
nomic în SUA este şi consilierul pre- agresiune politică, adică agresiunea
şedintelui pentru politica economică. declanşată prin mijloace politice:
O astfel de organizare contribuie la a) războiul informaţional sub
luarea calificată a deciziilor de către forma propagandei şi a ma-
conducerea statului, oferindu-i o nipulării opiniei publice din
perspectivă mai completă a situaţi- ţară şi de peste hotare, pentru
ilor create şi permiţând formularea impunerea interpretării proprii
unor soluţii rapide şi eficiente la a evenimentelor sau pentru
pericolele de natură economică care legitimarea unor acţiuni, decizii
ameninţă securitatea statului. Struc- imorale;
turi similare au fost create de către b) instigarea conflictelor de tip
Israel, Malaiezia, Pakistan şi alte ţări. proxy, care permit acapararea
controlului asupra sistemelor
Pe lângă aceste metode de agresiune social-politice şi economice
neconvenţională, chinezii au mai ale statelor-ţintă şi folosirea lor
examinat „războiul reţelelor”, care contra terţe state concurente;
este menit să afecteze nu doar schim- c) penetrarea/subversiunea po-
bul de date prin reţele informaţiona- litică a instituţiilor altor state,
le, dar şi reţelele de transport, insti- instigând conflicte între forţele
tuţiile financiare şi comunicaţiile. politice şi/sau grupele de in-
terese în statul-ţintă, erodând
Procedeele descrise de chinezi pot coeziunea internă şi distrugând
fi folosite atât de un stat mai slab structura societăţii, preluând
sau cu resurse mai reduse împotriva controlul asupra politicilor in-
unei puteri mai mari, cât şi de un stat terne şi externe prin atragerea
mai puternic, împotriva unui stat cooperării diverşilor actori in-
terni ai statelor-ţintă; controlul sistemelor informaţi-

d) slăbirea economiei şi a nive- onale ale statelor-ţintă, care duc
lului de trai al populaţiei sta- lipsă de capacităţi tehnice avan-
telor-ţintă, prin embargouri şi sate, obţinând acces la informa-
presiuni comerciale, urmărind ţia de ordin secret, care oferă
delegitimarea conducerii ţării avantaje politice şi economice;
afectate şi instigarea tensiunilor j) penetrarea structurilor militare
în societate; şi de informaţii, inhibând arti-
e) avansarea deliberată a depen- ficial dezvoltarea şi moderni-
denţei economico-comerciale zarea acestora, prin încurajarea
a statelor-ţintă, prin luarea sub sabotajului intern al reformelor
control a domeniilor strategice sau îngheţării cooperării exter-
ale economiilor lor naţionale; ne cu structurile-omolog ale
f) folosirea armei energetice, aliaţilor;
manipulând preţurile şi expor- k) impunerea şi crearea spiritelor
turile de hidrocarburi şi/sau de capitulant în rândul elitelor
energie electrică, acaparând politice, provocând dependenţa
reţelele de distribuire naţionale politică şi dezvoltarea unei cul-
ale statelor-ţintă, pentru a le turi strategice defetiste.
preîntâmpina încercările de Aceste unsprezece exemple nu in-
lichidare a dependenţei create, clud toate formele de agresiune
prin diversificarea surselor; politică folosite între state. Şcoala
g) inflamarea şi suportul separa- de studii strategice din Occident
tismului în teritoriul ţării-ţintă a înregistrat evoluţii simţitoare în
pentru crearea pârghiilor de direcţia studierii şi clasificării aces-
influenţă asupra guvernelor tora. Este de remarcat clasificarea
naţionale şi avansarea profilului generală efectuată de către o echipă
internaţional propriu, impu- de cercetători americani a amenin-
nând ideea despre importanţa ţărilor ce pot plana asupra unui stat.
şi influenţa sa în contextul Ei au identificat patru grupuri de
menţinerii securităţii şi stabili- ameninţări vizând mediul naţional
tăţii regionale şi/sau globale; de securitate25. Acestea sunt cele
h) incitarea conflictelor între con- neconvenţionale, tradiţionale, cata-
ducerea ţării-ţintă pe o parte strofice şi de subminare, respectiv
şi a conducerii ţărilor vecine având drept scop erodarea puterii
şi potenţialilor aliaţi pe de altă şi a influenţei statului prin folosirea
parte, pentru izolarea guvernu- metodelor asimetrice, ameninţarea
lui-obiect al agresiunii necon- conducerii statului prin folosirea pu-
venţionale şi forţarea acestuia 25 ��
Strategic competition and resistance in the 21st Century:
Irregular, Catastrophic, Traditional, and Hybrid Challenges in
să accepte condiţiile impuse; Context, Nathan Freier, Strategic Studies Institute of the U.S.
i) penetrarea, monitorizarea şi Army War College, May 2007, p. 2 (http://www.strategicstu-
diesinstitute.army.mil/)
terii tradiţionale militare, paralizarea 4. Recomandăm să se iniţieze,

sistemelor de conducere şi a puterii oferindu-se tot sprijinul,
statului prin folosirea armelor de ni-
micire în masă sau cu efecte similare
cercetarea problemelor asimetriei
acestora ţintind asupra obiectivelor politice şi militare.
de importanţă vitală, simbolice sau
de importanţă majoră pentru stat şi, elaboreze direcţii clare privind avan-
în sfârşit, dezvoltarea sau posedarea sarea capacităţii sistemului naţional
capacităţilor tehnice superioare, inde securitate de a contracara agresi-
tenţionând obţinerea avantajelor în unea politică străină. Sugerează însă
anumite domenii faţă de statul de această stare de lucruri că Moldova
referinţă. trebuie să excludă completamente
pericolul agresiunii armate?
În acest punct, devine evident faptul
că agresiunea politică26 a devenit o
tendinţă frecventă, în special, în spa- Pericolul agresiunii armate
ţiul ex-sovietic. Instigarea violenţelor
de stradă în capitala Estoniei, răz-
persistă
boiul informaţional lansat de mass- Recentele opinii generate în interi-
media controlată de guvernul rus îm- orul elitelor politice moldoveneşti,
potriva conducerii estoniene, iar apoi precum că Moldova ar trebui să
şi cyber-atacurile asupra serverelor urmeze calea demilitarizării, sprijină
guvernamentale estoniene27 confirmă ideea finală a paragrafului trecut. Ar-
caracterul în schimbare al conceptu- gumentele partizanilor acestei ideii
lui de agresiune şi al ameninţărilor ţin de negarea existenţei unui pericol
securităţii naţionale. Aceste transfor- real de agresiune armată în Moldova,
mare a naturii agresiunii, mai puţin de incapacitatea Moldovei de a ge-
distinctă pe arena internaţională, nera şi a susţine capabilităţi militare
faţă de care Occidentul nu şi-a for- proprii şi, de asemenea, de faptul
mat încă o opinie clară, şi formează existenţei ideii largi, precum că drep-
actualmente unul din cele mai acute tul internaţional ar oferi Moldovei o
şi grave pericole privind securitatea protecţie eficientă în faţa unei agresi-
naţională a Moldovei. Prin urmare, uni militare externe. Experienţa ulti-
o strategie a securităţii naţionale a melor decenii ne demonstrează lipsa
Republicii Moldova trebuie obligato- de simţ real al acestor argumente.
riu să ia în consideraţie dezvoltarea
fenomenului agresiunii externe şi să În pofida convingerii că dreptul inter-
Să nu fie confundată cu noţiunea de soft power, elaborată
26 �� naţional şi Occidentul democratic ar
în 2004 de către politologul american Joseph Nye “Soft
Power: The Means to Success in World Politics“, care putea servi drept garanţie securităţii
presupune atracţie şi convingere, în contrast cu coerciţia sau
constrîngerea, care ar fi specifice agresiunii politice.
Republicii Moldova, în condiţiile
27 ��
Estonia hit by ‘Moscow cyber war’ (http://news.bbc.
co.uk/1/hi/world/europe/6665145.stm)
legale actuale ale acesteia28, adevărul partea vecinului său de la nord, Ru-
este mult mai descurajator. Sistemul sia. În ultimul caz, când un aparat de
internaţional continuă să poarte un zbor militar rusesc, intrând în spaţiul
caracter anarhic, prin aceasta avându- aerian al Georgiei, a lansat o rachetă-
se în vedere faptul că în lume nu exis- antiradar care nu a detonat, Rusia, în
tă o putere suprastatală care ar putea opinia experţilor occidentali, a avut
impune anumite reguli ale jocului, drept scop ameninţarea şi intimidarea
capabilă să le asigure eficienţa folo- conducerii georgiene, lansând un me-
sind toate mijloacele de constrângere, saj clar că ar putea apela la agresiune
aşa cum ar face un guvern într-un armată30. Conducerea rusească, de
stat. Din contra, mecanismele coerci- altfel, a negat implicarea forţelor sale
tive în relaţiile internaţionale, aşa ca armate în aceste incidente, chiar dacă
cele politice, economico-comerciale, membrii misiunii OSCE au confirmat
financiare şi cele militare, continuă incursiuni ale aviaţiei ruseşti31. În si-
să fie folosite activ de către ţări una tuaţia creată, Consiliul de Securitate al
împotriva alteia. În cele mai multe ONU s-a abţinut să intervină activ32.
cazuri, sunt încălcate în mod direct În acelaşi timp, însăşi conducerea
prevederile dreptului internaţional rusă, în persoana preşedintelui Putin,
sau se găsesc modalităţi de a le ocoli, a menţionat creşterea tendinţei de
prin inventarea îndreptăţirilor forma- folosire a argumentului forţei în rela-
le. Deosebit de alarmantă este renaşte- ţiile internaţionale.
rea tendinţei de a utiliza instrumente
militare în dialogul internaţional, atât În contextul schimbării naturii agresi-
ca factor de constrângere, cât şi de unii şi din motivul evoluţiei unui nou
ameninţare. Cazurile încălcării fron- concept al conflictului şi războiului,
tierelor aeriene ale Ţărilor Baltice sau mai există o tendinţă pe care strategii
ale Georgiei de către aviaţia militară moldoveni ar trebui neapărat să ia
rusească sunt destul de sugestive în în consideraţie. Miza neargumentată
acest sens. Georgia, în general, a sim- pe faptul că scenariul unui conflict
ţit pe pielea sa efecte mai grave – în armat sau al unui război nu este pla-
2002, bombardamente ale teritoriului uzibil pentru Moldova, nu trebuie să
său din aruncătoare de mine29, iar determină politicienii de la Chişinău
recent, cu folosirea aviaţiei, toate din să demilitarizeze Moldova şi să pen-
sioneze toate cadrele sale militare. E
28 ��
Se are în vedere statulul declarat de neutralitate al Moldo-
vei, care interzice să caute protecţie sub umbrela de securitate adevărat că posibilitatea conflictului
a NATO, cum au făcut-o alte state din Europa de Răsărit.
29 ��
Georgia Accuses Russia Of ‘Act Of Aggression’ (http://
armat tradiţional între state s-a redus
www.rferl.org/featuresarticle/2007/8/E3B2FDF1-D499- 30 ��
George Friedman, „Window of Opportunity; Window
480F-86B5-E9232F1C14CC.html). De altfel incursiuni din of Vulnerability”, Stratfor Geopolitical Intelligence Report,
teritoriul rus spre strîmtoarea Pankisi a Georgiei a „aparatelor 21 august 2007
de zbor neidentificate”, cum sunt menţionate acestea în 31 ��
Следственная группа ОБСЕ: воздушную границу
rapoartele OSCE, au fost filmate nu doar o dată de către Грузии нарушили с севера (http://www.rambler.ru/news/
observatorii Misiunii OSCE de monitorizare a frontierei politics/russiageorgia/10925625.html)
ruso-georgiene. În 2004 partea rusă a insistat la închiderea 32 ��
Совбез ООН проигнорировал жалобу Грузии (http://
misiunii de monitorizare a frontierei sub pretextul că aceasta www.rambler.ru/news/events/russiageorgia/10939235.html)
„si-a atins obiectivele propuse inţial”.
considerabil. În acelaşi timp a crescut umbrela forţelor militare ruseşti. În

posibilitatea folosirii forţelor militare cazul conflictelor de tip proxy, nu-
în proporţii reduse, pe teritoriul altor mărul forţelor militare ale statului ce
state, pentru operaţiuni speciale sau alimentează şi susţine conflictul, nu
în conflicte de intensitate limitată. Fo- e necesar să fie foarte mare. Astfel de
losirea limitată a forţelor militare poa- cazuri amintesc de războiul rece, când
te avea loc urmărind sprijinirea unor prezenţa militarilor americani la fron-
elemente a agresiunii politice. Un caz tierele cu Pactul de la Varşovia trans-
demn de atenţie, care a fost insuficient formau un posibil atac din partea
mediatizat, este aflarea clandestină în Uniunii Sovietice împotriva RFG-ului
Ucraina a forţelor speciale ruseşti, în într-un atac împotriva Statelor Unite.
timpul revoluţiei oranj. În acea peri- Fapt care şi prevenea, în mare măsură,
oadă, conform informaţiei răzleţe din atacul militar al URSS.
mass-media, fiind folosite mărturiile
unor experţi şi oameni simpli, forţele Ameninţările menţionate până în
speciale ruse aveau drept scop, printre acest moment reprezintă probleme
altele, scoaterea arhivelor lui Cucima destul de serioase chiar şi pentru
din Ucraina şi transportarea lor în cele mai puternice şi influente sta-
Rusia, organizarea provocărilor în te din lume. În acest context, sunt
timpul demonstraţiilor şi sprijinirea statele mai mici sortite eşecului în
guvernului ucrainean pro-rus. confruntarea cu aceste pericole? În
opinia noastră, evaluarea acestei si-
De altfel şi în Moldova s-au făcut sim- tuaţii ce vizează securitatea statelor
ţite aceste tendinţe, însă clasa politică mici şi a capacităţilor acestora de a
de la conducere nu a făcut concluzii le contracara, trebuie făcută altfel,
corecte. Un exemplu este cazul, când decât în situaţii similare referitoare
Rusia a refuzat cu impertinenţă să-şi la statele mari. Deseori ceea ce arată
retragă forţele militare de pe teritoriul ca vulnerabilitate a statelor mai mari,
Moldovei, invocând diverse motive, poate fi un avantaj pentru statele mai
inventate. Instigarea, susţinerea şi mici. În primul rând, suprafaţa mică
promovarea de către Rusia a sepa- a ţării impune şi un volum mai redus
ratismului în Moldova, atacurile de activitate externă, în comparaţie cu
informaţionale la adresa guvernului perspectiva regională largă sau chiar
de la Chişinău, finanţarea grupelor globală pe care o au actorii mai mari
de interese şi de presiune, în plus ai sistemului internaţional. De aceea,
implicarea Kremlinului în campaniile statele mai mici şi cele mai slabe, de
electorale din Ucraina şi din Moldova obicei, sunt mai puţin implicate în
sunt exemple elocvente de agresiune relaţii de confruntare şi concurenţă
neconvenţională,33 desfăşurate sub pe arena internaţională. La fel, spec-
��
În studiu, prin agresiunea neconvenţională se va înţelege trul intereselor lor naţionale este
agresiunea diferită de cea cu caracter militar, adică cea
politică sau asimetrică (din context).
mai redus, extinzându-se cel mult, la
nivel regional. De cele mai dese ori de consens în OSCE (organizaţie care
însă, acesta fiind şi cazul Moldovei, este financiar dependentă de statele
interesele naţionale sunt limitate de mari), sunt sugestive în acest sens.
frontierele geografice ale ţării, fie din Prin urmare, perceperea incompletă
motivul lipsei voinţei politice, fie din a naturii organizaţiilor internaţionale
cauza folosirii neeficiente a resurselor şi a principiilor de activitate a acestora
şi capacităţilor naţionale, sau din cau- de către elita politică moldovenească
za specificului culturii strategice. Aşa- se poate transforma într-o vulnerabi-
dar, multe din ameninţările cu care litate a Moldovei. Interesele ţării noas-
se confruntă statele mai mari nu sunt tre pot fi ameninţate din cauza mizării
atât de acute şi iminente pentru state excesive pe mecanismele organizaţii-
mai mici, ca Moldova, de exemplu. lor internaţionale sau incapacităţii de
De aceea aceste deosebiri trebuie luate a beneficia de oportunităţile pe care
în consideraţie la evaluarea amenin- organizaţiile internaţionale le deschid
ţărilor la adresa securităţii naţionale, statelor mici. Aceasta pe de o parte.
fără a copia în mod automat listele
de pericole şi ameninţări în ordinea Pe de altă parte, înţelegerea completă
prioritară, după cum apar în analizele a funcţionării şi a limitelor mecanis-
altor state. Doar făcând diferenţă, şi melor organizaţiilor internaţionale
identificând ameninţări specifice Mol- îi pot oferi Moldovei posibilitatea de
dovei, ar fi posibil de folosit eficient, a planifica corect eforturile şi meca-
la scară maximă, resursele reduse pe nismele pentru protejarea intereselor
care le deţine un stat mic. sale naţionale. În încheiere accentuăm
că acestea au fost unele din greşelile
Există şi alte diferenţe între statele grave admise în procesul de elaborare
mai mari şi Moldova, în modul cum a Concepţiei securităţii naţionale din
trebuie tratate ameninţările privind 1995 şi chiar a proiectului discutat,
securitatea şi acţiunile întreprinse deoarece nimeni din cei angajaţi în
drept răspuns la ele. Pentru început, această acţiune, nu au reuşit să evi-
Moldova ar trebui să evite evaluarea denţieze principii esenţiale relevate
organizaţiilor internaţionale, cum o mai sus.
fac marile puteri. Chiar dacă forurile
internaţionale oferă Moldovei opor-
tunităţi în politica sa externă, nu tre- Argumentul de forţă în
buie de uitat că acestea au fost conce- relaţiile internaţionale este
pute de marile puteri, care au creat în
structura lor instrumente ce le permi- în creştere
te controlarea, în linii mari a activită- Moldova nu poate să excludă com-
ţii acestor organizaţii. Calitatea lor de plet posibilitatea ciocnirilor armate
membru permanent al Consiliului de cu forţele militare ale altor state.
Securitate al ONU sau mecanismele Această concluzie se impune de la
sine ţinând cont de faptul că forţe schimba liniile ce marchează hotarul,

militare străine continuă să fie staţi- deplasând indicatoarele în interiorul
onate pe teritoriul Moldovei, contrar teritoriului Moldovei, acaparând,
voinţei sale, servind drept garanţie a astfel, părţi din teritoriul ei. Inciden-
supravieţuirii unui regim separatist. tele de aşa natură, incluzând cel de la
În principiu, faptul acesta poate fi Giurgiuleşti, când au fost demarate
clasificat drept un act de agresiune lucrările de construcţie a termina-
militară externă, ţinând cont de lului, apoi cele de la frontiera între
faptul că liderii de la Tiraspol sunt regiunea transnistreană a Moldovei
cetăţeni ai Federaţiei Ruse, iar forţele cu Ucraina, poartă un potenţial de
paramilitare din subordinea acesto- conflict. Escapadele structurilor
ra, sunt controlate de ministerele de armate ale Tiraspolului, aflate sub
forţă ruseşti. Această agresiune mili- controlul a unor cetăţeni ruşi, anga-
tară, de facto, este acceptată tacit de jaţi de guvernul rus, desfăşurate în
conducerea Moldovei, sub influenţa teritoriul controlat de Chişinău mai
mecanismelor de presiune necon- mult sau mai puţin, demonstrează că
venţionale, folosite abil de Kremlin, Moldova nu este liberă de pericolul
Rusia reuşind într-o oarecare măsură agresiunilor de natură militară. Din
să impună Chişinăului acceptarea această cauză, conducerea Moldovei
condiţiilor sale. Mai mult decât atât, trebuie să planifice şi să asigure un
Moscova a izbutit să forţeze condu- model de acţiune şi un potenţial de
cerea Moldovei să se dezică benevol forţe şi mijloace corespunzătoare,
de posibilele instrumente ale securi- care ar putea fi folosite în situaţii de
tăţii naţionale, care i-ar oferi posibi- criză de acest gen.
litatea să diminueze efectele negative
ale influenţei ruseşti. Se poate afirma Atenţia acordată în acest paragraf
că oficialii de la Chişinău au fost su- Rusiei şi politicii acesteia în cadrul
puşi presiunilor, acceptând un statut CSI a urmărit prezentarea spectru-
de neutralitate invalid şi care contrar lui complex de pericole cu care se
aşteptărilor şi declaraţiilor unei mari confruntă Moldova şi care, în linii
părţi a elitei politice moldoveneşti mari, a fost ignorat în proiectul noii
este în detrimentul intereselor naţi- Concepţiei a securităţii naţionale.
onale ale Moldovei. Acest statut ser- Fără înţelegerea profundă a proce-
veşte doar la preîntâmpinarea spriji- selor regionale şi internaţionale ce
nului şi a garanţiilor de securitate din afectează supravieţuirea Moldovei în
partea potenţialilor aliaţi occidentali, calitate de stat suveran şi interesele ei
Moldova pomenindu-se singură, naţionale, nu este posibilă conturarea
izolată , în faţa Moscovei. obiectivelor strategice a statului şi
O altă situaţie care nu poate fi căile de realizare a acestora.
ignorată este aceea, când grănicerii
ucraineni au făcut încercări de a
STANDARDe nim pentru interesele naţionale34. Fi-

ind valabilă pentru o societate în care
de planificare în linii mari există acordul privind
strategică obiectivele securităţii naţionale şi se
atestă o coeziunea internă, sugestia
Pentru a avansa eficienţa proiectu- este mai puţin eficientă în societăţile
lui Concepţiei securităţii naţionale, care parcurg crize de tranziţie, având
Moldova ar trebui să se conducă de elite politice fragmentate. În ultimul
standardele internaţionale corespun- caz, pentru a avea siguranţa că obiec-
zătoare, la baza cărora deja există un tivele naţionale, susţinute de majori-
bogat cadru ştiinţific, dezvoltat pe tatea populaţiei, sunt urmate eficient,
parcursul anilor în contextul studii- este necesar de a instituţionaliza
lor strategice şi de securitate. Obser- transparenţa procesului de elaborare
vaţiile de mai sus ţin de structura şi a strategiilor naţionale. Acest fapt va
logica strategiei securităţii naţionale. permite demascarea tendinţelor de
Pentru a atinge funcţionalitatea sabotare a obiectivelor strategice de
strategiei, cercetătorii occidentali au importanţă vitală pentru stat de către
elaborat metode elegante de mode- anumite segmente ale elitei politice
lare a documentelor strategice, care autohtone. Conceptul descris poate fi
pot servi şi trebuie să servească drept prezentat prin următoarea ecuaţie35:
modele de formulare şi pentru strate-
gia noastră naţională. În lini mari, o De altfel, formula aceasta (nr.1) este
strategie este relaţia strânsă între sco- viabilă pentru crearea oricărui tip de
puri, metode şi mijloace. Bineînţeles strategie, fiind posibil de utilizat şi
că în procesul stabilirii obiectivelor, la elaborarea ulterioară a strategiilor
a priorităţilor, a căilor de realizare şi din sectoarele securităţii naţionale.
a alocării resurselor, în rândurile eli- Anterior am menţionat că strategia
telor politice vor apărea disensiuni. securităţii naţionale este ierarhic
Soluţia ar fi echilibrarea scopurilor, situată în vârful triunghiului, pe la-
a metodelor şi a mijloacelor, astfel turile căruia, mai jos, se află aceste
încât tensiunile naturale în domeniul strategii sectoriale.
securităţii naţionale, provocate de 34 ��
Arthur F. Lykke, p. 153
factorii interni, să asigure riscul mi- 35 ��
Arthur F. Lykke, p. 179
Strategia = Scopuri + Metode + Mijloace

Elementul Descrierea
Scopuri Obiectivele spre care tinde statul
Metode/concepte Căile şi direcţia acţiunilor
Mijloace Instrumentele şi resursele care permit realizarea obiectivelor
Tabelul nr. 1 (din U.S. Army College Guide to Strategy)

În plus, la sugestiile de structură au Menţionăm că aceasta nu este unicul

fost identificate şi alte criterii esen- model de evaluare a calităţilor stra-
ţiale pentru a modela strategii efici- tegiei securităţii naţionale, consensul
ente sau pentru a verifica eficienţa privind acceptarea principiilor enu-
lor. Aceste calităţi sunt următoarele: merate mai sus fiind vast. O metodă
coerenţa, legitimitatea, eficacitatea şi mai sintetică este folosită de strategii
disponibilitatea36 strategiei. Potrivit militari americani, care analizează
cercetătorilor de la renumitul think eficacitatea unei strategii verificând
tank american RAND, necesitatea adecvarea lor, convenabilitatea şi
coerenţei presupune o legătură între fezabilitatea lor. Caracterul adecvat
scopuri şi metode, prin identificarea al unei strategii presupune că ea
şi prevederea mijloacelor în canti- corespunde obiectivelor propuse şi
tatea şi volumul necesar. Întregul că este capabilă să le realizeze. Con-
lanţ de analiză trebuie să fie axat pe venabilitatea îi determină metodele,
o evaluare obiectivă a mediului de testând dacă strategia poate atinge
securitate. Legitimitatea strategiei rezultate fără cheltuieli şi pierderi de
nu presupune doar urmarea rigo- resurse excesive şi în limitele unui
rilor juridice şi procedurale, ci şi model de comportament acceptabil.
capacitatea de a fi acceptată de către De aceea, convenabilitatea mai inclu-
populaţie. Eficacitatea ar caracteriza de analiza calităţilor legale şi morale
scopul strategiei, dacă ea reuşeşte ale strategiei. Fezabilitatea se referă
să-şi exercite rolul de ghid atotcu- la mijloace şi are drept scop să deter-
prinzător în materie de securitate mine dacă există suficiente resurse şi
naţională. Această calitate impune instrumente necesare pentru imple-
claritate despre rolul, activităţile şi mentarea scopurilor propuse.
organizarea instituţiilor şi agenţiilor-
cheie în implementarea strategiei Astfel de abordări permit funda-
securităţii naţionale. În final, dispo- mentarea ştiinţifică a unei strategii,
nibilitatea, care este o caracteristică în consecinţă strategia e concepută
foarte importantă, în special, dacă ordonat, raţional, obiectiv, distinctiv
luăm în consideraţie resursele limita- şi cu discernământ37. Eficienţa şi
te ale Moldovei. Această calitate pre- utilitatea acestei metode de elaborare
supune optimizarea structurilor şi a a strategiei naţionale este general
resurselor, identificarea şi asigurarea acceptată în ţările dezvoltate. În ta-
scopurilor şi a misiunilor prioritare, belul nr.2 am reprezentat structurile
precum şi direcţionarea cheltuielilor strategiilor (concepţiilor) securităţii
după principiul valorii maxime a naţionale a cinci state, comparativ cu
raportului cost-efect. standardele internaţionale curente.
36 ��
Making Liberia Safe: Transformation of the Security 37 ��
Admiral J. C. Wylie, Military Strategy: A General Theory
Sector, RAND Corporation 2007, pp. 17-22, (http://www. of Power Control (Westport, CT: Greenwood Press, 1980),
rand.org/pubs/monographs/2007/RAND_MG529.pdf) p. 10
Standard SUA Rusia România Ungaria Lituania

[Introducere] Introducere Introducere Introducere Introducere Introducere
Mediul de Locul SUA în Locul Rusiei Mediul de Mediul de Mediul de

securitate mediul in- în mediul in- securitate securitate securitate
ternaţional ternaţional (include
riscuri)
Principii şi Principii şi Interesele Valori şi inte- Valori Interesele
valori valori naţionale rese şi interese
Riscuri şi Riscuri şi Ameninţări Riscuri şi /|\ Provocări,

ameninţări ameninţări ameninţări | riscuri şi
ameninţări
Obiective şi Obiective şi Principii şi Obiective şi Scopuri,
sarcini sarcini obiective sarcini obiective şi
Instituţii şi Instituţii şi Obiective şi ghidul de
mecanisme mecanisme sarcini implemen-
Instituţii şi tare
mecanisme
Acţiuni şi Instrumente Acţiuni şi
mecanisme de imple- mijloace
de implementare
mentare
Tabelul nr. 2 Compararea structurilor strategiilor de securitate naţională
Este util şi necesar, în opinia noastră, mai mult doar instrumentul politicii
să analizăm documentul fundamen- externe (politic-diplomatic), fapt
tal privind securitatea naţională, care arată fie că alte instrumente
în special, după modul cum acesta ale statului pentru asigurarea secu-
identifică şi foloseşte instrumentele rităţii naţionale au fost ignorate, fie
puterii naţionale (politic, econo- că importanţa lor a fost diminuată.
În consecinţă proiectul Concepţiei
are un caracter excesiv axat doar
5. Recomandăm adaptarea SSN la pe instrumentul politicii externe.
modelul prezentat, stabilindu-se Indiferent de faptul care sunt mo-
obiectivele şi interesele, conturându-se tivele că în proiectul documentului
resursele şi mecanismele necesare. discutat nu au fost incluse blocurile
tematice ale altor instituţii în afară de
cel al MAEIE38, considerăm că este
necesar de a contura şi de a dezvolta
mic, militar, informaţional, etc.). 38 ��
Noul proiect al Concepţiei securităţii naţionale conţine
În proiectul actual al Concepţiei, în detalii mai desfăşurate doar privind un instrument al statului,
cel al politicii externe, în capitolul 3. Celelalte instrumente
capitolul 3, pare să fie dezvoltat ceva tradiţionale (militar şi de informaţii) nu au găsit o reflectare
în document.
roluri pentru toate instrumentele de putere ale statului în diplomatic,

statului. Dacă am compara statul cu informaţional, militar şi economic
un organism uman, apoi diplomaţia (tabelul nr.3). În cadrul acestui
(politica externă) şi capacităţile mi- model instrumentul informaţional
litare ar fi mâinile acestuia, serviciile presupune activitatea serviciilor de
de informaţii ar fi organele de simţ39, informaţii, dar şi comunicarea statu-
iar politica informaţională (afaceri lui cu mediul „înconjurător” atât în
cu publicul, diplomaţia publică) ar fi ţară, cât şi peste hotare.
capacitatea de comunicare verbală. abelul nr. 3 Strategia securităţii naţionale
Lipsind statul de oricare din aceste şi instrumentele statului40
instrumente l-am condamna infirmi- În cele ce urmează vom face o sinte-
tăţii, fiecare din funcţiile enumerate ză a conceptului de strategie, dezbă-
fiind foarte importante pentru func- tut în acest studiu, pentru a sprijini
ţionarea eficientă a statului. elaborarea documentului funda-
mental pentru securitatea naţională
Există mai multe viziuni privind ele- a Republici Moldova. Strategia se-
mentele puterii unei ţări. Destul de curităţii naţionale conturează linii
răspândit este modelul DIME, care directorii care ghidează conducerea
presupune divizarea instrumentelor 40 ��
David Jablonsky, U.S. Army College Guide to Strategy,
2001, p. 151
��
Chas. W. Freeman, Jr, pp. 3-4
statului în folosirea instrumentelor tegii, H. Yarger a identificat un şir

şi a resurselor pe care le deţine, de premise ale cadrului teoretic de
pentru a impune controlul asupra modelare strategică. Prima spune că
spectrului de provocări cu care se o strategie trebuie să fie proactivă şi
confruntă statul, urmărind realiza- anticipativă. A doua premiză stabi-
leşte necesitatea cunoaşterii exacte
a ceea ce ne dorim să realizăm, căci
6. Recomandăm abandonarea ideii doar astfel se pot identifica corect
de „moldovenism”, care nu are şanse obiectivele strategiei. Premisa a treia
de succes, şi construirea identităţii precizează că o strategie trebuie să
creeze un echilibru, atât pe orizon-
naţionale în jurul ideii „europenizării”. tală (scopuri, metode, mijloace), cât
şi pe verticală. În cazul Strategiei
rea obiectivelor propuse, în spriji- securităţii naţionale aceasta impu-
nul intereselor sale vitale. De fapt, ne necesitatea angajării eficiente a
strategia este necesară şi pentru a tuturor instrumentelor de putere
exclude necesitatea de management ale statului. A patra premisă rele-
al situaţiilor de criză, ori dacă aces- vă faptul că strategia trebuie să fie
tea au apărut, înseamnă că strategia axată în esenţă pe viziunea politică
nu a funcţionat suficient de bine41. clară a conducerii statului. Premi-
Pentru a facilita evaluarea unei stra- sa a cincia stipulează că strategia
41 ��
Harry R. Yarger, U.S. Army War College Guide to Natio-
naţională trebuie să fie ierarhică,
nal Security Policy and Strategy, June 2006, pp. 107-113 adică să transmită impulsurile către
nivelurile de mai jos, reprezentând Viziunea politică

instrumentele puterii, precum un
creier transmite impulsuri nervoase naţională
celorlalte organe. În realitate, acest
principiu s-ar materializa prin ela- Observaţiile principale făcute pe
borarea strategiilor sectoriale în marginea proiectului Concepţiei se-
domeniile politicii externe, militare, curităţii naţionale au avut până acum
informaţii, economice, conform mai mult un caracter structural şi de
viziunii, obiectivelor, metodelor şi cuplare a legăturilor logice în conţi-
mijloacelor determinate în o strate- nut. Unul din principalele elemente
gie a securităţii naţionale. ale strategiei, care de fapt este supus
stic l Strategiei securităţii naţionale42 cel mai mult disensiunilor din politica
Strategia urmează a fi cuprinzătoare, internă, a fost omis. Este vorba despre
adică un strateg trebuie să gândească viziunea politică naţională asupra
holistic, incluzând în modelul său mediului de securitate, luându-se în
de analiză multitudinea de aspecte, consideraţie atât factorii interni, cât şi
care prezintă imaginea completă a pe cei externi. Acest aspect este de o
situaţiei. În caz ideal, el trebuie să importanţă primordială pentru secu-
considere posibilul impact şi rezultat ritatea naţională, deoarece de viziunea
al alegerilor sale asupra întregului politică naţională depinde calitatea
mediu, prevăzând efectele de ordin evaluării cadrului de securitate, iden-
multiplu (tabelul nr.4). La fel este tificarea obiectivelor şi prevederea
necesar ca strategia să fie dezvoltată resurselor şi a eforturilor. Cu toate că
în urma unei cunoaşteri minuţioase acest element trebuie să constituie
şi obiective a situaţiei şi a mediului axa centrală a documentului strategic,
strategic, adică să poarte capacitatea în proiectul CSN aproape că lipseşte
de includere a descrierii cum factorii cu desăvârşire: pe lângă faptul că nu
interni şi externi ar putea contribui a fost conceput rolul pe care trebuie
la eforturile sale. Yarger a menţionat să-l aibă instrumentele statului, nu
că nici o strategie nu este capabilă s-a reuşit nici conturarea clară a unei
să prezinte soluţii ideale împotriva viziuni politice naţionale .
tuturor riscurilor, adică alternativ
strategia trebuie să ofere o protecţie Un alt rol principal pe care trebuie
maximă contra eşecului. Şi anume să-l aibă viziunea politică în strategia
contra eşecului de a realiza obiecti- securităţii naţionale este acela de a
vele propuse sau a celui prin care se asigura condiţiile, când sunt formula-
creează avantaje semnificative con- te idei naţionale de lungă durată, care
curenţilor statului. obţin încrederea corespunzătoare a
publicului şi care împleteşte interesele
de grup cu cele individuale43. Astfel
43 ��
Soviet Strategic Thought 1917-1991, A. Kokoshin,
��
A fost luată ca bază diagrama din Harry R. Yarger, p. 110 Harvard University, 1998, p. 201
se urmăreşte realizarea unei coeziuni un interes puternic faţă de problemele

interne în jurul unei idei naţionale de securitate ale Moldovei. Cu regret
care este acceptată de majoritatea această oportunitate este exploatată
populaţiei. În acest sens, ideea des- foarte slab, atât teoretic, în contextul
pre „moldovenism”, care stârneşte CNS, cât şi practic, în acţiunile şi poli-
opoziţia unei părţi semnificative a ticile conducerii de la Chişinău.
populaţiei şi fragmentează societatea,
ar putea fi înlocuită cu un alt concept, Moldova, fiind „închisă” între Româ-
axat pe tendinţa de integrare euro- nia şi Ucraina, state cu potenţial şi
peană, pe ideea că cetăţenii Moldovei resurse incomparabil mai mari, nime-
sunt europeni, astfel construindu-se reşte în mod natural în zona de in-
o identitate europeană a populaţiei. fluenţă şi de atracţie a acestora44. Din
România a înţeles utilitatea unui astfel motivul că România şi Ucraina vor
de pas, incluzând menţiunea despre evita confruntările majore între ele,
identitatea europeană şi euro-atlanti- Moldova nu va putea alege să susţină45
că a cetăţenilor români în Strategia sa o ţară împotriva celeilalte. Am men-
de securitate naţională. ţionat deja, că singură ţara noastră
la fel nu este capabilă să balanseze46
În ciuda faptului că Moldova este o nici unul din vecinii săi în politica sa
ţară mică şi întruneşte marea majo- externă. Fără un potenţial puternic de
ritate a elementelor unui stat slab, şi protecţie a intereselor sale, în cazul
chiar din cele care ar descrie un stat când acestea sunt ameninţate de unul
instabil, situaţia sa nu este catastro- din vecinii săi, şi chiar fiind lipsită
fală, deocamdată. Potenţialul uman, de posibilitatea să-şi promoveze in-
plasarea geografică şi recentele trans- teresele atrăgând un stat împotriva
formări regionale oferă Moldovei un altuia, Moldova este forţată să caute
şir de oportunităţi. Securitatea Mol- alte căi. Nu trebuie să uităm că în pre-
dovei nu este altceva decât o cărămidă zent principalele pericole ce vizează
în peretele securităţii europene, adică securitatea naţională a Moldovei nu
ţara noastră se poate ataşa la sistemul vin din partea vecinilor săi, ci din par-
european de securitate. Dimpotrivă, tea politicilor Rusiei, un stat de care
de una singură Moldova nu este ca- Moldova este separată prin teritoriul
pabilă să-şi asigure un sistem naţional Влад Иваненко, “Россия: гравитация и интеграция”,
44 ��
de securitate viabil. Vulnerabilităţile Россия в глобальной политике, nr. 3, mai-iunie 2007 (http://
www.globalaffairs.ru/numbers/26/7707.html)
Moldovei sunt integrate atât de strâns 45 ��
Am tradus astfel termenul englez „bandwagoning”, o noţi-
une folosită de şcoala realistă a relaţiilor internaţionale pentru a
în topografia politică regională, încât descrie situaţia când o ţară slabă este forţată să se alăture/adere
în această situaţie ele reprezintă şi la una mai puternică (în coaliţie sau într-o o relaţie de subor-
donare), în cadrul unui sistem internaţional bazat pe principiul
oportunităţi pentru ea. Prin urmare, balansării puterilor sau, în la general, în cadrul unui conflict.
46 ��
Am tradus astfel termenul englez „balancing”, care
vulnerabilităţile Moldovei constituie face parte la fel din termenii paradigmei realiste a relaţiilor
şi o ameninţare pentru securitatea internaţionale şi este folosit pentru a descrie situaţia, când
un stat, pentru a contracara influenţa unui altui stat, intenţiile
europeană, fapt care provoacă în UE căruia sînt percepute drept ameninţătoare, se alătură unui al
treilea sau coalizează cu el.
Ucrainei. Vecinii Moldovei, însă, sunt de condiţii creează puternice premise

aliaţii ei naturali, ţinând cont de vizi- pentru iniţierea unui mecanism de
unile şi interesele comune în ceea ce interdependenţă complexă47. Premise
priveşte securitatea naţională. similare există şi în relaţiile cu Româ-
nia, precum şi între România şi Ucrai-
Instabilitatea internă, amplificată de na. Situaţia ideală ar fi îmbunătăţirea
deficienţe ale substratului social-po- relaţiilor şi creşterea dependenţei
litic al statului şi desfăşurarea impre- reciproce între state, până la situaţia
vizibilă a conflictului transnistrean când interesele vitale ale Moldovei,
face Moldova deosebit de vulnerabilă ale Ucrainei şi ale României nu numai
presiunii externe. În acelaşi timp, elita că vor coincide, dar şi vor putea fi
politică rusească consideră că Moldo- protejate eficient doar în concert. Un
va se află în zona de interese a Rusiei. astfel de context ar susţine evident şi
Aceste eforturi ale Federaţiei Ruse de
a-şi extinde influenţa în afara frontie- 7. Recomandăm studierea dimensiunii
relor, provoacă reacţii de nemulţumi- regionale a securităţii (teoria
re elitei politice influente din Ucraina, interdependenţei complexe şi teoria
care nu doreşte ca Rusia să-şi conso- complexelor de securitate regională),
lideze influenţa în Moldova, un fapt
care coincide cu interesele Moldovei.
adaptând-o la realităţile Moldovei.
Această concluzie este sugerată de mai
multe acţiuni ale Kievului, fie prin interdependenţa privind securitatea,
încercarea de a limita hegemonia Ru- adică ar oferi un climat favorabil pen-
siei în cadrul grupului de observatori tru crearea unui mecanism, numit
militari în Zona de Securitate, fie prin de B. Buzan, „complex regional de
îngrijorarea exprimată de mai multe securitate”48. Consolidarea eforturilor
ori de către diplomaţi ucraineni, pri- Moldovei, ale Ucrainei şi ale Români-
vind discuţiile moldo-ruse „cu uşile ei în cadrul unui complex regional de
închise” în problema transnistreană, securitate interconectat în structurile
etc. Aşa cum Ucraina nu este cointe- europene şi cele euro-atlantice, ar
resată în creşterea influenţei ruse în 47 ��
Teoria interdependenţei complexe în relaţiile internaţio-
Moldova, la fel şi Chişinăul deţine un nale a fost dezvoltată de cercetătorii R. Keohane şi J. Nye.
Aceasta presupune crearea multiplelor canale de interacţiune
interes mare ca eforturile Kievului de şi cooperare transfrontalieră între două state, fapt ce amplifică
a rezista în faţa presiunilor externe interdependenţa statelor, reduce importanţa factorilor de secu-
ritate şi militar între ele.
din Est să fie reuşite şi ca acesta să-şi 48 ��
În „Regions and Powers: The Structure of International
Security” B. Buzan şi O. Weaver au introdus noţiunea şi con-
promoveze o politică independentă. ceptul „complexelor de securitate regională”. Acest termen
Ambele ţări continuă să fie legate prin presupune că statele dintr-o anumită regiune, confruntându-
se cu pericole similare, ar putea crea o interdependenţă de se-
verigi-reminiscenţe ale sistemului curitate, care le-ar uni într-un complex regional de securitate,
care, în acelaşi timp, ar fi indiferent faţă de alte unităţi din jur.
economic sovietic, iar Moldova poate În cazul nostru, CSR ar putea servi drept instrument analitic
oferi teritoriul său pentru tranzitarea pentru elaborarea capacităţilor celor trei state de a rezista în
faţa presiunii ruseşti şi de a facilita eforturile de aderare a
produselor ucrainene spre UE. Astfel Moldovei şi a Ucrainei la UE şi la NATO.
sprijini şi amplifica efectele interde- studiate minuţios şi adaptate la condi-

pendenţei complexe, contribuind la ţiile regionale şi la cele ale Moldovei.
soluţionarea problemelor interne şi Din fericire, oportunităţile pentru
externe de interes vital pentru Mol- ţara noastră nu vin doar din valo-
dova. Astfel, Moldova ar reuşi să-şi rificarea acestor teorii. Moldova ar
păstreze şi să-şi consolideze coeziunea putea, de asemenea, studia în paralel
internă, suveranitatea, independenţa, posibilitatea diminuării dependenţei
statalitatea şi să reziste, la unison cu sale străine, pe plan politic şi econo-
România şi cu Ucraina, presiunilor mic. Grupuri de lucru care ar analiza
externe ruseşti. Subiectul soluţionării dependenţa economică ar putea fi
orientate şi coordonate de un consiliu
naţional economic, de tipul celui de
8. Recomandăm să fie elaborată în SSN securitate, aceasta fiind o practică
o viziune politică naţională nepolitizată, adoptată de mai multe ţări dezvoltate.
obiectivă şi mai completă, conformă Actualul Consiliu Suprem de Securi-
contextului internaţional actual. tate, după restructurări de rigoare ar
putea de asemenea conduce cercetări
în domenii ce ţin de competenţa sa,
conflictului transnistrean în contextul cum ar fi vulnerabilitatea statului la
teoriei interdependenţei complexe a presiunile social-politice externe. La
fost dezbătut de unii compatrioţi de- cercetarea mecanismului dependen-
ai noştri49, din păcate, însă rămâne a ţei şi vulnerabilităţii străine ar putea
fi încă mai puţin cunoscut cercului fi implicaţi experţi guvernamentali,
larg de cercetători şi de politicieni experţi ai societăţii civile şi ai lumii
autohtoni. academice, din ţară şi peste hotare.
Cheltuielile legate de desfăşurarea cer-
Exploatarea şi adaptarea acestor in- cetărilor ar urma să fie suportate de
strumente analitice precum sunt teo- stat, pe bază competitivă. Nici aceste
ria interdependenţei complexe şi com- activităţi nu reprezintă o inovaţie, fi-
plexele regionale de securitate ar putea ind practicate în mai multe ţări.
aduce schimbări radicale în gândirea
şi cultura strategică a Moldovei şi Una din cele mai serioase vulnera-
ar ajuta conducerea ţării să edifice bilităţi ale Republicii Moldova este
politici flexibile şi eficiente. Folosirea inferioritatea sa în contextul atacuri-
acestor teorii este de o perspectivă lor informaţionale interne şi externe,
mai îndelungată, deoarece necesită avem în vedere anumite instrumente
49 ��
A Solution to Moldova’s Transdniestrian Conflict: Re- de propagandă şi de defăimare, la
gional Complex Interdependence, iunie 2003, Mija Valeriu,
(http://stinet.dtic.mil/cgi-bin/GetTRDoc?AD=ADA417592&
care este supus regulat statul şi clasa
Location=U2&doc=GetTRDoc.pdf), teza de master la Şcoala politică de la Chişinău. În special,
de studii internaţionale, Monterey, Statele Unite. Locotenent
- colonelul Valeriu Mija activează în present la Ministerul destul de agresive sunt incursiunile
Apărării.
informaţionale din partea Moscovei şi
ale Tiraspolului, care în mod evident „NEUTRĂ” ÎNSEAMNĂ

sunt coordonate, atingând scara unui
adevărat război informaţional. Aceste „NEUTRALIZATĂ”
eforturi urmăresc crearea Tiraspolului
a unei imagini de „parte vătămată” în
conflictul cu Chişinăul, încercându-se Una din cele mai sensibile chestiuni,
a câştiga de partea sa opinia interna- abordată de proiectul Concepţiei
ţională în vederea obţinerii indepen- securităţii naţionale este prezentarea
denţei lui. Există semnale că aceste echivocă a statutului de neutralitate al
eforturi informaţionale comune ale Moldovei. CSN nu explică, în ce mod
Moscovei şi ale Tiraspolului au înre- schimbările în arhitectura securităţii
gistrat oarecare succese: membri ai internaţionale şi regionale au influenţat
societăţii civile, ai lumii academice şi necesitatea păstrării acestui statut. Ea,
ai clasei politice din Occident par a fi de asemenea, nu enunţă lipsa oricărei
înclinaţi să le accepte discursul drept utilităţi a neutralităţii actuale a Repu-
o explicaţie argumentată şi logică a blicii Moldova, din cauza caracterului
realităţii ei artificial, pe motiv că nu a fost recu-
noscută de comunitatea internaţională
Campaniile informaţionale ruseşti, şi pentru că nici nu sunt întrunite con-
de asemenea, destabilizează situaţia diţiile necesare pentru a fi recunoscută.
internă din Republica Moldova, se- În plus, neutralitatea presupune şi exis-
mănând în rândul populaţiei opinii ce tenţa unor capacităţi militare proprii
denigrează, în ţară şi peste hotar, con- considerabile, de care Moldova duce
ducerea statului şi instigă la conflicte lipsă. Se pare că ideea eronată a neutra-
interne. Ele urmăresc şi scopul formă- lităţii ca instrument eficient de asigu-
rii barierelor politice şi de percepere rare a securităţii naţionale este adânc
între Moldova şi Occident. Există o înrădăcinată în conştiinţa clasei politi-
ruptură esenţială a canalelor de co- ce influente de la Chişinău, devenind
municare Moldova – comunitatea in- un fel de înţelepciune convenţională.
ternaţională (UE, SUA). Astfel, funcţi- Acest fapt nu este altceva decât con-
onarii de stat de cel mai înalt rang nu fundarea dorinţelor cu realitatea, pe
sunt propriu informaţi pe linia comu- motiv că o astfel de convingere nu este
nicării cu Occidentul şi nu au acces la sprijinită nici de teorie, de consideraţii
informaţiile vitale pentru adoptarea pragmatice sau de calcule operaţionale.
deciziilor politice importante. Acest CSN trece uşor cu vederea afirmaţiile
lucru generează erori strategice şi experţilor autohtoni şi occidentali
vulnerabilităţi în faţa dezinformărilor, care afirmă că neutralitatea, fiind un
înşelăciunilor şi improvizărilor tactice instrument învechit al politicii externe,
iniţiate de Kremlin50. menit să ţină statele în afara războaie-
Vladimir Socor, „Moldova’s Presidential Institutions
50 ��
lor, în contextul politicii internaţionale
Increasingly Dysfunctional”, Eurasia Daily Monitor, The
Jamestown Foundation, 1 August 2007, Volume 4:149
actuale este o concepţie anacronică51. puteri, etc.), este evidentă necesitatea

Mai mult decât atât, în prezent acest revizuirii statului de neutralitate. Ex-
statut este contraindicat statelor mici şi perienţa din perioada post-sovietică a
slabe ca Moldova, din cauza că le izo- arătat că neutralitatea nu poate să ofere
lează de mecanismele internaţionale de Moldovei soluţiile pentru realizarea
cooperare. Iar în prezent tocmai politi- cărora a fost contestabil acceptat acest
ca externă activă este o condiţie-cheie statut – încercarea de a convinge Rusia
pentru supravieţuirea statelor mici. că nu ne vom uni cu România, obţi-
Alte state europene neutre au acceptat, nând în schimb sprijinul acesteia în
în majoritatea cazurilor, statutul său de soluţionarea conflictului transnistrean.
neutralitate sub presiunea marilor pu- Dimpotrivă, actualmente neutralita-
teri, în perioade şi circumstanţe istori- tea lipseşte Moldova de o mulţime de
ce foarte diferite, când războaiele erau beneficii care ar creşte bunăstarea şi
principalul instrument al politicii ex- securitatea statului, limitând opţiunile
terne pe continentul european. Cazul ei strategice şi restrângând acţiunile
Moldovei nu poate fi comparat cu cel sale pe arena politică internă şi exter-
al Suediei, al Finlandei, al Austriei, şi nă. Neutralitatea nu este o necesitate
datorită faptului că astăzi există multe obiectivă de securitate, ea continuă
instrumente mai eficiente ale politicii să fie impusă prin decizie politizată,
de securitate. nefondată şi greşită, în esenţă. Neu-
tralitatea Moldovei constituie, de fapt,
În Moldova acest statut a fost aprobat vulnerabilitatea ei strategică52, iar men-
printr-o decizie politică de conjunc- ţinerea acestui statut ar trebuie supusă
tură, o dată cu adoptarea primei unei analize şi unor discuţii seroase cu
constituţii, iar motivele acestei decizii participarea experţilor guvernului, lu-
nu sunt destul de clare nici astăzi. mii academice şi societăţii civile.
Se pare că cel mai important motiv

9. Recomandăm soluţionarea dilemei
care determină puterea de la Chişi-
de balansare/aderare începând cu nău să păstreze această formulă este
revizuirea necesităţii statutului de insistenţa Rusiei şi presiunea ei asupra
neutralitate, conform intereselor clasei politice autohtone, folosindu-se
securităţii naţionale. în acest scop atât mecanisme directe
(diplomatice), cât şi indirecte (propa-
ganda, subversiunea politică). Să nu
Luând în consideraţie multitudinea uităm că, de fapt, Rusia este tatăl şi na-
de schimbări a mediului de securitate şul neutralităţii moldoveneşti. O parte
(percepţiile statelor din Europa, schim- considerabilă a analizei se referă la
barea frontierelor politice şi balanţei de Federaţia Rusă, motivul fiind că politi-
51 ��
Interviu cu James Sherr, „Consider că conceptul de neu- 52 ��
„Neutralitatea ca vulnerabilitate strategică a Moldo-
tralitate este unul învechit”, Europa.md (http://www.europa. vei”, Moldova azi, 9 februarie 2007 (http://www.azi.md/
md/rom/serch/1/437) comment?ID=43122)
ca acesteia faţă de Moldova generează naţională, atunci ea va putea fi realizat.

majoritatea spectrului de ameninţări Argumentul de forţă, în acest caz, tre-
la adresa securităţii naţionale a ei. Ru- buie să fie inutilitatea menţinerii unei
siei îi convine foarte mult ca Moldova neutralităţi, care e doar o ficţiune, din
să-şi păstreze neutralitatea declarată, moment ce Rusia nu respectă condi-
fapt care lucrează doar într-o direcţie, ţiile de funcţionare mecanismului de
nepermiţând Moldovei să-şi sporească neutralitate, inclusiv prin retragerea
securitatea, fiind în continuare foarte trupelor sale militare de pe teritoriul
vulnerabilă în faţa agresiunii politice Moldovei şi prin sistarea sprijinului
şi militare ruseşti. În acelaşi timp, în autorităţilor separatiste de la Tiraspol.
situaţia ambiguă creată, Rusia are liber-
tate deplină în Moldova, simţindu-se Ca de obicei, la finalul acestui studiu
protejată contra criticii Occidentului. vom formula un şir de concluzii, care,
Nu întâmplător, Kremlinul a sugerat de rând cu recomandările lucrării, ar
Georgiei, apoi şi Ucrainei, să accepte putea servi ca teme de dezbatere asu-
statutul de neutralitate, urmărind să pra proiectului Concepţiei securităţii
le limiteze capacitatea de manevrare naţionale. Acesta, de altfel nu va ajunge
a acestor ţări în politica lor externă şi foarte curând în Legislativ, deoarece
internă de securitate. Dacă am descrie pe 13 iulie 2007 proiectul a fost supus
unei terţe părţi, fie unui membru inve- unui bombardament verbal – critici
terat al PCRM, fie unui funcţionar rus, extrem de aspre şi ideologizate în
european sau american, etc., cadrul şedinţa fracţiunii parlamentare a Parti-
relaţiilor moldo-ruse, fără să indicăm dului Comuniştilor, documentul fiind
numele ţărilor, atunci am afla că, aleasă returnat Guvernului. Este posibil ca
arbitrar, ţara X (Rusia) este agresivă, schimbările din proiectul CSN, impuse
ostilă ţării Y (Moldova). Se confirmă, de PCRM, să genereze un document
astfel că o strategie naţională eficientă pentru securitatea naţională inert, ne-
trebuie să fie pragmatică şi liberă de funcţional, cu caracter formal, care ar
orice ideologie şi preferinţe de grup. putea constitui el însăşi o ameninţare
majoră pentru securitatea ţării, cel pu-
În contextul actual, când Rusia şi-a ţin pentru următorii 2 ani. În această
declarat suspendarea participării sale situaţie, fraza din proiectul noii Con-
la Tratatul Forţelor Armate Convenţio- cepţii, „ataşamentul necondiţionat al
nale din Europa, invocând motivul că Republcii Moldova faţă de valorile şi
Occidentul nu îl respectă, Moldova ar principiile democratice împărtăşite de
putea modifica Constituţia sa şi Con- statele membre ale Uniunii Europene
cepţia securităţii naţionale renunţând constituie principala garanţie şi bază
la statutul de neutralitate. Dacă parti- pentru securitatea naţională a Republi-
dul de guvernământ va realiza necesi- cii Moldova”, va deveni actuală.
tatea acestei măsuri pentru securitatea
CONCLUZII actuale ale Moldovei, aşa ca integri-

tatea instituţiilor şi a funcţionarilor
Scopul oricărei strategii a securi- de stat, în contextul corupţiei şi al
tăţii naţionale este să genereze şi conflictelor de interese ale acestora,
să organizeze cu eficienţă maximă nu au fost desfăşurate pe larg în acest
mijloacele statului pentru a influenţa proiect54.
sistemul internaţional în vederea
asigurării condiţiilor optime posibile Strategia securităţii naţionale are
pentru dezvoltarea şi prosperitatea şansele de a-şi atinge scopurile doar
statului şi pentru minimalizarea dacă este eficientă în descoperirea
sau lichidarea completă a efectelor obstacolelor care-i stau în cale. Pro-
acţiunilor şi evenimentelor externe iectul CSN a atins un succes mai
ostile, periculoase pentru dezvol- mic la evaluarea bună şi nuanţată a
tarea statului. Această definiţie ar fi mediului internaţional şi tendinţelor
completă, cu condiţia că pericolele actuale ale acestuia, nearătându-se
pentru securitatea statului ar deriva în ce fel acestea afectează interesele
doar din exterior. Datorită globaliză- vitale ale Moldovei. Dacă apelăm la
rii, faptului că frontierele dintre state definiţia clausewitziană a războiului,
au devenit de o natură mai poroasă şi care îl defineşte drept o continuare a
mai transparente, precum şi datorită politicii prin mijloace violente, având
altor dezvoltări curente53 ale sistemu- scopul de a constrânge un adversar
lui internaţional, a crescut numărul să execute voinţa altuia55 şi ţinem
pericolelor de natură internă. În cont de tendinţele de schimbare a
acest context, se impune obiectivul naturii agresiunii în sistemul interna-
imperativ de a orienta eforturile ţional56, atunci este evident că Mol-
strategiei securităţii naţionale înspre dova se află în stare de război necon-
mediul intern al statului. Proiec- venţional cu Federaţia Rusă. O astfel
tul CSN a înregistrat rezultate mai de concluzie este în contradicţie cu
modeste în cazul ambelor condiţii. percepţiile şi principiile ortodoxe ce
Pe plan extern, el este relativ pasiv, stau la baza funcţionării instituţiilor
inert şi chiar izolaţionist. Un stat ca de stat din Moldova, fiind respinsă
Moldova îşi poate maximaliza gra- de o mare parte a clasei politice
dul de promovare a intereselor doar autohtone. Motivul unei astfel de
printr-o politică externă viguroasă, gândiri se găseşte în modul în care
activă şi flexibilă. Cadrul intern nu a 54 ��
Se are în vedere eficacitatea instituţională, mecanismele
de protecţie împotriva corupţiei politice şi dezvoltarea
găsit nici el o reflectare completă în intereselor private care sunt în conflict cu interesele naţionale.
În acest context, se poate menţiona exemplul statelor unde
cadrul proiectului, fiind dispersat pe funcţionarii de stat nu au dreptul la cetăţenie multiplă sau nu
domenii ce nu prezintă ameninţări pot fi proprietari de bunuri ce aparţin sau sunt controlate de
guvernele altor state.
iminente sau acute. Nici problemele Cartea I, On War, Carl von Clausewitz, publ. N. Trubner,
55 ��
Londra 1873 (http://www.clausewitz.com/CWZHOME/
53 Avem
��
în vedere inclusiv schimbările în natura agresiunii VomKriege2/ONWARTOC2.HTML)
externe, despre care am vorbit anterior. 56 ��
Am vorbit desfăşurat despre această tendinţă în creştere
pe paginile 11-18 ale acestui studiu.
clasa politică moldovenească priveşte sunt diferite. În acest caz, afirmaţia

Rusia – nu ca pe un stat străin, dar precum că suntem în stare de război
sub influenţa educaţiei nomencla- neconvenţional cu Rusia este una
turiste sovietice pe care majoritatea pragmatică, impusă de o realitate
din ei au primit-o. Nu fără motiv, obiectivă. Situaţii de conflict simila-
un articol al ediţiei on-line a revistei re, înregistrate în alte părţi ale lumii
britanice Economist.com a numit au fost denumite ca război de gene-
actuala conducere a Moldovei drept raţia a patra58. Folosirea eforturilor
„elită provincială sovietică57”. Astfel combinate de presiune economice,
reacţiile exagerat de dure la adresa politice, sociale şi militare de tipul
Bucureştiului, drept răspuns la acţi- celor folosite de către Rusia în ra-
uni mult mai nevinovate comparativ port cu Moldova, au fost descrise de
cu cele ale Kremlinului, ar putea fi analiştii americani încă în 198959.
explicate prin faptul că România este Autorii acestei concepţii relevă ur-
considerată de ei ţară străină. mătoarele :
Dacă cineva s-ar simţi tentat să facă „diferenţa dintre război şi pace se va
o paralelă între acţiunile Rusiei faţă dizolva până la indistinct. El (războ-
de Moldova şi cele ale Occidentului iul) va fi de natură neliniară, posibil
faţă de Iran, Irak, Coreea de Nord, evoluând până în momentul când nu
Sudan, etc., trebuie să insistăm că va avea fronturi sau câmpuri de luptă
între ele există diferenţe importante. bine definite. Distincţia între „civil” şi
Cazurile de presiune economică sub „militar”ar putea dispărea”.
formă de sancţiuni şi alte mecanisme
de constrângere sunt aplicate de către Faptul că noul proiect al Concepţiei
Occident împotriva ţărilor-paria a de securitate naţională nu a reuşit să
comunităţii internaţionale, adică a identifice sau să evalueze obiectiv o
acelor state care încalcă în mod con- astfel de stare ostilă faţă de Moldova,
ştient prevederile dreptului interna- arată că documentul nu este capabil
ţional. Pe când Rusia atacă Moldova să mobilizeze şi să organizeze resur-
cu sancţiuni brutale pentru a impune 58 ��
Războiul de generaţia a patra (fourth generation warfare,
4GW) este un concept în doctrina militară americană definit
conducerea de la Chişinău să i se în 1989 de o echipă de analişti, printre care şi William S.
supună. Aşadar, foloseşte presiunea Lind. Acesta se caracterizează prin dizolvarea diferenţelor
între război şi politică, soldat şi civil, pace şi conflict, având
economică exact în acele cazuri, în foarte mult în comun cu terorizmul şi războiul asimetric,
folosind tactici secrete (sabotaj, subversiune, etc.), de teroare,
care dacă ar fi utilizat forţe militare intimidare şi confuzie, în opinia autorilor, acesta este un con-
s-ar fi numit agresiune armată. Esen- cept aparte. Conceptul a fost prezentat de William S. Lind,
Colonel Keith Nightengale, Căpitan John F. Schmitt, Colonel
ţa este aceeaşi, doar instrumentele Joseph W. Sutton, şi locotenent-colonelul Gary I. Wilson în
articolul��
“The Changing Face of War: Into the Fourth Genera-
folosite pentru atingerea scopului tion”, publicat în Marine Corps Gazette (octombrie 1989),
de a supune Moldova voinţei sale, pp. 22-26 şi în Military Review (octombrie 1989), pp. 2-11
(http://www.d-n-i.net/fcs/4th_gen_war_gazette.htm)
57 ��
Economist.com��
/Global Agenda��
, „The Country that Euro- 59 ��
Un alt articol a lui William S. Lind despre conceptul
pe Forgot Moldova & Romania”, 14 mai 2007, p.1 războiului de generaţia a patra poate fi găsit la http://www.
au.af.mil/au/awc/awcgate/milreview/lind.pdf
sele şi eforturile statului în vederea larg acceptată (fapt care determină

înfruntării acestui pericol. În conse- în mare măsură caracterul vulnerabil
cinţă, strategiile sectoriale vor conti- al sistemului politic din Moldova),
nua şi ele să „şchiopăteze”, ignorând reformele democratice adevărate re-
ameninţările existente, generând prezintă singura soluţie optimă. Prin
mijloace, capacităţi, forţe şi politici realizarea lor se creează mecanisme
insuficiente şi neadecvate, incapabile de echilibru instituţional61, care au
să asigure securitatea ţării. Eforturile capacitatea de a diminua sau chiar a
Rusiei sunt orientate împotriva stata- exclude complet pericolul, când vul-
lităţii Moldovei, prin urmare împo- nerabilităţile de grup ale unei echipe
triva însăşi existenţei Republicii Mol- ce monopolizează puterea în stat s-ar
dova ca stat suveran şi independent. putea transforma în vulnerabilităţi
Astfel conducerea statului, indiferent ale întregului stat.
de preferinţele politice şi ideologice,
este obligată să fie atentă la această Problemele enumerate mai sus îşi
omisiune a proiectului, pentru a sporesc gravitatea şi din cauza creş-
evita să devină involuntar complice terii rapide a gradului de confruntare
al intenţiilor ostile ruseşti împotriva ideologică între Rusia, pe de o parte,
Moldovei. şi Uniunea Europeană şi Statele Uni-
te, pe de altă parte. Conducerea de
Opinia că Moldova este jertfa unei la Moscova percepe sistemul politic
presiuni externe agresive din partea al UE ca pe o ameninţare pentru
Rusiei este împărtăşită de marea proiectul său de stabilitate internă. El
majoritate a clasei politice moldo- este perceput ca fiind ostil principii-
veneşti, inclusiv de reprezentanţi ai lor „democraţiei suverane” elaborate
partidului de guvernământ. Însă nu de ideologii Kremlinului pentru
există un consens asupra modului a consolida statul rus. Ironic, dar
în care trebuie să acţioneze condu- fapt obiectiv al acestei confruntări,
cerea la aceste ameninţări externe. fiind negat pe larg în Occident, este
În pofida faptului că una din cele recunoscut astăzi de înşişi analiştii
mai eficiente căi de a reduce ames- ruşi62. Mai mult decât atât, modelul
tecul în afacerile interne ale unui liberal-democratic din Occident este
stat din partea unei puteri străine considerat de Kremlin un pericol,
este prin realizarea reformelor ce ţin deoarece acesta stimulează statele
de drepturile omului şi de creare a ex-sovietice să iasă de sub influenţa
unei imagini democratice a ţării60 - Federaţiei Ruse.
ea nu este acceptată de toţi actorii
61 ��
Traducerea din engleză a noţiunii „checks and balances”
politici interni. Dar totuşi într-un 62 ��
Иван Крастев, “Россия и Европа: Возвращение
stat multietnic, care nu a reuşit încă идеологии”, Ведомости 21 august 2007, nr.155
(1929) (http://www.vedomosti.ru/newspaper/article.
să-şi creeze o identitate naţională shtml?2007/08/21/131326). Versiunea completă a articolului
urmează să fie publicată în următorul număr al jurnalului
60 ��
S. Rihani, p. 248 „Россия в глобальной политике”.
SOLUŢII Kremlin drept eficiente. Aşadar, efor-

turile conducerii statului trebuie să
Adoptarea unei strategii de securitate fie orientate înspre descurajarea Ru-
naţională pragmatică şi eficientă siei de la acte neprietenoase faţă de
ar permite conturarea eforturilor Moldova. Oricare avantaje, oricât de
instrumentelor statului în politica mici, trebuie folosite: un avantaj sub-
externă, în domeniul economic, în stanţial este faptul că suntem separaţi
cel militar şi informaţional etc. Ast- de Rusia prin teritoriul Ucrainei,
fel, definindu-se politica externă a care la fel priveşte politicile Rusiei în
Moscovei faţă de Chişinău drept una regiune cu îngrijorare. Această per-
orientată întru edificarea şi/sau con- cepţie a Kievului ar putea fi eficient
solidarea influenţei şi a controlului exploatată pentru a slăbi capacitatea
Rusiei asupra conducerii Republicii Rusiei de a influenţa conducerea
Moldova, constituind cea mai gravă Moldovei. Menţionăm că anume
ameninţare la adresa securităţii na- prezenţa fizică în regiunea trans-
ţionale, se vor crea condiţiile pentru nistreană a Moldovei oferă condiţii
ca strategiile sectoriale să înceapă optime Kremlinului, permiţându-i să
a dezvolta politici şi instrumente sprijine separatismul administraţiei
eficiente în vederea contracarării de la Tiraspol. Statul rus obţine în
acestui pericol. Pe planul politicii acest caz un avantaj strategic contro-
externe Moldova ar căuta activ (fără lând o parte a teritoriului Moldovei,
a-şi impune singură limitări), sprijin iar Chişinăul ( dacă ar exista voinţa
prin formarea şi aderarea la parte- politică) ar putea lipsi Rusia de acest
neriate şi alianţe, urmărind scopul avantaj. Evident, într-o mare măsură
de a balansa disparitatea enormă cu capacităţile de manevrare ale elitelor
Rusia în toate domeniile. Chişinăul politice actuale moldoveneşti sunt
trebuie să folosească inerţia efortu- destul de limitate, deoarece interesele
rilor Occidentului în reacţiile sale lor personale şi de grup sunt în mare
de contracarare a politicii agresive a măsură dependente de voinţa Kre-
Rusiei. Moldova ar utiliza fără ezitare mlinului. Aşadar, nu este vorba că
mecanismele de constrângere oferite Moldova nu ar fi capabilă să reacţio-
de organismele şi regimurile inter- neze adecvat la politica neprietenoa-
naţionale pentru a obţine pârghii de să a Rusiei, descurajându-o în acest
presiune asupra Rusiei. Trebuie să se comportament. O ameninţare fatală
înţeleagă că Rusia va continua să tra- pentru securitatea sa naţională o
teze Moldova cu o atitudine descon- constituie faptul că elita politică au-
sideratoare şi încercări de a-i impune tohtonă este constrânsă de Kremlin
voinţa atâta timp, cât câştigurile să nu întreprindă măsuri eficiente, în
obţinute în urma presiunii vor fi vederea subminării capacităţii Rusiei
mai mari decât pierderile şi cât timp de a influenţa Chişinăul.
asemenea politici vor fi percepute la
Această sarcină ar trebui să fie asu- echilibrului instituţional trebuie să

mată de politicile de securitate in- fie însoţită de excluderea sau dimi-
ternă şi de informaţii, care să-şi ori- nuarea pericolelor survenite în urma
enteze activitatea întru zădărnicirea compromiterii funcţionarilor şi dem-
planurilor Rusiei de limitare a opţiu- nitarilor de stat. Cu toate că aceasta
nilor conducerii politice din Moldo- este o sarcină de rutină pentru toate
va. Principiul este acelaşi – Rusia va statele, în Moldova acest proces are
lovi şi mai departe în punctele vul- proporţii de masă, ceea ce şi deter-
nerabile şi este în puterea Moldovei mină gravitatea pericolului pentru
să-şi reducă vulnerabilităţile. Formu- securitatea statului. Printre punctele
la dependenţei Chişinăului faţă de vulnerabile ale statului nostru am
Kremlin este următoarea: vulnerabi- putea enumera corupţia politică,
litatea şi dependenţa Moldovei faţă activitatea pentru guvernele străine,
de Rusia nu sunt altceva decât vulne- regimul slab de păstrare a secretelor
rabilităţile şi dependenţa clasei poli- de stat, nepotismul şi incompetenţa
tice aflate la guvernare. Prin urmare, profesională a funcţionarilor aflaţi în
Kremlinul poate controla destinul posturi-cheie.
întregii populaţii, fiindcă deţine pâr-
ghii de influenţă a conducerii de vârf Evident că problemele dependenţei
a ţării. Acest fapt reprezintă, după economice externe, de resursele
Clausewitz, „centrul de gravitaţie63” energetice, de materia primă şi de
al sistemului politic din Moldova sau pieţele de desfacere urmează să fie
punctul cel mai slab al acestuia. În soluţionate prin politici economice
condiţiile în care sistemul politic al adecvată. Acestea, însă, au nevoie de
Moldovei ar fi balansat, ar conţine liniile directoare ale unei strategii de
mecanisme eficiente de echilibru securitate naţională. La planificarea
instituţional, atunci s-ar crea premise strategiei economice va fi necesar să
pentru prevenirea situaţiei când o se ia în consideraţie presiunile din
persoană sau un grup deţin puterea partea actorilor economici interni,
absolută în stat. Când acest scop va care ar putea să se opună schimbă-
fi atins, adică monopolizarea puterii rilor. Este la fel important să se evite
de către un singur actor va fi exclusă, implicarea excesivă a statului în
atunci nu va exista un singur centru procesele economice şi încercările de
de putere care să poată fi supus presi- regulare a acestora de către el. Statul
unii externe. În acest caz Rusia nu va ar trebui să se implice doar în limita
mai fi în stare să restrângă capacita- în care domeniul economic este fo-
tea conducerii Moldovei să răspundă losit de forţe externe care încearcă,
la diferite ameninţări. Instituirea astfel, să-şi sporească influenţă asu-
63 ��
Traducerea din engleză a noţiunii „center of gravity”, pra guvernării, pentru a evita depen-
ce reprezintă un element atăt de important al unui sistem
(militar, politic, economic, etc.), încât distrugerea sau luarea
denţa străină de parteneri suspecţi
sub control al acestuia ar duce la colapsul sau acapararea şi pentru a asigura diversificarea
întregului sistem.
economiei. Domeniul economic este să asigure dialogul pe două direcţii

atât de complex şi important, încât între guvernanţi şi alegători sau între
pentru realizarea obiectivelor indi- stat şi comunitatea internaţională.
cate este necesar de creat organisme Dialogul între guvernare şi populaţie
specializate64. este extrem de important, în special,
pentru Moldova, căci prin interme-
Din totdeauna statele au tins să-şi diul acestuia se poate diminua re-
sporească în politica internţaională zultatele campaniilor informaţionale
influenţa, puterea, bogăţia şi presti- organizate atât de Tiraspol, cât şi de
giul. Ultimul obiectiv este atât de im- Moscova, ce urmăresc crearea liniilor
portant, încât unele state, de exemplu de separare culturală, lingvistică şi
Rusia, direcţionează majoritatea re- etnică între cetăţenii ţării. Capaci-
surselor sale înspre realizarea acestu- tatea Kremlinului de a ataca diverse
ia. Prestigiul unui stat, de regulă, nu iniţiative şi politici ale conducerii
este altceva decât prestigiul guvernă- Moldovei, folosind cetăţeni mol-
rii sale. Nu vom greşi mult afirmând doveni de etnie rusă, poate fi şi ea
că în prezent, pe continentul euro- controlată prin strategii eficiente ale
pean, prestigiul are o valoare similară relaţiilor cu publicul. Îmbunătăţirea
cum o aveau forţele armate până la climatului investiţional este un alt
războiul al doilea mondial. Prestigiul domeniu unde se manifestă strategii-
guvernului pe plan intern reprezintă le de diplomaţie publică.
încrederea şi sprijinul pe care condu-
cerea statului o are de la populaţie şi,
în mare măsură, influenţează coezi-
unea internă a statului şi capacitatea 10. Recomandăm elaborarea şi
lui de a rezista la şocurile externe. realizarea unei strategii informaţionale,
Politicile pentru relaţiile cu publicul care să conţină aspecte ale relaţiei
(pe plan intern) şi politicile de diplo- cu publicul (arena internă) şi ale
maţie publică (pe plan extern) sunt diplomaţiei publice (arena externă).
menite să asigure condiţiile când
eforturile şi acţiunile conducerii sta-
tului sunt înţelese corect atât în ţară,
cât şi peste hotare. Acestea urmează
să prevină şi să neutralizeze războa- Deşi sunt menţionate în final, as-
iele informaţionale din exterior, care pectele militare au o importanţă
urmăresc discreditarea conducerii crescândă în lume, prin urmare, şi în
ţării; să obţină sprijinul populaţiei Moldova. Există un principiu esenţial
pentru variate iniţiative ale sale şi al politicii internaţionale – orice ini-
ţiativă pe plan extern devine simplă
64 ��
Vezi pagina 14, unde se sugerează crearea unui consiliu
economic după modelul celui de securitate.
retorică, dacă nu este susţinută de permite participarea mai semnifica-

o forţă de constrângere economică tivă a ţării la eforturile comunităţii
sau, în cele mai dese cazuri, militară. internaţionale de menţinere a păcii.
În situaţia Moldovei, existenţa unui Astfel, se ratează posibilitatea de a
potenţial militar inferior (conside- trece din rândurile ameninţărilor şi
rabil mai mic celui de la Tiraspol) consumatorilor de securitate în clu-
subminează poziţiile Chişinăului la bul ţărilor care contribuie la securita-
negocieri, din cauză că administraţia tea internaţională. În final, mai men-
de la Tiraspol nu simte presiunea ţionăm că forţele militare reprezintă
unei posibile operaţii armate şi nu un instrument eficient în gestionarea
vede necesitatea de a accepta un situaţiilor de criză, de natură diferită,
consens. E adevărat că dreptul Chişi- dat fiind operativitatea, instruirea şi
năului de a-şi restitui autoritatea asu- costul lor comparativ redus.
pra malului stâng al Nistrului prin
mijloace militare nu este contestat Acestea au fost un şir de sugestii
de dreptul internaţional şi de către privind posibilitatea folosirii mai
guvernele occidentale, acest fapt fi- eficiente a instrumentelor statului
ind confirmat de analizele efectuate prin adaptarea strategiilor sectoriale.
în Occident şi chiar în Est, care iau Modificarea eficientă însă a politici-
în consideraţie o astfel de opţiune. În lor sectoriale necesită o Strategie de
principiu, deţinerea unor forţe arma- securitate naţională pragmatică şi
te potrivite, nu presupune neapărat bine chibzuită. Analizele expuse în
folosirea lor, dar oferă un instrument studiu dezvăluie cât de importantă
eficient suplimentar în politica con- este SSN pentru depăşirea haosului
ducerii ţării. În plus, organizarea şi dezechilibrului instituţionale, ca-
unei armate naţionale moderne ar racteristic situaţiei actuale din Mol-
crea un mecanism ce ar contribui la dova. Instituţiile guvernamentale pe
educaţia civică a cetăţenilor, în spiri- parcursul a mai multor ani a acţionat
tul patriotismului, aspect important în cele mai multe cazuri din inerţie.
dacă se doreşte edificarea unui stat Puţinele iniţiative reuşite, dacă şi au
independent şi suveran. Educaţia putut fi realizate în politici şi strate-
patriotică nu înseamnă deloc în- gii, au fost înăbuşite la etapa imple-
doctrinare, ci cultivarea unor valori. mentării. Actualmente situaţia este
Forţele militare pot contribui, de atât de gravă, încât lipsa reformelor
asemenea, la eforturile diplomaţiei ameninţă securitatea naţională a
publice a statului, menită să sporeas- Moldovei, înţelegând prin asta ca-
că prestigiul ţării, prin participarea la pacitatea de supravieţuire a ei ca stat
operaţiuni umanitare şi de menţinere suveran. SSN ar putea şi ar trebui să
a păcii. De mai mulţi ani Moldova devină acel document-călăuză, care
încearcă şi nu reuşeşte să creeze un ar consolida instrumentele statului,
contingent de pacificatori, care ar ar mobiliza resursele şi eforturile şi
ar dinamiza reformele creând un problemele de care este preocupată

mediu favorabil finalizării acestora. Moldova, folosind ajutorul UE pen-
tru a-i atrage în studiile şi cercetările
Nu toţi partenerii Chişinăului înţeleg necesare. De asemenea, Chişinăul
realităţile existente, şi privesc SSN ca ar putea beneficia de sprijinul ex-
pe un document formal, încurajând perţilor americani pe probleme de
această atitudine şi în rândul clasei instruire şi de planificare strategică,
politice autohtone. În Uniunea Eu- de securitate şi militare.
ropeană această stare s-a dezvoltat
din cauza faptului că chiar în interi- Studiul, propunându-şi dezbaterea
orul UE se resimte lipsa unei culturi unei complexităţi de probleme, a
strategice eficiente. Pe toată perioada evitat să pornească de pe poziţiile
războiului rece Europa a beneficiat minimaliste răspândite în instituţiile
de umbrela de securitate a Statelor guvernamentale, care tind să susţină
Unite, fără să fie constrânsă să se ideea, că doar ceea ce este accepta-
concentreze prea mult la problema bil conducerii, sau ce este perceput
securităţii sale şi suportând cheltuieli drept realizabil, merită să fie consi-
reduse pentru apărare. Europenii derat. În schimb analiza avertizează
privesc securitatea Moldovei reieşind împotriva a unor astfel de abordări,
din perspectivele şi interesele proprii, considerând măsurile care ar con-
iar interesele UE faţă de Moldova, tribui în rezolvarea crizei sistemice
cu toate că au sporit semnificativ, şi de securitate cu care se confruntă
comparativ cu cinci ani în urmă, Moldova. Este nevoie ca conducerea
continuă să nu fie pe primele pagini actuală de la Chişinău să-şi reconsi-
ale agendei UE. În pofida acestui dere principiile, poziţiile şi politicile
fapt, UE poate contribui substanţial sale, atât pe plan intern, cât şi pe cel
la procesul de adoptare a unei stra- extern. Ea se confruntă cu necesita-
tegii de securitate naţională riguroa- tea de a face o diferenţă clară între
să. Fiind mai puţin cointeresaţi în aliaţi, prieteni, parteneri, concurenţi
capacităţile militare ale Moldovei, şi adversari. Dacă Moldova doreşte
statele UE ar putea oferi Moldovei să supravieţuiască în calitate de stat
consultanţă şi instruire calitativă suveran, în calitate de actor inde-
în domeniul securităţii energetice, pendent în relaţiile internaţionale, ea
al economiei, al politicii externe, al pur şi simplu nu are alte opţiuni. Şi
edificării instituţiilor democratice şi proiectul noii Concepţii de securitate
în domeniul relaţiilor cu publicul. naţională constituie şi un test decisiv
Un ajutor însă trebuie solicitat şi de pentru guvernarea actuală în ceea
modul cum e solicit depinde calita- ce priveşte atât competenţa sa, cât şi
tea şi cantitatea acestuia. Chişinăul adevăratele ei intenţii.
ar putea identifica exact experţii şi
instituţiile care se specializează pe
Dumitru Mînzărari este analist pentru
probleme de securitate şi politică externă la Institutul
pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale IDIS Viitorul.
El este absolvent al Colegiului Militar „Alexandru cel Bun”, a obţinut
diploma de licenţiat în ştiinţe politice a Universităţii de Stat din Moldova, şi
gradul de magistru în politica internaţională de securitate
a Universităţii Columbia din New York.
A activat la Ministerul Apărării al Republicii Moldova, unde a fost
responsabil pentru cooperarea cu NATO şi OSCE, controlul
armamentelor convenţionale şi subiectele legate de
operaţiunile de menţinere a păcii. A participat la
Operaţiunea OSCE de monitorizare a frontierei
între Georgia şi Federaţia Rusă. Este câştigător
al burselor de merit Edmund S. Muskie
şi Lane Kirkland.
VIITORUL
www.viitorul.org
Datele de contact: Tel. 373-22 22-71-30, 22-18-44.
Str. Iacob Hâncu 10/1. Fax. 373-22 21-09-32
Mun. Chişinău. idis_viitorul@mdl.net
Republica Moldova

Discussion Paper: Proiectul Concepţiei Securităţii Naţionale - Test Decisiv Pentru Elita Politică Moldovenească

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Discussion Paper: Proiectul Concepţiei Securităţii Naţionale - Test Decisiv Pentru Elita Politică Moldovenească

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Discussion

Proiectul Concepţiei securităţii naţionale

Paper Nr. 1 August 2007

Institutul pentru Dezvoltare

De ce este nevoie de o strategie a securităţii naţionale? 10

Eşecul vechii concepţii a securităţii naţionale 13

Cultura strategică în Republica Moldova 16

Noul proiect privind concepţia securităţii naţionale 18

Sistemul internaţional anarhic – ameninţări şi oportunităţi 23

Standarde de planificare strategică 34

Viziunea politică naţională 39

„Neutră” înseamnă „neutralizată” 43

Opiniile aparute in acest studiu apartin in exclusivitate autorului.

„Luptătorii abili de odinioară, mai întâi, excludeau

posibilitatea propriei înfrângeri, şi doar după aceea

căutau oportunităţi de a-şi învinge inamicul.”

Sun Tzu, Arta Războiului,

Prefaţă cesare şi oportune deoarece proiectul

bioza instituţii de stat - societate civilă Această situaţie ne aminteşte de o

În studiu, în paralel cu denumirea

De ce este nevoie De calitatea şi implementarea efi-

rea elitei politice în capacitatea de unde forţele interne luptă pentru

a atinge obiectivele naţionale7. Aşa recente, privind conflictul transnis-

Eşecul vechii taje statelor concurente. Accesul la

statului transnistrean9”.În concluzie, puternic ca urmare a catastrofei

În anul 1998 revizuirea Concepţiei Bariere instituţionale

de securitate şi creşterea pericolelor. neconvenţională a experţilor nu sunt

pe când deficienţele instituţionale Cultura strategică

Ideea culturii strategice este în strânsă

noul proiect printr-o lege organică13 ar fi o soluţie

documente se suprapun, în mare 1. Recomandăm ca denumirea

me primele două pericole, prezentate securitate în concordanţă cu amenin-

Un alt motiv de îngrijorare este cau- Consiliul Suprem

tank-uri. O altă funcţie, neîndeplini- cauza lipsei unui organ de evaluare şi

creează strategiile sectoarelor secu- Sistemul

liberal-democratice faţă de sistemele În consecinţă, folosirea agresiunii

instituţional. Tendinţa aceasta are metode neconvenţionale de agresiu-

Ofiţerii chinezi insistă asupra ideii că astfel provocând, de exemplu, pre-

terni ai statelor-ţintă; controlul sistemelor informaţi-

terii tradiţionale militare, paralizarea 4. Recomandăm să se iniţieze,

considerabil. În acelaşi timp a crescut umbrela forţelor militare ruseşti. În

sine ţinând cont de faptul că forţe schimba liniile ce marchează hotarul,

STANDARDe nim pentru interesele naţionale34. Fi-

Strategia = Scopuri + Metode + Mijloace

Tabelul nr. 1 (din U.S. Army College Guide to Strategy)

În plus, la sugestiile de structură au Menţionăm că aceasta nu este unicul

Standard SUA Rusia România Ungaria Lituania

Mediul de Locul SUA în Locul Rusiei Mediul de Mediul de Mediul de

Riscuri şi Riscuri şi Ameninţări Riscuri şi /|\ Provocări,

Tabelul nr. 2 Compararea structurilor strategiilor de securitate naţională

roluri pentru toate instrumentele de putere ale statului în diplomatic,

statului în folosirea instrumentelor tegii, H. Yarger a identificat un şir

nivelurile de mai jos, reprezentând Viziunea politică

se urmăreşte realizarea unei coeziuni un interes puternic faţă de problemele

Ucrainei. Vecinii Moldovei, însă, sunt de condiţii creează puternice premise

sprijini şi amplifica efectele interde- studiate minuţios şi adaptate la condi-

ale Tiraspolului, care în mod evident „NEUTRĂ” ÎNSEAMNĂ

actuale este o concepţie anacronică51. puteri, etc.), este evidentă necesitatea

Se pare că cel mai important motiv

ca acesteia faţă de Moldova generează naţională, atunci ea va putea fi realizat.

CONCLUZII actuale ale Moldovei, aşa ca integri-

clasa politică moldovenească priveşte sunt diferite. În acest caz, afirmaţia

sele şi eforturile statului în vederea larg acceptată (fapt care determină