Tema 7 Interesul National

1)Notiunea de interes national

2)Conceptiile despre interes national
3)Factorii care se afla la baza notiunii de interes national
de stat.
Sub 1 Notiunea de interes national
Conceptul de interes national este fundamantal pentru
orientarea politiciiexterne. El reprezinta calauza principala a
intregii activitati externe desfasurate de un stat. In acelasi timp,
in ciuda utilizarii lui frecvente, el este, totusi, un concept
relativ vag, deoarece exprima mai degraba aspiratii, care, pentru
a capata valoare practica, trebuieoperationalizate, fiind inacelasi
timp un concept polemic (fortele politice il interpreteaza diferit, in
functie de propriile interese).
Un interes national spune Samuel Huntington este un bun
public care preocupa pe toti,sau pe cei mai multi cetateni; un
interes national vital este acel interes pentru care ei sunt gata sasi verse sangele si sa-si cheltuiasca bogatia pentru a-l apara.
Interesele nationale combina, de regula, securitatea cu
preocuparile materiale, pe de o parte, sipreocuparile morale si
etice, pe de alta parte.
Concret, interesele care intra in categoria interesului national se
exprima prinvalori, care se traduc apoi in obiective palpabile, pe
care actorul trebuie sa leindeplineasca. Odata stabilit obiectivul,
trebuie alese mijloacele de atingere a acestuia, iar, in cadrul
lor, modalitatile concrete prin care se procedeaza. Acest lucru
este valabil atunci cand actorul este cel ce lanseaza o initiativa de
politica externa; cand insa trebuie sa raspunda la o initiativa
lansata de alt actor, deci la un stimul extern, el trebuie sa
identifice raspunsul (urmarind aceeasi secventa: obiectiv
modalitate mijloc) care ii asigura satisfacerea in cel mai inalt
grad a propriului sau interes national.
Conceptul de interes naional pentru prima dat se regsete n
enciclopedia britanic a tiinelor sociale editat n 1936 i fiind
formulat de ctre Reildhold Niebur i Charls Beerd.

O alt personalitate notorie, Hans Morgentau, emite ideea c

ceea ce numim interes naional este format dintr-un smbure
tare prezent n orice situaie i un nveli format din elemente
variabile care se modific n funcie

de mprejurrile istorice concrete. n smburele tare intr

pstrarea identitii fizice, politice i culturale ale unei naiuni i
se refer la asigurarea identitii naionale i a integritii
teritoriale, la pstrarea ordinii i a echilibrului intern. nveliul se
stabilete n funcie de evoluia raporturilor de putere, de
alianele posibile, de proiectele de securitate credibile.
2)Conceptiile despre interes national
G. Modelsky consider nefondat tiinific noiunea inte-res
naional, el subliniaz c interesele pe care le exprim omul politic nu snt nici interesele naiunii, nici ale statului, ci ale
comunit-ii.
F. Pearson i J.Rochester deosebesc urmtoarele neajunsuri ale
concepiei interesul naional:
1. conceperea simplist a relaiilor internaionale, reducerea diversitii i complexitii lor la nelegerea ngust a intereselor
sta-tului;
2. caracterul vag al termenului;
3. absena criteriilor identice pentru diferite state de determina-re
a aprrii legitime;
4. existena posibilitii ca interesele principale i interesele secundare ale statului s devin incompatibile;
5. interesul naional n sensul definit de guvern poate aduce beneficiu ntregii naiuni, dar i numai segmentelor privilegiate ale
na-iunii;
6. unele state pot include n componena interesului lor naional
astfel de noiuni ca puterea i prestigiul.
Alaturi de conceptul de putere, conceptul de interes national are o
importanta deosebita pentru teoria realista. Principalul indiciu

care ajuta realismul politic sa-si gaseasca calea in peisajul politicii

internationale, este conceptul de interes definit in termeni de
putere. Acest concept asigura legatura dintre ratiunea care
incearca sa inteleaga politica internationala si faptele ce trebuie
intelese. El confera sferei politice autonomia fata de celelalte
sfere, cum ar fi

economia (inteleasca in termeni de interes definit ca bunastare),

etica, estetica sau religie. Fara un astfel de concept o teorie a
politicii, fie ea interna sau internationala, ar fi imposibila,
deoarece fara el nu am putea distinge intre faptele politice si nonpolitice, si nici nu am putea oferi sferei politice macar o masura a
ordinii sistemice.
Morgenthau afirma ca liderii politici gandesc si actioneaza in
termeni de interes definit ca si putere, iar dovada acestui fapt
este oferita de evidenta istorica. Acest concept cheie al teoriei
realiste a lui Morgenthau, ofera continuitate si unitate diferitelor
politici externe ale statelor natiune. Conceptul de interes definit
in termeni de putere permite evaluarea actiunilor liderilor politici
in diferite momente istorice. In viziunea lui Morgenthau politica
externa este un proces in care interesul national este urmarit sau
indeplinit prin diplomatie sau razboi. Conceptul de interes
national nu presupune nici o lume pasnica si armonioasa, si nici
inevitabilitatea razboiului ca si o consecinta a urmaririi de catre
toate natiunile a interesului lor national. Dimpotriva, presupune
minimizarea unui conflict continuu si a amenintarii permanente a
razboiului, prin solutionarea conflictelor de interese prin actiuni
diplomatice.
1. Conceptul de interes national este fundamantal pentru
orientarea politicii externe. El reprezinta calauza principala a
intregii activitati externe desfasurate de un stat. In acelasi timp,
in ciuda utilizarii lui frecvente, el este, totusi, un concept
relativ vag, deoarece exprima mai degraba aspiratii, care, pentru
a capata valoare practica, trebuieoperationalizate, fiind in acelasi
timp un concept polemic (fortele politice il interpreteaza diferit, in
functie de propriile interese).

2. Conceptul se defineste printr-o serie de parametri: primul il

constituie gradul sau degeneralitate - nu orice interes ingust intra
in categoria interesului national, ci numai cele care au o acoperire
cat mai larga -; al doilea parametru il constituie gradul
deperenitate caci nu este vorba de interese conjuncturale, ci de
cele cu adevarat durabile, care nu sunt alterate de trecerea
timpului; in sfarsit, avem in vedere capacitatea unor asemenea
interese de a fi traduse in practica politica, caci, fara aceasta, ele
raman doar in stadiul aspiratiilor imposibil de atins.
3. Cand vorbim de interes national, nu avem in vedere un interes
anume, bine definit, ci o suma de interese, care converg spre
asigurarea, pe de o parte, a securitatii, pe de alta
a bunastarii actorului dat. (De analizat, prin
prisma securitatii situatia Romaniei din anul 1940, dupa
amputarile teritoriale, precum si, prin prisma bunastarii, situatia
actuala)
3)Factorii care se afla la baza notiunii de interes national
de stat.
Similar intereselor naional/statale, i percepia asupra instrumentelor de putere poate varia, dar, n
genere, majoritatea autorilor sunt de acord c statele au patru mari instrumente de putere: diplomatic,
informaional, militar i economic. Prin urmare, atunci cnd analizm interesele naional/statale ale unui
stat, trebuie s inem seama de urmtorii factori:

caracteristicile generale ale mediului internaional de securitate;

nivelul de putere al statului n cauz (sursele de putere ce pot fi identificate n cazul respectivului
stat);

poziionarea statului pe harta geopolitica lumii;

instrumentele de putere de care statul beneficiaz pentru a-i putea promova interesele n plan
internaional.

n aceast ordine de idei, n funcie de mecanismul politic de formare i reieind din aspectele structural
funcionale ale interesului naional/statal acesta constituie factorul determinant al opiunii i aciunii de
politic extern a oricrui stat, indiferent de dimensiunea, potenialul sau forma de guvernmnt al
acestuia.

Sunt de prere c la definirea conceptului de interes naional al

Republicii Moldova este necesar de a ine cont de trei factori de
importan cardinal:
1. primatul ceteanului n raport cu statul. Conceptul de interes
naional trebuie s porneasc de la ceteni i nu de la stat nu
cetenii exist pentru stat, ci statul pentru ceteni;
2. vocaia european a poporului Republicii Moldova i unitatea
etnic i spiritual a romnilor. Trebuie de creat imaginea unui
popor care opteaz consecvent pentru economia de pia, care
tie s foloseasc eficient resursele, s construiasc infrastructuri
avansate, s produc mrfuri competitive i s fac bani, care se
pro-nun pentru democraia pluralist i este deschis dialogului.
Interesul naional trebuie s apere valorile naionale, tot ce este
autentic i de semnificaie. n relaiile cu Romnia se impune
necesitatea promovrii unuidialog politic permanent i integrrii
cultural-spirituale;
3. securitatea nu este numai o problem militar, ea implic i
alte domenii economic,administrativ-organizatoric, ecologic.
Securitatea pornete de la garantarea drepturilor i libertilor
fundamentale ale cetenilor. n acelai timp, strategia de
securitate trebuie s

sintetizeze felul cum Republica Moldova i concepe prezentul i

viitorul. n acest context se includ i definirea factorii de risc,
interni i externi, existeni i eventuali, care-i pun n pericol
securitatea.