ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

Mr. Mihail ANTON

REFERAT
DE SUSŢINERE PUBLICĂ A TEZEI DE DOCTORAT

29 NOIEMBRIE 2006, ORA 13.30

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Gl.bg.(r.) prof.univ.dr.

Viorel BUŢA

BUCUREŞTI, 2006
1 din 10
 NESECRET

(SLIDE 1) BINE AŢI VENIT (Imagine generală - UNAp)

(SLIDE 2) SUSŢINEREA PUBLICĂ A TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: „Valorile şi securitatea naţională în contextul euro-atlantic actual”
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT: Gl.bg.(r.) prof.univ.dr. Viorel BUŢA

Domnule Preşedinte…,
Onoraţi membri ai comisiei…,
Doamnelor şi domnilor!
Introducere – 3 minute

Ne aflăm în preajma unor evenimente de o importanţă deosebită. Astăzi, cu două zile

înainte de Ziua naţională a României, Parlamentul European votează Raportul de monitorizare
pentru România, ocazie cu care va fi reconfirmată data la care ţara noastră va deveni membru al
Uniunii Europene - 1 ianuarie 2007. Astfel, prin îndeplinirea celui de-al doilea obiectiv important al
politicii externe, România urmează să fie integrată euro-atlantic.
Considerăm însă că este mai potrivit să vorbim despre re-integrarea României. De
fapt, România revine în Europa; naţiunea română este parte integrantă a bătrânului continent.
România are tradiţii culturale care, în mod deosebit după crearea statului naţional modern, o
îndreptăţesc să se considere o naţiune europeană.
Chiar şi o simplă menţionare a evenimentelor recente [Slide 3 – 7: 5 secunde ficare],
trecute şi viitoare, ne determină să considerăm România ca fiind o naţiune cu vocaţie culturală
europeană, promotor al unităţii europene, al dialogului cultural şi interconfesional.
[slide-uri: 3 - vizita papei – ideea de unitate creştină a Europei
4 - congresul religiilor – deschidere şi dialog cultural-interconfesional
5 - Black See Forum – dialog regional
6 - summitul Francofoniei – dimensiunea culturală specifică României
7 – Sibiu – capitală culturală europeană – vocaţie europeană]
Nu este mai puţin lipsit de importanţă faptul că lumea în care urmează să ne reintegrăm
este o lume nouă. Procesele de integrare şi globalizare au dinamizat relaţiile interstatale şi
interumane, au favorizat relaţiile dintre culturi. Este vremea interculturalităţii, a diversităţii
culturale. Pentru România, eforturile de reintegrare euro-atlantică sunt, în perspectivă, dublate de
strategiile identitare. Într-o lume globalizantă, pentru a dialoga sau interacţiona cu alţii, trebuie să
fii tu însuţi cu identitate recunoscută şi respectată. Identitatea culturală este cerută de interesul
naţional – fundament al strategiei de securitate naţională.
Astăzi, în absenţa acestei identităţi recunoscute, România se prezintă în faţa lumii, nu de
puţine ori, ca o ţară surprinzătoare. [Slide 8 – CLIP: Romania simply surprising. (40 de
secunde)]

Domnule Preşedinte…,
Stimaţi membri ai comisiei…,
Doamnelor şi domnilor!
NESECRET
2 din 10
 NESECRET

[(SLIDE 9) MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI DE CERCETARE ]

Alegerea temei de cercetare s-a bazat pe următoarele considerente:

1. securitatea naţională este un concept ce prezintă mai multe dimensiuni de
analiză; cu toate acestea, studiile realizate până în prezent sunt centrate
îndeosebi, în mod firesc, pe dimensiunea militară, fiind neglijate celelalte
aspecte de natură politică, economică, socială, ecologică sau culturală. Alegerea
temei a fost aşadar motivată, în primul rând, de faptul că problematica valorilor,
ca element central al unei culturi, este foarte puţin abordată în studiile de
securitate la nivel naţional şi internaţional; am considerat astfel că demersul
nostru de cercetare va conduce la o înţelegere sporită a cestui concept
complex, aflat într-o dinamică ce necesită reactualizări teoretice permanente.
2. un al doilea argument, complementar celui menţionat, rezultă din constarea
experţilor militari conform cărora ameninţările la adresa securităţii naţionale
devin din ce în ce mai difuze; aceste ameninţări nu mai au un caracter exclusiv
militar. Astfel, fără a exclude importanţa studiilor care abordează preponderent
aspectele militare ale securităţii naţionale, am considerat oportună orientarea
noastră şi către alte aspecte complementare acestora, în speţă, dimensiunea
culturală a securităţii naţionale.
3. Nu în ultimul rând, o importanţă semnificativă în alegerea temei a reprezentat-o
experienţa obţinută de-a lungul a 9 ani de investigaţii sociologice, perioadă în
care un subiect predilect al cercetării l-a constituit procesul de socializare
profesională desfăşurat în instituţiile militare de învăţământ, proces responsabil
de promovarea principalelor valori ale organizaţiei militare. Am dezvoltat astfel
diverse metodologii şi instrumente de analiză, şi am verificat diverse ipoteze de
cercetare.

[ (SLIDE 10) SURSE DE INFORMARE ]

1. Surse naţionale A. Proprii
Investigaţiile sociologice pe care le-am condus sau la care am colaborat au contribuit la
fundamentarea argumentelor teoretice ale tezei. O ultimă etapă a investigaţiilor sociologice,
desfăşurată anul acesta, a constituit-o cercetarea privind Transformarea profesiei militare,
coordonată de dl gl BUŢA, conducătorul de doctorat.

• octombrie 2002, Socializarea profesională în instituţiile militare de învăţământ,

• noiembrie 2004, Motivaţii şi valori profesionale în rândul elevilor şi studenţilor militari

• iulie / septembrie 2005, "Atractivitatea profesiei militare".;

NESECRET
3 din 10
 NESECRET

• mai 2006, „Transformarea profesiei militare. Socializarea profesională şi internaţională a

resurselor umane pentru apărare în contextul integrării României în structurile de securitate
europene şi euroatlantice”

• (SLIDE 11 SURSE NAŢIONALE / B.Secundare) De asemenea, am optat şi pentru o

analiză secundară a datelor rezultate din mai multe cercetări rezultate la nivel
naţional.

• Sondajul de opinie publică Percepţia opiniei publice din România asupra politicii
externe şi a relaţiilor internaţionale face parte din proiectul Romanian Perspective on
Transatlantic Trends, derulat de către Institutul pentru Politici Publice (IPP) din Bucureşti, şi
implementat de către Gallup Organization România -septembrie 2005.

• Colecţia Barometrul de Opinie Publică – program finanţat de Fundaţia pentru o

Societate Deschisă; cercetarea se realizează bianual de institute naţionale de sondare a opiniei
publice

• Datele provenite din studiile realizate de Direcţia de Studii şi Cercetări pentru

Problemele de Tineret din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Iniţiativelor
Tinerilor
(SLIDE 12 - C. Documentele oficiale)
O serie de documentele oficiale din domeniul securităţii şi apărării naţionale au
constituit repere teoretice importante în clarificarea conceptuală a dimensiunii
culturale a securităţii
• Strategia de securitate naţională a României. România Europeană, România
Euroatlantică: pentru o viaţă mai bună într-o ţară democratică, mai sigură şi prosperă,
Bucureşti, 2006

• Strategia de transformare a Armatei României, SMG /MApN, 2005 - document adoptat

în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, din 13 februarie 2006.

• Legea nr. 346/2006 din 21/07/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Apărării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din 28/07/2006
(SLIDE 13 Surse internaţionale)

• Dintre sursele străine de documentare utilizate, menţionăm că cercetarea

sociologică Sistemul mondial de valori reprezintă o sursă consacrată în studiul axiologiei
popoarelor; această cercetare se realizează periodic în 80 de ţări reprezentând 85% din
populaţia globului. De asemenea, nu lipsite de importanţă, deşi ultimele pe listă, sunt
cercetările realizate bianual de Comisia Europeană a Uniunii Europene.

• Cercetarea sociologică Sistemul mondial de valori (World Values System),

coordonată de Ronald Inglehart, realizată în 80 de ţări, (85% din populaţia globului),
realizată în 5 etape (1981-2006);

• Raportul de cercetare Opinia publică din SUA şi Europa privind politica externă
(American and European Public Opinion & Foreign Policy), realizat de Chicago Council on
Foreign Relations, 2002;
NESECRET
4 din 10
 NESECRET

• Raportul de cercetare Globalizare (Globalization), comandat de Comisia

Europeană şi realizat de EOS Gallup Europe, Brussels, noiembrie 2003;

• Raportul de cercetare Cine va conduce lumea? (Who will Lead the World?),
condus de GlobeScan, o firmă internaţională de sondaje, în cadrul Programului Atitudini
privind Politica Internaţională (PIPA - Program on International Policy Attitudes) din cadrul
Centrului de studii internaţionale şi de securitate al Universităţii Maryland (Center for
International and Security Studies at Maryland - CISSM), dat publicităţii la data de 6 aprilie
2005;

• Raportul de cercetare Respingerea sistemului mondial dominat de o singură

putere (Poll of 9 Major Nations Finds All, including US, Reject World System Dominated by
Single Power in favor of Multipolarity), realizat în cadrul Programului Atitudini privind Politica
Internaţională (Program on International Policy Attitudes), Centrul de studii internaţionale şi
de securitate al Universităţii Maryland (Center for International and Security Studies at
Maryland - CISSM), iunie 2006;

• Rapoartele de cercetare realizate de Comisia Europeană, Cum se văd

europenii pe ei înşişi? (How Europeans see themselves. Looking through the mirror with
public opinion surveys), septembrie 2000, şi Viitorul Europei (The Future of Europe), mai
2006;

(SLIDE 14 - Opţiunea epistemologică a cercetării)

Privind opţiunea epistemologică a cercetării, menţionăm că analiza problematicii temei de
cercetare este realizată dintr-o perspectivă preponderent sociologică. Această perspectivă
asigură, în opinia noastră, o distanţare obiectivă faţă de ideologiile naţionale sau cele globaliste,
ambele aflate sub imperiul judecăţilor de valoare şi mai puţin sub spectrul raţionalităţii teoretice.
Lucrarea beneficiază, aşa cum am arătat anterior, de o serie cronologică de date rezultate
din singura cercetare sociologică longitudinală din armată, pe care am început-o în
octombrie 1998 şi am continuat-o până în mai 2006. Cu siguranţă că această serie de date nu a
fost exploatată în întregime, dar în ceea priveşte subiectul prezentei lucrări, ne exprimăm
speranţa că datele şi-au atins menirea.
Teoriile fundamentale ale cercetării
Cercetarea se fundamentează pe o serie de teorii consacrate, dintre care cea mai
importantă o considerăm a fi teoria neutralităţii axiologice conform căreia nu avem niciun
motiv să considerăm o cultură superioară alteia, un mod de viaţă ca fiind mai îndreptăţit axiologic
decât altul.
Complementar, argumentele tezei sunt susţinute şi de alte teorii, dintre care menţionăm
următoarele: teoria stratificării sociale globale, teoriile sociologice ale educaţiei, teoriile
sociologice ale grupurilor profesionale, teorii ale identificării şi ale identităţii sociale, teoria
emergenţei normelor şi valorilor sociale.
.
(SLIDE 15) Designul cercetării

NESECRET
5 din 10
 NESECRET

În concepţia noastră, naţiunea constituie valoarea supremă, elementul central în jurul

căruia gravitează toate eforturile noastre de înfăptuire a securităţii. În acelaşi timp, naţiunea
constituie mediul social cel mai favorabil pentru satisfacerea unei necesităţi fundamentale a
oamenilor – cultura. Naţiunea reprezintă leagănul tuturor valorilor noastre tradiţionale, cele care
dau specificul românesc în cadrul diversităţii culturale mondiale. Conform interpretării noastre,
naţiunea devine, prin procesele de identificare socială, o formă de organizare socială care
favorizează emergenţa unei culturi specifice, iar aceasta, la rândul ei, va întreţine ideea naţională.
Ipoteza centrală a cercetării
Principala ipoteză de cercetare care a stat la baza demersului teoretic este
următoarea: într-o lume influenţată de procesele de integrare şi globalizare, contactul dintre
culturi favorizează perceperea diferenţelor identitare de natură culturală dintre naţiuni,
diferenţe care ajung să se constituie într-o principală sursă a conflictelor actuale; conflictele sunt,
de fapt, nu între state, ci între culturi; soluţia acestor conflicte nu constă în atenuarea
diferenţelor culturale prin omogenizare (globalizare) culturală, ci în înţelegerea ideii conform
căreia fiecare are dreptul la o identitate culturală; în acest sens, multiculturalismul şi o cultură
a diversităţii devin o soluţie alternativă pentru asigurarea securităţii naţionale. La aceste soluţii
se ajunge prin educaţie. (SLIDE 16 - Valori naţionale). Educaţia devine fundamentul
schimbărilor de mentalitate în spiritul valorilor societăţii deschise.care este responsabilă de
transmiterea culturii naţionale, în centrul căreia stau valorile naţionale.
(SLIDE 16) Valori naţionale – 2-3 secunde
Actuala strategie naţională de securitate este printre puţinele documente oficiale în
care se utilizează în mod explicit conceptul de valoare şi în care se precizează care sunt
valorile naţionale. Astfel, „valorile naţionale, elemente definitorii ale identităţii
româneşti”, sunt următoarele: „…democraţia, libertatea, egalitatea şi supremaţia
legii; respectul pentru demnitatea omului, pentru drepturile şi libertăţile sale
fundamentale; responsabilitatea civică; pluralismul politic; proprietatea şi
economia de piaţă; solidaritatea cu naţiunile democratice; pacea şi cooperarea
internaţională; dialogul şi comunicarea dintre civilizaţii (CULTURI)”

(SLIDE 17 – Concepte cheie)

Cultura
Valorile
Securitatea

Cultura
În pofida dificultăţilor generate de diversitatea conceptuală am reţinut ca fiind
corespunzătoare demersului nostru analitic următoarea definiţie a culturii: „Cultura
reprezintă ansamblul valorilor de bază împărtăşite de un grup, care au fost
testate şi validate în rezolvarea problemelor de adaptare şi integrare socială, şi
care trebuie transmise noilor membri ca un mod corect de a percepe, gândi şi
simţi în relaţie cu aceste probleme”

NESECRET
6 din 10
 NESECRET

Valorile
Un element central în majoritatea definiţiilor culturii este conceptul de valoare. Acesta
primeşte diverse semnificaţii. Pornind de la unele definiţii minimale şi de la accepţiunea cea mai
frecventă, putem spune că valorile reprezintă principii generale despre ceea ce este
dezirabil, despre ceea ce e demn de urmat şi de preţuit în viaţă, despre cum trebuie
oamenii să se comporte şi să aprecieze situaţiile, evenimentele, persoanele, precum şi
obiectele sociale şi naturale.

Securitatea
Prin securitate înţelegem acea stare ce trebuie realizată pentru ca o persoană, un
grup de persoane, un stat sau un grup de state să poată acţiona neîngrădit pentru
promovarea intereselor proprii, în condiţiile respectării normelor şi intereselor
generale adoptate şi recunoscute pe plan internaţional. În acest sens, securitatea
naţională reprezintă starea în care trebuie să se găsească statul român pentru a putea să se
dezvolte liber şi să acţioneze neîngrădit pentru promovarea intereselor sale fundamentale.
Securitatea se manifestă în toate domeniile de activitate (politic, economico-financiar,
cultural, social, ecologic, militar etc.) şi la toate nivelele de existenţă (individual, de grup, naţional,
regional, continental şi mondial). Pentru noua strategie de securitate, nivelul individual este
cel mai important, întrucât aceasta “este focalizată, ca finalitate crucială, spre garantarea
securităţii individului, a vieţii sale şi a familiei”
(SLIDE 18) Structura lucrării
În conformitate cu designul cercetării, lucrarea este structurată pe patru capitole, fiecare
fiind finalizat cu un set de concluzii preliminare.
Capitolul 1
NAŢIUNE, NAŢIONALISM ŞI SECURITATE
Capitolul 2
DIFERENŢELE CULTURALE – SURSĂ DE INSECURITATE
Capitolul 3
VALORI ŞI NORMATIVITATE ÎN MEDIUL MILITAR
Capitolul 4
SECURITATE PRIN EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

(SLIDE 19 - Capitolul 1).

În prima parte a lucrării este analizată relaţia dintre naţiune, naţionalism şi securitate.
Complementar concepţiei privind relaţia de intercondiţionare dintre naţiune şi cultură, este
argumentată, de asemenea, concepţia noastră conform căreia globalizarea culturală nu va
conduce la „sfârşitul naţiunii", ci, dimpotrivă, ca reacţie la tendinţele de uniformizare, aceasta va
stimula activismul cultural naţional, atât în plan intern, cât şi în plan internaţional; cât timp o
cultură va fi capabilă să determine şi să menţină o conştiinţă naţională, o naţiune nu va dispărea.
(SLIDE 20- Capitolul 2)

NESECRET
7 din 10
 NESECRET

Capitolul doi este destinat cercetării diferenţelor culturale ca sursă de insecuritate.

(SLIDE 21 – Harta culturală) Am identificat locul dimensiunii culturale în cadrul analizei
sistemice a securităţii şi am prezentat principalele modele teoretice prin care se pot observa
aceste diferenţe identitare. (SLIDE 22 şi 23 – Tradiţii: 2 sec. fiecare) În conformitate cu
rezultatele cercetării, România este poziţionată în zona valorilor tradiţionale şi de supravieţuire.
Un aspect esenţial al cercetării constă în descoperirea stabilităţii culturale a României în contextul
axiologic mondial. Astfel, (SLIDE 24 – Evoluţii culturale), dacă majoritatea naţiunilor analizate
prezintă variaţii în ansamblul valorilor fundamentale, România, în pofida schimbărilor economico-
sociale şi istorice, continuă să îşi păstreze aceleaşi valori, fără să fie afectată de influenţele
globalizării culturale. Acest lucru ne îndreptăţeşte să afirmăm că naţiunea română prezintă un
nucleu valoric puternic ce-i conferă stabilitate pe harta culturală a lumii.

SLIDE 25 Capitolul trei

Unele studii sociologice străine au arătat că un nivel ridicat de diferenţiere axiologică între
armată şi societate va submina relaţiile dintre militari şi civili şi va afecta capacitatea operativă a
armatei, acest lucru repercutându-se negativ asupra securităţii naţionale. Din acest motiv, în
capitolul trei am urmărit să investigăm stadiul acestei relaţii şi în România, şi am ajuns la
concluzia că militarii români nu sunt caracterizaţi de alte valori decât cele ale societăţii în
ansamblu.
SLIDE 26 – Modelul militarului
Astfel, este infirmată teza emisă de alţi autori, conform căreia există diferenţe culturale
între Armata României şi societate. Analiza dinamicii principalelor valori socio-profesionale ale
militarilor a condus la identificarea unui profil normativ-valoric asemănător cu profilul românului în
general. La nivelul culturii organizaţionale identificăm, într-adevăr, unele valori tradiţionale care
sporesc funcţionalitatea organizaţiei militare fără a contraveni cu nimic imperativului social al
societăţii în ansamblu.
SLIDE 27 - Capitolul patru
Ultima parte a lucrării este destinată prezentării soluţiilor identificate de noi cu privire la
actualele conflicte de natură identitară, în care rolul fundamental revine educaţiei.
Multiculturalismul reprezintă o soluţie eficientă pentru actualele conflicte militare cu fond cultural.
Analiza sistemului de valori al tinerilor din România, în general, dar şi al militarilor, în
particular, ne determină să observăm o confuzie sau derută axiologică în rândul acestora.
SLIDE 28 – Codul de conduită
În acest context, am conceput pentru mediul militar, un cod al valorilor. Adoptarea acestui
cod de conduită pentru militarii Armatei României urmăreşte să asigure un set de valori în plan
profesional, valori pe care trebuie să le transmitem nu în mod impus, ci prin procese de
socializare, pentru a deveni astfel un mod de viaţă al militarului român.

I
SLIDE 29 - CONCLUZII ŞI PROPUNERI

NESECRET
8 din 10
 NESECRET

Discrepanţele actuale în dezvoltarea statelor generează frustrări, stârnesc nemulţumiri şi

provoacă diverse crize sociale, însoţite, nu de puţine ori, de crize de identitate, generatoare de
violenţe neaşteptate. Aceste crize de identitate sunt fundamentate cultural; ele sunt determinate
de concepţiile diferite, uneori contradictorii, despre lume şi viaţă şi pot deveni, astfel, surse
importante de insecuritate
SLIDE 30 – LEGEA IDENTITĂŢII CULTURALE
O PRIMĂ concluzie s-a concretizat în formularea legii identităţii culturale
conform căreia: într-o lume globalizantă, pentru a dialoga sau interacţiona cu alţii, trebuie
să fii tu însuţi cu identitate recunoscută şi respectată. Identitatea culturală este cerută de
interesul naţional – fundament al strategiei de securitate naţională.
De asemenea, globalizarea culturală nu va conduce la „sfârşitul naţiunii“, ci,
dimpotrivă, ca reacţie la tendinţele de uniformizare, va stimula activismul cultural naţional,
atât în plan intern, cât şi în plan internaţional; cât timp o cultură va fi capabilă să determine
şi să menţină o conştiinţă naţională, o naţiune nu va dispărea.
SLIDE 31
Multe din conflictele actuale au fundamente culturale: conflictele nu sunt între state, ci
între culturi; soluţia propusă constă în educaţia pentru multiculturalism, pentru acceptarea
diversităţii culturale, cunoaşterea şi acceptarea celuilalt.
SLIDE 32
Preluarea şi adoptarea unor modele sau valori occidentale nu produc întotdeauna aceeaşi
eficienţă funcţională demonstrată în ţara de provenienţă sau, în cel mai bun caz, atunci când
aceasta se produce, eficienţa funcţională este adesea însoţită şi de un disconfort cultural.
SLIDE 33 Nu diferenţele culturale sunt un risc de securitate, ci modul în care,
prin educaţie, percepem această diversitate de culturi.
Diferenţele culturale nu constituie prin ele însele o sursă a insecurităţii. Societăţile sunt
constituite dintr-un complex de diferenţieri cu determinări multiple, între care determinarea
culturală este predominantă; de aceea, respingem orice etnocentrism şi susţinem ideea conform
căreia nu există niciun motiv de a aprecia o cultură ca fiind superioară alteia, un mod de viaţă ca
fiind mai îndreptăţit axiologic decât altul; din această perspectivă, promovarea
multiculturalismului, o cultură a diversităţii şi toleranţei, constituie soluţii posibile în soluţionarea
conflictelor. Nu diferenţele culturale sunt un risc de securitate, ci modul în care, prin
educaţie, percepem această diversitate de culturi.
SLIDE 34 valorile militare nu diferă considerabil de cultura democratică civilă şi
nu contravine unei organizări sociale specifice societăţii moderne.
Rezultatele cercetării noastre se opun acelor studii care susţin că există o incompatibilitate
certă între armată şi societate; într-adevăr, există o cultură organizaţională a militarilor bazată pe
valori tradiţionale funcţionale, însă, în ansamblu, în cadrul societăţii româneşti, valorile militare
nu diferă considerabil de cultura democratică civilă şi nu contravine unei organizări
sociale specifice societăţii moderne.

NESECRET
9 din 10
 NESECRET

Valorile socio-profesionale ale militarilor se modifică în direcţia eficienţei funcţionale a

organizaţiei militare, în acord cu imperativul social al societăţii. Reconfigurarea sistemului
axiologic al militarilor se dovedeşte a fi, în general, compatibilă cu proiectul oficial de schimbare a
organizaţiei militare şi a societăţii româneşti; propensiunea militarilor către valorile împărtăşite în
prezent de societatea românească se suprapune cu menţinerea unor valori profesionale specifice
care susţin modelul militarului profesionist.
SLIDE 35 învăţământ militar performant
Analiza comparativă a sistemelor de învăţământ a pus în evidenţă un învăţământ militar
performant în cadrul sistemului naţional de învăţământ. Instituţia militară reuşeşte prin procesul
de socializare să promoveze valorile profesionale necesare funcţionalităţii şi eficienţei
organizaţionale.
SLIDE 36 Propuneri

• Analiza elementelor constitutive ale profesiei militare (jurământul de credinţă, vocaţia

profesională, altruismul, serviciu în interesul comunităţii, educaţia superioară, auto-
controlul social şi autonomie profesională, etica profesională) pune în evidenţă necesitatea
adoptării codului de conduită profesională a militarilor.

• Promovarea unei culturi de securitate în sensul legitimării acţiunilor pe care

România le întreprinde în domeniul securităţii naţionale sau internaţionale.

• Introducerea educaţiei multiculturale la nivel naţional în vederea dezvoltării unei culturi

a diversităţii, a creşterii gradului de toleranţă şi de încredere interpersonală va contribui la
sporirea securităţii naţionale şi internaţionale. Educaţia reprezintă fundamentul pe baza
căreia putem moderniza societatea românească în vederea facilitării proceselor de
integrare.
SLIDE 37 Eu şi copilul
Încheiere – 1 minut
Doamnelor şi domnilor!
În spatele unei diversităţi remarcabile a sistemelor de valori putem vorbi despre o
ireversibilitate axiologică, conform căreia va exista permanent un set de valori şi norme generale
spre care tind oamenii. Nu este vorba deci de a suprima contradicţiile civilizaţiei noastre, ci de a
deveni conştienţi de ele pentru a descoperi unde sunt punctele de ruptură şi pe ce ne putem
sprijini în elaborarea proiectelor de transformare.
SLIDE 38 - DINCOLO DE BARIERA CULTURALĂ
Nu este o utopie, ci o necesitate, să considerăm că virtuţile general umane, unitatea
înţelegerii în diversitatea culturală a naţiunilor constituie puntea de legătură a reintegrării noastre
euro-atlantice. pe care va trebuie să o conştientizăm.
Va reuşi România să priceapă şi să-şi asume nobleţea destinului şi a misiunii ei?
Răspunsul: Depinde de nobleţea fiecăruia dintre noi!
SLIDE 39 Vă mulţumesc !!!

NESECRET
10 din 10