Daniel David

TRATAT
T}E P$IHOTHHAPII
cognitive gi comportamentale
Edilia a lll-a revdzuti gi addugitd

POLIROM
2017
 Cuprins

15
Prefald la edilia a III-a....
Prefagd la edilia a II-a.. l7
19
25
Multumiri

Capitolul 1. Terapia cognitiv-comportamentall. Delimitlri conceptuale

gi evolutrie.. """"""27
1.1. Delimitdri conceptuale."."....... """'27
1.2. Istoric qi evolulie """"' 30
1.2.1. Evolulia terapiei cognitiv-comportamentale '"'""" 30
l.2.l.l.Terapiacomportamentall-primaparadigmlstiintificd
inpsihoterapie.......'....' ""''""'30
1.2.1.2. Noua cale: terapia cognitiv[ (anii '60)""' """""46
I .2 .l .3 . Sinteza : aparilia terapiei cognitiv-comportamentale
(anii '70). . . . . 48
1 .2.2. lstoticul terapiei cognitiv-comportamentale
din perspectivl epistemologicd '""'""" ""' 53
1.3. Terapia cognitiv-comportamentali in RomAnia """"57
Capitolul 2. S5n5tate 5i boald.'.... ....."""""" """""""""63
2.1. Aspecte generale.'.... ""' 63
2.2. Paradigma cognitiv-comportamental[ """""" """"" 7l
2.2.1. Futdamente..'....'. """"""""""' 71
2.2.2. Modelul ABC cognitiv""" """"""""""'73
2.2.2.I. Evenimintul activator (A)"""""" """"""""74
2.2.2.2. Prelucrlrile informatrionale/cognitriile (B) "" ""'74
2.2.2.3. Prelucrlri informa(ionale incongtiente """"""'91
2.2.2.4. Func(iile prelucririlor informa1ionale " " " " " " " " " " " " " " "' 91
2.2.2.5. Consecinle (C) """""" """"""94
2.2.3. Modelul ,ABC comportamertal """"""' """""""""." 105
2.2'3.1. Antecedente (A) """""' """"" 106
2.2.3.2- Comportament (behavior) (B) """""" """"" 106
2.2.3.3. Consecinte (C)...'."""' """""' 106
2.2.4. lmplica(ii ale modelelor ABC cognitiv qi ABC comportamental .. '....... 108
2.2.5. Frontieie in abordarea cognitiv-comportamental[ a slnltl[ii qi bolii . '.. ' 113
2.2.5.L. Limite ale terapiei cognitiv-comportamentale " " " " " " " " " " 113
2.2.5.2. Mituri referitoare la terapia cognitiv-comportamental5.........114
 Capitolul 3. Anatomia actului psihoterapeutic
............. lt9
capitolul 4. Psihodiagnostic $i evaluare crinicx cognitiv-comportamenralr........
123
4.1 . Fundamente
123
Capitolul 5. Conceptualizareaclinicd cognitiv_comportamentall. .... 133
5.1. Aspecte generale...... .....,............. 133
5.2. Modele etiopatogenetice in conceptualizarea specificI...... ..... ... 135
5.3. Modele etiopatogenetice in conceptualizarea generall ..............137
5.3.1. Modelul stres-vulnerabilitate.... .............. 137
5.3.2. Modelul factorilor comuni ... l3g
5.3.3. Modelul mecanismelor de coping succesiv...... ............ 140
5.3.4. Modelul cvadrinivelar al subiecrului uman ...................i+i
5.3.5. Modelul triarhic al dinamicii terapeutice ... 144
5.4. Implicalii clinice ale conceptualizlrii specifice gi generale ........146
Capitolul 6. Relalia terapeuticl cognitiv-comportamental5 ..............
...............147
6.1. Aspecte generale...... ................... 147
6.2. Empatia ........,......... 147
6.3. Acceptarea necondigionat[ .........
.... l4g
6.4. Congruenta........... ... 149
6.5. Colaborarea ... 's,
6.6. Rorur t.u,,r".urui ;;;;;;;;;;,;;;i,; i;;;;;o;;;;;;,;;;;;;".**."i*i, .... i:?
capitolul 7. Proceduri gi tehnici de terapie cognitiv-comportamentalr.
153
7.1. Fundamente ...........
153
7.2. Proceduri de intervenfie la nivel cognitiv
155
7 .2.1 .
Proceduri de restructurare cognitivL . ., .
157
7.2.1.1. Etapa I : tehnici de identificare a structurilor cognitive
locale (gAnduri automate) disfunclionale gi/sau irafionale ..... 159
7.2.1 .2. Etapa2: tehnici de modificare a structurilor cognitive
locale (ginduri automate) disfunclionale gi/sau iia1ionale..... 163
7 .2.1 .3. Etapa 3 : tehnici de control al contaminliii
psihologice....... 185
7.2.1 '4- Etapa 4: tehnici de identificare gi modificare a strucfurilor
cognitive generale disfunclionale gi/sau iratrionale .............. 188
7.2.1.5. Etapa 5: tehnici de identificare qi modificare
a structurilor cognitive incongtiente .............. lgg
7.2.2. Procedurile rezolvlrii de probleme gi antrenamentului asertiv............
1g9
7.2.3. Proceduri de inoculare a stresului
(Srress Innoculation Training _ S1O.........
................. 193
7.3. Proceduri de intervengie la nivel comportametrtal .............
...... lg4
7.3.1. Tehnici de accelerare a comportamentului....
............... 196
7.3.1 .1. prin modificarea consecin[elor...........
......... i96
7 .3.1 .2. prin modificarea
antecedenrelor........... ........ 203
7.3.2. Tehnici de decelerare a comportamentului ..................204
7 .3.2.1. prin modificarea antecedentelor............................
........ ZO4
7.3.2.2. prin modificarea consecin1elor........... ............
2Os
 7.4. Proceduri de interven{ie la nivel biologic .............209
7.4.1. Proceduri de relaxare ,....210
7.4.1.1. Antrenamentul autogen ....'.'..'..'....'..210
7.4.L2. Relaxhrea progresiv[ Jacobson .....,....213
7.4.1.3. Tehnica biofeedback.' '...........'...215
7.4.1.4. Tehnica de control al respiraliei. ..........-...217
7.4.2. Proceduri de activare fiziologicd ..........218
7.4.2.1. Tehnica expunerii interoceptive/hiperventila{iei '........'.... ....2L8
7.4.2.2. Tehnica apliclrii tensiunii (applied tension) .....219
7.4.3. Tehnici de modificare a comportamentelor respondente ...........219
7 .4.3.1. Tehnica expunerii (flooding) ............219
7 .4 .3 .2. Tehnica implozivl """" " 220
7.4.3.3. Tehnica desensibiliztrrii progresive ... '.. " " " " ' 220
7.4.3.4. Tehnica expunerii gradate ..........221
7.5. Proceduri cognitiv-comportamentale multimodale.............' .....222
7.5.1. Sugestia, hipnoza hipnoterapia
qi .......'...... ...............222
7 .5.2. Proceduri meditative (concentrative versus mindfulness)................... 228

7.6. Proceduri eclectice .......231

7.6.1. Tehnica interpretlrii viselor (din traditia dinamic-psihanaliticd)...........231
7.6.2. Tehnica jocului de rol in cond(ii ecologice
(din tradi(ia umdnist-existential-experien(iali) ........ .-.... 232
7.7. Prescriptriile cognitiv-comportamentale (,,temele pentru acasi") ....'....' '....... 232
7.8. Particularitl(i ale procedurilor cognitiv-comportamentale. ..........234
7.8.1. Tehnici cognitiv-comportamentale de grup/in grup....'..... ...........'...234
7.8.2. Tehnici cognitiv-comportamentale autoadminisftate (self-help).......,.,' 235
7.8.3. Prescriplii/sfaturi pentru vial[ .........'......236
7.8.4. Adapt[ri la sugar, copil, adolescent gi vdrsta a treia........................237
' 7.8.5. Variatrii culturale ..'..'......... 238
7.8.6. Promovarea slnlt5tii............. ...238
7.8.7. Intervertii in situagii de crizd ..'...............241
7.9. Noi dezvoltlri in procedurile cognitiv-comportamentale '.'................241
7.9.1. Bombardamentul subliminal ........'.........242
7.9.2. Proceduri de realitate virtuall, roboterapie 5i aplicalii online ..','.......247
7.9.3. Proceduri de abordare a prelucririlor inconqtiente de informalie ........249
7.9.4. Consiliere geneticl 9i psihologie evolutrionist[. ............. 249
7.9.5. $tiinte cognitive ................250
7.10. Concluzii qidiscutii.. ....251

Capitolul 8. Prototipul unui demers terapeutic cognitiv-comportamental ...........253

8.1. Fundamente ........... ...................253
8.2. Secventele de derulare a terapiei cognitiv-comportamentale ...........254
8.3. Exemplificarea unei qedinge terapeutice cu focalizare
pe modelul ABC cognitiv .. '........... 257

8.4. Studiu de caz (cani Dana) - exemplificarea unui demers

cognitiv-comportamental 263
8.4.1. Conceptualizarea cazului. O abordare din perspectiva terapiei
cognitiv-cornportamentale ............ 266
 8.4.2. Tratament/planul de intervenlie. O abordare
din perspectiva terapiei
cognlttve
268
8.5. Blocaje gi erori in terapia cognitiv-comportamentall
270
Capitolul 9. Cercetare gi eficientrI in terapia
cognitiv-comportamenral d ............ 273
9.1. Aspecte generale...... ......
9.2. Suport qtiin{it)c gi psihoterapie............... ....273
9.3. Suportul teoretico_experimental qi clinic .......... 274
al terapiei cognitiv_comportamentale. ........ 2g0
9.3.1. Eficienga/eficacitatea terapiei cognitiv_comportamentale
in tratamenrul bolilor gi promovarea sindtilii.............
....:... ............2g1
9.3.2. Eficientra/eficacitatea terapiei cognitiv-comiortamentare
fatE de alte forme de terapie
9.4. Factori comuni versus factori specifici in eficienga psihoterapiei ........2g2
.................. 2g3
9.5. Psihoterapie versus farmacoterapie..............
9.6. Noi dezvoltlri in cercetarea din terapia cognitiv_comportamentall ...... 2g5
................2g6
capitolul 10. Educafie gi formare in terapia cognitiv-comporramental
10.1. Aspecte generale......
d.............2g3
.... ...2g3
10.2. Aspecte specifice
10.2.1. psihologia pozitivl
........ 2g5
10.2.2. provocarea paraprofesioni9tilor......... ....... 2g5
10.2.3.Provocareaterapiilorautoidministrateqionline ...... 297
10.2.4. Rolul factorilor comuni in procesul
de formare ............2gg
10.3. Noi dezvoltdri qi tendinge in formarea
in terapia cognitiv-comportamentald ..... 300
capitolul 11. Noi direclii gi frontiere in terapia cognitiv-comporramenrarr........
303
Remarci finale
30s
Resurse clinice, de formare gi de cercetare
in terapia cognitiv-comportamental5
....................307
Glosar.
309
Bibliografie

ANEXE
Anexa 1 Scale/teste clinice utilizate in terapia cognitiv-comportamental
1.1. Profilul distresului d......... 32g
emofional
(PDE ; autori : David Opriq, MA, gi
Bianca Macavei, MA) .......... ............. 32g
1.2. Chestionarul gdndurilor automate (ATe
- Automatic Thoughts euestionnaire;
autori: dr. Steve Hollon 9i dr. phillip iendall),
adaptat de Ramona Moldovan, MA..........
1.2.A. Chestionarul young de scheme cognitive (yse _ .........332
Young Schema euestionnaie; aior: dr.
Jeffrey young),
qdoptat de Simona Trip,
MA. ... . .::..:........'.'.'.................. 334
 1.2.8. Scala de atitudini disfunclionale' forruele A qi B (DAS -
Disfunctional Attitudes Scale, Versions A and B;
autori:dr.Aa,rottBecketa|.),adaptatddeBiancaMacayei,MA...,...,341l
l.3.Scaladecognitriira(ionalegiiratrionale(GABS-SF_GeneralAttitude
andBetiefsScale-ShortForm;attori:dr'HelenLindneretal')'
adaptatl de Bianca Macavei, MA"""""" """"" 346
(CTRS -
1.4. Scala de evaluare a intervengiei in terapia cognitiv[
Therapy Rating Scale, Academy of Cognitive Therapy ;
Cognitive
aufori: dr. Jefliey Young qi dr' Aaron Beck)'
,l"p"rA de Bianca Macavei, MA"""""" """""' 350

Anexa 2
2.1. FiSe sintetice pentru terapia cognitiv-comportamentald """"""" 355

2.1 .A. Motletele ABC cognitiv Si comportamental

(adaptate cu perm"isiune dup5 modelele de la AlbertEllis Institute) " " ' 355
2,1,8. Formular cle-Conceptualizare Clinicd Modelul Bio-Psiho-Social
,,Stres-Vulnerabilitite" """" 357

2.2. Decalogul iratrionalit[tii.."""""' "' 358

2.3. Decalogul ralionalit[1ii.....""""' "' 358

2.4. Sfaturi pentru o via[d ralionalS 9i fericiti """""" 360

2.5. Automonitorizarea demersului terapeutic""' """"'361

2.6. Prescriptii psihologice - pastile psihologice """""""' 362

Anexa 3. Componente validate gtiin(ific din relalia psihoterapeuticS

(American isychological Association - APA) """" 363

Modific[ri (erate/revizuiri/addugiri/corecturi) in editia a II-a """"""

365
Anexa 4.
 Capitolul 1

Terapia cogn itiv-com portamentali.

Delimitdri conceptuale 9i evolutie

1.1. Delimitdri concePtuale

Clarificarea conceptual[ este fundamental5 pentru in{elegerea acestui domeniu

complex. Agadar sI analizlm in continuare constructele-cheie din acest domeniu
(dupa/vezi gi David, 2OO3 David, 2006a12013). Psihoterapia este interventria psiho-
logic[ in slndtate gi boal[. Prima componentd, slnitatea, se referl la abordarea
mecanismelor psihologice de sanogenezl implicate in (a) promovarea gi optimizarea
sinltltii gi (b) prevenirea patologiei. A doua componentd, boala, se referi la abordarea
mecanismelor psihologice de patogenezd implicate in patologie (clinicI gi/sau
subclinicd). Psihoterapia poate fi individuall (obiectul interventiei este individul), in
grup (obiectul intervenliei este individul inserat intr-un grup terapeutic) 5i de grup
iobiectul intervenliei este grupul - de exemplu, cuplul, familia etc.). Pentru simplifi-
carea limbajului, sintagma ,,de grup" se utilizeaz[ adesea qi cu referire la psihoterapia
,,in grup", lucru pe Care il vom face qi noi pe parcurSul acestei lucrlri, acOlo unde
nu se nasc ambiguit[tri. Psihoterapia mai este numitl qi ,,tratament psihologic" gi/sau
,,interven(ie psihologicX", sintagma ,,psihopatologie subclinicl" inlocuindu-se uneori
cu cea de ,,probleme psihologice/de viap" (psihoemolionale qi de comportament),
iar cea de ,,psihopatologie" sau de ,,tulburdri psihice/mentale", cu ,,tulburlri psiho-
logice" ; aceste sintagme sunt mai noi qi urmiresc reliefarea componentelor psiholo-
gice validate gtiin(ific in psihoterapie qi patologie.
Consilierea psihologic[ este interventia psihologicl (a) in scopul optimizdrii,
autocunoa$terii $i dezvolt5rii personale (uneori numitl sub acest aspect gi coaching
psihologic) li/sau (b) in scopul preventiei gi remiterii problemelor emolionale, cognitive
gi de comportament. Aga cum consilierea juridicX este specificl juristului, consilierea
medicalS, medicului etc., consilierea psihologicd este specificd psihologului ;
psihoterapia este mai eterogen[, putand fi practicat[ de diverqi profesioniqti (psihologi,
psihiatri), dup[ un program riguros de pregdtire (vezi capitolul 10). Consilierea
psihologic[ se deosebeqte de psihoterapie prin faptul cI, in timp ce psihoterapeutul
poate face o intervengie psihologicl in psihopatologie, consilierul psihologic nu are
aceast[ competent[, el focalizAndu-se pe optimizare gi dezvoltare personalS gi/sau
 28 TRATAT DE PSIHOTERAPII COGNITIVE
$I COMPORTAMENTALE
probleme psihologice ori de patologie somaticd
in care sunt implicali iactori psihologici.
Altfel spus, in timp ce psihoterapiutul psiholog (nu psihiarrul) poate
9i face tot ceea
fac-e consilierul psihologic, reciproca nu este
1e valabill. Consiiierea psitrotogicl s;
deosebegte gi de consilierea educagi,onal5/gcolard.
in timp ce consilierea educatrtnald/
gcolard este focalizatd pe probleme de educafie gi
carierl, consilierea psinttogice
implic[ interven[ia specialistului psiholog in optimizarea personall (s5ndtate)
gi in
ameliorarea problemelor psihoemolionale gi de'comportament.
Degi diferite sub aspectul contrinutului (tipul de
psihologicl gi psihoterapia sunt similare sub aspectul irobleme abordate), consilierea
procesului gi al mecanismelor
implicate, fiind tributare unui demers specific in domeniu (0"
tamental, dinamic-psihanalitic, umanist-exisrential-experienlialj.
in "ognitiu-.o.nfo.-
"*"rnptu,
cele ce urmeaze
ne vom referi doar la psihoterapie, menlionAnd
consilieiea psilroiogicd doar acolo unde
ea se comportl net diferit de psihoterapie.
Orice sistem psihoterapeutic are doud componente majore. prima
componente este
cea teoreticE; aceasta angajeazd mecanismeleitiopatogenetice
implicate in slnltate gi
boall' Din ea este derivattr a doua componentl, cei procedurali, care
oferl pachete de
intervengie psihoterapeuticl. Degi uneori este posibil
ca, istoric vorbind, teoria s5 se
dezvolte pentru a conceptualiza o proceduri de intervenlie
descoperitE intdmplltor,
funcfia ei in cadrul sistemului terapeutic rrmane aceeaqi. Agadar
intervenlia psihologic[ este ghidatr de mecanismele piesupuse
e; e"ide;;;;;i;;
a fi implicate in starea
de sdnltate qi boal5. in func1ie de mecanismele consideraL
a fi implicate in starea de
srnrtate 9i boalr, uu.T}u,-Tllte orientrri (paradigme) psihoterapeutice
(pentru detalii,
vezi David, 2006a12013; 2006b): (1) abordarea cogniiiv-.o*po.tu*"ntatr
(asumplia
filosoficdprincipall, fErd a fi exclusivd, este determinismul) (2)
; atordarea dinamic-psiha-
naliticd (asumplia filosoficd principalS, ftrI a fi exclusivl,
este indeterminismul);
(3) abordarea umanist-existengial-experienliall (asumpgia
filosofic5 principall, fIrI a fi
exclusiv5, este nondeterminismul). in cadrul acestor orientrri
exme aiveisrfir,I*"*
cu particularitxtri teoretico-procedurale specifice, iar in
cadrul fiecdrei gcoli avem teorii
$i modele de strategii terapeutice care implicl tehnici de intervenlie diverse.
Se estimeazd
(Bergin gi Garfield, 1994 ; Lambert, 2013) cI exist5
cel putrin 200 de gcoli de psihoterapie
bine definite gi peste 600 de tehnici de intervenlie clar delimitate.
Acesra este un arsenal
imp^resionant, care permite abordarea psihologicd a s[nIt[1ii
si bolii in mod riguros.
In afara domeniului clinic, in literatura di specialitati tn practica psih-ologicl
si
sunt utilizati adesea o serie de termeni alternativi celor
de ,,psihoteiapie,, gi ,,consiliere
psihologicS" pentru a reliefa interven{iile ln slnltate gi
boalI. Scopul este acela de a
reduce conotalia incr negativr a tulburdrilor psihice
cu care sunt aiociate conceptele
de ,,psihoterapie" gi ,,consiliere psihologicr". Astfel, pentru
u rocatizarea pe
normal gi pe promovarea s5nEtItii prin optimizare personall, "*p.irnu
se utilizeazl gi termenul
coaching (psihologic). in alte domenii decat cele clinice (de
exemplu, educa(ional,
industrial-organizagionar, sportiv etc.) se preferr
forosirea ,.;;;r:i;; ,ffi.iin;;
psihologicd'1, ,,modificare", ,,asistentrd",
,ionsultanlr" etc. Indiferent de termenul
utilizat, demersul teoretico-aplicativ gi formativ este acflaqi,
ronau-.ntut pe aborddrile
psihoterapeutice qi/sau pe consiliere psihologicil
ce.este terapia cognitiv-compirtameitard ? Scurt gi simplu
spus, rerapia
cognitiv-comportamentalS este o combinare teorerico-..ioatmgi.d fundamentatl
 TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA. DELIMITARI CONCEPTUALE SI
EVOLUTIE 29

gtiin(ific a terapiei comportamentale cu terapia cognitivS, cu aplicatrii in patologie gi

slnltate; a$adar .u uri pe lAng[ un caracter clinic (tratarea bolilor), 9i un profund
caracter educalional (de dezvoltare) gi preventiv (optimizare, promovare a
sdnlt[tii)'
. Terapia comportamentald.Ideeade bazl (Skinner, 1953,1974; Watson, 1913)

este cI ioate reactriile/rispunsurile organismului uman (subiectiv-emotionale,

ca fiind
cognitive, comportamentale, psihobiologice), ca intreg, pot fi conceptualizate
.oirporru-.nte deschise lextitiorizate (overt behavior: public behavior) sau inchise/
interiorizate (covert behavior; private behavior). comportatnentele exteriorizate
se

referl la acele rlspunsuri ale organismului uman ca intreg care pot fi observate qi
de subiectivitatea celui
mdsurate, direct sau cu ajutorul unor aparate, independent
musculatura striatS si
care le produce. Atunci cand sunt generate utilizand mai ales
pot fi, in principiu, dublate de experienla faptului cX au fost produse voluntar,
intenlionat, ele se numesc comportamente operante, in sensul c[ opereazd
asupra
dintr-un loc in altul)' Atunci cAnd sunt produse
meAiutui (ca atunci cAnd m[ deplasez
ale
automat de stimuli, implicAnd mai ales rlspunsurile innlscute/neconditrionate
organismului, ele se mai numesc comportamente respondente
(de exemplu, clipitul sau

modificlrile inconductanla electric[ apielii - rdspuns psihobiologic). comportamentele

intreg care
interiorizate se referl la acele reactii/r[spunsuri ale organismului uman ca
nu pot fi m[surate gi observate independent de subiectivitatea celui care
le produce'
interiorizat. Ele pot fi ins[
Delxemplu, gAndul ,,mi-e fricd" este un comportament
de organismul care le
m5surate gi observate riguros in mod indirect, dependent
gandul respectiv, care apoi poate
produce. De exemplu, subiectul poate verbaliza
fi mesurat. A mlsura un comportament inseamnd a atribui numere unor caracte-
ristici ale acestuia (vezi David, 2006a120t3; 2006b). Principalele caracteristici ale
comportamentului luate in calcul atunci cAnd il mlsurlm, flrd a fi exclusive,
sunt:
(1) fiecventra; (2) intensitatea/aplitudinea; (3) durata; (4) latenta. Nivelul de detaliere
in definirea unui comportament-trint[ qi a caracteristicilor sale m5surate este stabilit
foarte
de cel care conduc e ina\za. Uneori, el se poate referi la un comportament
ori clipesc), alteori,
simplu (de exemplu, de cdte ori ating un anumit obiect, de cate
la unul iourt" .o*plex (de exemplu, frecven(a clsltoriei, durata secvenlei cognitive
in rezolvarea unei probleme) ; este important de retinut: comportamentele nu se
de
refer[ la orice reaclii (ale celulei, ale stomacului), ci doar la cele conceptualizate
cel care face analiza ca fiind ale organismului ca intreg' Comportamentele, fie ele
exteriorizate sau interiorizate, sunt guvernate de doui principii fundamentale
ale
operante,
invdtlrii: (1) principiul condiliondrii clasice 9i (2) principiul condiliondrii
ambele discutate in secgiunile urmdtoare ale lucr[rii. ModificAnd un
rlspuns - adesea
comportamentul exteritrizat (de exemplu, comportamentul operant 9i respondent/
psihobiologic) - se modific[ in principiu qi celelalte comportamente interiorizate
asociate (de exemptu, tr[irea subiectiv-emo[ionali, cognitriile)'
o Terapia (rationald) cognitivd. Ideea fundamental[ (Beck, 1976; Ellis, 1958,
sau inconStiente,
1962) este cd prelucr[rile informalionale (cognitriile), fie ele con$tiente
genereazd r[spunsurile subiectiv-emo(ionale/subiective, cognitive, comportamentale
gi unele reactii psihobiologice ale subiectului uman. Schimbarea acestor rdspunsuri
se face modificand prelucrlrile informa(ionale care le-au generat.
 30 TRAtl{T DE psIHoTERApII COGNITM COMPORTAIViENTALE
SI

tn raport cu psihologia gi medicina/psihiatria, terapia cognitiv-comportamentall

este o specializare in cadrul acestora, fiind fundamenmta
d; dezv6ltdrile
mentale care aparfin psihologiei gi medicinei/psihiatriei. ""i.ri."-.-p"ril
T]ebuie insl mentrionat faptul
cr terapia cognitiv-comportamentalr nu este un receptor pasiv, care
doar aplicl
descoperirile din cercetarea fundamentald din psihologie gi/sau
medicini/psihiatrie.
Ea are propria cercetare fundamentall qi aplicatl, impuslonano prin
aceasta de zvoltarea
unor metode cu caracter general, care au fost asimilate in psihologie qi
medicind/
psihiatrie. De exempru, constructur cognilii iralionare prtruns
a ,-.d"r, rr-rr."*ii
de psihologie generalr (Gleitman, 1990; Gleitman et al.',
20Ll)t, ci qi in lucrrrile de
psihologie educatrionalr (cum ar fi educagia rational-emotive
psihologia muncii (de exemplu, eficienli ration;lr), psihologie
ii comportamentald),
pastoralr (consiliere
pastorals) etc. in psihiatrie (vezi Kapran
si suao"t, rggS: s;;;[ ;;;i.",;u;;,
ub.?rdtr:l cognitiv-comportamentali i generat noi modele de etiopatogenezr
pentru
tulburdrile psihice (de exemplu, tulburarea depresivi majorl).
Terapeutul cognitiv-comportamental .rt" d" obicei psiholog
sau psihiatru. Se
acceptl in programele de formare gi asistentri sociali sau medicicu
alt6 specialitate
decat psihiatria, dar dupl completarea cursurilor universitare
cu un pachet de
discipline psihologice (pentru detalii, vezi colegiul psihologilor
din Rom6nia, la
http : //www.copsi.ro). Terapeutul cognitiv-comportamental indeplinegte
mai multe
func[ii : (l) psihodiagnostic si evatuare clinici circumscrise interuentriei
-
tiv-comportamentale ; (2) intervenlie de specialitate cognitiv-comportamentald
cogni-
- - in
slnltate gi boal5; (3) cercetare - vizeazi investigarea rotutui factorilor psihologici
in sdnrtate gi boalr ; (4) educalie Ei formare - viieazd, implicari
celor deja formagi
in acest domeniu in preg5tirea noilor generatii de profesionigti
terapeutri cognitiv-comportamentali.
f*tr"a deveni (psiho)

1.2. lstoric Ai evolu[ie

1.2.1.Evolu[iaterapieicognitiV-comportamentale
Perspectiva asupra evolutriei terapiei cognitiv-comportamentale prezentatdin
continuare
este una asumatl la nivelul comunititrii gtiin{ifice (vezi gi National Association of
cognitive-Behavioral rherapists, la http : iwwwnacbt.orgl, accesat
gi a mai fost exprimatd in lucrrrile noastre anterioare (vezi
i, ianua.ie iotij
David, 2003b ; David et
al.,199812000).

1.2.1.1. Terapia comportamentald prima paradigma gtiinlificd

-
in psihoterapie
Riddcinile terapiei comportamentale se afld in behaviorism (psihologia
comporta_
mentului)' Behaviorismul nu este o abordare unitar5, sub
acest nume fiind reunite
diversele sale variatrii. Articolul lui John Broadus
watson (1g7g-195g) ,,psychology
 TERAPIA CoGNITIV-COMPORTAMENTALA. DELIMITARI CONCEPTUALE $I EVOLUTIE
31

as the behaviorist views it" (1913) este considerat manifestul miqcdrii behavioriste,
in care psihologia a fost definitd clar, pentru prima datd, ca $tiintd a comportamentului,
degi, dupl cum vom vedea in continuare, comportamentul a fost descris diferit in
miiclri behavioriste diferite. Elementul fundamental din perspectiva behaviorismului
(vezi qi Baum, 1994 pentru detalii) era ,,exorcizarea" psihologiei de termeni ,,mentali9ti",
subiectivi, qi explicarea comportamentului uman prin mecanisme obiective ; a$a cum
chimia u r"nrniut la,,flogision", biologia, la,,for!a vie1ii", qi fizica' la "cauzele
aristoteliene", devenind q1iin1., gi psihologia trebuia si renun(e la ,,constructele
pentru a
mentaliste,,, preluate din simSul comun (de exemplu, la conqtiinll, voin[5),
De exemplu, el nu poate sd explice
deveni o $tiint5. Mentalismul este conffadictoriu.
realitate fizic[ (comportamentul)' In
cum o realitate nonfizicl (psihicul) afecteazd o
plus, include o serie de constructe qi formuldri antropomorfice (cum ar fi ,,con$tiinta
selecteaza... ", ,,anxietatea ne face sd evitlm situa(ii. .. ", ,,voin!a ne determinl
comporta-
mentul..." etc.) care duc in final la ipoteza,,omule(ului" (homunculzs) din mintea
noastr[, asem[nltor nou[, care coordoneaz[ t6ate procesele mentale, a$a cum noi am

conduce o maginl ; insl intrebarea-cheie devine atunci : cine coordoneaz[ ,,omule1ul"

?

pornit... Adesea este exprimat metaforic

$i revenim astfel de unde am ,,omule1ul"
constructele gi/sau ,,1iber-arbitru" , cate nu adaugl ins[ nimic la varianla
irin ,,voin!d"
ixplicatl din comportamentul nostru, fiind agadar important sI fim ,,exorcizati" de
ele Si de ,,omule1';. Recent, studiile de psihologie cognitiv5 au reintlrit, prin dovezi
neurocerebrale, aceast[ idee (vezi Wegner, 2OO2,2OO3), aflume cd voinla este o
iluzie,
un epifenomen, fdrl rol cauzal in determinarea comportamentului.
inainte de a discuta concret aparilia 5i wolugia terapiei comportamentale, sI
analiz[m succint behaviorismul qi variatriile sale (vezi pentru detalii Baum, 1994)'
care au fundamentat aParitria ei.

1.2.1.1.1. Behaviorismul: fundamente 9i variatii

I. Behaviorismul filosofic. Acesta este influentat de pozitivismul logic (Carnap,
lg37). Asumplia fundamentali este cI ceea ce este observabil gi mlsurabil sunt doar
stimulii care ailioneazd asupra organismului uman qi rlspunsurile sale comportamentale
(overt behavior). Fenomenele mentale nu exist[ ontologic, ele fiind doar fenomene
de limbaj, reductibile la stimuli 5i comportament. De exemplu, in acest cadru,
gandirea-nu existd! Pentru o minte simpl[, acest lucru este evident eronat si flrl
i.rr, pout" chiar o insult[ ! La urma urmei, toti simlim qi gtim cd gfindim (unii chiar
in aceit moment ! ). SI analizlm insl mai atent aceastd idee. Gdndirea, prin prisma
qi
behaviorismului filosofic, este un termen care descrie anumite situalii-stimul
anumite rlspunsuri (comportamente exteriorizate) ale subiectului uman' De pild[,
gAndurile de tipul ,,mi-e lric[" sunt, de fapt, niqte etichete lingvistice care descriu
(de
inumite rlspunsuri ale organismului (de exemplu, tremur) intr-o situalie-tint[
exemplu, uid un urs). Gilbert Ryle (1900-1976), prin analiTl bazatd' pe ,,eroarea
categoriei" (category mistake), argumenteazd genial aceastl idee (Ryle, 1949). De
(cineva
exemplu, ce u$or ne vine sI expliclm un anumit pattern comportamental
.og"gi., se bdlbdie, tremurl) prin caracteristici individuale (este anxios)' Evident c5,

dacl vI intreb de unde 5ti1i cd subiectul este anxios, imi vegi spune c[ acest lucru se
 32 TRATAT DE PSIHOTERAPII COGNITIVE
$I COMPORTAMENTALE
vede din patternul comportamental (roqeqte, se bAlbdie, tremurl).
Oricine a studiat
logica vi va spune insl cI acest demers este unul tautologic, circular, fErI valoare
explicativ5. ,,Anxios" este un termen care descrie pattern;l comportamental,
nu il
explicl ; agadar intre termenul ,,anxios" qi patternul co*po.tu*.ntal este un
mecanism
semiotic, nu unul cauzar, similar, de exemplu, relatriei dintre termenul
,,jaguar', gi
fiintrele vii care sunt denumite astfel. Nu este absurd sd spunem
cr termenul-,1-aguar,;,
care definegte in fapt o categorie, cauzeazd. fiinfele vii denumite
astfel gi incluse in
categoria jaguar? Ei bine, atunci de ce nu ne pare la fel de absurd
s[ spunem cI
anxietatea, ca fenomen psihic, genereazd patternurile comportamentale
descrise mai
sus ? Rdspunsul este simplu : nu ni se pare absurd
deoarece aceasti tautologie, la
care se ajunge adesea prin eroarea categoriei, ne dI iluzia cunoagterii.
Iar noiavem
nevoie de aceste iluzii ale cunoaqterii pentru cI ne dau sens, semnificafie gi
predictibi-
litate, de$i adesea ne indeprrteazd de adevrr;'or, noi gtim cr, din punct
de vedere
psihologic, ceva nu trebuie sI fie adevlrat pentru a fi util ! Zeii
olimpieni au dat sens
gi semnificalie vechilor greci; unde sunt ei astlzi? DacI
in anumite cantri (cel al
jaguarului, de exemplu) eroarea categoriei nu genereazl
nici mlcar cunoastere iluzo-
rie, noi ddndu-ne seama de absurdui explical[i, in alte cazuri (cel al anxietllii)
ea
produce u$or cunoa$tere iluzorie. Aceasta se intnmpl[ mai
ales in situaliile in care
eroarea categoriei implicl comportamentul uman gi in cazul aga-numitelor
fenomene
psihice, unde, avand pufine cunoqtin[e riguroase, existd loc
de astfel de gregeli,
perpetuate gi intirite de-a lungul a sute de ani de psihologia
de simf comun.

II. Behaviorismul metodologic. Behaviorismul metodologic iqi are rldlcinile in

realism (Greenwood, 1989). Realismul face o distinctrie clare-intre
,,ceea ce exist5,,
(copaci, munu etc.) gi ,,ceea ce experienliem" noi
lperceperea copacilor, a muntilor
etc.). AcestI distinclie genereazl o alta, cea dintre descrieie (la nivilul
experiengierii)
gi explicalie (la nivelul a ceea ce este). De exemplu,
noi am experienliat *.r., iuptui
cr loaptea vine dup[. zi sau r[srritul dupr apus, dar abia prin studiu gtiinlific am
gtrsit explica(ia acestei experientre (miqclrile relative ale plmintului qi
Soareiui). Cu
referire la psihologie, behaviorismul metodologic recunoa$te existentra fenomenelor
mentale, dar nu le atribuie un rol cauzal in generarea comportamentului.
Ele sunt
epifenomene experien(iate, care nu pot fi inveitigate obiectiv; chiar
dac[ ar putea fi
investigate obiectiv, efortul ar fi doar unul epiitemic, flrr valoare pragmaticr,
in
mIsura in care avem de-a face cu epifenomene, ftrX valoare catzaldgi/sau
explicativl.
Aga cum"osul are culoare albl din cauza calciului (selectat in evolulia
,p.riri pentru
cI asigurl rezisten(5 osului), gi creierul nostru (dezvoltat in evolutria speciei p*t.,
u
rezolvaprobleme complexe) are ca epifenomene procesele mentale.
Aga cum iuloarea
albr existr, dar nu determini trria osului, gi fenomenele mentale existr, dar
nu au
rol.cauzal in privinla comportamentului rezolutiv qi/sau proceselor
fiziologice ale
creierului. Agadar, metodologic, ele sunt ignorate, focalizirea ftcandu-se
pe stimuli
si relatiile acestora cu comportamentul exteriorizat, observabil qi mlsurabil iniependent
de organismul care il produce (overt behavior). Asocierile clmplexe
intre stimuli qi
rrspuns (comportament), guvernate de legile contiguititii (de
exemplu, stimulii qi
rdspunsurile care apar impreunr tind sr se asocieze;: frelvenlei (de
exemplu, .o .dt
stimulii gi rdspunsurile apar mai frecvent impreun[, cu atat asocierea lor
este mai
 TERAPIA COGNITIV-CoMPORTAMENTALA. DELIMITARI CONCEPTUALE $I EVOLUTIE 33

puternicd) gi recenlei (de exemplu, intr-o situatrie-stimul tinde sd se manifeste ultimul

rlspuns generat in situatria respectivl), explicl complexitatea comportamentului uman.
Reprezentantul acestui demers este Watson, o personalitate extraordinarl, fost pregedinte
al American Psychological Association (Asociatia Americanl de Psihologie, APA),
al clrui articol ,,Psychology as the behaviorist views it" (1913) este considerat' a$a
cum am spus mai sus, manifestul migclrii behavioriste, in care psihologia a fost
definiti clar gi pentru prima datd ca $tiintl a comportamentului.

III.Behaviorismul radical. Behaviorismul radical iqi are originile in pragmatism.

Ideile fundamentale ale pragmatismului sunt (vezi Marga, 1988; Pierce, 1935) :
- viatralpractica este temeiul cunoaqterii ;
- cunoa$terea este activitate;
- adevlrul unei judecSli este conferit de reugita ac(iunii pe care o cauzeazlldeterminl ;

- realitatea este, in ultimd instant5, rezultatul unor inferenle ipotetice operate de o

comunitate nelimitatl de oameni (de Stiint[) ; comunitatea nelimitatd este intruchi-
parea raliunii in pragmatism. Aqadar diferenla dintre ,,ceea ce este" qi ,,ceea ce
experiengiem" nu mai are relevan(I.
Pragmatismul eliminl, se pare, distinctia dintre discursul teoretic qi cel practic,
ambele reducAndu-se la reugita actiunii pe care o orienteaz5. Din aceastl perspectivd,
nu existd diferenld intre descriere gi explicatrie ; explicatria nu inseamn[ decAt descrierea
unui fenomen in termeni familiari. Cu referire 14 psihologie, behaviorismul radical
considerd fenomenele mentale (cum ar fi gdndirea) comportamente interiorizate
(covert behaviors), care se supun aceloragi principii de condilionare clasic[ gi/sau
operantl ca qi cele exteriorizate (overt behaviors). Mai mult, spre deosebire de
behaviorismul filosofic gi metodologic, aici comportamentele nu sunt condilionate de
actiunea prealabil[ a stimulilor, ci pot fi produse spontan de organismul uman,
pu6ndu-se apoi asocia cu diverse situatrii-stimul, flrd ca acest lucru sd insemne cI
sunt cauzate de acestea. Reprezentatul acestui demers este Frederick Burhus Skinner
(1904-1990) , care, intr-o anchetl a APA (Haggbloom , 2002), a fost desemnat drept
cel mai influent psiholog al secolului XX'
Dupd aceste precizdri de nuan15, putem spune cI behaviorismul, in diversele sale
forme, are o constant[ : focalizarea trebuie frcut[ doar asupra rispunsurilor organismului
uman care sunt observabile gi mlsurabile in mod riguros, indirect gi dependent de
organismul care le produce sau direct gi independent de organismul care le produce,
cu influente directe din evolulionism - Charles Darwin (1802-1889).

1.2.1.1.2. Behaviorismul in acliune

. (sfargitul secolului al XIX-lea - inceputul secolului XX)
Aceast[ secliune se bazeazd. pe analiza f5cutl de Hawton, Salkovskis, Kirk qi Clark
{1989, 199i), la care se adaugl contribuliile noastre (David, 2003,2003a,2003b
David, et al., 2002; David et al., 1998/2000) asupra modului in care behaviorismul
rpsihologia comportamentald) s-a transformat in terapie comportamentald (vezi qi
Hergenhahn, 1986).