Sunteți pe pagina 1din 7

2.

ȚESUT CONJUNCTIV SEMIDUR (CARTILAGINOS)

a. Celule conjunctive

• Condroblaste

• Condrocite

Sunt regăsite în CAVITĂȚI numite CONDROPLASTE.

b. Fibre conjunctive

• Colagene

• Reticulare

• Elastice

c. Substanța fundamentală (se numește CONDRINĂ, conține apă și puține săruri de


calciu și fosfor)

Există 3 TIPURI DE CARTILAJ:

- HIALIN (laringe, trahee, septul nazal, cartilaje costale, cartilajul de creștere


diafizo-epifizar)

- ELASTIC (pavilionul urechii și epiglota)

- FIBROS (discurile intervertebrale)


3. ȚESUT CONJUNCTIV DUR (OSOS)

a. Celule conjunctive

• Osteoblaste

• Osteocite

• Osteoclaste (celule gigant care au rol în remanierea și remodelarea osoasă)

Aceste celule sunt regăsite în CAVITĂȚI numite OSTEOPLASTE.

b. Fibre conjunctive

• Colagene

• Reticulate

• Elastice

c. Substanța fundamentală (se numește OSEINĂ, conține numeroase săruri de calciu, sodiu,
fosfor care îi conferă o rezistență crescută)

Există 2 TIPURI DE CARTILAJ:

A. COMPACT

Se găsește în diafiza oaselor scurte și late.

Este format din multiple canale Havers ce conțin vase de sânge și nervi.

În jurul fiecărui canal se găsesc celulele osoase dispuse sub formă de lamele osoase concentrice.

Un canal Havers cu lamelele osoase din jur formează osteonul (= sistem haversian
complet), care reprezintă unitatea morfofuncțională a țesutului osos compact.

Mai există canale Wolkman cu vase de sânge care hrănesc osul.


B. SPONGIOS

Se găsește în epifizele oaselor lungi și în interiorul oaselor scurte și late.

Este format din lamele osoase numite trabecule, care se întretaie delimitând cavități care se
numesc areole.

O areolă cu lamelele din jurul său formează sistemul haversian incomplet. Aceste areole
conțin măduvă roșie (hematogenă).
ȚESUTUL NERVOS

Este format din două tipuri de celule:

I. Neuroni (celule nervoase propriu-zise)

II. Celule gliale

I. NEURONUL

- are forma stelată

- se divide doar până în luna a șaptea a vieții intrauterine

- este format din membrană (neurilemă)

citoplasmă (neuroplasmă)

nucleu
ÎN citoplasmă (NEUROPLASMĂ) se găsesc:

1. organite celulare comune (mai puțin centrul celular)

2. organite celulare specifice (neurofibrilele și corpusculii Nissl)

o NEUROFIBRILELE sunt structuri filamentoase ce au rol în conducerea


influxului/impulsului nervos, se găsesc în citoplasmă și în prelungirile neuronului

o CORPUSCULII NISSL (corpii tigroizi) sunt structuri granulare cu rol în metabolismul


neuronului; NU SE GĂSESC ÎN AXONI

Prelungirile neuronului

– dendrite

– axon

1. DENDRITELE

Sunt prelungiri multiple, subțiri, ramificate.

Conduc imfluxul nervos celulipet.

2. AXONUL

Este o prelungire unică, lungă, groasă.

Conduce impulsul nervos celulifug.

Este indispensabil neuronului (dendritele pot lipsi).

La capătul axonului se găsește butonul terminal – aici există depozitate substanțe

numite mediatori (adrenalina, noradrenalina, acetilcolina, cu prescurtările A, NA, Ach)

Transmiterea impulsului nervos de la un neuron la următorul se numește sinapsă

Transmiterea sinaptică se realizează cu ajutorul mediatorilor chimici.

Axonul este învelit de 3 teci:

A. MIELINĂ;

B. SCHWANN;

C. HENLE.

A. MIELINĂ

Este discontinuă, fiind întreruptă din loc în loc de nodurile Ranvier.


Este o substanță de culoare albă, lipoproteică cu proprietatea de izolator electric, deci
influxul nervos va străbate axonul „sărind” de la un nod Ranvier la următorul.

Această conducere se numește saltatorie. Majoritaeta axonilor sunt mielinizați.

Există și un procent foarte mic (10%) de axoni fără mielină (amielinici), în aceștia,
conducerea impulsului nervos se face punct cu punct și se numește conducere punctiformă .

Viteza impulsului nervos este mult mai mare în axonii cu mielină decât în cei fără.

B. SCHWANN

Este formată din celule gliale. Are rol în susținere și troficitate (de hrănire).

C. HENLE

Este formată din țesut conjunctiv fibros. Are rol de protecție.

DIN PUNCT DE VEDERE FUNCȚIONAL EXISTĂ URMĂTOARELE TIPURI DE


NEURONI:

o SENZITIVI – conduc influxul nervos de la periferie la centru (scoarța cerebrală)

o MOTORI – conduc comanda de la centru la periferie (la organele efectoare)

EXISTĂ MAI MULTE TIPURI DE SINAPSE:

O AXODENDRIDICE

O AXOSOMATICE

O AXO-AXONICE
II. CELULE GLIALE

- sunt în număr mult mai mare decât neuronul

- sunt singurele celule ale țesutului nervos care se divid, deci sunt singurele celule ale țesutului
nervos care pot da naștere la tumori

- cele mai răspândite celule gliale: astrocitele și microgliile

- tumorile se nmesc gliom sau astrocitom (-om = tumoră)

- au rolul de a susține elementele țesutului nervos, de nutriție și de înlocuire a neuronilor distruși


(în traumatism cerebral => cicatrice glială)

- celulele gliale au niște „piciorușe” numite tentaculele lui Cajal

Acestea se prind pe capilarele cerebrale și formează o rețea densă numită bariera


hemato-encefalică,

Împiedică pătrunderea eventualelor toxine sau a microbilor din sânge în encefal.