Studiu comparativ

privind
revizuirea și actualizarea sistemului
național de indicatori din domeniul
educației

Autori: Irina Horga, Ciprian Fartușnic, Mihaela Jigău, Magda Balica, și Cornelia Novak

București
2013
Cuprins

Introducere ............................................................................................................................. 3

A. EUROSTAT ................................................................................................................ 4
B. REŢEAUA EURYDICE ........................................................................................... 10
C. UNESCO – UIS ......................................................................................................... 24
D. BANCA MONDIALĂ (WBEI)................................................................................. 28
E. OECD ........................................................................................................................ 35
F. CHESTIONARELE COMUNE UOE SI RELEVANȚA PENTRU SNIIE ............. 38

CONCLUZII ........................................................................................................................ 42

LISTA INDICATORILOR PROPUȘI PENTRU A FACE PARTE DIN SISTEMUL

NAȚIONAL DE INDICATORI ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI ......................................... 44

2
Introducere

Acest raport urmărește să fundamenteze procesul de revizuire și actualizare a sistemului

național de indicatori pentru educație folosind rezultatele unei analize comparative privind
experienţa curentă a organizaţiilor europene şi internaţionale în domeniul datelor statistice
privind educaţia.
Ca și în cazul primului raport elaborat în această arie (Unitatea de Management a Proiecului
pentru Invățământ Rural, 2004), demersul de față este impus de cerinţele compatibilizării
sistemului naţional de indicatori cu sistemele folosite de principalii furnizori de date statistice,
îndeosebi Uniunea Europeană, UNESCO, OECD și Banca Mondială. O atenţie particulară a
continuat să fie acordată Uniunii Europene, datorită participării la EUROSTAT și la sistemul
de decizie european bazat pe cunoștințe (evidence-based policy making). Din această
perspectivă, un rol important îl joacă Strategia Europa 2020 și procesul de programare pentru
perioada 2014-2020, în care indicatorii statistici privind educația au un rol important.
De asemenea, în elaborarea raportului de față s-a ținut cont de faptul că România participă,
prin Institutul Naţional de Statistică, la sistemul tripartit de colectare a datelor UOE
(UNESCO-OECD-EUROSTAT), ceea ce facilitează comparaţia internaţională şi ajustarea
propriilor politici publice la sistemele comune de referinţă.
Punctul de plecare în dezvoltarea acestui raport l-a constituit lista curentă de indicatori în
domeniul educației, utilizați în diferite documente de politici de către instituțiile de decizie de
la nivel național și județean. Astfel, s-a urmărit adaptarea şi compatibilizarea datelor statistice
colectate în mod curent, în special pentru indicatorii utilizați la nivel internațional dar pentru
care nu există un sistem primar de colectare. Noul sistem de indicatori în domeniul educației
contribuie astfel, în mod direct, la asigurarea unei mai bune compatibilizări cu sistemele
europene şi internaţionale de date statistice în domeniul educaţiei şi formării.
În analiza de față am ținut cont de diversitatea și de specificitatea indicatorilor utilizați de
diferitele instituții internaționale și ne-am limitat la trunchiul comun de date statistice şi la
tendinţele comune, indiferent de variaţiile privind modalităţile de agregare sau problemele
specifice.
Totuși beneficiarii acestui raport nu sunt doar autorii şi utilizatorii sistemului național de
indicatori în domeniul educației, ci toți factorii de decizie din sistemul de educaţie şi formare
profesională din România alături de practicienii și experţii implicaţi în colectarea,
monitorizarea şi utilizarea datelor statistice.

Autorii

3
 A. EUROSTAT

1. Specificul instituției

Eurostat este biroul de statistică al Uniunii Europene, având scopul de a oferi statistici la nivel
european în diferite domenii, care să permită comparații între țări și regiuni. În misiunea sa,
Eurostat promovează importanţa statisticilor, ca necesitate pentru luarea de decizii la nivel
european, ca posibilitate de comparare a unei ţări cu altele, precum şi ca modalitate de
evaluare a diferitelor domenii de către societatea civilă.

Eurostat a fost înfiinţat în 1953, fiind la început o organizaţie creată să răspundă solicitărilor
Comunităţii Cărbunelui şi Oţelului. De-a lungul timpului, domeniul de activitate al Eurostat
s-a extins, iar în 1958 a devenit una dintre Direcţiile Generale (DG) ale Comisiei Europene.

Odată cu dezvoltarea politicilor comunitare, rolul Eurostat s-a schimbat, în contextul în care,
în prezent, colectarea de date și dezvoltarea sistemelor statistice în țările europene au căpătat o
importanţă din ce în ce mai mare. Astfel, în prezent, obiectivele Eurostat sunt:
- furnizarea, către alte instituții europene și către guvernele statelor membre UE, a
informațiilor necesare pentru a proiecta, implementa, monitoriza și evalua politicile
europene;
- difuzarea de statistici pentru diferite categorii de public și pentru agenți economici și
sociali implicați în procesul de luare a deciziilor;
- punerea în aplicare a unui set de standarde, metode și structuri organizaționale care să
permită statistici comparabile, fiabile și relevante;
- sprijinirea statelor membre UE, pentru a ajuta la dezvoltarea sistemelor statistice la nivel
internațional.

2. Sistemul Statistic European

Rolul principal al Eurostat este de a procesa și publica informații statistice comparabile la

nivel european. Scopul este ajungerea la un "limbaj" statistic comun, care să cuprindă
concepte, metode, structuri și standardele tehnice.

Eurostat nu colectează datele primare. Acest lucru se face în statele membre de către
autoritățile statistice naţionale. Rolul Eurostat este acela de a consolida datele primite de la
nivel naţional și de se asigura că acestea sunt comparabile, folosind metodologii armonizate.

În acest scop a fost creat Sistemul Statistic European (SSE), prin reunirea surselor de date din
ţările europene. SSE funcţionează pe baza unui parteneriat între autoritatea comunitară de
statistică, care este Comisia Eurostat, institutele naționale de statistică (INS-uri) și alte
autorități naționale responsabile în fiecare stat membru, pentru dezvoltarea, producerea și
difuzarea statisticilor europene.

4
Funcțiile SSE vizează coordonarea modalităţilor de armonizare a statisticilor, în strânsă
cooperare cu autoritățile naționale de statistică, în special pe domeniile de politică ale UE. De
asemenea, SSE colaborează şi cu alte servicii şi organizaţii internaţionale, cum ar fi OECD,
ONU, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

3. Publicaţii

Cele mai importante publicaţii editate de Eurostat sunt următoarele:

- Principalele statistici [Statistics in focus] – Această colecţie furnizează sinteze ale
principalelor rezultate ale cercetărilor şi studiilor statistice. Sunt publicate scurte sinteze
din toate domeniile socio-economice, iar anual sunt editate peste 200 de astfel de
publicaţii.
- Comunicate de presă [News releases] – Comunicatele de presă emise de Eurostat
furnizează cele mai noi informaţii privind statisticile din domeniile economic şi social,
demografic, agricol, mediu şi regiuni.
- Breviare statistice [Pocketbooks] – Aceste publicaţii sintetice furnizează cei mai
importanţi indicatori ai Uniunii Europene, ai zonei euro, ai Statelor Membre si
partenerilor acestora.
- Panorama Uniunii Europene [EU Panorama] – Publicaţiile din această gamă sunt redau
principalele caracteristici şi trenduri multisectoriale sau ale fiecărui sector de activitate
cuprins în statisticile europene.

4. Indicatorii cheie EUROSTAT

Indicatorii EUROSTAT sunt colectaţi şi organizaţi în funcţie de priorităţi ale politicilor UE:
• indicatori macroeconomici: prezintă un tablou general al economiilor ţărilor europene, din
domeniile economic, populaţia activă, inovare şi cercetare, reforma economică, coeziune
sociala, mediu înconjurător);
• indicatori privind ocuparea şi politicile sociale: fac referire la seturi de date care urmăresc
politici şi strategiile UE (strategia europeană de ocupare, incluziunea socială și protecția
socială, programele de educație și formare 2010 și 2020, societatea informațională,
strategia UE pentru tineret 2010-2018, egalitatea (vârstă și gen), integrarea migranților);
• indicatori Europa 2020: prezintă o analiză în evoluţie la nivel naţional a indicatorilor
stabiliţi prin obiectivele UE 2020, inclusiv cei referitori la educaţie;
• Euro-indicatori: prezintă indicatori relevanţi pentru evoluţia activității economice în
Uniunea Europeană, zona euro și statele membre (PIB, balanţa de plăţi, anchete în
întreprinderi şi ale consumatorilor, preţuri de consum, comerţ internaţional, industrie,
comerţ şi servicii, forţa de muncă, indicatori monetari şi financiari, conturi naţionale);
• indicatori privind dezvoltarea durabilă; sunt utilizaţi pentru a monitoriza Strategia de
dezvoltare durabilă a UE, prin rapoarte publicate de Eurostat la fiecare doi ani; analizele
cuprind mai mult de 100 de indicatori, grupaţi în categorii (dezvoltarea socio-economică,
consum și producție, incluziune socială, schimbări demografice, sănătate publică,
schimbările climatice și energia, transport, resurse naturale, parteneriat global, guvernare).

În domeniul educaţiei, EUROSTAT reuneşte colecţii de date pentru a produce indicatori

statistici specifici. Pe lângă indicatori generali privind educaţia, sunt elaborate anchete
tematice ce cuprind o serie de indicatori cu relevanţă directă sau indirectă pentru educaţie şi
formare profesională:

5
- Ancheta privind educaţia adulţilor [Adult Education Survey AES] – cuprinde indicatori
statistici privind educaţia adulţilor;
- Ancheta privind formarea profesională continuă [Continuing Vocational Training Survey
CVTS] – este un studiu periodic ce cuprinde indicatori detaliaţi privind învățarea pe tot
parcursul vieții şi formarea profesională continuă: cererea și oferta, nevoi de formare,
resurse şi surse de formare, costuri, relaţia cu formarea iniţială; următorul studiu este
prognozat pentru anul 2015;
- Ancheta asupra forţei de muncă AMIGO [European Labour Force Survey LFS] –
cuprinde indicatori privind educaţia continuă a populaţiei;
- Ancheta panel comunitară în gospodării [European Community Household Panel ECHP]
– cuprinde indicatori referitori la viaţa profesională;
- Ancheta comunitară privind inovarea [Community Innovation Survey CIS] – cuprinde
indicatori statistici referitori la capacitatea de inovare a diferitelor sectoare de activitate
economică, tipuri de inovare și diverse alte aspecte ale dezvoltării unei inovații;
- Ancheta EU privind veniturile şi condiţiile de viaţă [European Union Statistics on Income
and Living Conditions EU-SILC] – cuprinde indicatori referitori la sărăcie, excludere
socială și condiții de viață, muncă, educație și nevoi de formare continuă determinată de
venituri sau de condiţiile de viaţă;
- Anchetă privind câştigurile salariale [Structure of Earnings Survey SES] – cuprinde
indicatori referitori la câștigurile salariale din statele membre UE, corelate cu diferite alte
aspecte, inclusiv cele de educaţie.

Indicatorii EUROSTAT pe domeniul educaţie sunt grupaţi pe domenii specifice (a se vedea

lista detaliată a indicatorilor în Anexă):

a) indicatori referitori la educaţie:

• indicatori de măsurare a progreselor privind obiectivele Lisabona în educaţie şi
formare;
• indicatori educaţionali nonfinanciari (indicatori context, rate generale de participare,
rate de absolvire, cadre didactice);
• indicatori educaţionali financiari;
• indicatori primari (număr) privind, participare, absolvenţii, cadrele didactice şi limbile
străine;
• indicatori privind mobilitatea studenţilor şi limbile străine în învăţământul terţiar;
• indicatori referitori la Euroregiuni;
• indicatori privind procesul Bologna în învăţământul terţiar;

b) indicatori referitori la învăţarea de-a lungul întregii vieţi:

• indicatori specifici pentru Ancheta asupra forţei de muncă;
• indicatori specifici pentru Ancheta privind educaţia adulţilor;
• indicatori specifici pentru Ancheta privind formarea profesională continuă;

c) indicatori referitori la niveluri de educaţie absolvite, rezultate şi trasee de

reîntoarcere în sistemul educaţional:
• indicatori privind distribuţia persoanelor pe niveluri de educaţie absolvite şi alte
criterii (gen, statul ocupaţional, grupe de vârstă etc.);
• indicatori privind tranziţia de la educaţie pe piaţa muncii;
• indicatori privind ratele de părăsire timpurie a educaţiei;
• indicatori privind competenţele lingvistice.

6
Lista indicatorilor EUROSTAT:

EDUCAŢIE
Indicatori tematici - Progrese în direcția obiectivelor de la Lisabona în domeniul educației
și formării
Profesori și formatori; distribuții pe vârste; raportul elevi/cadru didactic
Număr de înscrişi şi absolvenți în domeniile matematică, științe și tehnologii
Investițiile în educație și formare profesională
Ratele de participare la educație în funcție de vârstă și sex
Învățarea limbilor străine
Mobilitatea studenților
Indicatori educaţionali non-financiari
Context
Distribuţia elevilor / studenţilor pe niveluri de educaţie
Rate de participare / înrolare în educaţie (ISCED 0-4)
Rate de participare în învăţământul terţiar
Rate de participare / înrolare pe sexe
Absolvenţi de învăţământ terţiar
Profesori
Rate elev / student – cadru didactic şi dimensiunea medie a claselor (ISCED 1-3)
Învăţarea limbilor străine
Indicatori privind finanțarea învățământului
Cheltuielile pentru educație , în prețuri curente
Cheltuielile pentru educație în prețuri constante
Cheltuieli pentru educație, ca % din PIB, sau a cheltuielilor publice
Cheltuieli privind instituțiile publice de învățământ
Cheltuieli de instituții de învățământ publice și private
Ajutor financiar pentru studenți
Fonduri pentru educaţie
Înscrişi, absolvenți, participanți, personal și învățarea limbilor străine – cifre absolute
Elevii pe niveluri de educaţie (ISCED), vârste şi sexe
Elevii pe niveluri de educaţie (ISCED), tipuri de instituţii (private sau publice) şi tipuri de
programe de studiu (full-time, part-time)
Elevi pe niveluri de educaţie (ISCED), tipuri de programe de studiu (full-time, part-time) şi
sexe
Studenţi în învăţământul terţiar (ISCED 5-6) pe domenii de studiu şi sexe
Studenți în învățământul terțiar ( ISCED 5-6 ), care nu sunt cetăţeni ai ţării, nerezidenți sau
absolvenţi ai diferitelor niveluri de educaţie în altă țară, pe domenii de studiu
Studenții străini din învățământul terțiar ( ISCED 5-6 ) după țara de cetățenie
Absolvenții din ISCED 3 și 4 după vârstă și sex
Absolvenții din ISCED 5 și 6 după vârstă și sex
Absolvenţii de ISCED 3-6 după domeniul de pregătire și sex
Nou intraţi în sistemul educaţional, de la ISCED 3 la 6, pe vârste şi sexe
Cadrele didactice ( ISCED 0-4 ) și cadre didactice ( ISCED 5-6 ), în funcție de vârstă și sex
Cadrele didactice ( ISCED 0-4 ) și cadre didactice ( ISCED 5-6 ), în funcție de statutul de
angajare (full-time, part-time, full-time echivalent) și sexe
Elevii din ISCED 1-3 în funcţie de limbile străine moderne studiate

7
Elevii din ISCED 1-3 în funcţie de numărul limbilor străine moderne studiate
Mobilitatea studenților și studenți străini în învățământul terțiar
Studenții proveniţi alte ţări pe niveluri de educație și sexe
Studenții proveniţi alte ţări pe niveluri de educație și domenii de studiu
Studenții proveniţi din alte ţări pe niveluri de educație și ţara de origine
Absolvenţii proveniţi din alte ţări pe niveluri de educație și sexe
Studenţii ce studiază în străinătate pe niveluri de educație și ţara de destinație
Studenţii ce studiază în străinătate pe niveluri de educație și sexe
Studenţii ce studiază în străinătate pe niveluri de educație și domenii de studiu
Studenţii ce studiază în străinătate pe niveluri de educație și ţara de origine
Absolvenţi în străinătate pe niveluri de educație și sexe
Regiuni UE
Numărul de elevi pe vârste, sexe, niveluri de educaţie, orientare, sexe și regiuni NUTS 2
Indicatori educaţionali pe regiuni NUTS 2
Procesul Bologna în învăţământul superior
Rate nete de intrare în ISCED 5A pe vârste şi sexe (%)
Studenţi fete pe domenii de pregătire (ISCED 5A) (%)
Studenţi (ISCED 5A) în % din absolvenţii de liceu, pe sexe
Studenţi (ISCED 5A) ce studiază part-time, pe grupe de vârstă și sexe (%)
Niveluri de educaţie absolvite (ISCED 5-6), în funcţie de nivelul educaţional al părinţilor şi
sexe (%)
Niveluri de educaţie absolvite (ISCED 5-6), în funcţie de nivelul educaţional al părinţilor şi
vârste (%)
Cheltuieli publice pentru educație (ISCED 5-6), ca % din cheltuielile publice și PIB
Cheltuieli în instituții pe student (ISCED 5-6), pe tipuri de cheltuieli
Cheltuielile private în instituțiile (ISCED 5-6), ca % din finanțarea publică și privată
Cheltuieli publice de educație (ISCED 5-6) alocate pentru ajutorul financiar al studenţilor,
în funcție de tipul de sprijin (%)
Niveluri de educaţie absolvite (ISCED 5-6), pe sexe şi vârste (%)
Nivelurile de educație absolvite de persoanele de 25-39 ani (ISCED 5-6), în funcție de
domeniul de pregătire și de sexe (%)
Rata de absolvire brut și rata de intrare (ISCED 5A)
Rata de absolvire (ISCED 5A) (%)
Rata șomajului în rândul persoanelor de 20-34 ani, pe niveluri de educație și sexe (%)
Rata șomajului în rândul persoanelor de 20-34 ani, în funcție de numărul de ani de la
absolvire (ISCED 5-6) și sexe
Rata șomajului pe domenii de studiu (ISCED 5-6) și vârste (2003-2007) (%)
Venit brut anual al populației ocupate, după nivelul de educație
Venit brut anual al populației ocupate cu nivel superior de educație (ISCED 5-6), pe sexe
Distribuția persoanelor de 25-34 ani cu studii superioare (ISCED 5-6 ), pe ocupaţii şi sexe
Necorelări între educație şi ocupație (ISCED 5-6) în cazul persoanelor de 25-34 de ani, pe
domenii de pregătire şi sexe (2003-2007) (%)
Distribuția persoanelor pe tipuri de necorelări între studii şi ocupaţii, 5 ani de la absolvire
(ISCED 5A), 2005
Studenți în străinătate (ISCED 5A-6), ca procent din studenții din țara de origine, pe sexe
Studenți străini ca procent din totalul studenților, în funcţie de țara de origine și pe sexe
(ISCED 5A-6)
Absolvenții (ISCED 5A-6) din străinătate, pe sexe (%)
Profesori în străinătate (ISCED 0-4, Programul Erasmus), ca procent din personalul

8
academic (ISCED 5-6)
ÎNVĂŢAREA DE-A LUNGUL ÎNTREGII VIEŢI
Indicatori tematici referitori la învăţarea de-a lungul întregii vieţi (rate de participare)
Indicatori referitori la educaţia adulţilor (participare, caracteristici ale activităţilor de
educaţie şi formare, obstacole şi acces la informare)
Indicatori referitori la formarea profesională continuă (formarea în întreprinderi, participare
la formare, costuri ale formării, ore alocate etc.)
NIVELURI DE EDUCAŢIE ABSOLVITE, REZULTATE ŞI TRASEE DE
REÎNTOARCERE ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL
Indicatori referitori la niveluri de educaţie absolvite
Persoane pe niveluri de educaţia absolvite, pe vârste şi sexe %
Persoane absolvente de învăţământ secundar inferior, pe vârste şi sexe (%)
Persoane absolvente de învăţământ secundar superior, pe vârste şi sexe (%)
Persoane absolvente de învăţământ terţiar, pe vârste şi sexe (%)
Persoane absolvente de învăţământ postliceal sau terţiar, pe vârste şi sexe
Indicatori referitori la niveluri de educaţie absolvite şi statut ocupaţional
Indicatori referitori la nivelurile de educaţie ale populaţiei
Indicatori referitori la distribuţia populaţiei pe niveluri de educaţie absolvite, sexe, grupe de
vârstă şi statut ocupaţional (%)
Indicatori referitori la statutul ocupaţional în funcţie de nivelurile de educaţie absolvite
Tranziţia de la şcoală la muncă, părăsirea timpurie a sistemelor de educaţiei şi
formare
Indicatori referitori la tineri, pe niveluri educaţionale şi statut ocupaţional (inclusiv cei în
afara ocupării, educaţiei sau formării)
Indicatori referitori la tinerii care au părăsit prematur sistemele de educaţie şi formare, pe
sexe
Indicatori referitori la statutul ocupaţional al tinerilor, în funcţie de anii ce au trecut de la
părăsirea sistemelor de educaţie sau formare (date anuale)
Indicatori referitori la modulele ad-hoc Ancheta asupra forţei de muncă
Competenţe lingvistice
Indicatori referitori la numărul de limbi străine
Indicatori referitori la limbile străine cele mai cunoscute la nivel naţional
Indicatori referitori la nivelul limbilor străine cele mai cunoscute la nivel naţional

9
 B. REŢEAUA EURYDICE

1. Specificul instituției

Reţeaua Eurydice a fost creată de Comisia Europeană și Statele Membre în 1980, cu scopul de
a facilita schimbul de informații referitoare la sistemele de educație naționale. Începând din
anul 2007, rețeaua Eurydice este finanțată prin Programul de acțiune european în domeniul
învățării pe tot parcursul vieții și este formată din:
• o unitate europeană ce coordonează activitatea rețelei Eurydice și elaborează publicații
relevante în domeniul politicilor educaţionale şi al evaluării sistemelor de învăţământ:
Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual și Cultură (EACEA) Bruxelles;
• 40 de unități naționale cu sediul în toate cele 36 de state participante la Programul de
acțiune european în domeniul învățării pe tot parcursul vieții, care colectează informații cu
specific național și contribuie cu date și informații la realizarea diferitelor la analize
tematice.

Eurydice își propune să răspundă nevoii de a oferi o imagine coerentă a peisajului educației
europene, acoperind toate nivelurile de educație. Principalele produse ale reţelei Eurydice
(www.eurydice.org) sunt:
• Eurypedia – este o enciclopedie europeană a sistemelor de educație europene, ce cuprinde
descrieri comparabile și actualizate referitoare la organizarea a 38 de sisteme de educație
europene; aceste informații sunt oferite de unitățile naționale Eurydice;
• rapoarte tematice comparative pe teme din domeniul educației, de interes comunitar –
acestea prezintă date descriptive și cantitative ce au la bază date cantitative (Eurostat,
OECD, anchete IEA);
• indicatori şi statistici în educaţie, cu relevanţă pentru diferite tematici;
• o serie de date reprezentative și cifre pe baza cărora pot fi calculați diverși indicatori,
referitori la: structuri ale sistemelor educaţionale; calendare academice și școlare; timpul
de predare din învățământul obligatoriu; salariile cadrelor didactice etc.

2. Rapoarte și studii recente

Printre cele mai recente rapoarte tematice ale reţelei Eurydice se numără:
- raportul tematic Tablou de bord al mobilității: condiții pentru a învăța în străinătate în
Europa [Towards a Mobility Scoreboard: Conditions for Learning Abroad in Europe]
(2014) – Raportul conține propuneri de indicatori cu privire la condițiile pentru
mobilitatea cursanților din învățământul superior și oferă date referitoare la: informarea și
consilierea privind posibilitățile de mobilitate, pregătirea în diferite limbi străine,
modalitățile de susținere a mobilităților prin granturi, împrumuturi și alte tipuri de sprijin
financiar, calitatea mobilităților în scop educațional, recunoașterea rezultatelor învățării
dobândite în cadrul mobilităților, dezavantaje ale cursanților.
- raportul tematic Educație și formare profesională în Europa 2020. Răspunsuri ale statelor
membre UE [Education and Training in Europe 2020. Responses from the EU Member
States] (2013) – Raportul prezintă o analiză comparativă a priorităţilor naționale în
domeniul educației și formării profesionale cu privire la Strategia Europa 2020. Analiza se

10
 concentrează pe reformele naționale din domeniile tematice cu relevanță pentru Strategia
Europa 2020, oferind informaţii şi date statistice relevante pentru indicatorii europeni.
- raportul tematic Educaţia fizică şi sportul în şcolile din Europa [Physical Education and
Sport at School in Europe] (2013) – Raportul realizează o analiză a statutului educaţiei
fizice în şcoli, oferind informaţii comparative descriptive şi statistice din 30 de ţări
europene, cu privire la: strategii naţionale şi iniţiative referitoare la educaţia fizică şi sport,
statutul domeniului la nivelul curriculumului şcolar, rezultatele învăţării, timpul de
predare recomandat pentru educaţia fizică, metode de evaluare specifice, statutul
profesorilor de specialitate, experienţe şi bune practici activităţile fizice şi sportive
extracurriculare.
- raportul tematic Finanțarea educației în Europa 2000-2012: Impactul crizei economice
[Funding of Education in Europe 2000-2012: The Impact of the Economic Crisis] (2013)
– Raportul analizează tendințele privind finanţarea educaţiei în perioada 2000-2012 din
ţările europene și evidenţiază impactul crizei financiare și economice asupra bugetelor
destinate educației. Raportul valorifică datele statistice de la Eurostat şi, pentru ultimii ani,
informații de la bugetele naționale de învățământ.
- raportul tematic Dezvoltarea competenţelor cheie în şcolile din Europa: Provocări şi
Oportunităţi pentru Politică [Developing Key Competences at School in Europe:
Challenges and Opportunities for Policy] (2012) – Raportul prezintă modalităţile prin
care ţările europene abordează problematica competenţelor cheie la nivelul curriculumului
şcolar, identificând: strategii de implementare a curriculumului bazat pe competenţe,
metode de evaluare a competenţelor cheie, modalităţi de combatere a rezultatelor slabe în
şcoli.
- raportul tematic Educaţia civică în Europa [Citizenship Education in Europe] (2012) –
Raportul analizează modul în care politicile şi măsurile referitoare la cetăţenie au evoluat
în decursul ultimilor ani în statele europene şi oferă informaţii şi date statistice cu privire
la aspecte precum: obiectivele educaţiei civice, abordările la nivelul curriculei,
participarea elevilor şi a părinţilor la administrarea şcolii, cultura şcolară şi participarea
elevilor în societate, testarea elevilor, evaluarea şcolii şi performanţa sistemelor de
educaţie, formarea şi sprijinul pentru profesori şi directori şcolari din perspectiva educaţiei
civice.
- raportul tematic Spaţiul European al Învăţământului Superior în 2012: Procesul Bologna
[The European Higher Education Area in 2012: Bologna process implementation report]
(2012) – Raportul valorifică date colectate de Eurostat, Eurydice şi Eurostudent şi descrie
stadiul implementării Procesului Bologna în 2012 din diferite perspective: contextul
Spaţiului European al Învăţământului Superior, grade didactice şi calificări, modalităţi de
asigurare a calităţii, dimensiunea socială în învăţământul superior, rezultate efective şi
angajabilitate, învăţarea pe tot parcursul vieţii, mobilităţi.
- raportul tematic Educaţia antreprenorială în şcolile din Europa: strategii naţionale,
curricula şi rezultate ale învăţării [Entrepreneurship education at school in Europe:
national strategies, curricula and learning outcomes] (2012) – Raportul oferă informaţii
privind: strategii naționale în domeniu, statutul educației antreprenoriale şi rezultate
specifice în domeniu, inițiative de promovare a educației antreprenoriale și reformele în
domeniu, exemple de practici curente în țările europene.

De asemenea, Eurydice oferă informații sintetice și statistici privind aspecte precum:

- Sistemele naţionale de taxe şi suport pentru studenţi 2013/14 [National student fee and
support systems 2013/14] – oferă o imagine de ansamblu cu privire la taxele de stat și
sistemele de sprijin oferite studenţilor;

11
- Bugete pentru educaţie în Europa 2013 [Education Budgets in Europe 2013] – analizează
date recente cu privire la bugetele educație în țările europene şi la tipurile de cheltuieli
proiectate;
- Calendarul școlar 2013/14 [School and academic calendars 2012/13] – prezintă date
privind organizarea anului academic în învățământul superior și organizarea anului școlar
în învățământul primar și secundar din țările europene;
- Structura sistemelor europene de educație 2013/14 [Structure of European education
systems 2011/12] – prezintă diagramele sistemelor de educaţie europene, de la
învăţământul preşcolar la cel terţiar;
- Date privind învățământul obligatoriu din Europa 2013/14 [Compulsory education in
Europe 2011/12] – oferă informații sintetice privind durata învățământului obligatoriu din
țările europene;
- Timpul de predare în învățământul obligatoriu în Europa 2012/13 [Recommended annual
taught time in full-time compulsory education in Europe 2012/13] – analizează alocările
de timp pentru predarea diferitelor discipline de studiu din curriculumul învățământului
obligatoriu;
- Salariile și indemnizațiile cadrelor didactice și a managerilor școlari 2012/13 [Teachers'
and School Heads' Salaries and Allowances in Europe, 2012/13]: oferă informații
comparative privind salariile profesorilor și directorilor din sistemele de educație
europene.

În domeniul indicatorilor din domeniul educaţiei, împreună cu Eurostat (Oficiul Statistic al

Comunităţilor Europene) reţeaua Eurydice produce Key Data on Education in Europe [Date
cheie asupra educaţiei în Europa]. Aceste rapoarte publicate sub egida Comisiei Europene
oferă informaţii periodice privind organizarea şi funcţionarea sistemelor educaţionale din
Europa. Pentru elaborarea acestora, Eurydice are drept colaboratori alte instituții europene cu
rol de colectare a datelor statistice în educație şi valorifică date statistice derivate din baze de
date internaționale, precum OECD, IEA, PISA, PIRLS, TIMSS. Astfel, reţeaua Eurydice a
extins seria publicaţiilor dedicate indicatorilor, prin noi rapoarte precum:
- Date cheie privind profesorii și managerii școlari [Key Data on Teachers and School
Leaders in Europe] (2013) – Raportul reprezintă o primă ediţie destinată acestei teme şi
conţine 62 indicatori ce combină date statistice și informaţii calitative referitoare la:
formarea iniţială a profesorilor și modalităţi de sprijin pentru profesorii debutanți; strategii
de recrutare şi angajare; formarea continuă, dezvoltare profesională şi mobilitate;
condițiile de muncă și de plată; niveluri de autonomie și responsabilități ale profesorilor;
manageri şcolari.
- Date cheie privind predarea limbilor străine în şcolile din Europa [Key Data on Teaching
Languages at School in Europe] (2012): raportul conţine o paletă largă de indicatori
privind domeniul predării limbilor străine. Aceştia analizează, printre altele, locul şi
diversitatea limbilor străine în cadrul curriculumului din învăţământul preşcolar, primar şi
secundar: timp de predare, dimensiuni abordate, rezultate şi certificare; participarea
elevilor la orele de limbi străine; număr de participanţi, motivaţii; profilul profesorilor de
limbi străine; aspecte privind procesul de predare a limbilor străine.
- Date cheie privind învățarea și inovarea prin tehnologiile de informare şi comunicare în
şcolile din Europa [Key Data on Learning and Innovation through ICT at school in
Europe] (2011) – Raportul vizează nu numai analizarea predării şi învăţării TIC, ci și
utilizarea TIC pentru promovarea inovării în procesele de învăţământ şi încurajarea
dezvoltării creativităţii elevilor şi studenţilor. Sunt oferite date calitative și statistic
referitoare la: accesul la computere şi la conexiuni Internet în școală și familie, modalități
de utilizare a TIC pentru a dezvolta competenţe cheie, diferite abordări inovatoare de

12
 predare şi modul de utilizare a aplicaţiilor TIC pentru a sprijini predarea inovatoare,
evaluarea competenţelor elevilor în domeniul TIC şi noi metode de evaluare cu ajutorul
instrumentelor electronice, cunoştinţele şi pregătirea profesorilor în domeniu,
infrastructura disponibilă TIC în şcoli, efectele TIC asupra organizaţiei şcolare,
colaborarea cu sectorul de afaceri şi comunicarea cu părinţii prin TIC.

3. Sistemul de indicatori al reţelei Eurydice

Raportul Date cheie privind educația [Key Data on Education] este publicat la fiecare doi ani,
începând din anul 1995. Inițial, a fost publicat numai un raport general cu indicatori referitori
la educaţie, însă în prezent sunt finalizate și alte rapoarte tematice Date cheie ce vizează
domenii specifice (cadrele didactice şi directorii de şcoală, limbi străine, inovare şi TIC,
învăţământ superior).
Rapoartele Date cheie privind educaţia combină date statistice şi informaţii calitative cu
scopul de a descrie organizarea şi funcţionarea sistemelor de învăţământ din Europa. Structura
şi indicatorii din ultima ediţie (2012) au fost stabilite în funcţie de relevanţa lor pentru Cadrul
strategic european Educaţie şi formare 2020 și pentru Strategia UE 2020

4. Sursele de date ale rapoartelor

Raportul acoperă 33 de ţări europene (respectiv 37 de sisteme de învăţământ) implicate în

Reţeaua Eurydice prin Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii (2007-2013). Datele
colectate de Eurydice sunt completate cu date Eurostat şi OECD-PISA.
Pentru elaborarea raportului au fost utilizate următoarele surse majore de informaţii: date
predominant calitative furnizate de Reţeaua Eurydice, date cantitative furnizate de Sistemul
Statistic European (SSE) coordonat de Eurostat şi o serie de date preluate din studiul
internaţional PISA 2009.

5. Clasificări utilizate

Datele statistice oferite de rapoartele Date cheie privind educaţia utilizează Clasificarea
Internaţională Standard a Educaţiei [International Standard Classification of Education]
ISCED, care facilitează comparaţiile în domeniul educaţional între diverse ţări. Această
clasificare acoperă două variabile transversale: nivelurile şi domeniile educaţiei, cu
dimensiunile complementare de orientare generală/profesională/pre-profesională şi destinaţia
educaţională/piaţa muncii. Versiunea actuală, ISCED 97 distinge şapte niveluri de
învăţământ: ISCED 0 – învăţământ preprimar; ISCED 1 – învăţământ primar; ISCED 2 –
învăţământ secundar inferior; ISCED 3 – învăţământ secundar superior; ISCED 4 –
învăţământ postsecundar non-terţiar; ISCED 5 – învăţământ terţiar (prima etapă); ISCED 6 –
învăţământ terţiar (a doua etapă).

6. Specificitatea sistemului de indicatori

În comparaţie cu alte sisteme de raportare statistică, specificitatea indicatorilor incluşi în Date

cheie privind educaţia constă în faptul că informaţiile statistice cantitative preluate din
chestionarele Eurostat sunt completate cu un complex de informaţii calitative, furnizate de
către reţeaua Eurydice şi de PISA 2009. Astfel, tematicile abordate au conținuturi și forme
specifice de prezentare, ce aduc un plus de valoare al analizele sistemelor de învățământ
actuale.

13
 7. Categorii de indicatori utilizaţi

Indicatorii utilizaţi sunt grupaţi în funcţie de structura raportului: contextul în care

funcţionează un sistem educaţional (aspecte sociale şi date demografice), organizarea
sistemelor educaţionale (structuri, asigurarea calităţii, niveluri şi procese decizionale),
participare la diferite niveluri de educaţie, finanţarea sistemelor de învăţământ, diferite date
calitative şi cantitative referitoare la cadre didactice şi personal de conducere, procese
educaţionale (timp de predare, gruparea elevilor şi mărimea claselor, evaluare), niveluri de
calificare şi tranziţia la piaţa muncii.

Mai exact, în ultima ediţie din 2012 sunt incluse următoarele categorii de indicatori (a se
vedea lista detaliată a indicatorilor în Anexă):

a) indicatori de context:
• situaţia demografică şi evoluţia acesteia, exprimate prin structura populaţiei tinere pe
grupe de vârstă;
• modificările recente şi proiecţii pentru viitor privind populaţia pentru diferite grupe de
vârstă relevante pentru sistemele educaţionale;
• ponderi ale populaţiei născute în străinătate în grupele de vârstă tinere;
• speranţa de viaţă şcolară pentru copiii în vârstă de 5 ani.

b) indicatori referitori la organizare: structura sistemelor de educaţie:

• modele de învăţământ primar şi învăţământ secundar inferior în Europa;
• durata învăţământului obligatoriu în Europa, în evoluţie în ultimele decenii;
• modele de servicii acreditate şi/sau subvenţionate de educaţie timpurie;
• distribuţia elevilor care frecventează diferite tipuri de şcoli;
• gradul de libertate al părinţilor/elevilor în ceea ce priveşte alegerea şcolii în
învăţământul obligatoriu;
• distribuţia elevilor de 15 ani în funcţie de mărimea şcolii frecventate.

c) indicatori referitori la organizare: asigurarea calităţii la nivelul sistemelor de

educaţie:
• aspecte care fac obiectul evaluărilor privind asigurarea calităţii în sistemele de
educaţie;
• măsura în care sunt utilizate criterii standard pentru evaluarea externă a şcolilor de
învăţământ primar şi secundar general;
• gradul de transparenţă a evaluării externe a şcolilor de învăţământ primar şi secundar
general;
• modalitățile de valorificare a datelor referitoare la performanţele elevilor în evaluarea
externă a şcolilor;
• măsura în care sunt făcute publice rezultatele la testele naţionale pe şcoli, în
învăţământul primar şi secundar general;
• modalităţile de monitorizare naţională a sistemelor de învăţământ.

d) indicatori referitori la organizare: la niveluri şi procese decizionale în sistemele de

învăţământ:
• nivelurile de autonomie şcolară în diferite domenii specifice sistemelor educaţionale;
• factorii de decizie în învăţământul primar şi secundar general;

14
 • aspecte privind puterea decizională pentru diferite aspecte: angajarea cadrelor
didactice, stabilirea sumei totale a cheltuielilor publice cu resurse specifice;
• aspecte specifice privind managementul, nivelurile de autoritate şi distribuţia
responsabilităţilor în învăţământul superior: managementul personalului academic,
stabilirea numărului de locuri disponibile în fiecare ciclu de învăţământ superior,
procedurile de selecţie a studenţilor pentru fiecare ciclu de învăţământ superior.

e) indicatori referitori la participarea la educaţie:

• ponderea elevilor şi studenţilor pe fiecare ciclu de şcolaritate, raportată la populaţia
totală, în evoluţie;
• ratele participării la diferite niveluri de învăţământ, de la învăţământul preşcolar la
învăţământul superior, pe vârste şi sexe, în evoluţie;
• proporţia elevilor de 15 ani proveniţi dintr-un mediu de imigranţi;
• distribuţia elevilor din învăţământul secundar superior şi, respectiv din învăţământul
superior, în funcţie de tipul programului urmat;
• ratele participării la educaţie după învăţământul obligatoriu;
• tendinţe privind indicele femeilor care urmează învăţământul superior.

f) indicatori referitori la finanţarea sistemelor de învăţământ:

• cheltuielile publice totale cu educaţia, ca procent din PIB, pe niveluri de învăţământ;
• cheltuielile anuale în instituţiile publice pe elev/student şi nivel de învăţământ;
• proporţiile cheltuielilor cu educaţia din surse publice şi private;
• distribuţia cheltuielilor totale anuale pe categorii majore de cheltuieli;
• oferta gratuită şi cu taxă în instituţii de învăţământ;
• niveluri şi metode de finanţare de autorităţile publice şcolilor particulare
subvenţionate, în comparaţie cu şcolile publice;
• sprijinul sectorului public (burse şi împrumuturi) pentru elevi şi studenţi;
• tipuri de sprijin financiar disponibile pentru părinţii cu copii în învăţământul primar şi
secundar;
• tipuri de contribuţii private plătite de studenţii la zi în sectorul public şi/sau sectorul
particular dependent de stat.

g) indicatori referitori la cadrele didactice şi personalul de conducere:

• structura formării iniţiale a cadrelor didactice pe diferite cicluri de învăţământ;
• niveluri şi durate minime în formarea iniţială a cadrelor didactice pe cicluri de
învăţământ;
• procentul elevilor cu vârsta de 15 ani din şcoli cu personal didactic necalificat la
disciplinele din trunchiul comun;
• măsuri de sprijin disponibile pentru cadrele didactice debutante din învăţământul
primar şi secundar general;
• statutul de muncă al cadrelor didactice de la nivelul diferitelor cicluri de şcolaritate;
• situaţia dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice din învăţământul primar
şi secundar general;
• volumul de muncă săptămânal al cadrelor didactice, la diferite cicluri de învăţământ;
• procentul de cadre didactice femei pe cicluri de învăţământ;
• distribuţia cadrelor didactice pe grupe de vârstă, pe cicluri de învăţământ;
• tendinţe privind salariile de bază minime brute ale cadrelor didactice şi ale directorilor,
în relaţie cu diferite criterii;

15
 • experienţa profesională şi formarea necesară pentru funcţiile de director;

h) indicatori referitori la procesele educaţionale: timpul de predare:

• timpul minim anual de predare pe parcursul învăţământului primar şi secundar
obligatoriu;
• procentele de timp de predare alocate diferitelor discipline specifice sau arii
disciplinare, pe cicluri de învăţământ;
• timpul anual de predare real pentru limba de predare;
• distribuţia elevilor de 15 ani în funcţie de numărul de ore alocat temelor şi studiului
acasă.

i) indicatori referitori la procesele educaţionale: gruparea elevilor şi numărul de elevi

dintr-o clasă:
• metode de grupare a copiilor în învăţământul preşcolar;
• mărimea grupului de copii/elevi la diferite cicluri de învăţământ;
• raportul copii/elevi ce revin unui cadru didactic calificat la diferite cicluri de
învăţământ.

i) indicatori referitori la procesele educaţionale: evaluarea:

• situaţia repetării unei clase în învăţământul primar;
• condiţii de admitere în învăţământul secundar inferior general;
• evaluarea certificată la sfârşitul învăţământului secundar inferior general sau al
învăţământului obligatoriu / la sfârșitul învățământului secundar superior general;
• caracteristicile evaluării certificate la sfârşitul învăţământului secundar inferior general
sau al învăţământului obligatoriu / la sfârșitul învățământului secundar superior
general;
• tipuri de teste naţionale şi clasele la care acestea se administrează.

j) indicatori referitori la nivelurile de calificare şi tranziţia la piaţa muncii:

• proporţia populaţiei din grupa de vârstă 20-24 ani care a absolvit cel puţin
învăţământul secundar superior;
• procentul populaţiei cu studii superioare în cadrul populaţiei cu vârsta de 24-64 ani, pe
grupe de vârstă;
• absolvenţii de învăţământ superior în funcţie de domeniul de învăţământ/formare
profesională;
• proporţia calificărilor specifice învăţământului superior în rândul femeilor;
• proporţia persoanelor cu loc de muncă în funcţie de grupa de vârstă şi cel mai înalt
nivel de educaţie atins;
• durata medie a tranziţiei de la educaţie la viaţa profesională în funcţie de nivelul de
educaţie;
• absolvenţii de învăţământ superior cu loc de muncă, în funcţie de categoria
ocupaţională, sex, grupa de vârstă;
• ratele şomajului pentru grupa de vârstă 25-64 ani în funcţie de nivelul de educaţie şi de
sex;
• ocuparea temporară în funcţie de nivelul de educaţie.

În ceea ce priveşte rapoartele tematice, elaborate de Eurydice în ultimii ani, acestea propun,
de asemenea, liste de indicatori specifici. Prezentăm în cele ce urmează câteva liste tematice:

16
a) indicatori referitori la competenţele cheie:
• existenţa strategiilor naţionale de promovare a competenţelor cheie în învăţământul
general;
• integrarea competenţelor digitale, civice şi antreprenoriale în curricula naţională;
• abordările în privinţa predării competenţelor cheie transversale, la nivelul curriculei
diferitelor cicluri de învăţământ;
• competenţele cheie evaluate prin testările naţionale;
• procentajul elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică şi ştiinţe;
• preocupările politice referitoare la deficitul de competenţe;
• tendinţe în ceea ce priveşte proporţia de absolvenţi de matematică, ştiinţe şi tehnologii,
ca procent din absolvenţii din toate domeniile;
• măsuri de orientare specifice pentru încurajarea carierelor în domeniul ştiinţelor.

b) indicatori referitori la cadrele didactice şi managerii şcolari:

• structura formării inițiale a profesorilor pentru a preda în diferite cicluri de
învăţământ;
• nivelul și durata minimă a formării inițiale a profesorilor a preda în diferite cicluri de
învăţământ;
• durata minimă de plasare în școală în timpul formării inițiale;
• metode de selecție / criterii pentru accesul la programele de formare inițială a
profesorilor;
• rute alternative de acces în profesia didactică;
• cerințele de calificare pentru profesorii formatori care pregătesc cadre didactice;
• organismele responsabile de asigurarea externă a calității programelor de formare
inițială a profesorilor ce predau în diferite cicluri de învăţământ;
• tipuri de sprijin oferit debutanţilor în cariera didactică;
• tipuri de metode de recrutare a cadrelor didactice pe cicluri de învăţământ;
• aspecte şi niveluri administrative pentru angajarea cadrelor didactice ;
• durata perioadei de probă pentru cadrele didactice la debutul în profesie;
• reglementări privind contractele fixe sau de predare pe termen scurt la nivelul
diferitelor cicluri de învăţământ;
• statutul angajării cadrelor didactice la diferite niveluri de învățământ;
• statutul dezvoltării profesionale continue pentru cadrele didactice de la diferite
niveluri de învățământ;
• modalități și niveluri de decizie privind definirea nevoilor de dezvoltare/planului de
formare a cadrelor didactice;
• stimulente pentru încurajarea cadrelor didactice să participe la programe de dezvoltare
profesională;
• organismele responsabile cu acreditarea și/sau monitorizarea calității formării cadrelor
didactice;
• existența unor scheme transnaționale de mobilitate educațională pentru profesori;
• timpul/volumul de lucru oficial al cadrelor didactice de la diferite niveluri de
învăţământ;
• salariile anuale brute minime și maxime prevăzute de lege pentru diferite categorii de
cadre didactice;
• cadrele didactice din învățământul primar și secundar ca procent din totalul populației
active;
• procentul profesoarelor din învățământul primar și secundar;

17
 • distribuția cadrelor didactice pe grupe de vârstă;
• vârsta de pensionare a diferitelor categorii de cadre didactice;
• responsabilitatea pentru evaluarea individuală a cadrelor didactice;
• factori de decizie în domeniul predării și al aspectelor legate de resursele umane din
învăţământ;
• rolul cadrelor didactice în testările naționale ale elevilor;
• aspecte privind directorii: experiența profesională, formarea pentru funcțiile de
conducere din sistemul educaţional, modele de recrutare, proporţia femeilor director,
salariul de bază, modalităţi de dezvoltare profesională continuă a directorilor de școli.

h) indicatori referitori la studierea limbilor străine:

• situaţia privind limbile de stat și limbile regionale sau minoritare, cu statut oficial în
Europa;
• ponderea elevilor/studenţilor în vârstă de 15 de ani, care vorbesc o limbă la domiciliu,
diferită de limba de predare;
• procentul de elevi în vârstă de 15 de ani, imigranți ( părinți născuți în străinătate) și
limba vorbită la domiciliu;
• vârstele de începere a studiului primei și celei de a doua limbi străine ca discipline
obligatorii;
• situaţia limbilor străine furnizate de curriculum de bază pe cicluri de învăţământ;
• existenţa de recomandări pentru școli cu privire la includerea de limbi străine specifice
în curriculum;
• situaţia limbilor clasice în învățământul secundar general;
• distribuția elevilor în funcție de numărul de limbi străine învățate, pe cicluri de
învăţământ;
• procentul elevilor care învață o anumită limbă străină, pe cicluri de învăţământ;
• numărul mediu de limbi străine învățate pe elev;
• indicatori referitori la specializările şi formarea iniţială a profesorilor care predau
limbile străine;
• indicatori privind mobilitatea profesorilor de limbi străine, prin stagii de predare mai
mult de o lună în diferite ţări;
• indicatori referitori la şcolile care găzduiesc profesori de limbi străine invitaţi din alte
ţări;
• frecvența expunerii la limbi străine prin diferite mass-media;
• timpul minim alocat limbilor străine ca materie obligatorie, ca procent din timpul total
de învățare;
• reglementări privind dimensiunea maximă a claselor la limbi străine;
• statutul abilităților de comunicare în curricula de limbi străine;
• niveluri de certificare a studiului limbilor străine în şcoli, pe cicluri de învăţământ;
• forme de evaluare pentru certificarea studiului limbilor străine în şcoli.

i) indicatori privind finanţarea educaţiei:

• rata reală de creștere a PIB ( modificare procentuală față de anul anterior ) UE-27;
• deficitele bugetare ca procent din PIB;
• rata datoriei publice brute ca procent din PIB;
• tendințe în totalul cheltuielilor publice pentru educație;
• cheltuielile pentru educație ca procent din totalul cheltuielilor publice;
• cheltuielile anuale per elev la diferite niveluri de învățământ;
• cheltuielile publice pentru educație ca procent din PIB;

18
 • evoluția modificărilor în bugetele de toate nivelurile de învățământ în prețuri constante;
• modificarea procentuală în alocațiilor bugetare pentru diferite niveluri de învățământ;
• modificări în bugetele de învățământ , în 2011 și 2012 pe tipuri de cheltuieli;
• cheltuieli de personal ca procent din totalul cheltuielilor pentru educație;
• rata de creștere a numărului de elevi/studenți și de profesori echivalent full-time la toate
nivelurile de învățământ;
• modificări în numărul de personal didactic și nedidactic la diferite niveluri de învățământ;
• modificări la nivelul salariilor cadrelor didactice și directori de școală din sectorul public;
• modificările în cheltuielile la nivel central cu privire la dezvoltarea profesională continuă a
cadrelor didactice;
• situaţia fuziunilor și închiderilor de instituții de la diferite niveluri de învățământ;
• măsuri luate la nivel central, pentru reducerea cheltuielilor de capital în educaţie;
• cheltuielile privind ajutorul financiar pentru elevi și studenți ca procent din totalul cheltuielilor
publice pentru educație;
• sprijin financiar public pentru elevi și familii cu copii aflaţi în sistemele de educație;
• sprijin financiar public pentru educația adulților.

Lista indicatorilor Eurydice

Indicatori Sursa datelor

CONTEXT
Variaţia populaţiei la grupele de vârstă 0-9 ani, 10-19 ani şi 20-29 ani Eurostat (statistici
la nivelul UE-27, 1985-2010 demografice)
Proporţia populaţiei în grupele de vârstă 0-9 ani, 10-19 ani şi 20-29 Eurostat (statistici
ani, 2010 demografice)
Modificări recente şi proiecţii ale populaţiei pentru grupa de vârstă 5- Eurostat (statistici
9 ani, 2000-2020 demografice)
Modificări recente şi proiecţii ale populaţiei pentru grupa de vârstă Eurostat (statistici
10-14 ani, 2000-2020 demografice)
Procentul populaţiei născute în străinătate în grupele de vârstă 5-9 ani Eurostat (statistici
şi 10-14 ani şi în cadrul populaţiei totale, 2010 demografice)
Durata previzibilă a educaţiei pentru copiii în vârstă de 5 ani (ISCED Eurostat, UOE
0-6), 2000-2009
ORGANIZARE
Structuri
Principalele modele de învăţământ primar şi învăţământ secundar Eurydice
inferior în Europa (ISCED1-2), 2010/2011
Durata învăţământului obligatoriu în Europa, 1980/1981-2010/2011 Eurydice
Principalele modele de servicii acreditate şi/sau subvenţionate Eurydice
de educaţie timpurie, 2010/2011
Distribuţia elevilor care frecventează şcoli publice, şcoli particulare Eurostat, UOE
subvenţionate (dependente de stat) şi şcoli particulare independente
la nivel de învăţământ primar şi secundar (inferior şi superior)
general (ISCED 1-3), 2009
Gradul de libertate al părinţilor/elevilor în ceea ce priveşte alegerea Eurydice
şcolii în învăţământul obligatoriu, în sectorul public, 2010/2011
Distribuţia elevilor de 15 ani (pe mediane şi percentile) în funcţie de OECD (PISA 2009)

19
mărimea şcolii frecventate, 2009
Asigurarea calităţii
Elementele sistemului de educaţie supuse evaluării (ISCED 1-3), Eurydice
2010/2011
Folosirea de criterii standard pentru evaluarea externă a şcolilor de Eurydice
învăţământ primar şi învăţământ secundar (inferior şi superior)
general (ISCED 1-3), 2010/2011
Publicarea concluziilor evaluării externe a şcolilor de învăţământ Eurydice
primar şi secundar (inferior şi superior) general (ISCED 1-3),
2010/2011
Folosirea datelor referitoare la performanţele elevilor în evaluarea Eurydice
externă a şcolilor de învăţământ primar şi secundar (inferior şi
superior) general (ISCED 1-3), 2010/2011
Publicarea rezultatelor la testele naţionale pe şcoli, în învăţământul Eurydice
primar şi secundar (inferior şi superior) general (ISCED 1-3),
2010/2011
Monitorizarea naţională a sistemelor de învăţământ – utilizarea Eurydice
rezultatelor evaluării externe a elevilor şi şcolilor, (ISCED 1-3),
2010/2011
Niveluri şi procese decizionale
Nivelurile de autonomie şcolară pentru gestionarea de resurse şi Eurydice
aspecte ale predării şi învăţării în învăţământul primar şi secundar
(inferior şi superior) general (ISCED 1-3), 2010/2011
Factorii de decizie în învăţământul primar şi secundar (inferior şi Eurydice
superior) general (ISCED1-3), 2010/2011
Nivelurile administrative responsabile de angajarea cadrelor Eurydice
didactice în învăţământul primar şi secundar (inferior şi superior)
general (ISCED 1-3), 2010/2011
Puterea de luare a deciziilor pentru stabilirea sumei totale a Eurydice
cheltuielilor publice cu resurse specifice pentru şcolile din
învăţământul primar şi secundar (inferior şi superior) general (ISCED
1-3)
Distribuţia responsabilităţilor între factorii interesaţi în ceea ce Eurydice
priveşte managementul personalului academic din învăţământul
superior, 2010/2011
Nivelurile de autoritate responsabile de stabilirea numărului de locuri Eurydice
disponibile în cele trei cicluri de învăţământ superior, 2010/2011
Nivelurile de autoritate implicate în procedurile de selecţie pentru Eurydice
primul, al doilea şi al treilea ciclu de studii din învăţământul superior,
2010/2011
PARTICIPARE
Ponderea elevilor şi studenţilor de la nivel preşcolar la nivel de Eurostat, UOE
învăţământ superior (ISCED 0-6) în populaţia totală, 2000 şi 2009
Ratele participării la învăţământul preşcolar şi primar (ISCED 0 şi 1) Eurostat, UOE
pe vârste, 2009
Rata de participare a tinerilor de 15-19 ani, de la învăţământul Eurostat, UOE
secundar inferior la învăţământul superior (ISCED 2-6), 2009
Proporţia elevilor de 15 ani proveniţi dintr-un mediu de imigranţi, OECD (PISA 2009)
2009

20
Distribuţia elevilor din învăţământul secundar superior (ISCED 3) în Eurostat, UOE
funcţie de tipul programului urmat (general sau profesional), per total
şi în funcţie de sex, 2009
Ratele participării la educaţie până la cel de-al doilea an după Eurostat, UOE
sfârşitul învăţământului obligatoriu la zi: participarea totală şi pe
sexe, 2009
Tendinţe privind ratele participării după sfârşitul învăţământului Eurostat, UOE
obligatoriu la zi, 2000-2009
Ratele participării în învăţământul superior (ISCED 5 şi 6) în funcţie Eurostat, UOE
de vârstă şi sex, 2009
Tendinţe privind indicele numărului de studenţi (ISCED 5 şi 6), Eurostat, UOE
2000-2009
Studenţii cu frecvenţă redusă în funcţie de vârstă (ISCED 5 şi 6), Eurostat, UOE
2009
Tendinţe privind indicele femeilor care urmează învăţământul Eurostat, UOE
superior comparativ cu cel al bărbaţilor (ISCED 5 şi 6), 2000-2009
FINANŢARE
Cheltuielile publice totale cu educaţia ca procent din PIB în funcţie Eurostat, UOE şi
de nivelul de învăţământ (ISCED 0-6), 2008 Conturile Naţionale
Tendinţe privind cheltuielile anuale cu instituţiile publice de Eurostat, UOE şi
învăţământ (ISCED 0-6) pe elev/student, în EURO (mii) SPC, 2000 Conturile Naţionale
şi 2008 (preţuri constante)
Cheltuielile anuale în instituţiile publice pe elev/student şi nivel de Eurostat, UOE şi
învăţământ (ISCED 1, 2-4 şi 5-6), în EUR (mii) SPC, 2008 Conturile Naţionale
Proporţiile cheltuielilor cu educaţia din surse publice şi private Eurostat, UOE
(ISCED 0-6), 2008
Distribuţia cheltuielilor totale anuale în instituţiile publice de Eurostat, UOE
învăţământ (ISCED 0-6), pe categorii majore de cheltuieli, 2008
Oferta gratuită şi cu taxă în instituţii preşcolare cu orientare Eurydice
educaţională (ISCED 0), 2010/2011
Factori luaţi în calcul la reducerile sau scutirile de taxe în instituţii Eurydice
preşcolare publice şi particulare subvenţionate cu orientare
educaţională (ISCED 0), 2010/2011
Niveluri de finanţare şi/sau metode de finanţare aplicate de Eurydice
autorităţile publice şcolilor particulare subvenţionate de învăţământ
primar şi secundar inferior în comparaţie cu şcolile publice,
2010/2011
Sprijinul direct al sectorului public (burse şi împrumuturi) pentru Eurostat, UOE
elevi (ISCED 1-4), studenţi (ISCED 5-6) şi per total (ISCED 0-6), ca
procent din cheltuielile publice totale cu educaţia, 2008
Tipuri de sprijin financiar disponibile pentru părinţii cu copii în Eurydice
învăţământul primar şi învăţământul secundar, 2010/2011
Tipuri de contribuţii private plătite de studenţii la zi pentru o primă Eurydice
calificare (ISCED 5), în sectorul public şi/sau sectorul particular
dependent de stat, 2010/2011
Scopul sprijinului financiar public pentru studenţii la zi înscrişi în Eurydice
programe pentru o primă calificare (ISCED 5), în instituţii publice
şi/sau particulare dependente de stat, 2010/2011

21
 CADRELE DIDACTICE ŞI PERSONALUL DE CONDUCERE
Structura formării iniţiale a cadrelor didactice pentru învăţământul Eurydice
preşcolar, primar şi secundar (inferior şi superior) general (ISCED 0,
1, 2 şi 3), 2010/2011
Nivelul necesar şi durata minimă a formării iniţiale a cadrelor Eurydice
didactice de la învăţământul preşcolar la învăţământul secundar
superior (ISCED 0, 1, 2 şi 3) şi durata perioadei de inducţie,
2010/2011
Procentul elevilor cu vârsta de 15 ani care frecventează şcoli în care OECD, PISA 2009
activitatea de predare este afectată de lipsa de cadre didactice
calificate la disciplinele din trunchiul comun, 2009
Tipurile de sprijin disponibile pentru cadrele didactice debutante din Eurydice
învăţământul primar şi secundar (inferior şi superior) general (ISCED
1, 2 şi 3): reglementări, recomandări sau rezultate ale sondajului,
2010/2011
Statutul de muncă al cadrelor didactice din învăţământul primar şi Eurydice
învăţământul secundar (inferior şi superior) general (ISCED 1, 2 şi
3), 2010/2011
Statutul de muncă al membrilor personalului didactic din Eurydice
învăţământul superior (ISCED 5 şi 6), 2010/2011
Statutul dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice din Eurydice
învăţământul primar şi învăţământul secundar (inferior şi superior)
general (ISCED 1, 2 şi 3), 2010/2011
Volumul de muncă săptămânal în ore al cadrelor didactice angajate Eurydice
cu normă întreagă în învăţământul primar şi secundar (inferior şi
superior) general (ISCED 1, 2 şi 3), 2010/2011
Procentul de cadre didactice femei în învăţământul primar şi Eurostat, UOE şi
secundar (inferior şi superior) general (ISCED 1, 2 şi 3) comparativ Ancheta forţei de
cu învăţământul superior (ISCED 5 şi 6), combinat pentru sectoarele muncă
public şi privat, 2009
Distribuţia cadrelor didactice pe grupe de vârstă în învăţământul Eurostat, UOE
primar (ISCED 1), combinat pentru sectoarele public şi privat, 2009
Distribuţia cadrelor didactice în funcţie de grupa de vârstă în Eurostat, UOE
învăţământul secundar (inferior şi superior) general (ISCED 2 şi 3),
combinat pentru sectoarele public şi privat, 2009
Proporţia cadrelor didactice din grupele de vârstă apropiate de Eurostat, UOE şi
pensionare în învăţământul primar (ISCED 1) şi învăţământul Eurydice
secundar (inferior şi superior) general (ISCED 2 şi 3), sectoarele
public şi privat, 2009
Tendinţe privind salariile de bază minime brute anuale prevăzute de Eurydice
lege, în EURO SPC (în preţurile anului 2000) pentru cadrele
didactice din învăţământul primar şi învăţământul secundar superior
(ISCED 1 şi ISCED 3), 2000-2009
Relaţia dintre creşterea relativă a salariului prevăzut de lege în Eurydice
învăţământul general şi numărul de ani necesari pentru obţinerea
salariului maxim (ISCED 1, 2 şi 3), 2009/2010
Experienţa profesională şi formarea necesară în mod oficial pentru Eurydice
funcţia de director în învăţământul primar şi secundar (inferior şi
superior) general (ISCED 1, 2 şi 3), 2010/2011
Numărul minim necesar de ani de experienţă profesională didactică Eurydice

22
pentru a deveni director în învăţământul primar şi învăţământul
secundar (inferior şi superior) general (ISCED 1, 2 şi 3), 2010/2011
Salariile de bază anuale prevăzute de lege, minim şi maxim, pentru Eurydice
directorii de şcoală în EURO SPC, (ISCED 1, 2 şi 3), 2009/2010
PROCESELE EDUCAŢIONALE
Timpul de predare
Timpul minim anual de predare recomandat pe parcursul Eurydice
învăţământului primar şi învăţământului secundar obligatoriu la zi,
2010/2011
Procentele de timp de predare minim recomandat alocate unor Eurydice
discipline specifice sau arii disciplinare, pe parcursul învăţământului
primar, 2010/2011
Procentele de timp de predare minim recomandat alocate unor Eurydice
discipline specifice sau arii disciplinare în învăţământul secundar
general obligatoriu la zi, 2010/2011
Timpul anual de predare real pentru limba de predare comparativ cu OECD, PISA 2009
timpul de predare recomandat pentru elevii de 15 ani, 2009
Distribuţia elevilor de 15 ani în funcţie de numărul de ore pe OECD, PISA 2009
săptămână pe care aceştia afirmă că le dedică temelor şi studiului
acasă, combinat pentru sectoarele public şi privat, 2009
Gruparea elevilor şi numărul de elevi dintr-o clasă
Principalele metode de grupare a copiilor în învăţământul preşcolar Eurydice
(ISCED 0), 2010/2011
Numărul maxim de copii la un adult calificat recomandat în Eurydice
învăţământul preşcolar (ISCED 0), 2010/2011
Limitele privind mărimea unei clase de elevi în învăţământul primar Eurydice
şi secundar (inferior şi superior) general în conformitate cu
reglementările oficiale (ISCED 1, 2 şi 3), 2010/2011
Raportul elevi/cadru didactic în învăţământul primar (ISCED 1), Eurostat, UOE
2000-2006-2009
Raportul elevi/cadru didactic în învăţământul secundar (inferior şi Eurostat, UOE
superior) general (ISCED 2-3), 2001-2006-2009
Distribuţia elevilor de 15 ani în funcţie de mărimea clasei, în Eurydice şi OECD,
comparaţie cu mărimea clasei oficial recomandată sau maximă PISA 2009
prevăzută, 2009
Evaluarea
Repetarea unei clase în învăţământul primar (ISCED 1) conform Eurydice
reglementărilor existente, 2010/2011
Condiţii de admitere în învăţământul secundar inferior general Eurydice
(ISCED 2), 2010/2011
Evaluarea certificată la sfârşitul învăţământului secundar inferior Eurydice
general (ISCED 2) sau al învăţământului obligatoriu la zi, 2010/2011
Caracteristicile evaluării certificate la sfârşitul învăţământului Eurydice
secundar inferior general sau al învăţământului obligatoriu la zi
(ISCED 2), 2010/2011
Evaluarea certificată la sfârşitul învăţământului secundar superior Eurydice
general (ISCED 3), 2010/2011
Caracteristicile evaluării certificate la sfârşitul învăţământului Eurydice
secundar superior general (ISCED 3), 2010/2011

23
Tipuri de teste naţionale şi clasele la care se administrează, Eurydice
2010/2011
NIVELURILE DE CALIFICARE ŞI TRANZIŢIA LA PIAŢA MUNCII
Proporţia populaţiei din grupa de vârstă 20-24 ani care a absolvit cel Eurostat, Ancheta
puţin învăţământul secundar superior (ISCED 3), 2010 forţei de muncă
Procentul populaţiei cu studii superioare (ISCED 5 şi 6) în cadrul Eurostat, Ancheta
populaţiei cu vârsta de 24-64 ani, pe grupe de vârstă, 2010 forţei de muncă
Absolvenţii de învăţământ superior (ISCED 5 şi 6) în funcţie de Eurostat
domeniul de studiu/formare profesională, 2009
Proporţia absolventelor femei (ISCED 5 şi 6), în funcţie de domeniul Eurostat
de studiu/formare profesională, 2009
Proporţia persoanelor cu loc de muncă în funcţie de grupa de vârstă Eurostat, Ancheta
(25-39; 40-64) şi cel mai înalt nivel de educaţie atins, 2010 forţei de muncă
Durata medie a tranziţiei de la educaţie la viaţa profesională în Eurostat, Ancheta
funcţie de nivelul de educaţie, 2009 forţei de muncă
Absolvenţii de învăţământ superior (ISCED 5 şi 6) cu loc de muncă, Eurostat, Ancheta
în funcţie de categoria ocupaţională şi de sex, grupa de vârstă 25-64 forţei de muncă
ani, 2010
Ratele şomajului pentru grupa de vârstă 25-64 ani în funcţie de Eurostat, Ancheta
nivelul de educaţie şi de sex, 2010 forţei de muncă
Ocuparea temporară în funcţie de nivelul de educaţie, grupa de vârstă Eurostat, Ancheta
25-64 ani, 2010 forţei de muncă

C. UNESCO – UIS

Specificul organizației
UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) a fost înfiinţată în
anul 1946, în urma Conferinţei de la Londra din 1945. Organizaţia are în prezent 190 state
membre şi 6 state asociate. Ca organizaţie specializată a Organizației Națiunilor Unite,
UNESCO promovează cooperarea între state prin educaţie, ştiinţă, cultură şi comunicare.
Activitatea UNESCO are la bază cinci funcţii principale: studii prospective în educaţie,
ştiinţă, cultură şi comunicare; progresul, transferul şi schimbul în cunoaştere prin cercetare şi
formare; acţiuni de elaborare a unor standarde pentru pregătirea şi adoptarea unor instrumente
interne sau recomandări fundamentale; expertiză prin cooperarea tehnică între ţările membre,
pentru dezvoltarea de politici şi proiecte comune și schimburi de informaţii specializate între
ţările membre.
În vederea realizării obiectivelor, pe care şi le-a asumat, UNESCO are în subordine 6 instituţii
şi 2 centre specializate în diferite aspecte din domeniul educaţiei. Una dintre aceste organizaţii
este Institutul pentru Statistici UNESCO (Unesco Instititute of Statistics - UIS), specializat
în domeniul statisticilor din domeniul educaţie. UIS a fost înfiinţat în iulie 1999, cu scopul de
a dezvolta capacităţile UNESCO de analiză statistică. UIS are statut autonom şi funcţionează
în cadrul Universităţii din Montreal, Canada.
Activitatea UIS urmărește colectarea unui set variat de informaţii statistice calitative în
domeniul educaţiei, în vederea elaborării unor analize privind eficienţa şi eficacitatea

24
programelor educaţionale, care să fundamenteze deciziile de politică educaţională. De
asemenea UIS este focalizat pe realizarea de analize şi rapoarte comparative privind educaţia,
ştiinţa şi tehnologia, cultura şi comunicarea.

Activități curente
În prezent, activitatea UIS se concentrează pe o serie de activităţi specifice precum:
- realizarea de anchete periodice privind starea educaţiei la nivel mondial;
- monitorizarea atingerii țintelor la nivel global (i.e. millenium goals);
- implementarea ISCED 2011 (International Standard Classification in Education) în statele
membre;
- colaborarea cu alte instituţii internaţionale în domeniul statisticilor în educaţie (OECD,
EUROSTAT) în cadrul unor programe comune (WEI – World Education Indicators);
- monitorizarea şi evaluarea progreselor în domeniul educaţiei pentru toţi la nivel naţional,
regional şi internaţional (Observatory of Learning Outcomes);
- Elaborarea studiului privind copiii în afara sistemului de educaței în cadrul unei campanii
globale (OOSC);
- Anchete tematice pe aria gen și educație, învățământ superior, profesori, politici de
finanțare în domeniul educației.

UIS publică periodic statistici, analize, ghiduri metodologice, clasificări internaţionale,

rezultate ale cercetărilor în domeniul educaţiei.
Pentru a evalua principalele realizări în raport cu obiectivele conferinţei de la Jomtien,
sectorul educaţional al UNESCO a iniţiat un proiect de evaluare comparativă a sistemelor de
educaţie, pe baza unui set de 18 indicatori (vezi Anexa V). Această evaluare EFA 2000 s-a
desfăşurat în a doua parte a anilor ’90, în colaborare cu alte organizaţii şi agenţii partenere
(Banca Mondială, PNUD, UNICEF).
Evaluarea EFA realizată în mod curent urmărește: cererea de educaţie, educaţia timpurie,
educaţia de bază, resursele financiare şi resursele umane, alfabetizarea adulţilor. Concluziile
evaluării au subliniat a serie de aspecte pozitive ale acestui exerciţiu:
- conştientizarea importanţei statisticilor în educaţie ca fundament pentru măsurile de
politică educaţională;
- accentuarea necesităţii unui sistem informaţional în domeniul educaţiei şi mobilizarea
factorilor responsabili în vederea dezvoltării acestuia;
- dezvoltarea relaţiilor de colaborare a serviciilor naţionale de statistici cu unităţile de
evaluare în domeniul educaţiei, la nivel internaţional, naţional şi regional;
- conştientizarea necesităţii unui nou mod de abordare a evaluării în educaţie, de la
evaluări finale la evaluarea ca proces de monitorizare continuă.
UNESCO, pe baza analizei rezultatelor ultimilor 10 ani în domeniul educaţiei de bază,
organizează Forumul mondial al educaţiei de la Dakar (aprilie 2004) ce promovează un
nou set de obiective în educaţie, având ca orizont de timp anul 2015:
• extinderea şi îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi îngrijire a copilului mic, în
special pentru cele mai vulnerabile şi dezavantajate categorii de copii;
• asigurarea, până în anul 2015, a accesului la educaţie şi a şanselor de a finaliza un
învăţământ obligatoriu de calitate, tuturor copiilor, în special a fetelor, a celor aflaţi în
dificultate sau a celor aparţinând minorităţilor etnice;
• asigurarea accesului echitabil al tuturor tinerilor şi adulţilor la programe adecvate de
educaţie, bazate pe dezvoltarea competenţelor de bază;

25
 • atingerea unui procent de 50% a gradului de alfabetizare până în anul 2015 (în special
în cazul femeilor) şi îmbunătăţirea accesului la educaţia de bază şi formarea continuă
a adulţilor;
• eliminarea disparităţilor de gen în învăţământul primar şi secundar, până în anul 2005,
şi realizarea echităţii de gen până în anul 2015, cu focalizare pe accesul deplin şi egal
al fetelor şi pe şansele de reuşită, într-un învăţământ de bază de bună calitate;
• îmbunătăţirea tuturor aspectelor privind calitatea în educaţie şi atingerea excelenţei,
astfel încât rezultatele învăţării să fie accesibile, măsurabile şi recunoscute, mai ales în
domeniul competenţelor de bază (alfabetizare, numeraţie, competenţe sociale).
Pentru realizarea acestor obiective, UNESCO are un rol important ca facilitator în elaborarea
rapoartelor de evaluare şi monitorizare, ca fundament al politicilor educaţionale. În acest scop,
UIS a creat EFA Observatory, cu rolul de a monitoriza şi a evalua progresele în domeniul
educaţiei la nivel naţional, regional şi internaţional. Principalele atribuţii ale EFA Observatory
constau în:
- susţinerea ţărilor membre în vederea dezvoltării sistemelor proprii de monitorizare în
educaţie;
- realizarea monitorizării progresului ţărilor membre în ceea ce priveşte obiectivele
Dakar, pe baza unui set revizuit de indicatori statistici.
Ca urmare a acestor evoluţii, UNESCO a luat iniţiativa revizuirii listei celor 18 indicatori
statistici cu scopul de a completa lista anterioară de indicatori statistici şi extinderea acesteia,
în acord cu noile obiective Dakar. În prezent, procesul de revizuire se desfăşoară prin
consultarea partenerilor şi experţilor în statistici, iar noua listă de indicatori urmează a fi
pilotată într-o serie de ţări, înaintea adoptării la nivel internaţional.

Sistemul de indicatori al UNESCO

Sistemul de indicatori EFA se referă în mod special la aspecte privind educaţia de bază.
Aspectele evaluate prin aceşti indicatori sunt:
- accesul şi participarea la educaţie (pe diferite niveluri de învăţământ);
- calitatea şi eficienţa educaţiei (resurse financiare şi umane, eficienţa internă a
sistemului;
- rezultate (proporţia absolvenţilor diferitelor cicluri şcolare, rata de alfabetizare);
- alte aspecte ale sistemului de educaţie, la nivel global sau raportat la diferite priorităţi
(privat-public în educaţie, disparităţi de gen, copii din afara sistemului de educaţie
etc.).
În funcţie de problematica vizată, indicatorii EFA se pot clasifica în următoarele cinci
componente:
• indicatori referitori la educaţia copilului mic;
• indicatori referitori la educaţia de bază;
• indicatori referitori la rezultatele învăţării;
• indicatori referitori la alfabetizarea adulţilor;
• indicatori referitori la dezvoltarea competenţelor de bază;
• indicatori referitori la educaţia pentru o viaţă mai bună.
La nivel general, statisticile UNESCO cuprind toate ciclurile de învăţământ: pre-primar,
primar, secundar, post-secundar non-terţiar şi terţiar.

26
Semnificaţia pentru sistemul de indicatori din România
Relevanţa sistemului de indicatori UNESCO pentru sistemul românesc de educaţie poate fi
analizată din dublă perspectivă: importanţa indicatorilor pentru evaluarea sistemului de
educaţie din România și importanţa indicatorilor pentru evaluarea realizării obiectivelor
politicilor în domeniul educaţiei şi al dezvoltării resurselor umane.
Din această dublă perspectivă prezentăm în cele ce urmează exemple de indicatori
UNESCO/UIS ce sunt în mod direct relevanți pentru SNIIE.

Exemple relevante de indicatori UNESCO/UIS

Accesul şi participarea la educaţie

• rata brută de cuprindere în programe de educaţie a copiilor preşcolari, inclusiv

programe publice, private şi comunitare, exprimată ca procent din grupa de vârstă
corespunzătoare, dacă aceasta este stabilită oficial, dacă nu, având ca reper grupa de
vârstă 3-5 ani
• rata elevilor înscrişi pentru prima dată în clasa I a ciclului primar, care au participat la
programe de educaţie preşcolară
• rata brută (aparentă) de admisie în clasa I a ciclului primar, ca procent din populaţia în
vârstă oficială de şcolarizare
• rata netă de admisie: noii admişi în clasa I a ciclului primar, care au vârsta oficială de
înscriere, ca procent din total populaţie în vârstă de şcolarizare
• rata brută de cuprindere
• rata netă de cuprindere

Resursele sistemului de educaţie

• cheltuielile publice curente pentru învăţământul primar: a) ca procent din PIB; b) per
elev, ca procent din PIB per capita
• procentul cheltuielilor publice pentru învăţământul primar, ca procent din totalul
cheltuielilor publice pentru educaţie
• procentul personalului didactic din învăţământul primar, care posedă calificare
academică adecvată
• procentul cadrelor didactice din învăţământul primar, care sunt certificate (sau
formate) pentru a preda, în conformitate cu standardele naţionale
• raportul elevi /profesor
Eficienţa internă a sistemului de educaţie
• rata repetenţiei
• rata de menţinere în clasa a V-a
• coeficientul de eficienţă (numărul de ani per elev necesari în mod ideal unei cohorte
pentru a finaliza învăţământul primar, exprimat ca procent din numărul de ani/elev
consumaţi efectiv de o cohortă pentru a finaliza învăţământul primar)
Rezultatele învăţării
• procentul elevilor care au finalizat cel puţin anul 4 al ciclului primar şi care posedă un
set de competenţe de învăţare de bază, definite la nivel naţional
• rata alfabetizării populaţiei din grupa de vârstă 15-24 de ani
• rata alfabetizării la adulţi, ca procent de alfabetizaţi din grupa de vârstă de 15 ani şi

27
 peste
Alte aspecte ale sistemului de educaţie
• indicele parităţii de gen

Metodologia de urmărire a situației copiilor în afara sistemului de educație (OOSC),

dezvoltată de UNESCO/UIS împreună cu UNICEF, a fost aplicată și în România de o echipă
coordonată de UNICEF România și de Institutul de Științe ale Educației, ca parte a cercetării
desfășurate la nivel global1. Lista indicatorilor utilizați în cadrul acestei anchete, cât și detalii
despre aspecte relevante privind limitele în calcularea anumitor indicatori sunt prezentate în
studiul național2.

D. BANCA MONDIALĂ (WBEI)

Împreună cu Fondul Monetar Internaţional („Sistemul Bretton Woods”, creat în 1949), Banca
Mondială (BM) are ca scop principal să asigure ajustarea structurală şi stabilitatea
economică la nivel global, având o dublă ipostază: este în acelaşi timp o bancă şi o
organizaţie internaţională.
Începând din anii ’80, Banca Mondială s-a implicat intens în investiţia în resursele umane, în
educaţie în mod special, considerată ca un important factor al ajustării structurale şi al
dezvoltării sociale. Instrumentul principal prin care BM stimulează dezvoltarea sectorului
educaţional este împrumutul condiţionat. Acest împrumut susţine investiţia naţională pentru
a face din educaţie un levier al dezvoltării, sub forma unui „policy package” pentru investiţia
eficientă.
Acest pachet investiţional vizează următoarele trei aspecte:
• accesul;
• calitatea;
• procesele (de guvernanţă, utilizare a resurselor şi evalaure).

Indicatorii de evaluare folosiţi de BM

BM a dezvoltat propriul sistem de indicatori sau a participat în demersuri comune cu alte
organizaţii. În ceea ce priveşte ultimul aspect, este de notat colaborarea dintre BM, UNESCO,
PNUD şi UNICEF în realizarea băncii de date a Programului „Educaţia pentru toţi” (EFA).
Acest program, realizat prin cele şase obiective ale Forumului de la Dakar (vezi capitolul
consacrat UNESCO), cuprinde 18 indicatori3

1
Vezi pagina oficială dedicată de UNESCO acestei inițiative: http://www.uis.unesco.org/Education/Pages/out-
of-school-children.aspx
2
Studiu disponibil în limba română și în limba engleză la adresa: și
http://www.uis.unesco.org/Education/Documents/OOSCI%20Reports/romania-ossci-report-2012-rm.pdf
respectiv http://www.uis.unesco.org/Education/Documents/OOSCI%20Reports/romania-oosci-report-2012-
en.pdf.
3
Priorities and Strategies for Education. World Bank Review, Washington D.C., The World Bank, 1995, p. 104

28
 • rata brută de cuprindere a copiilor în educaţia pre-primară;
• procentul elevilor intraţi pentru prima dată în clasa I, care au frecventat
învăţământul preşcolar;
• rata brută/ aparentă de admisie în clasa I;
• rata netă de admisie în clasa I;
• rata brută de cuprindere;
• rata netă de cuprindere;
• cheltuieli publice pentru învăţământul primar (ca procent din PIB şi ca procent din
PIB per capita);
• cheltuielile publice pentru învăţământul primar (ca procent din totalul cheltuielilor
publice pentru educaţie);
• ponderea învăţătorilor având o calificare (nivel de studii) adecvată;
• ponderea învăţătorilor care au absolvit studii (module de calificare) pedagogice;
• raportul elev/ cadru didactic;
• rata de repetenţie (calculată prin metoda cohortelor);
• rata de tranziţie în învăţământul secundar inferior (calculată prin metoda
cohortelor);
• coeficientul de eficienţă4
• procentul elevilor de clasa a patra care au atins un standard minim de competenţe
de bază;
• rata de alfabetizare a grupei de vârstă 15-24;
• rata de alfabetizare a adulţilor de peste 15 ani;
• indicele parităţii de gen pentru alfabetizare.
Banca Mondială s-a angajat împreună cu UNESCO în iniţiativele de a compatibiliza/ prelua
indicatori pe care alte instituţii (de ex. OECD) le folosesc deja şi pentru a obţine astfel o bază
de date pentru toate ţările lumii. O altă direcţie în care Banca Mondială a oferit asistenţă a fost
aceea de a sprijini ţările care au nevoie în încercarea de creare a unui sistem informaţional
educaţional coerent. Un ultim domeniu în care Banca Mondială este implicată îl reprezintă
încercarea de a pune în comun datele despre sistemul educaţional existente la diverse instituţii
în ceea ce priveşte educaţia non-formală din diverse ţări, sau despre sistemele educaţionale
din ţările aflate în etape post-conflictuale.
În ceea ce priveşte iniţiativele pentru dezvoltarea sistemului de indicatori, Banca Mondială
este implicată în felul următor:
• îmbunătăţirea cadrului conceptual de evaluare provizorie a obiectivului dakar numărul
i. (educaţia preşcolară); partenerii de lucru sunt UNICEF şi Departamentul Educaţie
UNESCO;
• introducerea indicatorului relativ la proporţia absolvenţilor de învăţământ primar
(legat de obiectivele Dakar: învăţământul primar universal şi disparităţile de gen)
având drept partener IIEP;
• folosirea datelor din anchetelor efectuate în gospodării (de ex. AMIGO) şi
îmbunătăţirea metodologiilor aplicate la recensământul pentru obţinerea de informaţii
referitoare la ratele de alfabetizare (obiectivul Dakar IV) partenerii sunt, în acest caz,
UIE şi ILI.

4
Este vorba despre numărul optim de elevi-ani necesar pentru terminarea ciclului primar – calculat ca procent al
cohortei curente faţă de acest standard.

29
Contribuţia specifică a BM
Fiind vorba despre o bancă, indicatorii statistici pentru sistemul educaţional sunt strâns
corelaţi cu cei financiari. O altă particularitate o reprezintă faptul că ţara care solicită finanţare
de la Banca Mondială trebuie să urmeze regulile impuse de aceasta. Astfel Banca Mondială
poate să impună calcularea unor indicatori legaţi de sistemul educaţional. De altfel, există
programe/ proiecte care au drept obiectiv elaborarea/ sprijinirea unor sisteme educaţionale
informaţionale (de ex. Programul pentru accesul la o educaţie de calitate din Ucraina -
valoarea 91,3 mil. USD.).
Indicatorii folosiţi de Banca Mondială se grupează în 6 categorii:
• contextul demografic, economic şi social al educaţiei;
• resursele umane şi financiare investite în educaţie;
• accesul la educaţie, participarea, ratele de trecere şi de absolvire;
• mediul de organizare şi funcţionare a şcolilor;
• rezultatele elevilor;
• piaţa socială şi a forţei de muncă – rezultate ale educaţiei.
Dintre aceste şase categorii, doar cea referitoare la rezultatele elevilor nu se regăseşte şi la alte
organizaţii.
Mulţi indicatori folosiţi de BM sunt în realitate doar agregări diferite ale unor indicatori
generici. Astfel avem indicatori de cuprindere pentru diferite niveluri de învăţământ şi/ sau cu
detaliere de gen. Indicatorul număr cadre didactice este menţionat pentru diverse niveluri de
învăţământ. Şi în ceea ce priveşte salariile cadrelor didactice se face distincţia între diverse
niveluri de învăţământ. De asemenea, lipsesc cu desăvârşire indicatorii legaţi de infrastructura
sistemului educaţional (număr unităţi şcolare, săli de clasă, laboratoare, săli/ terenuri de sport,
dotare cu tehnică de calcul, acces Internet, biblioteci, apă, electricitate etc.).
Indicatorii BM pot fi clasificaţi după următoarele criterii:
a) temporalitate
• indicatori de stoc (descrieri ale sistemului din diverse puncte de vedere): numărul
personalului didactic, numărul elevilor înscrişi etc.;
• indicatori de flux, referitori la cheltuieli (exprimate în termeni financiari), de
exemplu;
• niveluri prognozate pentru indicatorii demografici.
b) mod de calcul
• indicatori structurali (diverse ponderi);
• indicatori calculaţi prin raportarea a două fenomene diferite (de ex. raportul elev/
cadru didactic, rata şomajului etc.);
• indicatori agregaţi (de ex. indicele dezvoltării umane, speranţa de viaţă şcolară);
• indicatori specifici analizelor instituţionale (este vorba de unii indicatori care sunt
prezentaţi vizual şi nu pot fi exprimaţi numeric);
• indicatori ai împrăştierii (abaterea standard).
c) tipul variabilei ataşate indicatorului
• indicatori exprimaţi numeric;
• indicatori cu variabile calitative asociate;
• indicatori având drept rezultat obiecte vizuale.
Un amănunt, nu lipsit de importanţă, este acela că există foarte puţini indicatori care să
exprime nivelul unui fenomen pur şi simplu (cheltuieli cu cercetarea, de exemplu). În cele mai
multe cazuri, avem de-a face cu indicatori derivaţi, obţinuţi prin compararea nivelului unui

30
fenomen educaţional cu un alt fenomen (de tip ancoră), pentru a face posibilă comparaţia
intre ţări (de exemplu, rezultatele la unele teste, comparativ cu media internaţională).
În mod normal, mai ales în cazul indicatorilor de rezultat, este pus accentul pe începutul şi,
respectiv, sfârşitul de ciclu şcolar (clasa I, a IV-a, a VIII-a etc.). De asemenea, cu excepţia
învăţământului profesional şi tehnic şi filierei ştiinţifice, nu prea se întâlneşte segmentarea în
funcţie de profil. Puţin mai des este folosită segmentarea în funcţie de forma de proprietate.
Există indicatori referitori la mărimea formaţiunilor de studiu şi acest lucru este corelat cu
rezultatele obţinute de respectivele formaţiuni la diverse examene (de ex. TIMSS). Lipseşte
defalcarea indicatorilor în funcţie de mediul de rezidenţă (există o singură excepţie – structura
populaţiei în funcţie de nivelul educaţional absolvit). De asemenea, lipsesc indicatorii
referitori la formarea continuă a adulţilor şi la conducerea unităţilor şcolare. Nu este luată în
calcul valoarea abandonului şcolar (prin nici o metodă) şi nici nu există indicatori care să
reflecte gradul de încredere al populaţiei în sistemul de învăţământ.

Semnificaţia pentru sistemul naţional de indicatori în domeniul educaţiei

Indicatorii BM trebuie corelaţi cu datele altor organizaţii, aşa cum se procedează în anexa
acestui studiu. Aceste date trebuie să ne ajute să construim un trunchi comun de indicatori,
utilizabili de diversele instituţii publice interesate de educaţie şi formare profesională. Aceste
date vizează următoarele aspecte:
a) Situaţia demografică
• populaţia pe vârste, sexe, niveluri de pregătire;
• populaţia ocupată pe vârste, sexe şi niveluri de pregătire;
• populaţia şcolară pe vârste, sexe, niveluri de învăţământ (eventual specializări) şi
forme de proprietate;
• prognoze ale populaţiei, pe vârste şi sexe;
• populaţia alfabetizată, pe vârste şi sexe;
• ratele de fertilitate şi mortalitate specifice;
• personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, pe niveluri de învăţământ, sexe
şi forme de proprietate;
• personalul didactic calificat, pe niveluri de învăţământ, sexe şi forme de
proprietate.
b) Resursele financiare
• informaţii macroeconomice (PIB, PNB, rata inflaţiei etc.);
• informaţii referitoare la Bugetul de Stat (cu referire principală la cheltuielile
educaţionale);
• informaţii colectate de Ministerul de Finanţe despre fluxurile financiare din
instituţiile private de învăţământ;
• grile de salarizare şi informaţii referitoare la norma didactică, pe niveluri de
învăţământ, vechime etc.
c) Alte tipuri de informaţii
• structura sistemului educaţional;
• modul de luare al deciziilor;
• modul de lucru la clasă;
• modul de organizare a concursurilor (pentru titularizare, pentru ocuparea funcţiilor
de conducere etc.);
• structura curriculum-ului;
• rezultatele şcolare (pe niveluri şi sexe);
• performanţele şcolare (repetenţie) pe niveluri, clase, sexe etc.;

31
 • rezultatele la TIMSS, PISA şi alte sisteme internaţionale de evaluare;
• anchetele asupra elevilor participanţi la TIMSS, relativ la limbile străine vorbite,
nivelul de educaţie al părinţilor şi statutul social al acestora raportat la nivelul
veniturilor.

Lista indicatorilor utilizați de Banca Mondială

Indicator
1. Contextul demografic, economic si social al educaţiei
1.1. Nivelul venitului (PNB per capita) (Produsul Naţional Brut)
1.2. Indicele dezvoltării umane5
1.3. Rata de analfabetism a adulţilor6 pe sexe (%)
1.4. Ultima şcoala absolvita pe sexe, vârste si niveluri de învăţământ
1.5. Prognoze (proiecţii) ale populaţiei de vârstă şcolară (grupe de vârste) pe termen mediu
(20 ani)
1.6. Structura populaţiei şi a forţei de muncă între 25 şi 64 de ani după ultima şcoală
absolvită, pe niveluri de învăţământ
2. Resursele financiare şi umane investite în educaţie
2.1. Cheltuieli totale publice pentru educaţie ca % din PNB şi cheltuieli publice per
elev/student pe niveluri de educaţie (% din PNB per capita)
2.2. Ponderea (%) cheltuielilor totale publice pentru educaţie in totalul cheltuielilor
guvernamentale si structura cheltuielile publice pe niveluri de educaţie (%)
2.3.a. Structura iniţială a fondurilor (publice sau private) pentru instituţiile educaţionale (%)7
2.3.b. Cheltuielile educaţionale din surse publice sau private, în instituţii educaţionale, ca
procent din PIB (Produsul Intern Brut) pe niveluri educaţionale (%)
2.3.c .Cheltuielile directe pentru instituţii educaţionale si transferurile către sectorul privat ca
procent al cheltuielilor guvernamentale totale pentru educaţia terţiară (%)
2.4. Cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare experimentală
2.5. Cheltuielile publice pe categorii. Total şi defalcare procentuală pe categorii
(administrativ, altele decât de personal, de personal administrativ, de personal didactic, pentru
alte categorii de personal, materiale educaţionale, burse, servicii sociale etc.)
2.6.a. Numărul personalului didactic în învăţământul preşcolar, din care feminin (%)
2.6.b. Numărul personalului didactic în învăţământul primar, din care feminin (%)
2.6.c. Numărul personalului didactic în învăţământul secundar, din care feminin (%)
2.6.d. Numărul personalului didactic pe tipuri de instituţii în învăţământul terţiar, din care
feminin (%)8
2.7. Raportul elev/ cadru didactic in învăţământul primar şi secundar
3. Accesul la educaţie, participarea, ratele de trecere si de absolvire
3.1. Structura sistemului educaţional (cu evidenţierea învăţământului obligatoriu)9

5
Este o combinaţie (medie) de trei indicatori: a) Speranţa de viaţă la naştere; b) Indicele educaţional (calculat ca
o medie având in componenta: două treimi rata de alfabetizare a adulţilor şi o treime rata bruta agregata de
cuprindere pentru nivelurile primar, secundar şi terţiar de învăţământ); c) standardul de viaţă măsurat prin PIB
per capita. PIB este exprimat la paritatea puterii de cumpărare in USD.
6
In vârstă de 15 ani şi peste.
7
Prin fonduri iniţiale se înţelege sursa originală a cheltuielilor înainte ca să apară transferuri de tipul public ->
public sau privat -> public.
8
Prin tipuri de instituţii se înţelege: instituţii de nivel universitar sau echivalent, învăţământ universitar deschis la
distanta, alte instituţii de nivel universitar (colegii tehnice, instituţii pentru pregătirea/ formarea profesorilor)
9
Pentru fiecare nivel sau subnivel (de - ex. secundar superior si inferior) sunt specificate vârstele de intrare şi
respectiv de ieşire din sistem

32
Indicator
3.2. Speranţa de viata şcolară
3.3. Rata bruta de cuprindere în învăţământul preşcolar (%)
3.4.a. Ratele de cuprindere în învăţământul primar (%) (brute si nete, pe sexe)
3.4.b. Ponderea din cohorta ce ajunge in clasa a IV-a (%) si rata de trecere în învăţământul
secundar inferior(%)
3.4.c. Procentajul repetenţilor in învăţământul primar (%)
3.5.a. Ratele de cuprindere in învăţământul secundar (%) (brute si nete, pe sexe)
3.5.b. Rata neta de cuprindere pentru vârsta cea mai înaltă în învăţământul secundar (cu
defalcare pe tipuri de pregătire: toate tipurile, educaţie generală, profesional şi tehnic) si rata
bruta de cuprindere în învăţământul secundar superior (cu defalcarea celor din afara
respectivei grupe de vârstă)
3.5.c. Numărul noilor înscrişi în învăţământul secundar inferior şi superior la 100 de persoane
de vârstă corespunzătoare nivelului (6-10 si 11-14) şi numărul absolvenţilor de învăţământ
secundar inferior la 100 de persoane de vârsta respectivă (14 ani) (cu defalcare pe sexe la
absolvenţi)
3.5.d. Procentul absolvenţilor de învăţământ secundar superior in total populaţie de vârstă
corespunzătoare (cu defalcare pe tip de învăţământ: general, profesional)
3.6.a. Rata bruta de cuprindere în învăţământul terţiar (%)
3.6.b. Structura numărului de studenţi din învăţământul terţiar, după profilul studiat, pe sexe
3.6.c. Structura absolvenţilor învăţământului terţiar pe tipuri de programe (educaţie non-
universitara, învăţământ universitar de scurta durata, învăţământ universitar de lunga durata,
master, doctorat etc.), pe sexe
3.7. Ponderea învăţământului privat în numărul total de elevi/ studenţi înscrişi la nivel:
preşcolar, primar si secundar
4. Mediul de învăţare şi organizarea şcolilor
4.l.a. Norma medie săptămânală a unui cadru didactic (ore) în învăţământul primar şi
secundar
4.1.b. Norma medie anuala a unui cadru didactic (ore) pe niveluri de învăţământ (primar,
secundar inferior, secundar superior general, secundar superior profesional)
4.2. Structura curriculară pe grupuri de discipline10 (cu defalcare din total a celui obligatoriu
şi a celui opţional/facultativ) pentru elevii de 12-14 ani
4.3.a. Salariul anual de baza al cadrelor didactice din instituţiile publice la nivelul
învăţământului primar exprimat in USD la paritatea puterii de cumpărare (cu evidenţierea:
salariului de debutant cu studii minime, salariului după 15 ani experienţă cu studii minime,
salariului maxim cu studii minime, raportul salariului de debutant fata de PIB per capita,
raportului salariului după 15 ani faţă de PIB per capita, raportului între salariul după 15 ani si
cel de debutant, raportul dintre salariul mediu şi PIB per capita, numărul de ani in care se
poate ajunge la salariul maxim, procentul sporurilor salariale11, salariul pe ora didactica după
15 ani, salariul după 15 ani per elev/student12)
4.3.b. Acelaşi indicator de la 4.3.a. pentru învăţământul secundar inferior
4.3.c. Acelaşi indicator de la 4.3.a. pentru învăţământul secundar superior
4.3.d. Acelaşi indicator de la 4.3.a. pentru învăţământul secundar profesional şi tehnic

10
Scris şi citit, matematica, ştiinţe, studii sociale, limbi străine moderne, tehnologii, arte, educaţie fizică, religie,
abilităţi profesionale, altele.
11
Acest procent se calculează ca o medie simpla intre sporul maxim ce poate fi obţinut in cazul salariului maxim
si sporul maxim ce poate fi obţinut in cazul unui debutant.
12
Se împarte salariul anual după 15 ani la PTR (raportul elevi per cadru didactic) corespunzător învăţământului
primar.

33
Indicator
4.4. Modificarea procentuala a salariilor reale13 ale cadrelor didactice din sectorul public
4.5. Ponderea deciziilor luate la fiecare nivel guvernamental public14 în învăţământul secundar
inferior
4.6. Raportul15 cadrului didactic asupra mărimii medii a unei clase de matematica – clasa a
IV-a (defalcarea se realiza pentru clase având 1-20 elevi, 21-30 elevi, 31-40 elevi, peste 41
elevi; pentru fiecare categorie se menţionează ponderea, scorul mediu obţinut şi abaterea
standard atât pentru pondere cat si pentru scorul mediu)
4.6.b. Acelaşi indicator ca şi la 4.7.a. pentru ştiinţe - clasa a IV-a
4.8.a. Acelaşi indicator ca şi la 4.7.a. pentru matematică - clasa a VIII-a
4.8.b. Acelaşi indicator ca şi la 4.7.a. pentru ştiinţe - clasa a VIII-a
4.9.a. Raportul cadrului didactic asupra modului de organizare a clasei în timpul lecţiilor de
matematică – clasa a IV-a. Se evidenţiază ponderea elevilor ai căror profesori au raportat că
aproape la fiecare lecţie utilizează diferite modalităţi de abordare.
4.9.b. Acelaşi indicator de la 4.9.a. pentru ştiinţe clasa a IV-a
4.10.a. Acelaşi indicator de la 4.9.a. pentru matematica clasa a VIII-a
4.10.b. Acelaşi indicator de la 4.9.a. pentru ştiinţe clasa a VIII-a
5. Rezultatele elevilor
5.1. Rezultatele16 elevilor la matematica şi ştiinţe la clasele a IV-a şi a VIII-a (se face
comparaţie cu media internaţională respectivă)
5.2.a. Disparităţile de gen la rezultatele17 în matematică şi ştiinţe la nivelul clasei a IV-a (se
calculează diferentele absolute) (pentru toate scorurile – inclusive pentru diferente – se
calculează abaterea standard)
5.2.b. Disparităţile de gen la rezultatele18 în matematică şi ştiinţe la nivelul clasei a VIII-a (se
calculează diferentele absolute) (pentru toate scorurile – inclusive pentru diferente – se
calculează abaterea standard)
5.3. Creşterea performantelor19 în matematică şi ştiinţe între clasa a IV-a şi clasa a VIII-a20 (se
prezintă scorurile, diferentele de scor si abaterile standard pentru fiecare)
5.4.a. Raportul elevilor asupra frecvenţei cu care vorbesc limba testului TIMSS acasă -
matematică clasa a IV-a (categoriile sunt: niciodată, câteodată, întotdeauna sau aproape
întotdeauna) (pentru fiecare categorie se calculează ponderea, rezultatul obţinut la test şi
abaterile standard)
5.4.b. Raportul elevilor asupra frecvenţei cu care vorbesc limba testului TIMSS acasă - ştiinţe
clasa a IV-a (categoriile sunt: niciodată, câteodată, întotdeauna sau aproape întotdeauna)
(pentru fiecare categorie se calculează ponderea ei, rezultatul obţinut la test şi abaterile
standard)
5.5.a. Raportul21 elevilor asupra ultimului nivel şcolar absolvit de părinţii lor – matematică
clasa a VIII-a (categoriile sunt: universitar; secundar superior (liceal); secundar inferior; nu se
ştie ultima şcoală absolvită) (pentru fiecare categorie se calculează ponderea ei, rezultatul
obţinut la test şi abaterile standard)

13
Prin salariu real se înţelege salariul corectat obţinut după eliminarea influentei ratei inflaţiei.
14
Prin nivel guvernamental public se înţelege: guvernamental central (guvern, minister); statal (pentru tarile
federalizate); provincial, regional; autorităţi locale; nivelul scolii sau al comitetului scolii (inclusiv părinţi).
15
Este vorba despre raportul TIMSS.
16
conform raportului TIMSS.
17
ibidem
18
ibidem
19
ibidem
20
Procedeul utilizat se bazează pe o estimare asupra modalităţi în care elevii de clasa a IV-a ar putea rezolva
testul pentru clasa a VIII. Se iau in calcul doar acele părţi ale testului care sunt comune.
21
TIMSS

34
Indicator
5.5.b. Acelaşi indicator de la 5.5.a. pentru ştiinţe clasa a VIII-a
6. Piaţa socială şi a forţei de muncă - rezultate ale educaţiei
6.1 Ratele de fertilitate pe niveluri educaţionale
6.2.a. Ratele nete de cuprindere în sistemul educaţional (primar, secundar inferior, secundar
superior, post-secundar) în funcţie de cvintilele calculate după venitul familiei
6.2.b. Nivelul de educaţie absolvit22 la grupa de vârstă 15-19 ani (%) (defalcarea se face în
funcţie de venit: bogat, mediu, sărac; sex; mediu de rezidenta; combinaţie între sex şi mediu
de rezidenţă).
6.3. Populaţia activă pe niveluri educaţionale absolvite şi sexe.
6.4. Ponderea angajaţilor în total populaţie în cazul tinerilor pe grupe de vârstă (15-19, 20-24,
25-29), nivelul educaţional absolvit şi sex
6.5. Rata şomajului în cazul tinerilor pe grupe de vârstă (15-19, 20-24, 25-29), pe niveluri
educaţionale absolvite.

E. OECD

Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) este una dintre cele mai
importante organizaţii internaţionale dedicate guvernării democratice şi economiei de piaţă.
Înfiinţată prin semnarea Convenţiei de la Paris la data de 14 decembrie 1960, organizaţia are
ca state fondatoare pe: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia,
Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia,
Turcia, Marea Britanie. Următoarele state au devenit membre ulterior: Japonia (1964),
Finlanda (1969), Australia (1971), Noua Zeelandă (1973), Mexic (1994), Republica Cehă
(1995), Ungaria (1996), Polonia (1996) şi Korea (1996). În prezent, OECD are 30 de state
membre şi relaţii active cu 70 de ţări, ONG-uri şi alte structuri ale societăţii civile.
Obiectivele constitutive ale organizaţiei, conform Convenţiei semnate la Paris de statele
fondatoare se referă la: creşterea standardului de viaţă al ţărilor membre; asigurarea unei
creşteri economice sustenabile și creşterea ocupării.
Activitatea OECD privind educaţia urmăreşte să dezvolte şi să analizeze politici care să
crească eficienţa şi eficacitatea ofertelor educaţionale şi echitatea distribuţiei beneficiilor.
Strategia OECD în domeniul educaţiei are la bază elaborarea unor studii tematice în diferite
arii de politici cât şi colectarea de date statistice detaliate privind sistemele de educaţie,
inclusiv în domeniul nivelului de competenţă a persoanelor. Sunt analizate atât politici
implementate la nivel naţional în statele membre şi non-membre cât şi politici iniţiate de
statele membre pentru asistarea ţărilor aflate în curs de dezvoltare.
Cele mai importante produse ale OECD în domeniul educaţiei sunt sistemul de indicatori şi
anchetele PISA (Programme for International Student Assessment). Rezultatele colectării şi
analizei statistice sunt publicate anual într-unul dintre cele mai cunoscute documente ale
OECD, Education at a Glance.

22
Clasa absolvită – de la clasa I până la clasa a IX-a.

35
Experienţa OECD în domeniul indicatorilor de evaluare

Baza de date OECD privind educaţia oferă informaţii privind aspecte cheie ale sistemelor
educaţionale, comparabile la nivel internaţional. A fost creată în anul 1980 şi este o bază de
tip multi-dimensional care este rezultatul activităţilor de cooperare a statelor membre ale
OECD de a colecta, dezvolta şi aplica definiţii şi criterii comune privind calitatea datelor
statistice. Baza de date a fost elaborată pentru a fi utilizată in analiza de politici in domeniul
educaţiei şi pentru a permite oricărei ţări să se compare cu alte state, în ciuda diferenţelor în
structurile instituţionale.
Indicatorii statistici în domeniul educaţiei sunt în cea mai mare măsură dezvoltaţi în legătură
cu productivitatea economică. Unul dintre conceptele cheie pentru Organizaţie este
knowledge economy, iar educaţia este văzută ca fiind unul dintre principalele instrumente prin
care indivizii pot să dobândească informaţiile, competenţele, atitudinile şi valorile necesare
pentru a atinge acest nivel de performanţă. Sistemul de indicatori, prin urmare, este dezvoltat
pentru a ”înţelege într-o abordare comparativă modul de funcţionare al diverselor sisteme de
educaţie – centrându-se pe resursele umane şi financiare investite în educaţie cât şi pe
rezultatele acestor investiţii”23.
Sistemul statistic al OECD se bazează pe ideea că dificultatea creării unor instrumente
adecvate de cunoaştere a nivelului de performanţă a unui sistem educaţional şi
predictibilitatea relativ scăzută nu trebuie să descurajeze investiţia în educaţie şi formare.
Există un cost ridicat al excluderii unui grup social din societatea care învaţă (learning
oriented society) şi, în consecinţă, fiecare stat trebuie să creeze condiţiile necesare şi să
încurajeze participarea fiecărui membru al societăţii la educaţie.
Indicatorii utilizaţi în prezent în raportul Education at a Glance reprezintă viziunea sintetică a
Organizaţiei privind modul în care trebuie măsurată starea educaţiei la nivel internaţional.
Structura indicatorilor porneşte de la convingerea fundamentală a organizaţiei că educaţia
constituie o investiţie în competenţele umane care poate contribui în egală măsură la creşterea
economică şi la dezvoltarea personală şi socială, cât şi la reducerea inegalităţilor sociale. În
consecinţă, preocuparea permanentă a experţilor OECD este aceea de a înţelege mai bine
costurile şi natura investiţiei în educaţie şi a beneficiilor oferite de aceasta.

Identitatea sistemului de indicatori pentru educaţie

Sistemul de indicatori ai OECD are în prezent un număr de 46 de indicatori statistici. Spre
deosebire de alte organizaţii, majoritatea indicatorilor elaboraţi de OECD sunt indicatori
agregaţi. În funcţie de problematica vizată, indicatorii OECD se clasifică în următoarele 4
componente:
• rezultatele instituţiilor de educaţie şi impactul învăţării;
• resurse financiare şi umane investite în educaţie;
• accesul la educaţie, participare şi progres;
• mediul de învăţare şi organizarea şcolilor.
Statisticile OECD fac referire la toate ciclurile de şcolarizare: învăţământul pre-primar,
învăţământul primar, învăţământul secundar, învăţământul post-secundar non-terţiar şi
învăţământul terţiar. Pentru a răspunde la cererea din ce în ce mai importantă atât din partea
opiniei publice cât şi a statului privind rezultatele educaţiei, peste o treime dintre indicatorii
OECD au fost dedicaţi rezultatelor educaţiei la nivel individual şi la nivelul pieţei muncii. De
23
Education at a Glance. OECD Indicators, Paris, OECD, Centre for Educational Research and Innovation,
(1997), p. 5.

36
asemenea, este conturată o imagine mult mai detaliată a veniturilor în funcţie de nivelul de
educaţie atins.
Sistemul de indicatori al OECD poate fi utilizat pentru o evaluare multi-diemnsională a
politicilor publice din România. Metodologia respectivă este utilă îndeosebi prin abordarea
integrată a resurselor umane, în care educaţia, informarea, ocuparea şi incluziunea socială sunt
dimensiuni interdependente.

Lista indicatorilor OECD în domeniul educaţiei

A. Rezultatele instituţiilor de educaţie şi impactul învăţării

• A1: Ratele de absolvire a nivelului secundar de educaţie şi nivelurile de educaţie atinse

de populaţia adultă
• A2: Ratele de absolvire, de supravieţuire şi de participare a populaţiei adulte la
învăţământul superior
• A3: Absolvenţi, pe domenii de studiu
• A4: Alfabetizarea (citire) elevilor de clasa a IV-a
• A5: Alfabetizarea (citire) a tinerilor de 15 ani
• A6: Alfabetizarea (matematică şi ştiinţe) a tinerilor de 15 ani
• A7: Variaţia performanţelor elevilor între şcoli
• A8: Profilul cititorilor în vârstă de 15 ani
• A9: Cititul în rândul tinerilor de 15 ani
• A10: Tinerii de 15 ani care participă la auto-educaţie
• A11: Diferenţe de gen în performanţele şcolare ale elevilor
• A12: Participarea la piaţa muncii pe niveluri de educaţie
• A13: Speranţa de viaţă şcolară şi numărul de ani aşteptaţi în ocupare şi non-ocupare, la
populaţia din grupa de vârstă 15-29 de ani
• A14: Beneficiile educaţiei: educaţie şi venituri
• A15: Beneficiile educaţiei: legătura între capitalul uman şi creşterea economică
B. Resurse financiare şi umane investite în educaţie
• B1: Cheltuieli pentru educaţie, per elev / student
• B2: Cheltuieli pentru instituţii educaţionale, ca procent din PIB
• B3: Ponderea investiţiei publice şi private în instituţiile de educaţie
• B4: Totalul cheltuielilor publice pentru educaţie
• B5: Asistenţă pentru elevi şi gospodării prin subvenţii publice
• B6: Cheltuieli pentru instituţii, pe categorii de servicii şi de resurse
C. Accesul la educaţie, participare şi progres
• C1: Speranţa de viaţă şcolară şi ratele de cuprindere
• C2: Admiterea şi speranţa de viaţă şcolară (în ani şcolari) la nivelul învăţământului
superior şi participarea la nivelul învăţământului secundar
• C3: Studenţi străini în învăţământul superior
• C4: Nivelul de educaţie şi statutul profesional al populaţiei tinere
• C5: Situaţia populaţiei tinere cu nivel redus de educaţie

37
D. Mediul de învăţare şi organizarea şcolilor
• D1: Timpul total de instruire pentru elevii din învăţământul primar şi secundar
• D2: Mărimea clasei şi raportul elevi/profesor
• D3: Utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare de către profesori şi elevi
• D4: Formarea cadrelor didactice şi dezvoltarea profesională a acestora
• D5: Salariile cadrelor didactice în învăţământul primar şi secundar din sectorul public
• D6: Timpul alocat activităţilor de predare şi norma didactică
• D7: Cererea şi oferta de personal didactic
• D8: Distribuţia personalului didactic pe vârste, sexe şi categorii de personal în sistemul de
învăţământ

F. CHESTIONARELE COMUNE UOE (UNESCO-UIS/OECD/EUROSTAT) SI

RELEVANȚA PENTRU SNIIE

EUROSTAT, împreună cu OECD şi Institutul de Statistică al UNESCO, a elaborat, începând

cu anul 1998, o metodologie comună de colectare a datelor din domeniul statisticii educaţiei
desemnată prescurtat UOE (UNESCO-OECD-EUROSTAT). Obiectivul acestei colectări este
de a se asigura date comparabile la nivel internaţional asupra unor aspecte cheie ale sistemelor
de învăţământ, în special cu referire la: participarea la educaţie și finalizarea diferitelor rute de
studiu, aspecte privind structurile sistemelor educaționale, resursele financiare și umane
implicate în educaţie.

Baza de date UOE utilizează sursele administrative naționale, raportate de către ministere ale
educației sau de institutele naționale de statistică în conformitate cu standardele, definițiile și
clasificările internaționale. În total, peste 60 de ţări din întreaga lume participă anual la
completarea chestionarelor din sistemul de colectare UOE. Ţările cooperează atât pentru
colectarea de date şi pentru aplicarea în comun a anumitor metodologii statistice, precum şi
pentru verificarea, controlul şi interpretarea informaţiilor raportate.

Colectarea de date UOE este organizată pe bază de chestionare, fiecare chestionar

concentrându-se pe o anume unitate statistică: elevi înscriși, intrați şi noi intrați, absolvenți,
personal din învățământ, curriculum, demografie, cheltuieli. Există şi tabele ce includ date
specifice, recent introduse; de exemplu, în 2013, Eurostat a inclus date referitoare la starea
educaţiei pe regiuni, învățarea limbilor străine sau studenții din învăţământul terțiar. De
asemenea, începând cu 2005, în procesul de colectare a datelor UOE au fost introduse
„modulele ad-hoc”, care abordează în fiecare an subiecte specifice. La nivel general, datele
sunt structurate pentru fiecare nivel de instruire, conform clasificării internaţionale standard
privind educaţia (ISCED97).

Lista tabelelor standard colectate prin chestionarele UOE cuprinde următorii indicatori:

a) Înscrişi în sistemul de educaţie (Chestionarul ENRL):

• ENRL_Bologna : Numărul studenţilor înscriși în învăţământul terţiar, pe sexe şi pe
domenii de studii, raportat la structura Bologna (ciclurile licență, masterat și doctorat);

38
 • ENRL-1: Numărul elevilor şi studenţilor pe niveluri de educație, orientarea
programului (general, pre-vocaţional sau vocaţional), destinaţia programului (A/B sau
C, program destinat pregătirii elevilor şi studenţilor pentru accesul direct la studii
ulterioare sau de pregătire pentru intrarea pe piaţa muncii), intensitatea participării
(full-time, part-time), sexe şi vârste;
• ENRL-1_ADULT: Numărul persoanelor în programele de educație a adulților
raportate în ENRL-1, pe niveluri de educație, orientarea programului, destinația
programului, intensitatea participării, sexe și vârste;
• ENRL-1a: Numărul elevilor şi studenților pe niveluri de educație, orientarea
programului destinaţia programului, tipuri de instituţii (forme de proprietate),
intensitatea participării şi sexe;
• ENRL-1 ADULT: Numărul persoanelor în programele de educaţie a adulţilor,
raportate în ENRL-1a, pe niveluri de educație, orientarea programului, destinația
programului, tipuri de instituţii, intensitatea participării şi sexe;
• ENRL-3: Numărul elevilor înscrişi şi al celor repetenţi (ISCED 1,2,3) în programe
generale de educaţie, pe niveluri de educaţie, sexe și ani de studii;
• ENRL-4: Numărul elevilor înscrişi în clasa I a ciclului primar, pe sexe și vârste;
• ENRL-5: Numărul studenților ( ISCED 5,6), pe niveluri de educaţie, destinaţia
programului, domeniul de studiu şi sexe;
• ENRL-6: Numărul studenţilor străini şi a celor din mobilităţi internaţionale (ISCED
5,6), pe niveluri educaţionale, destinaţia programului şi domenii de studiu;
• ENRL-7: Numărul studenţilor străini şi a celor din mobilităţi internaţionale (ISCED
5,6), pe niveluri educaţionale, destinaţia programului, tipul ţării (stat membru/non-
membru UE) şi sexe;
• ENRL-8: Numărul studenților (ISCED 5,6) pe niveluri de educaţie, destinația
programului și țara de cetățenie;
• ENRL-9: Numărul studenților (ISCED 5,6) pe niveluri de educaţie, destinația
programului şi ţara de origine.

b) Elevii şi studenţii intraţi pentru prima oară în sistemul educaţional (Chestionarul

ENTR):
• ENTR-1: Numărul elevilor intraţi pentru prima oară în sistemul educaţional, pe
niveluri educaţionale (ISCED 3,4,5A, 5B, 6) şi destinaţia programului;
• ENTR-2: Numărul elevilor intraţi pentru prima oară în sistemul educaţional, pe
niveluri educaţionale, sexe şi vârste;
• ENTR-3: Numărul elevilor intraţi pentru prima oară în sistemul educaţional, pe
niveluri educaţionale, sexe şi domenii de studiu.

c) Absolvenţi (Chestionarul GRAD):

• GRAD_Bologna: Numărul absolvenților (nivel terțiar), pe sexe şi domenii de studiu,
raportat la structura Bologna (ciclurile licență, masterat și doctorat);
• GRAD-1: Numărul absolvenţilor pe niveluri educaţionale (ISCED 3,4), destinaţia
programului, orientarea programului, tipul de instituţie, sexe şi ţara de origine
(inclusiv studenţi străini, din mobilităţi internaţionale);
• GRAD-2: Numărul absolvenţilor pe niveluri de educaţie (ISCED 3,4), destinaţia
programului, orientarea programului, sexe şi vârste;
• GRAD-3: Numărul absolvenților pe niveluri de educaţie (ISCED 5,6), destinaţia
programului, durata cumulată a acestuia, tipul de instituție, sexe și țara de origine
(inclusiv studenţi străini, din mobilităţi internaţionale);

39
 • GRAD-4: Numărul de absolvenți pe niveluri de educaţie ( ISCED 5,6), destinaţia
programului, durata cumulată a acestuia, vârste și sexe;
• GRAD-5: Numărul de absolvenţi (ISCED 3,4,5,6), pe niveluri de educație, orientarea
programului, sexe și domenii de studiu.

d) Mărimea claselor de elevi şi studenţi (Chestionarul CLASS):

• CLASS-1: Mărimea medie a clasei, pe niveluri de educație și tipul de instituție.

e) Personalul din sistemul educaţional (Chestionarul PERS):

• PERS_ENRL-2: Numărul studenților raportat la personalul educaţional, pe niveluri de
educaţie, orientarea programului, destinația programului, tipul de instituție.
• PERS-1: Profesorii la clasă (ISCED 0-4) și personalul academic (ISCED 5,6), pe
niveluri de educaţie, orientarea programului, sexe, vârste, tipul de instituție și statut
profesional;
• PERS-2: Personalul de conducere la nivelul școlii profesorii de sprijin (ISCED 0-3),
pe tipul de instituție și statut profesional.

f) Finanţarea educaţiei (Chestionarul FINANCE):

• FIN_ENRL-2: Numărul studenților luați în considerare în statisticile privind
finanţarea în educaţie, pe niveluri de educaţie, orientarea programului, destinația
programului, tipul de instituție.
• FINANCE-1: Cheltuielile de educaţie pe niveluri de educație, surse de finanţare și
tipuri tranzacționale;
• FINANCE-2: Cheltuielile de educaţie per niveluri de educație, natura și categoria
resurselor;
• FINANCESUP-2: Cheltuielile pentru servicii de debit în educaţie.
• FINANCESUP-3 : Cheltuieli pentru cercetare.

La indicatorii menţionaţi anterior, se adaugă:

- Chestionarul ISCMAP97-11: cuprinde descrierea programe educaționale naționale pe
tipuri de calificări și nivelurile educaționale, de la ISCED 1997 la ISCED 2011;
- Chestionarul DEM: include date referitoare totalul populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă şi
este completat numai de ţările care nu sunt membre UE.

G. STRUCTURA INDICATORILOR

Analizând exemplele și sugestiile metodologice specifice unor organizații de referință în

colectarea și utilizarea indicatorilor din domeniul educației și având în vedere necesitatea
asigurării unei compatibilități largi între metodologiile utilizate la nivel internațional, echipa
de experți care a elaborat acest studiu propune următoarea structură prin care să fie descris un
indicator:
- Definiție
- Scop
- Simbol
- Metodă de calcul
- Formulă de calcul
- Date necesare
- Surse de date
- Nivelul de agregare

40
- Interpretare
- Standarde de calitate
Astfel, propunem ca în Ghidul metodologic de utilizare a indicatorilor, ce va fi elaborat în
cadrul proiectului, fiecare indicator din lista prezentată la finalul acestui studiu să fie descris
în funcție de toate aceste aspecte. În tabelul de mai jos este oferit ca exemplu modul în care
poate fi descris indicatorul privind % cheltuielilor publice pentru educație în PIB:

Denumirea 1. Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din PIB

indicatorului
Ponderea cheltuielilor publice pentru educaţie în Produsul Intern Brut dintr-
Definiţie
un anumit an financiar.
Evidenţiază proporţia din realizarea financiară naţională anuală alocată de
Scop
Guvern dezvoltării educaţiei.
Simbol CPIB
Se împarte suma cheltuielilor publice totale (curente şi capitale) destinate
Metoda de calcul educaţiei la Produsul Intern Brut dintr-un anumit an financiar şi se
înmulţeşte cu 100.
CPIB = (TCPt / PIBt )* 100
unde:
Formula de calcul CPIB – procentul cheltuielilor publice pentru educaţie în anul financiar t;
TCPt– totalul cheltuielilor publice pentru educaţie în anul financiar t;
PIBt – Produsul Intern Brut în anul financiar t.
Cheltuielile publice totale pentru educaţie şi Produsul Intern Brut pentru un
Date necesare
anumit an financiar.
Surse de date MFP, MEN, INS
Nivelul de
Naţional, niveluri de educaţie.
agregare
Reflectă gradul de prioritate acordat de Guvern finanţării sistemului de
Interpretare educaţie şi formare profesională. Calculat pe niveluri de educaţie reflectă
prioritatea acordată unuia sau altuia dintre acestea.
Cheltuielile publice totale pentru educaţie trebuie să includă toate
Standarde de cheltuielile realizate prin bugetele tuturor ministerelor şi structurilor
calitate şi limite naţionale şi locale de administrare având ca obiect activităţi de educaţie şi
formare profesională.

De asemenea, din analiza metodologiilor la nivel internațional a rezultat faptul că sistemul

Național de Indicatori pentru Educație trebuie să cuprindă atât indicatori primari, cât și
indicatori relativi/derivați. Institutul Național de Statistică, Ministerul Educației Naţionale,

41
ARACIP și alte instituții specializate colectează categorii multiple de date primare pe care le
sintetizează (centralizează / agregă) în indicatori primari în domeniul educației precum:
- indicatori de context;
- indicatori privind resursele sistemului de educație;
- calitatea educației;
- participarea la educaţie;
- eficacitatea și eficienţa internă a sistemului de educaţie;
- niveluri absolvite și rezultate ale educației;
- indicatori privind învățarea permanentă.

În Ghidul privind utilizarea sistemulu național de indicatori for fi oferite exemple de

indicatori primari care se încadrează în categoriile de indicatori specifici educației inițiale.

De asemenea, în vederea obţinerii unei imagini cât mai relevante asupra evoluțiilor
înregistrate pe ansamblul sistemului de învățământ, a tendințelor manifestate la nivelul
diferitelor componente sau segmente ale acestuia, a efectelor politicilor în domeniu, alături de
indicatorii primari și pe baza acestora, se utilizează şi o serie largă de indicatori derivaţi.

Ca și în cazul indicatorilor primari, Ghidul va oferi exemple de indicatori derivați, care

acoperă unele dintre domeniile indicatorilor de bază cuprinse în sistemele Eurostat, OECD şi
UNESCO.

CONCLUZII

După cum am văzut, principalele surse de indicatori statistici pentru educație - UNESCO,
OECD şi Uniunea Europeană - au creat un sistem comun de colectare anuală a datelor (UOE).
România face deja parte din acest sistem integrat, prin intermediul Institutului Naţional de
Statistică și începând cu anul 2005 a promovat un prim sistem național de indicatori în
domeniul educației.
Analiza evoluțiilor la nivel internațional, dar și a schimbărilor din sistemul românesc de
educație (infrastructură, utilizarea pe scară mai largă a TIC, dezvoltarea politicilor bazate pe
evidențe etc.) demonstrează oportunitatea unui demers de revizuire a sistemului de indicatori.
În continuare persistă provocări legate de dificultatea de a suprinde în statisticile oficiale
anumite fenomene precum abandonul sau absenteismul ascuns, contextele nonformale sau
informale de învățare, determinarea cheltuielilor pentru educație din surse private etc. Cu

42
toate acestea, în anii următori, ne așteptăm ca procesul de revizuire a indicatorilor să continue
și să fie din ce în ce mai bine valorificat în diferite procese de decizie. Ca orice produs
cultural, indicatorii nu sunt infailibili. Studiul comparativ realizat în 2005 concluziona că, în
acest domeniu, cercetarea trebuie să fie continuă, intensă şi din ce în ce mai specializată, iar
această perspectivă este în prezent la fel de actuală. În intervalul unui deceniu constatăm o
evoluţie substanţială, atât în ceea ce priveşte metodologia de grupare şi descriere, cât şi modul
de calculare al unor indicatori.
Opțiunea României trebuie să se înscrie în tendinţele actuale care favorizează folosirea unui
corp comun de "indicatori de bază", la care se adaugă numeroase variaţii, în funcţie de
anumite contexte sau de priorităţi.
Sistemul național de indicatori necesită respectarea Indicatorilor mondiali ai învăţământului
(WEI), Indicatorii Educaţia pentru toţi (EFA), Indicatorii Statisticii Europene (EUROSTAT),
indicatorii UNESCO, indicatorii OECD, indicatorii Calităţii pentru Educaţia permanentă (EU)
şi setul compatibil de indicatori OECD, UNESCO şi EUROSTAT.
Am selectat în consecință 5 domenii de bază la care se adaugă o dimensiune transversală,
privind calitatea:
- indicatori de context (general, ocuparea forței de muncă, demografie, ;
- indicatori privind resursele sistemului de educație (finanțarea, resurse umane, resurse
materiale;
- participarea la educație (pe ansamblul sistemului, pe niveluri de învățământ;
- eficacitatea și eficiența internă a sistemului de educație (rezultatele elevilor şi rezultatele
pe piaţa forţei de muncă).
- Niveluri absolvite și rezultate ale educației (rezultate la evaluările naționale, inclusiv
examene de certificare a competențelor profesionale, rezultate la evaluările internaționale,
competențe lingvistice, niveluri de învățământ absolvite).
În funcţie de priorităţile sistemului de educație, este posibil ca prin anchete speciale să fie
colectate informații suplimentare privind mediul de învăţare şi organizarea şcolilor, învăţarea
permanentă, profesia didactică, educaţia copilului mic etc.
România va putea astfel să participe activ la eforturile Uniunii Europene de a crea un sistem
complex de indicatori care acoperă educaţia şi formarea profesională (LLL). EUROSTAT
rămâne principalul nostru cadru operaţional, ceea ce însă nu exclude posibilitatea de a folosi
și alte surse pentru evaluarea politicilor sociale, de incluziune sau de dezvoltarea resurselor
umane, aspecte care au nevoie de o perspectivă multidimensională.

43
LISTA INDICATORILOR PROPUȘI PENTRU A FACE PARTE DIN
SISTEMUL NAȚIONAL DE INDICATORI ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI

Lista completă a indicatorilor, pe această structură, este prezentată în continuare.

1. INDICATORI DE CONTEXT

1.1. Contextul economic general

1. Produsul Intern Brut pe locuitor
2. Rata anuală a inflaţiei

1.2. Ocuparea forţei de muncă

1. Ponderea populaţiei ocupate pe activităţi economice
2. Rata şomajului BIM
3. Rata şomajului de lungă durată
4. Rata şomajului înregistrat

1.3. Indicatori demografici

1. Populaţia
2. Populaţiei de 0-29 ani pe vârste și grupe de vârstă (3-5, 6-10, 11-14, 15-18, 19-23 ani)
3. Prognoza populaţiei pe grupe de vârstă corespunzătoare nivelurilor de învățământ
preșcolar (3-5 ani), primar (6-10 ani) și secundar inferior (11-14 ani) până în anul
2020
4. Rata natalităţii
5. Rata specifică de mortalitate la populaţia în vârstă de 0-5 ani
6. Rata sporului natural

2. INDICATORI PRIVIND RESURSELE SISTEMULUI DE EDUCAȚIE

2.1. Finanțarea
1. Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din PIB
2. Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din totalul cheltuielilor publice
3. Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din cheltuielile totale pentru educaţie
4. Cheltuielile de la bugetul de stat pe elev/student
5. Cheltuielile de personal, ca % din cheltuielile totale pentru educaţie
6. Cheltuielile cu pregătirea profesională şi evaluarea cadrelor didactice pe elev

2.2. Resurse umane

1. Ponderea personalului didactic din învățământ (ISCED 0-6) în totalul populației
ocupate

44
 2. Numărul de cadre didactice, pe niveluri de învățământ (ISCED 0-6)
3. Ponderea cadrelor didactice femei (ISCED 0-6)
4. Ponderea personalului didactic calificat (ISCED 0-3)
5. Ponderea personalului didactic necalificat (ISCED 0-3)
6. Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) (ISCED 0-3)
7. Ponderea personalului didactic cu timp parţial de lucru (ISCED 0-3)
8. Ponderea unităţilor de învăţământ care funcţionează integral cu personal didactic calificat
9. Ponderea femeilor cu funcţii de conducere (director) (ISCED 0-3)
10. Raportul elevi cadru didactic (ISCED 0-3)
11. Numărul mediu de elevi pe clasă (ISCED 0-3)
12. Ponderea unităţilor de învăţământ în care funcționează grupe/clase cu efective de elevi
sub minim / peste maxim în raport cu prevederile legale (ISCED 0-3)
13. Ponderea grupelor/claselor cu efective de elevi sub minim / peste maxim în raport cu
prevederile legale (ISCED 0-3)

2.3. Resurse materiale

2.3.1. Unități de învățământ

1. Numărul unităţilor şcolare /instituțiilor din învăţământul preuniversitar și terțiar non-
universitar /universitar
2. Numărul unităţilor de învăţământ cu predare în limba minorităților, pe limbi de predare
3. Numărul unităţilor de învăţământ care asigură studiul limbii materne (disciplinele Limba
minorităţilor şi Istoria şi cultura minorităţilor)
4. Numărul unităţilor de învăţământ în care funcționează clase cu predare simultană
(ISCED 1-2)
5. Ponderea unităţilor de învăţământ în care funcționează clase cu predare simultană
6. Numărul unităţilor care asigură activități educaționale extracurriculare (palate ale
copiilor, cluburi ale copiilor)

2.3.2. Resurse materiale ale unităților de învățământ

1. Ponderea unităţilor de învăţământ (ISCED 1-4) care au laboratoare şcolare
2. Ponderea unităţilor de învăţământ (ISCED 1-4) care au ateliere şcolare
3. Ponderea unităților de învățământ (ISCED 1-4) care au săli de sport
4. Numărul mediu de volume şi publicaţii pe elev (ISCED 1-4)
5. Numărul de elevi ce revine la un calculator (ISCED 1-4)
6. Ponderea unităţilor de învăţământ secundar (gimnaziu şi liceu) care utilizează cel puţin
15 calculatoare în activitatea cu elevii
7. Ponderea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu acces la Internet

3. CALITATEA EDUCAȚIEI

Din această categorie fac parte o serie de indicatori care se regăsesc în categoriile:

• Resursele sistemului de educație (financiare, umane și materiale);

• Participare (rata brută, netă și netă ajustată de cuprindere etc.);
• Eficacitatea și eficiența învățământului (rata repetenţiei, rata de supravieţuire şcolară,
coeficientul de eficienţă ș.a.)
• Niveluri absolvite și rezultate ale educației (rezultate la evaluări naționale și

45
 internaționale, rata de absolvire, rata de ocupare a absolvenților diferitelor niveluri de
învățământ etc.).

4. PARTICIPAREA LA EDUCAŢIE

4.1. Participarea la toate nivelurile de educație

1. Numărul elevilor /studenților, pe niveluri de învățământ (ISCED 0-6)
2. Ponderea elevilor şi studenţilor (ISCED 0-6) în populaţia totală
3. Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăţământ
4. Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste în toate nivelurile de învăţământ
5. Speranța de viață școlară pentru copiii în vârstă de 3/6 ani

4.2. Învățământ preșcolar

1. Rata brută de cuprindere a copiilor
2. Rata netă de cuprindere a copiilor
3. Rata netă ajustată
4. Rata specifică de cuprindere pe vârste
5. Ponderea copiilor de la 4 ani până la vârsta obligatorie de şcolarizare (6 ani) înscrişi în
instituţii de educaţie
6. Durata medie de frecventare a învăţământului preșcolar
7. Numărul copiilor înscriși în unități de învățământ (grădinițe) cu predare în limba
minorităților
8. Ponderea copiilor cu CES în învăţământul special
9. Ponderea copiilor cu CES în învăţământul de masă

4.3. Învățământ primar și gimnazial

1. Ponderea elevilor intraţi în clasa pregătitoare (CP) care au frecventat învăţământul
preşcolar
2. Rata aparentă brută de admisie
3. Rata netă de admisie
4. Rata de tranziţie în învăţământul secundar inferior (ISCED 2)
5. Ponderea absolvenților învățământului primar (clasa a IV-a) care intră în învățământul
secundar inferior (clasa a V-a)
6. Rata brută de cuprindere şcolară în învăţământul primar şi gimnazial
7. Rata netă de cuprindere şcolară în învăţământul primar şi gimnazial
8. Rata netă ajustată de cuprindere şcolară în învăţământul primar şi gimnazial
9. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste
10. Durata medie de frecventare a învăţământului primar și gimnazial
11. Numărul elevilor care studiază în unităţi de învăţământ cu predare în limba minorităților
12. Numărul elevilor care studiază disciplinele Limba minorităţilor şi Istoria şi cultura
minorităţilor,
13. Ponderea elevilor cu CES în învăţământul special
14. Ponderea elevilor cu CES în învăţământul de masă

4.4. Învăţământ secundar superior

1. Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior (clasa a IX-a) (ISCED 3)
2. Ponderea absolvenților învățământului secundar inferior (clasa a VIII-a) care intră în

46
 învățământul secundar superior (clasa a IX-a)
3. Rata de tranziţie în învățământ post-obligatoriu (ciclul superior al liceului - clasa a XI-
a) elevilor din învățământul liceal (ciclul inferior)
4. Rata de tranziţie în învăţământul post-obligatoriu (clasa a XI-a - învățământ
profesional ) a elevilor din învățământul profesional
5. Ponderea absolvenţilor învăţământului profesional admiși în ciclul superior al liceului
(clasa a XI-a)
6. Rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior (ISCED 3), pe rute de
formare (liceu, învăţământ profesional)
7. Rata netă de cuprindere şcolară în învăţământul secundar superior (ISCED 3), pe rute
de formare (liceu, învăţământ profesional)
8. Rata netă ajustată de cuprindere şcolară în învăţământul liceal
9. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste în învăţământul secundar superior
(ISCED 3), pe rute de formare (liceu, învăţământ profesional)
10. Rata brută de cuprindere în învăţământul obligatoriu (clasa pregătitoare – clasa a X-a)
11. Rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu (clasa pregătitoare – clasa a X-a)
12. Rata netă ajustată de cuprindere în învăţământul obligatoriu (clasa pregătitoare – clasa
a X-a)
13. Rata brută de cuprindere în învăţământul post-obligatoriu (ciclul superior al liceului -
clasele XI-XII/XIII; învăţământ profesional - clasa a XI-a)
14. Rata netă de cuprindere în învăţământul postobligatoriu (ciclul superior al liceului -
clasele XI-XII/XIII; învăţământ profesional - clasa a XI-a)
15. Durata medie de frecventare a învățământului liceal / profesional
16. Numărul elevilor care studiază în unităţi de
învăţământ cu predare în limba minorităților, pe limbi de predare
17. Numărul elevilor care studiază disciplinele Limba minorităţilor şi Istoria şi cultura
minorităţilor
18. Ponderea elevilor cu CES înscriși învăţământul
special secundar superior (liceu, învățământ profesional)
19. Ponderea elevilor cu CES înscriși învăţământul
secundar superior de masă (liceu, învățământ profesional)

4.5. Învăţământ terțiar non-universitar /terţiar universitar

1. Rata de tranziţie în învăţământul în învăţământul terțiar non-universitar și terţiar
universitar
2. Ponderea absolvenților învățământului liceal (clasa a XII-a/XIII-a) admiși în
învățământul post-secundar (terțiar non-universitar / terțiar universitar)
3. Rata netă de intrare /admisie /acces în învățământul terțiar universitar
4. Rata brută de cuprindere în învăţământul terțiar non-universitar
5. Rata brută de cuprindere în învăţământul terţiar universitar
6. Rata netă de cuprindere în învăţământul terțiar universitar
7. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învăţământul terțiar non-universitar
8. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învăţământul terţiar universitar
9. Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, ştiinţe şi tehnologie
10. Numărul elevilor / studenților care studiază în
instituții de învățământ /secții cu predare în limba minorităților
11. Numărul studenţilor străini înscrişi în învăţământul terţiar universitar, după sex și țara
de origine
12. Ponderea studenţilor străini înscrişi în învăţământul terţiar universitar
13. Numărul studenţilor români care studiază în străinătate, pe ţări, domenii de studiu și

47
 sex
14. Ponderea studenţilor români care studiază în străinătate
15. Indicele parităţii de gen IPG
16. Ponderea studenţilor cu CES în învăţământul
terțiar non-universitar / terţiar

5. EFICACITATEA ȘI EFICIENŢA INTERNĂ A SISTEMULUI DE EDUCAŢIE

1. Proporţia repetenţilor (toate nivelurile de învățământ)
2. Rata repetenţiei (învățământ preuniversitar)
3. Rata abandonului şcolar (anual, prin metoda intrare – ieșire) (toate nivelurile de
învățământ)
4. Proporția promovaților (învățământ preuniversitar)
5. Rata de supravieţuire, pe clase (învățământ preuniversitar)
6. Coeficientul de eficienţă (învățământ preuniversitar)
7. Numărul mediu de ani intrare pe absolvent (învățământ preuniversitar)
8. Ponderea copiilor din afara sistemului de educație (învățământ preuniversitar)

6. NIVELURI ABSOLVITE ȘI REZULTATE ALE EDUCAȚIEI

6.1. Rezultate la evaluările naționale

6.1.1. Rezultate la evaluarea de la finalul clasei a II-a / a IV-a / a VI-a

1. Rezultatele la evaluarea națională organizată la finalul clasei a II-a/ a IV-a /a VI-a

6.1.2. Rezultate la evaluarea de la finalul învăţământului gimnazial (clasa a VIII-a)

1. Rezultatele elevilor la evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a (EN
VIII)
2. Ponderea elevilor care au susţinut probele de evaluare, din totalul elevilor înscriși în
clasa a VIII-a
3. Ponderea elevilor care au susţinut probele de evaluare, din totalul de absolvenţi ai
clasei a VIII-a
4. Procentul de promovare a testelor de evaluare la evaluarea națională din clasa a VIII-a
din totalul elevilor înscriși în clasa a VIII-a
5. Procentul de promovare a testelor de evaluare la evaluarea națională din clasa a VIII-a
din totalul de absolvenţi ai clasei a VIII-a
6. Procentul de promovare a testelor de evaluare la evaluarea națională din clasa a VIII-a
din totalul elevilor care au participat la evaluare

6.1.3. Rezultate la examenul de bacalaureat

1. Rezultatele elevilor la examenul de bacalaureat
2. Ponderea elevilor din clasele terminale de liceu (clasa a XII-a / a XIII-a) care au
participat la examenul de bacalaureat, din totalul elevilor înscriși în clasa a XII-a / a
XIII-a din anul curent
3. Ponderea elevilor din clasele terminale de liceu (clasa a XII-a / a XIII-a) care au
participat la examenul de bacalaureat, din totalul absolvenţilor de liceu din anul curent
4. Procentul de promovare a examenului de bacalaureat din totalul elevilor înscriși în
clasa a XII-a /a XIII-a din anul curent

48
 5. Procentul de promovare a examenului de bacalaureat din totalul absolvenţilor clasei a
XII-a /a XIII-a din anul curent
6. Procentul de promovare a examenului de bacalaureat din totalul participanţilor la
examen din anul curent

6.1.4. Rezultate la examene de certificare a competenţelor profesionale

Certificarea absolvenţilor învăţământului profesional şi ai ciclului inferior de liceu
(licee tehnologice şi vocaţionale):
1. Ponderea absolvenţilor clasei a X-a de liceu (filierele tehnologică şi vocaţională)
care au finalizat un stagiu de pregătirea practică şi au susţinut examenul de
certificare a calificării
2. Ponderea absolvenţilor clasei a X-a de liceu (filierele tehnologică şi vocaţională)
care au obţinut certificat de calificare profesională
3. Ponderea absolvenţilor de învăţământ profesional care au susţinut examenul de
certificare a calificării
4. Ponderea absolvenţilor de învăţământ profesional care au obţinut certificat de
calificare profesională
Certificarea absolvenţilor ciclului superior de liceu (licee tehnologice şi vocaţionale):
1. Ponderea absolvenţilor clasei a XII-a / a XIII-a de liceu (filierele tehnologică şi
vocaţională) care au susţinut examenul de certificare a calificării
2. Ponderea absolvenţilor clasei a XII-a / a XIII-a de liceu (filierele tehnologică şi
vocaţională) care au obţinut certificat de calificare profesională
Certificarea absolvenţilor învăţământului terţiar non-universitar:
1. Ponderea absolvenţilor de învăţământ postliceal care au susţinut examenul de
certificare a calificării
2. Ponderea absolvenţilor de învăţământ postliceal care au obţinut certificat de
calificare profesională

6.2. Rezultate la evaluări internaționale

1. Rezultatele la evaluări internaționale (PIRLS, TIMSS, PISA)
2. Ponderea elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la lectură

6.3. Competențe lingvistice

1. Ponderea elevilor în funcție de numărul de limbi moderne studiate
2. Ponderea elevilor, în funcție de limba străină studiată
3. Numărul mediu de limbi moderne studiate pe elev (ISCED 1-3)

6.4. Niveluri de învățământ absolvite

1. Proporția absolvenților (cu sau fără promovarea examenelor finale)
2. Rata de absolvire, pe niveluri de educație
3. Ponderea populaţiei în vârstă de 20-24 ani care a absolvit cel puţin învăţământul
secundar superior (ISCED 3)
4. Ponderea absolvenţilor în domeniul matematicii, ştiinţei şi tehnologiei
5. Rata de alfabetizare a adulţilor (15 ani şi peste)24
6. Rata de alfabetizare a populaţiei în vârstă de 15 – 24 ani25
7. Indicele parităţii alfabetizării (raportul ratelor de alfabetizare femei / bărbaţi)
8. Numărul adulţilor analfabeţi

24
Acest indicator este semnificativ şi pentru cererea de educaţie.
25
Idem 5.

49
6.5. Niveluri de învățământ absolvite și statut ocupațional
1. Ponderea populaţiei active (15 – 64) ani, pe niveluri de educaţie
2. Ponderea populaţiei cu studii superioare (ISCED 5 şi 6) în populaţia în vârstă de 25-64
ani
3. Ponderea populaţiei cu studii superioare (ISCED 5 şi 6) în populația în vârstă de 30-
34 ani.
4. Ponderea populaţiei ocupate de 25-64 ani, pe niveluri de educaţie
5. Rata de ocupare a populaţiei de 25-64 ani, pe niveluri de educaţie
6. Ponderea șomerilor înregistrați în vârstă de 25-64 ani, pe niveluri de educaţie
7. Rata şomajului BIM la persoanele în vârstă de 25-64 ani, pe niveluri de educație

6.6. Tranziţia de la şcoală la muncă, părăsirea timpurie a sistemului de educaţiei şi

formare
1. Ponderea populaţiei tinere (15-24 ani) ocupate, pe niveluri de educaţie
2. Rata de ocupare a tinerilor în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de educaţie
3. Ponderea șomerilor înregistrați în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de educaţie
4. Rata şomajului BIM la tinerii în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de educație
5. Rata şomajului de lungă durată la tinerii în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de educație
6. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație (populația în vârstă de 18-24 ani
care nu a terminat învățământul secundar superior și nu este cuprinsă în sistemul de
educație și formare)
7. Rata de inserţie a absolvenţilor diferitelor niveluri de educaţie şi formare profesională
la 6 luni /1 an după absolvire

7. INDICATORI PRIVIND ÎNVĂȚAREA PERMANENTĂ

7.1. Participare
1. Rata de participare a adulţilor (25-64 ani) la educaţie şi formare profesională
2. Rata de participare a populaţiei ocupate în vârstă de 25-64 ani la educaţie și formare
profesională continuă
3. Rata de acces a angajaților la cursurile de formare profesională continuă
4. Rata globală de acces a angajaților la cursurile de formare profesională continuă
5. Ponderea populaţiei adulte ocupate (25-64 ani) care participă la activităţi de învăţare
non-formală relevante pentru specificul locului de muncă
6. Rata de participare a şomerilor înregistraţi la cursuri de formare profesională
7. Rata de participare a şomerilor în vârstă de 15-24 ani la cursuri de formare profesională
8. Durata medie a cursurilor de formare profesională continuă pe participant
9. Ponderea populaţiei în vârstă de 25-64 ani care utilizează Internetul

7.2. Investițiile în formare profesională continuă

1. Cheltuielile publice pentru programe privind piaţa muncii, ca % din PIB
2. Costul total al formării profesionale continue, ca % din costul forţei de muncă
3. Costul mediu al cursurilor de formare profesională continuă, pe participant
4. Costul mediu orar al cursurilor de formare profesională continuă
5. Costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri de formare profesională continuă
6. Ponderea cheltuielilor cu formarea profesională a şomerilor în totalul cheltuielilor
pentru măsurile active (%)
7. Costul mediu pe şomer-beneficiar de cursuri gratuite de formare profesională

50
7.3. Impactul formării profesionale continue
1. Rata de inserţie pe piaţa muncii a şomerilor participanţi la cursuri de formare
profesională continuă
2. Rata de inserţie pe piaţa muncii a şomerilor în vârstă de 15-24 ani participanţi la cursuri
de formare profesională continuă

51