SC El M1.C5

MODULUL 1 Capitolul V
SUPORT DE CURS
ELECTRICIAN ÎN CONSTRUCȚII
Cod COR: 713701
Nivelul de instruire: 2 (studii medii)
2014
Formator: ing. Gheorghe Bucătaru

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C5)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 1 din 127
Capitolul V
Elemente de bază standardizate pentru reprezentarea instalațiilor Pag.03
Reprezentări convenționale pentru instalații electrice Pag.21
Măsurarea parametrilor la instalațiile electrice Pag.37
Instalații şi aparate electrice de joasă tensiune Pag.59
Instalații electrice de curenți slabi Pag.67
Instalații de paratrăsnet şi priză de pamânt Pag.76
Priza de pământ (împământarea) Pag.113
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
Pag 2 din 127
Elemente de bază standardizate pentru reprezentarea instalațiilor
SIMBOLURI GRAFICE UTILIZATE ÎN SCHEMELE DE ACŢIONĂRI ELECTRICE
Orice schema electrica, care se doreste a fi utilizata în actionarile electrice, este supusa
simbolizarii grafice conform standardelor în vigoare SR EN - 60417 (semne conventionale în
electrotehnica), respectiv simbolurilor grafice utilizate pentru scheme electrice - SR EN 60617.
Simbol Standard/SECŢIUNEA Descriere
SR EN 60617 - 707 - 22 - 01 Eclator
Paratraznet
SR EN 60617 - 707 - 22 - 03
Descarcator

SR EN 60617 - 707 - 21 - 07
Siguranta fuzibila -
întreruptor
SR EN 60617 - 707 - 21 - 08
separator
SR EN 60617 - 707 - 21 - 09
întreruptor - separator
(separator de sarcina)
Pag 3 din 127
Întreruptor pârghie, semn

general, semn utilizat în
schemele monofilare
SR EN 60617 - 707 - 21 - 01
Siguranta fuzibila, semn

general
SR EN 60617 - 707 - 15 - 01
Bobina de releu, simbol

general
Dispozitiv de comanda,
simbol general
SR EN 60617 - 707 - 15 - 21
Dispozitiv de comanda al
unui releu termic
SR EN 60617 - 707 - 09 - 03
Contact normal închis al

unui releu termic (contact
activat prin efect termic).
SR EN 60617 - 707 - 15 - 08
Întreruptor - separator,
separator de sarcina
Pag 4 din 127
SR EN 60617 - 707 - 15 - 09
Întreruptor - separator
(separator de sarcina) cu
deschidere automata
provocata de un releu de
masura sau un declansator
încorporat
SR EN 60617 - 707 - 13 - 02
Contactor
Contact principal de
închidere al unui contactor
(Contact deschis în pozitia

neactivata)
SR EN 60617 - 707 - 13 - 03
Contactor cu declansare
automata provocata printr-
un releu de masura
încorporat
SR EN 60617 - 707 - 13 - 05
Întreruptor de putere
Disjunctor

SR EN 60617 - 707 - 07 - 01
Întreruptor cu comanda
manuala, simbol general
Pag 5 din 127
SR EN 60617 - 707 - 07 - 02
Întreruptor cu buton de
apasare care contine
contact de închidere
(deschidere) si cu revenire
automata
SR EN 60617 - 707 - 05 - 01(03)
Contact de închidere
temporizat când
dispozitivul care contine
contactul este activat (cu
temporizare la închidere-
deschidere)
SR EN 60617-707 - 05 - 02 (04)
temporizat când
dispozitivul care contine
contactul nu mai este
activat (cu temporizare la
închidere)
SR EN 60617 - 707 - 02 - 01
(contact de lucru, contact
normal deschis)
Simbol general de
întreruptor
SR EN 60617 - 707 - 02 - 03 Contact de deschidere

(contact de repaus, contact
CEI 60617 - 7 / 1999 normal închis)
Pag 6 din 127
Simbol Standard / SECŢIUNEA Descriere
SR EN 60617 - 6
Masina de curent continuu
Excitatie:
a - independenta;
b - serie;
c - derivatie; d - mixta
SR EN 60617 - 6 06 - 06 / 01- 05 / Motor de curent alternativ: a - serie,

monofazat; b - cu repulsie, monofazat; c - serie, trifazat; d - asincron trifazat cu rotorul în
scurtcircuit; e - asincron cu rotorul bobinat; f - generator sincron, trifazat cu rotor în stea si
neutru accesibil
SR EN 60617 - 6 13 / 01, 02, 03,04, 05, Transformatoare
SR EN 60617 /06 - 10 /15, 16 06 - 11 - 01, 02, 03, 04, 05, 06
Pag 7 din 127
Pag 8 din 127
Pag 9 din 127
Pag 10 din 127
Semne convenţionale ale aparatelor electrice
Standardele nu conţin semne pentru toate utilizările posibile, de aceea anumite semne
convenţionale se pot obţine prin combinarea celor existente. În tabelul de mai sus sunt
prezentate cele mai uzuale semne convenţionale folosite pentru reprezentarea aparatelor
electrice în scheme electrice. Semnele convenţionale se pot utiliza atât pentru reprezentarea
aparatelor electrice pe verticală, cât şi pe orizontală prin rotirea lor.
Marcarea aparatelor si echipamentelor pe schemele electrice / simbolurile literele se

completeaza in felul urmator :
-dupa simbol se trece un nr. ce reprezinta numarul de ordine al echipamentului in cadrul grupei
din care face parte
-inaintea simbolului se trece un nr. ce reprezinta marca subansamblului
Exemplu: 2c24 (contactorul nr.24 in tabloul / dulapul nr.2)
-sirurile de cleme se simbolizeaza prin litera L precedata de o cifra care arata nr. sirului
.........................24L-14 (sirul de cleme 24, clema nr.14)
Pag 11 din 127
SIMBOLURI UTILIZATE IN SCHEMELE ELECTRICE:
Pag 12 din 127
Pag 13 din 127
Pag 14 din 127
Pag 15 din 127
PRINCIPII DE ALCĂTUIRE A SCHEMELOR DE COMANDA A
ACTIONARILOR ELECTRICE
Comenzile automate în instalatiile electrice se realizeaza fara participarea directa a omului. În

cazul unor comenzi, omul poate da un impuls pentru realizarea unui regim de functionare si poate
sa controleze acest regim. În alte cazuri, chiar si primul impuls de comanda este dat de
dispozitive automate. Realizarea efectelor dorite, de pornire - oprire sau reglare a diversilor
parametri dintr-o instalatie se obtin prin alcatuirea unor scheme de comanda adecvate.
Schemele de comanda trebuie sa fie cât mai simple, în sensul ca ele sa fie realizate cu un
numar cât mai redus de aparate si contacte.
Alcatuirea schemelor de comanda are la baza o cunoastere în amanunt a instalatiei ce

trebuie comandata, precum si a functionarii individuale si în diverse m 525p157f ontaje a
aparatelor ce alcatuiesc schema respectiva. Schemele de comanda trebuie sa fie sigure în
functionare.
Pentru realizarea comenzilor automate locale si reglarii diversilor parametri, punctul de

plecare este întotdeauna schema tehnologica a procesului asupra caruia trebuie actionat.
Semnele conventionale folosite în comenzile la distanta si automate ale instalatiilor electrice

sunt redate în tabelul 1.
Realizarea schemelor într-o forma coerenta, accesibila si acceptabila pentru un cerc larg
de utilizatori se bazeaza pe anumite simboluri grafice standardizate (a se vedea SR CEI 60617
- 1.13).
În functie de numarul de conductoare, dispozitive sau elemente reprezentate printr-un
singur simbol, se pot distinge doua metode de reprezentare a schemelor:
în reprezentarea multifilara, fiecare conductor sau dispozitiv/aparat aflat pe traseul
conductorului este reprezentat printr-un simbol individual;
în reprezentare monofilara, doua sau mai multe conductoare sunt reprezentate printr-o
singura linie; de exemplu, o singura linie poate reprezenta:
circuitele unui sistem polifazat;
circuitele sau conductoarele care apartin aceleiasi cai de semnal;
circuite care urmeaza acelasi traseu fizic.
Fiecare simbol grafic trebuie realizat astfel încât:
- sa rezulte o forma cât mai simpla, dimensiuni si proportii convenabile atât pentru
întelegerea si reproducerea simbolului, cât si fata de alte simboluri;
Pag 16 din 127
- sa poata fi desenata usor atât manual cât si prin sisteme CAD;
- sa îndeplineasca conditiile cerute de aplicarea sistemelor CAE;
- sa nu fie o reprezentare pictoriala a obiectului respectiv, majoritatea simbolurilor

indicând functia obiectului.
Simbolurile sunt desenate astfel încât sa poata fi suprapuse pe o grila cu un anumit modul
(1,8; 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20 mm). Standardele CEI actuale folosesc grila având M = 2,5 mm.
Unui simbol (fig. 1.1) i se ataseaza anumite puncte de referinta (puncte nodale - de
conexiune). Nodurile cele mai importante sunt nodurile electrice (E) destinate conectarii la o retea
electrica si nodurile de legatura (L) care arata legaturile (de natura mecanica - M -, hidraulica - H
-, optica - O -, pneumatica - P -).
Fig. 1.1.
Marimea unui simbol depinde de textul sau grafica incluse si de numarul de noduri de
conexiune necesar.
Laturile dreptunghiului sau diametrul cercului trebuie sa fie un multiplu de 2M sau (pentru
simboluri mai mici) 1,5M, 1M, 0,5M.
Grosimea unei linii va fi 0,1M.
Schema de lucru cuprinde legaturile dintre aparate si masina sau dintre elementele
componente ale acestora legate între ele în ordinea functionala. Schema este compusa în
întregime din circuite asezate în ordinea logica, pentru a permite întelegerea usoara a
functionarii. Schema desfasurata se compune din doua circuite: de forta si de comanda.
Circuitele partii de comanda au destinatia de a asigura protectia la scurtcircuit a

schemei, realizeaza comenzile motoruluisi automentinerea comenzilor de pornire - oprire.
În figura 1.2 sunt redate: schema de distributie monofilara si schema desfasurata pentru
comanda automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit, cu pornire directa.
Pag 17 din 127
Instalatia este prevazuta cu un tablou în care sunt montate toate aparatele. În functie de
numarul tablourilor se stabileste numarul regletelor cu conectori.
Pe partea de mijloc a conectorilor se noteaza numarul conectorului. În partea stânga sunt

trecute sosirile de la aparate, iar în partea dreapta sunt trecute plecarile la aparatele din
instalatie.
Aparatele sunt prevazute cu borne care permit realizarea conexiunilor. Pentru identificarea lor
se monteaza pe fiecare conductor tile de culoare alba (piese tubulare din material plastic prin
care trece conductorul de legatura), pe care se scrie cu tus negru indicativul aparatului si borna la
care pleaca conductorul, respectiv aparatul si borna de unde vine conductorul(eticheta).
Cea mai simpla schema de protectie a unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit
este redata în figura 1.2.
Aceasta schema poate realiza atât protectia la scurtcircuit cât si protectia la suprasarcina.
Schema are în compunere aparate de protectie la suprasarcina (bloc de relee termice - e4)
precum si aparate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile e1, e2, e3, e5 si e6).
Schema poate realiza pornirea si oprirea unui motor asincron trifazat cu rotorul în
scurtcircuit.
Foarte important în montaj este sa se dispuna de scheme de conexiuni cât mai clare, care se
pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.
Documentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate în instalatiile electrice cuprinde, pe
lânga diverse tipuri de scheme, specificatia echipamentelor, jurnale de cabluri si conductoare.
Pag 18 din 127
Fig. 1.2. Pornirea automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit.
Foarte important în montaj este sa se dispuna de scheme de conexiuni cât mai clare, care se
pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.
Documentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate în instalatiile electrice cuprinde, pe
lânga diverse tipuri de scheme, specificatia echipamentelor, jurnale de cabluri si conductoare.
Exista mai multe posibilitati de realizare a schemelor de comanda. În figura 1.3 sunt redate
câteva posibilitati de întocmire a schemelor de comanda.
Urmarind schema electrica din figura 1.3 putem specifica:

- alimentarea se face de la o retea trifazata prin sigurantele fuzibile e1,e2,e3;
- din sigurantele fuzibile curentul este distribuit la contactele de forta ale contactorului 1C;
- releul termic e4 face posibila protectia la suprasarcina pentru circuitul nostru, în
consecinta este necesar sa efectuam o legatura, prin intermediul unor conductoare, între
contactorul 1C si releul termic e4;
- de la releu se duc trei conductoare la motorul m.
În practica acest lucru este specificat prin documentatia tehnica care însoteste schema de
montaj.
Pentru schema din figura 1.2 s-au utilizat aparatele mentionate în specificatia
echipamentului (tabelul 2).
Figura 1.3. Scheme de comanda:
a - alimentare bobina contactor; b - automentinerea la un contactor; c - schema cu

interconditionare; d - schema cu semnalizare; e - alimentarea semnalizarii cu ajutorul
unui transformator; f - alimentarea circuitului de comanda prin intermediul unui
transformator; g - schema cu temporizare (actioneaza un bec de semnalizare); h - schema de
temporizare (actionare un contactor).
Pag 19 din 127
Specificatia echipamentului electric:
Tabelul 2
Nr. DENUMIREA APARATULUI CARACTERISTICI TIP - Nr. bucati SIMBOL

Crt. TEHNICE COD
1. Siguranta fuzibila LFi - 25 / 2031 3 e1 - e2 -
e3
2. Releu termic TSA - 10 A 3670 1 e4
3. Siguranta fuzibila LFm - 25/ 1995 2 e5 - e6
4. Contactor TCA - 10 A/220 V 4001 1 1C
5. Buton oprire 380 V / 2 A 3770 1 bo
6. Buton pornire 380 V / 2 A 3770 1 bp
7. Conductor AFY - 4 mm2
8. Conductor FY - 1,5 mm2
Pornirea si inversarea sensului de rotatie este posibila daca se apeleaza la schema din figura
1.4. Aceasta schema se bazeaza pe inversarea a doua faze între ele - faza R cu faza T.
Figura 1.4. Schema de principiu pentru inversarea sensului de rotatie a motorului asincron
trifazat
Pag 20 din 127
Reprezentări convenționale pentru instalații electrice
Pag 21 din 127
Pag 22 din 127
Gradul de protectie
IP=International Protection
Pag 23 din 127
Pag 24 din 127
Pag 25 din 127
Pag 26 din 127
Pornirea unui motor
Prin apasarea butonului de pornire bp alimentam bobina L care cupleaza contactorul si simultan
cu acesta contactul de automentinere c. Apasand butonul de oprire bo intrerupem alimentarea
bobinei L care decupleaza contactorul si contactul de automentinere c. Aceasta este o schema
pentru contactoarele care au bobina de 380v, pentru cele cu bobina de 220v singura diferenta
este ca releul r nu se mai leaga la faza T ci la nul
Pornirea unui motor in ambele sensuri
Prin apasarea butonului b1 alimentam bobina contactorului 1C care cupleaza contactorul

simultan cu acesta cuplandu-se contactele de automentinere 1C si decupland contactul inchis 2C
care este cosiderat contact de protectie, pentru evitarea unui scurtcircuit in cazul apasari din
Pag 27 din 127
greseala a butonului b2 cand motorul este pornit.Prin apasarea butonului de oprire bo oprim
motorul si ii putem schimba sensul prin apasarea butonului de pornire b2
Pornirea stea triunghi a motoarelor
Prin apasarea butonului de pornire b2 alimentam contactorul C1 si releul de timp d1 .Contactele

c1 se inchid conectand statorul motorului in stea. Contactul c1 permite alimentarea contactorului
C3 , care conecteaza statorul la retea. Dupa trecerea timpului reglat , releul de timp d1 se inchide
, astfel ca C1 isi pierde alimentarea si , inchizand contactul c1 alimenteaza contactorul C2.
Acesta isi inchide contactele principale care conecteaza infasurarile statorului in
triunghi. Contactorul c1 face steaua, c2 triunghiul si c3 ramane cuplat in ambele cazuri
.
circuite electrice cap scara

Circuit electric cap scara
Nulul merge la lampa. Faza merge la borna 1 de la un intrerupator cap scara, bornele 2 si 3
comunica intre ele avand rolul de a inchide si deschide circuitul lampii legata la borna 1 de la
celalalt intrerupator cap scara.
Pag 28 din 127
Pag 29 din 127
circuit cap scara si cruce
Ca la toate circuitele de iluminat nulul se leaga direct la bec iar faza merge la un intrerupator cap
scara.Cele 2 iesiri din cap scara merg la intrerupatorul cruce care face legatura cu celelalte 2
iesiri din ultimul intrerupator cap scara care duce la bec. De retinut ca dupa intrerupatorul cruce
se pot monta oricate intrerupatoare dorim prin inseriere daca se doreste comanda de aprindere
din mai multe locuri
Instalația electrică in locuință

Schema generala
Schema de mai jos e cea intalnita, inca, in cele mai multe locuinte construite in
vremuri tovarasesti si, chiar daca e simplificata, principiala, include toate elementele construc-
tive ale unei instalatii electrice casnice: contor de energie electrica, tablou electric(panou de
sigurante), prize si aparate electrice(masina de spalat, TV, PC, ...), intrerupatoare si lumini(lustre,
aplice), conductoare si doze(de derivatie, de aparat).
Instalatia electrica din locuinta e un circuit de curent alternativ monofazat; monofazat = o singura
faza, unica, numita, de-acu'nainte, Faza; alternativ = alterneaza polaritatea(schimba sensul)
curentului si tensiunii de 50 de
Pag 30 din 127
ori pe secunda, cu frecventa de 50Hz(hertzi) adica, la o toleranta de 1%(daca nu se stabileste
altfel prin contractul de furnizare); valoarea eficace a tensiunii electrice in instalatie este de
230Vca(volti curent alternativ) ±10% - in notatia engleza, Vac(volts alternative current -, conform
standardelor Comisiei Electrotehnice Internationale IEC (International Electrotechnical
Commission).
Conductoarele electrice aflate in tuburile PVC(PolyVinyl Chloride) protectoare sunt trei la numar:
doua pentru alimentarea aparatelor electrice - Faza(firul activ, periculos pt. sanatate), respectiv
Nulul(neutru sau nul de lucru) - si unul pentru protectia chiriasilor la defectele de izolatie ale
aparatelor sau cablurilor electrice - Impamantarea(nul de protectie sau pamant), ca in prizele
Schuko(SchutzKontakt = contact de protectie).
Faza si Nulul trec prin sigurantele de protectie(fuzibile sau automate) ale fiecarui circuit(lumini
sau prize), Impamantarea - niciodata.
Identificarea usoara si sigura a conductoarelor se face dupa un cod standardizat(IEC 60446) al
culorilor:
maro pt. Faza, albastru pt. Nul si doua culori - verde si galben - pt. Impamantare; in instalatiile
electrice si mai vechi poti avea surpriza altor coduri: Faza - negru, Nul - cenusiu, Impamantare -
rosu sau variante monocrome - trei conductoare de-o culoare.
Tablou electric cu protecție SPD

Schema de conectare descarcator de supratensiuni tranzitorii
Pag 31 din 127
Varianta de casa pentru protectia completa - a instalatiei la suprasarcina si scurtcircuit, a
chiriasilor la electrocutare si a aparatelor electrice/electronice la supratensiuni tranzitorii -, include
doua intrerupatoare automate MCB bipolare - C20 pt. SPD-ul clasa 2-a si C32 ca siguranta
generala -, un RCCB de 40A curent nominal si 30mA curent rezidual si trei MCB-uri 1P+N pt.
prize(2 x C16) respectiv lumini(C10).
Conectarea SPD-ului din aceasta schema e valabila
indiferent de numarul circuitelor din instalatie;
SPD-ul impreuna cu intrerupatorul MCB atasat(C20)
poate fi inclus si in schemele prezentate anterior:
tabloul electric cu MCB-uri si tabloul electric cu RCD-uri.
Cutia folosita e de un rand si 12 module; regula celor 50cm - lungimea maxima a cablurilor ce
uneste SPD-ul si MCB-ul de protectie de la intrarea in tablou pana la Impamantare - se respecta
fara probleme.
*** Dispozitivele sunt desenate, pt. claritate, cu spatii intre ele; in practica, conductoarele vizibile
intre dispozitive se trec prin spatele sinei DIN, iar dispozitivele sunt lipite pt. acoperirea corecta a
latimii tabloului si pt. a putea utiliza conectori pieptene pe intrari, dar si pt. autosustinere
mecanica.
Pag 32 din 127
Simbolizare convențională elemente de scheme electrice
Pag 33 din 127
Calculator cablu necesar în curent monofazat
Secțiunea nominalã Sarcina admisibilã de duratã (A)
a conductorului
Cablu cu un conductor în c.c. Cablu cu două conductoare
pământ la +20°C aer, la +30°C pământ la +20°C aer, la +30°C
mm2 Cu Al Cu Al Cu Al Cu Al
1.5 40 - 26 - 32 - 20 -
2.5 54 - 35 - 42 - 27 -
4 70 52 46 36 68 42 37 30
6 90 68 58 46 90 52 48 38
10 122 86 79 63 116 69 66 52
16 160 113 105 82 - 90 89 70
25 206 150 140 128 - 115 118 91
35 249 192 174 145 - 140 145 113
50 296 229 212 176 - 165 176 138
70 365 282 269 224 - 200 224 174
95 438 339 331 271 - 245 271 210
120 499 388 386 314 - 275 314 274
150 561 435 442 361 - 315 361 281
185 637 494 511 412 - 355 412 320
240 743 578 612 484 - 415 484 378
300 843 654 707 548 - 465 - -
400 986 765 859 666 - - - -
500 1125 873 1000 776 - - - -
Pag 34 din 127
Calculator cablu necesar cu 3,4 și 5 conductoare în curent trifazat
Secțiunea nominalã Sarcina admisibilã de duratã (A)

a conductorului
Cablu cu 3 și 4 conductoare. Cablu cu 5 conductoare
1.5 26 - 19 - 18 - 14 -
2.5 34 - 25 - 24 - 19 -
4 44 36 34 27 31 25 26 20
6 56 45 43 34 39 32 32 26
10 75 60 60 47 53 42 45 35
16 98 78 80 63 69 55 60 47
25 128 99 106 83 90 69 80 62
35 157 118 131 102 110 83 98 77
50 185 142 159 124 - - - -
70 228 176 202 158 - - - -
95 275 211 244 190 - - - -
120 313 242 282 220 - - - -
150 353 270 324 252 - - - -
185 399 308 371 289 - - - -
240 464 363 436 339 - - - -
300 524 412 481 377 - - - -
400 600 475 560 444 - - - -
Pag 35 din 127
Calculator cablu necesar cu 1 conductor utilizat în sistem trifazat
Secþiunea nominalã Sarcina admisibilã de duratã (A)

a conductorului Pozare în linie Pozare în treflă
1.5 - - 25 - - - 20 -
2.5 - - 34 - - - 27 -
4 - - 45 - - - 37 -
6 - - 57 - - - 48 -
10 - - 78 - - - 66 -
16 127 - 103 - 107 - 89 -
25 163 - 137 - 137 - 118 -
35 195 151 169 131 165 127 145 113
50 230 179 206 160 195 151 176 138
70 282 218 261 202 239 186 224 174
95 336 261 321 249 287 223 271 210
120 382 297 374 291 326 254 314 244
150 428 332 428 333 366 285 361 281
185 483 376 494 384 414 323 412 320
240 561 437 590 460 481 378 484 378
300 632 494 678 530 542 427 549 433
400 730 527 817 642 624 496 657 523
500 823 649 940 744 698 562 749 603
Pag 36 din 127
Măsurarea parametrilor la instalațiile electrice
MASURAREA PARAMETRILOR INSTALATIILOR ELECTRICE
Măsurarea este o operaţie care are ca scop obţinerea unei informaţii cantitative asupra unei
mărimi. Pentru a efectua o măsurătoare este nevoie de: mărimea de măsurat, unitatea de
măsură, aparatul de măsură şi metoda de măsurare.
Procesul de masurare a marimilor electrice de stare de la bornele producatorului, din nodurile
retelelor electrice sau de la bornele consumatorilor, ofera informatii necesare atat analizei
regimurilor de functionare cat si exploatarii instalatiilor electrice. Pe baza datelor obtinute se pot
trage concluzii referitoare la calitatea energiei electrice, la functionare in conditii sigure a
instalatiei respective cat si referitor la masurile care trebuie luate pentru optimizarea consumurilor
energetice.
In orice aplicatie practica se executa masuratori in timpul executiei, la efectuarea probelor, la
punerea in functiune cat si masuratori periodice in exploatare. Normativul I7/2011 prevede
periodicitatea efectuarii masuratorilor si incercarilor instalatiilor electrice.
Masuratorile pot fi efectuate: de aparate de masura mobile (voltmetre, ampermtre, analizoare
de energie, luxmetre, etc) sau aparate montate pe panourile, pupitrele sau tablourile electrice.
Efectuam masuratori electrice:
1. Masurari Prize de pamant + continuitati la circuitelor de legare la pamant
2. Masuratori in instalatiile de medie

tensiune
Pag 37 din 127
3. Masuratori locale si transmisie la distanta a parametrilor masurati
4. Masurarea temperaturii la incalzirea prin inductie
Pag 38 din 127
5. Masurarea parametrilor marimilor electrice la panourile solare si la centralele eoliene
Pag 39 din 127
6. Masurarea marimilor electrice cu ajutorul aparatelor de masurare montate pe tablourile
electrice
7. Masurarea factorului de putere si a puterii reactive
Pag 40 din 127
8. Masurarea parametrilor instalatiilor electrice pentru
intocmirea bilanturilor energetice si calcularea
eficientei energetice
Pag 41 din 127
9. Masurarea tensiunilor si curentilor de polarizare la statiile de protectie catodica
10. Masurarea curentilor continui intensi de la redresoarele statiilor de tratamente termice

de suprafata
Pag 42 din 127
11. Masurarea parametrilor actionarilor cu motoare electrice
Imcercarile si masuratorile care trebuie efectuate in instalatiile electrice sunt prevazute

in Normativul I7/2011.
 Condiţiile de execuţie a probei Măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor şi

determinarea coeficientului de absorbţie
a) Măsurarea rezistenţei de izolaţie se face cu megohmmetrul, conform tabelului:

Tensiunea înfăşurărilor Tensiunea
megohmmetrului
≤1000 500
1000-3000 1000
> 3000 2500-5000

Se măsoară şi se notează temperatura înfăşurărilor.
De preferinţă, măsurarea se face la temperatura mediului ambiant.
Pag 43 din 127
b) Pentru măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurării rotorice faţă de masă se va utiliza un
megohmmetru de 1000 V.
c) Pentru aprecierea gradului de umiditate
la maşini cu U ≥ 3000 V şi P ≥ 300 kW
(sau ≥ 3000 kVA) se măsoară R60 şi R15
Indicaţiile şi valorile de control
a) valorile obţinute nu trebuie să fie mai
mici de 50% din datele de la PIF, la
aceeaşi temperatură. În lipsa acestora,
rezistenţa de izolaţie trebuie să fie:
- la maşini cu Un ≤ 1000 V
Riz > 1M
- La maşini cu Un > 1000 V,
Riz KUn(V) / [1000 + (S(kVA) / 100)] (M)
Coeficientul K de variaţie a rezistenţei de
izolaţie cu temperatura are valorile:
oC 75 70 60 50 40 30 20 10
K 1,0 1,2 1,8 2,6 3,9 5,5 8,5 12
b) RIZ > 1 M
c) Kabs = R60/R15 ≥ 1,3, pentru temperaturi ale

înfăşurărilor între 10 şi 30ºC
Ce se măsoară pentru MOTOARE DE CURENT

ALTERNATIV
Standarde de referinţă
Maşini electrice rotative. Condiţii

STAS 1893-87
generale
Maşini electrice sincrone trifazate.
STAS 8211-84
Metode de încercare
Pag 44 din 127
Motoare asincrone trifazate de la 0,5
STAS 7246-91 kW la 10000 kW. Metode de
încercare
Recomandări pentru maşini electrice
CE 34
rotative
Măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor. Determinarea coeficientului de absorbţie

(Kabs)
Condiţiile de execuţie a probei

a) Măsurarea rezistenţei de izolaţie se face:
- cu megohmmetrul de 500 V pentru înfăşurări cu U < 500 V, între faze;
- cu megohmmetrul de 100 V pentru înfăşurări cu U = 500 - 1000 V, între faze;
- cu megohmmetrul de 2500 V pentru înfăşurări cu U > 3000 V, între faze.
Măsurarea rezistenţei de izolaţie se face la temperatura mediului ambiant.
La motoarele cu rotorul bobinat măsurătorile se fac separat

pentru stator şi rotor.
b) Coeficientul de absorbţie
Kabs = R60/R15 se determină pentru înfăşurări cu U > 3000 V.

a) Se recomandă verificarea cu formula:
Riz(M)  KU(V) / [1000 + (P(kW) / 100]
Valorile coeficientului K sunt date la cap. 2, pct. 2.1.
b) Kabs = R60 / R15 ≥ 1,3
Încercarea izolaţiei înfăşurărilor statorice cu tensiune alternativă mărită (50 Hz)

Condiţiile de execuţie a probei
Pentru maşini cu P 50 kW, încercarea este obligatorie şi se efectuează după ce s-a măsurat
rezistenţa de izolaţie. După încercarea cu tensiune mărită se măsoară din nou rezistenţa de
izolaţie.

Valoarea tensiunii de încercare este:
Uînc = K(2U + 1000V), dar nu mai mică de 1,5 kV.
Valorile coeficientului K sunt date la cap. 2, pct. 2.8. din Normativul PE 116.
Pag 45 din 127
Durata menţinerii tensiunii de încercare este de 1 min.
Tester multifuncțional pentru instalații electrice, SONEL MPI-520

SONEL MPI 520 este un tester multifuncțional pentru măsurarea parametrilor instalațiilor electrice
în conformitate cu EN61557.
Măsurarea buclei de scurtcircuit

SONEL MPI-520 permite măsurarea impedanței buclei de scurt circuit
în rețele electrice cu tensiuni nominale de la 95…440V și frecvență
45…65Hz. Măsurătorile pot fi efectuate în circuitele L-PE, LN și LL. Pe
ecran sunt afișate urmatoarele rezultatele: impedanța buclei de scurt
circuit, rezistența și reactanța buclei de scurtcircuit, curentul de
scurtcircuit precum și valorile tensiunii și frecvenței.
SONEL MPI-520 permite, de asemenea, efectuarea de măsurători ale
buclei de scurt circuit în rețele securizate cu siguranțe RCD, astfel încât în timpul măsurătorilor
siguranța RCD nu va declanșa.
Măsurarea dispozitivelor de curent rezidual de tip AC, A și B
SONEL MPI-520 este unul dintre cele câteva testere de pe piață, care permite măsurarea
parametrilor RCD-urilor (siguranțelor de protecție diferențiale) de toate tipurile: AC, A și B.
Măsurătorile se pot face pentru RCD-uri cu valoare nominală a curentului rezidual de la 10 mA la
1000 mA, generale, selective și cu întârziere scurtă, care funcționează la tensiuni de la 95…270
V. Se pot măsura și verifica timpii de declanșare, curenții de declanșare, tensiunea de atingere și
rezistența împământării.
Instrumentul are funcția unică de măsurare a timpului și curentului de declanșare în timpul unei
singure declanșări.
De asemenea, SONEL MPI-520 are funcția specială AUTO ce permite efectuarea unui set de
măsurători pentru un RCD. Tipurile de măsurători ce pot fi efectuate cu funcția AUTO sunt
definite de către utilizator în meniul instrumentului.
Măsurarea rezistenței de izolație
O altă funcție utilă a instrumentului SONEL MPI-520 este măsurarea rezistenței de izolație.
Măsurarea poate fi efectuată cu următoarele tensiuni de test: 50 V, 100 V, 250 V, 500 V sau 1000
V.
Descărcarea automată a obiectului măsurat este o caracteristică foarte importantă pentru
siguranța utilizatorului. Domeniul maxim de măsură a instrumentului este de 3GW.
Măsurătorile rezistenței de izolație pentru cablurile cu 3, 4 și 5 fire se pot face automat, folosind
adaptorul AutoISO-1000C. Este posibilă măsurarea rezistenței de izolație între fiecare pereche
de fire, toate comutările necesare fiind făcute automat.
Măsurarea rezistenței de împământare
Măsurarea rezistenței de împământare se face folosind metoda tehnică cu 3 poli. Pentru a
injecta un curent de test respectiv pentru a citi o diferență de potențial în pământul măsurat se
folosesc 2 țăruși auxiliari, ce sunt incluși în setul standard de accesorii ale testerului.
Pag 46 din 127
Măsurarea continuității
SONEL MPI-520 permite măsurarea la joasă tensiune a rezistențelor mici. Înainte de efectuarea
măsurătorilor, se pot face teste de calibrare a rezistenței cablurilor de măsură. După această
calibrare, multimetrul va memora rezistența cablurilor de măsură și va compensa în mod automat
această rezistență.
Măsurarea rezistenței poate fi efectuată cu curent mic de 10 mA, cu semnalizare acustică sau cu
curent bidirecțional de 200 mA. Tensiunea pe terminalele deschise este între 4V și 7V.
Măsurarea tensiunii, curentului și puterii
SONEL MPI-520 permite măsurarea tensiunii în timp real, a curentului (folosind clește de curent),
a puterii (activă, reactivă, aparentă) și a factorului de putere, cos φ.
Verificarea succesiunii fazelor
SONEL MPI-520 permite verificarea secvenței fazelor.
Pentru conectarea ușoară la prize trifazice de 16, 32 și 63 amperi este posibilă procurarea de
adaptoare speciale din seria AGT.
Instrumentul are o memorie de 990 măsurători pentru fiecare funcție. Rezultatele memorate pot fi
transferate la PC prin intermediul interfeței USB sau wireless.
MĂSURAREA INTENSITĂȚII CURENTULUI ELECTRIC
Pag 47 din 127
MĂSURAREA INTENSITĂŢII CURENTULUI. AMPERMETRE
Intensitatea curentului electric se măsoară prin metode directe, cu aparate
indicatoare numite, în tehnică, ampermetre.
În schemele electrice, simbolul ampermetrului este:

Indicaţia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca atare se
impune ca aparatul de măsurat să fie montat în serie cu circuitul respectiv.
Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau alternativ),
schema echivalentă de măsurare a intensităţii curentului electric va ţine seama de
tensiunea U (E) şi rezistenţa consumatorului R : .
I=U/R
Scheme electrice de măsurare a intensităţii curentului electric
Pag 48 din 127
Atenţie !! :Nu se conectează ampermetrul direct la baterie, fără consumator (
bec sau rezistor).Se va arde ampermetrul !
Se conectează borna + a bateriei la borna pozitivă (roşie,de obicei) a
ampermetrulului.
Intensitatea curentului electric se poate măsoara si cu multimetrul montat în serie
cu consumatorul!
Se reglează selectorul multimetrului pe un calibru(de ampermetru!) notat cu A
Conectarea ampermetrului în circuitul de măsurare nu trebuie să influenţeze

valoarea mărimii de măsurat şi, implicit, regimul de lucru al circuitului. Practic, oricât
de precise ar fi aparatele de măsurat folosite, acestea vor introduce erori de
Pag 49 din 127
măsurare. Între valoarea mărimii indicate de aparatele de măsurat şi cea reală, care
exista înainte de conectarea acestora în circuitul de măsurare, este o diferenţă
determinată de rezistenţa aparatului de măsurat (RA – rezistenţa ampermetrului nu
este zero).
În concluzie, eroarea introdusă este cu atât mai mare cu cât consumul aparatelor
de măsurat este mai mare. Se impune o corecţie care depinde de rezistenţa internă a
aparatului de măsurat. Aceasta trebuie să fie mult mai mică decât rezistenţa
consumatorului, pentru a nu influenţa măsurarea: *(mult mai mică)
Înainte de montarea ampermetrului în circuit
intensitatea curentului electric, care trece prin
consumator, este:
I=U/R
Montând ampermetrul, în circuitul de măsurat ,
intensitatea curentului electric, care trece prin
consumator, este:
I=U/R+RA
Curentul măsurat de ampermetrul
A (IA) se doreşte a fi egal cu
intensitatea curentului ce trece prin
consumator (I).
Pentru aceasta trebuie ca rezistenţa
totală (R + RA) să fie apropiată de
valoarea R. Condiţia poate fi
îndeplinită numai dacă rezistenţa
ampermetrului RA este mult mai
mică decât rezistenţa
Pag 50 din 127
consumatorului R.
Concluzie: Cu cât rezistenţa ampermetrului este mai mică faţă de rezistenţa
consumatorului, cu atât erorile datorate acestei rezistenţe sunt mai mici, deci
calitatea măsurării este mai bună.
Observaţie: La montarea greşită a ampermetrului, în derivaţie faţă de conectarea în
serie, în circuitul de măsurare, ampermetrul se va deteriora (rezistenţa
ampermetrului fiind foarte mică, curentul care va trece prin aceasta va fi foarte
mare). Pentru a preveni distrugerea (“arderea”) aparatelor electrice, acestea sunt
prevăzute cu siguranţe fuzibile, care se topesc dacă intensitatea e prea mare,
întrerupând curentul şi protejând piesele mai valoroase ale aparatului
MĂSURAREA TENSIUNII ELECTRICE
Tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit electric este diferența de potențial între
cele două puncte și este proporțională cu energia necesară deplasării de la un punct la celălalt a
unei sarcini electrice.
Definiție
Tensiunea electromotoare reprezintă mărimea fizică scalară
egală cu raportul dintre lucrul total efectuat de câmpul
electric pentru a transporta sarcina

electrică pe întregul circuit și mărimea
sarcinii electrice.
;
unde:
 U - tensiune electromotoare;
Pag 51 din 127
 L - lucrul forței electrice;
 Q - sarcina electrică.
Unități de măsură
Unitatea de măsură a tensiunii electrice în SI este voltul.
Analogie hidraulică
Această analogie e utilă unei mai bune înțelegeri intuitive a conceptului. Într-un sistem hidraulic,
lucrul mecanic rezultat din mișcarea apei este egal cu presiunea înmulțită cu volumul apei
mutate. În mod similar, într-un circuit electric, lucrul mecanic necesar pentru a
deplasa electronii este egal cu presiunea electrică înmulțită cu numărul de electroni mutați.
Tensiunea electrică, sau presiunea electronilor, se măsoară în unități de volt.
Măsurarea energiei electrice
MĂSURAREA ENERGIEI ELECTRICE ACTIVE ÎN
CIRCUITE MONOFAZATE DE CURENT
ALTERNATIV
VERIFICAREA CONTOARELOR DE ENERGIE
ELECTRICĂ
1. Scopul lucrarii
Lucrarea are drept scop cunoasterea
contorului monofazat de inductie si a metodelor de
verificare a contoarelor.
2. Aspecte teoretice
Pentru etalonarea si verificarea contoarelor
se pot folosi urmatoarele metode :
- metoda wattmetrului si cronometrului;
- metoda contorului etalon ;
- metoda stroboscopica ;
- metoda de etalonare automata.
2. 1. Metoda wattmetrului si a cronometrului ("putere-
timp")
Etalonarea individuala clasica se bazeaza pe
numararea unui anumit numar de rotatii ale discului aparatului de verificat si pe masurarea
timpului necesar pentru aceasta; se presupune ca puterea reglata cu ajutorul wattmetrului
ramâne cons 19519p1522t tanta în timpul masurarii.
Eroarea relativa a contorului este definita de relatia :
(12. 1)
Pag 52 din 127
unde :
Wm - este energia masurata cu ajutorul contorului;
W - energia adevarata sau exacta.
Energia masurata poate fi scrisa sub forma :
(12. 2)
în care :
- n este numarul de rotatii ale discului contorului, efectuate în intervalul de timp t ;
- Cc este constanta contorului, în rot/kWh.
Energia electrica adevarata se determina cu relatia :
(12. 3)
în care :
P - este puterea la care se face verificarea ;
t - este timpul în care se efectueaza cele n rotatii.
Daca se introduc relatiile (12.
2) si (12. 3) în expresia (12. 1), se
obtine :
(12.4)
sau:
(12. 5)
Daca se introduce notatia :
(12. 6)
rezulta urmatoarea forma pentru expresia erorii :
(12. 7)
în care :
T - este timpul teoretic în care discul contorului trebuie sa efectueze cele n rotatii, daca
contorul ar functiona fara eroare la puterea : (U fiind tensiunea de alimentare a
bobinei de tensiune a contorului, I - curentul ce trece prin bobina de curent a contorului, -
defazajul dintre tensiunea U si curentul I).
Limitele erorilor relative ale contoarelor de energie sunt specificate în tabelul 12 .1.
Pag 53 din 127
Tabelul 12. 1.
Valoarea curentului, Factorul de Limitele erorilor relative în
în procente, din putere procente
valoarea
curentului de baza
clasa 0,5 clasa 1 clasa 2
(1 la 5)% 1,0 1,0 1,5 2,5
de la 10% pâna la Imax 1,0 1,0 1,5 2,0
la 10% 0,5 inductiv 1,3 1,5 2,5
0,8 capacitiv 1,3 1,5 -
de la 20% pâna la Imax 0,5 inductiv 0,8 1,0 2,0
0,8 capacitiv 0,8 1,0 -
Observatie Metoda putere-timp consta în urmatoarele :
- pentru o anumita valoare a puterii P, se cronometreaza timpul t în care discul contorului
face un anumit numar întreg n de rotatii;
- când se face o etalonare completa numarul n se alege, pentru usurinta calculelor,
multiplu de zece, astfel încât timpul t sa fie cuprins între 50 si 70 secunde ; un timp mai scurt
poate face ca eroarea de pornire si oprire a cronometrului de catre operator (aprox 0,2 sec.),
devina comparabila cu eroarea permisa de clasa de exactitate a contorului si sa vicieze
rezultatul masurarii. (2% din 60 s = 1,2 s).
- se calculeaza, cu relatia (12. 7) eroarea relativa.
2. 2. Metoda automata de etalonare
Metoda automata de etalonare presupune folosirea unui sistem de masurare format dintr-
un traductor de putere activa monofazata, un convertor tensiune-frecventa si un calculator (fig.
12. 1).
Fig. 12. 1. Schema

de principiu a metodei de etalonare automata.
Frecventa trenului de impulsuri de la iesirea convertorului tensiune-frecventa este
proportionala cu puterea activa :
(12. 8)
k fiind o constanta de transfer.
Daca în formula (12. 5) se înlocuieste puterea cu relatia (12. 8), se obtine :
(12. 9)
Pag 54 din 127
În relatia (12. 9) se observa ca produsul dintre frecventa de la iesirea convertorului
tensiune-frecventa si timpul în care se face masurarea este chiar numarul de impulsuri N preluate
de calculator.
În consecinta, relatia cu care se poate determina eroarea contorului este :
(12. 10)
Cu ajutorul relatiei (12. 10) se poate determina eroarea contorului de verificat.
3. Chestiuni de studiat
3. 1. Verificarea contorului la mersul în gol.
3. 2. Verificarea sensibilitatii contorului.
3. 3. Verificarea exactitatii contorului si trasarea curbei de erori
[%]= f(I/In) prin metoda wattmetru-cronometru.
3. 4. Verificarea exactitatii contorului cu instalatia de etalonare automata.
4. Mod de experimentare
Pentru verificarile de la punctele 3.1. - 3.3. se foloseste schema din fig.
12.2.
Fig. 12. 2. Schema de montaj pentru verificarea exactitatii contorului prin metoda wattmetru-
cronometru.
În schema se folosesc :
- ATR - autotransformator reglabil de (120/0...240) V;
- T - transformator de 120V/10V-10A cu prize de câte 1 V;
- Rh - reostat de 1; 10 A;
- C - contor monofazat cu capacitate mare de masurare, tip CAM 6;
- W - wattmetru electrodinamic monofazat ;
- A - ampermetru electrodinamic ;
Pag 55 din 127
- V - voltmetru electrodinamic sau feromagnetic;
- RF - regulator de faza.
Observatie. Montajul utilizat la verificarea contorului este un montaj cu surse separate, adica
curentul este obtinut dintr-un circuit cu tensiune mica obtinuta de la transformatorul coborâtor T
(120/12V), iar tensiunea este furnizata de regulatorul de faza care va livra un curent mic necesar
voltmetrului, bobinelor de tensiune ale wattmetrului si contorului.
Avantajele acestei scheme sunt:
- putere mica necesara si energie putina consumata (doar de instrumente si dispozitivele
de reglaj);
- reglaj usor al defazajului prin utilizarea regulatorului de faza.
Verificarile contorului se fac dupa aplicarea tensiunii timp de cel putin jumatate de ora si
dupa ce contorul a fost parcurs de curent un timp suficient pentru obtinerea stabilitatii în
functionare.
4. 1. Verificarera la mersul în gol
Se face în felul urmator :
- se alimenteaza bobina de tensiune a contorului, întâi la 0,8 Un , apoi la tensiunea de 1,1
Un, curentul prin bobina de curent fiind nul.
- în aceasta situatie, discul contorului poate sa se miste usor, dar în nici un caz sa nu faca
o rotatie completa; semnul marcat pe disc se opreste de obicei în dreptul semnului de pe capac.
4. 2. Sensibilitatea contorului
Se va verifica astfel :
- se
aplica
contorului
tensiunea
nominala,
frecventa
nominala,
cos = 1 si un
curent egal cu
0,5% din
curentul de
baza,
- discul
contorului va
trebui sa
porneasca
singur si sa
efectueze cel
putin o rotatie
completa.
Pag 56 din 127
Observatie: Aceste doua probe au drept scop verificarea reglajului realizat cu dispozitivul pentru
compensarea frecarilor.
El este realizat sub forma unui surub aflat deasupra discului, lânga electromagnetul de
tensiune asezat tangential la disc. Prin pozitia sa excentrica el creeaza un cuplu ce compenseaza
frecarile în lagare si mecanismul integrator.
4. 3. Verificarea clasei de exactitate a contorului
Se efectueaza în modul urmator:
- se alimenteaza contorul la tensiunea nominala, cos = 1, frecventa nominala si curenti de
valori : (5, 10, 20, 50, 75, 100, 200, 300, 400)% din curentul de baza;
- se calculeaza puterile active corespunzatoare acestor curenti si se regleaza exact la
wattmetru valorile obtinute, reglând curentul din circuit;
- se determina erorile pentru fiecare valoare a puterii astfel reglate;
- se alimenteaza contorul la tensiunea nominala, cos = 0,5; frecventa nominala si curenti
de valori : (10, 20, 50, 75, 100, 200, 300, 400)% din curentul de baza;
- se determina erorile pentru fiecare valoare a puterii corespunzatoare acestor curenti la
cos = 0,5;
- se vor trasa apoi curbele erorilor = f (I/In), pentru ambele cazuri, pe o aceeasi diagrama.
Limitele erorilor relative trebuie sa corespunda celor indicate în tabelul 12. 1.
Observatie Se recomanda a se începe verificarea contorului la valoarea curentului de baza In,
careia îi corespunde puterea nominala . Se calculeaza :
(12. 11)
Se alege n întreg si, pentru usurinta calculelor, multiplu de zece, se calculeaza T cu
relatia (12. 5).
La toate determinarile de erori se urmareste ca indicatia wattmetrului sa fie reglata cât
mai exact, pe toata durata cronometrarii, deoarece el este aparatul etalon în aceasta
determinare, chiar daca ampermetrul nu indica valoarea exacta a curentului dorit.
Pentru a stabili un anumit defazaj, de exemplu cos = 0,5, se foloseste regulatorul de faza.
Pentru aceasta se regleaza tensiunea nominala, curentul de baza si se determina pozitia
regulatorului (reglând în sens inductiv), pentru care puterea la wattmetru devine: P = 0,5 UnIn
Pentru celelalte determinari, cu acelasi cos , pozitia regulatorului de faza se pastreaza.
Datele si rezultatele se trec în tabelul 12. 2.
Tabelul 12. 2.
Nr. I/In I P cos n t T e
crt.
- % A div W/div W - rot s s %
.
Observatie: Determinarea erorilor pentru cosj = 1 si cosj=0,5 are drept scop verificarea reglarii
corecte a cuplului rezistent din magnetul permanent si a reglajului unghiului intern b al contorului;
acesta se regleaza din cursorul rezistentei variabile pe care se închide o înfasurare aflata pe
electromagnetul de curent.
Pag 57 din 127
Observati prin capacul contorului aceste dispozitive de reglaj!
4. 4. Verificarea automata a contorului

Se foloseste schema din figura 12. 3, în care:
TP - traductor monofazat de putere activa ;
U/f - convertor tensiune-frecventa ;
C - contorul de verificat ;
ATR - autotransformator reglabil (120/0...240)V ;
RF - regulator de faza ;
Rh - reostat de reglaj al curentului ;
A - ampermetru electrodinamic ;
V - voltmetru feromagnetic.
Fig. 12. 3. Schema pentru verificarea automata a contorului .

în care:
TP - traductor monofazat de
putere activa ;
U/f - convertor tensiune-
frecventa ;
C - contorul de verificat ;
ATR - autotransformator
reglabil (120/0...240)V ;
RF - regulator de faza ;
Rh - reostat de reglaj al
curentului ;
A - ampermetru
electrodinamic ;
V - voltmetru feromagnetic.
Pag 58 din 127
La iesirea traductorului de putere activa, se obtine un semnal de tensiune 0...10 V. Valoarea
maxima (10V) corespunde unei puteri active de 220W. Acest semnal este aplicat convertorului
tensiune-frecventa.
Pentru puterea activa maxima (220W), se obtine frecventa maxima la iesirea convertorului
tensiune frecventa (U/f) de 10 kHz. Constanta de conversie este: k = 9,09 Hz/W
Verificarea automata a contorului se face prin parcurgerea urmatoarelor operatii :
- se introduc în calculator datele nominale ale contorului de verificat;
- se alimenteaza schema de masurare si, în momentul în care se începe numararea
rotatiilor, pe care le va efectua discul contorului, se porneste programul de numarare a
impulsurilor;
- se fac masurari pentru parametrii specificati la punctul 4. 3.
- programul va efectua prelucrarea datelor pentru cele doua seturi de masurari, afisând
erorile, precum si curba de erori.
Instalații şi aparate electrice de joasă tensiune

Echipamentele electrice de joasa tensiune se construiesc pentru tensiuni nominale ce nu
depasesc 1000 V curent alternativ, 1200 V curent continuu.Se folosesc nu numai in centrale si
statii electrice, ci si in industrie si sectorul casnic pe scara foarte larga.
Clasificarea materialelor si echipamentelor electrice de joasa tensiune se poate face dupa mai
multe criterii : dupa felul curentului, dupa tensiunea nominala, dupa curentul nominal, dupa
numarul de poli etc.
Dupa felul curentului sunt de curent alternativ sau de curent continuu, cele de curent alternativ
fiind de curent alternativ monofazat sau de curent alternativ trifazat.
Tensiunile nominale standardizate sub 1000V curent alternativ si 1200V curent continuu sunt : in
curent alternativ – 24, 48,127,220,380,660,1000V, iar in curent continuu – 24,48,125,400,800,
1200V.
Curentii nominali standardizati sunt :3,6,10,16, 32,40 ,63,80,100,160 , 200 ,315 ,400, 630,1600,
2000, 2500 si 3150 A. Pentru secundarul transformatoarelor de masura este standardizat
curentul de 5 A.
Aparatele de joasa tensiune se construiesc monopolare, bipolare, tripolare si tetrapolare. Primele

doua variante sunt destinate pentru a functiona in curent alternativ monofazat sau curent
continuu. Variantele tri- si tetrapolare se construiesc pentru a functiona in curentul alternativ
trifazat.
Pag 59 din 127
Pag 60 din 127
Pag 61 din 127
Pag 62 din 127
Pag 63 din 127
Pag 64 din 127
INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
Instalaţii electrice sunt folosite pentru energia
electrică de forţă, iluminat şi alte scopuri industriale
sau casnice.
Instalaţiile electrice pot fi executate in interior,

cuprinzand conductoarele cu toate elementele
accesorii de montaj, întrerupere, protecţie, ce se
montează in interiorul clădirilor, si instalatii
executate in exterior, unde, elementele instalaţiei
sunt montate în afara clădirilor.
Instalaţiile electrice pot servi numai pentru iluminat si

se numesc instalaţii electrice de ilumina, sau pot
servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare
electrice, aparate de sudat etc. şi se numesc instalaţii electrice de forţă.
Instalaţiile electrice de iluminat sunt alimentate în special de la tablouri de distribuţie separate de

cele care alimentează instalaţiile electrice de forţă.
Instalatii electrice de joasa tensiune

Acestea reprezinta instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica pentru forta, iluminat
si alte scopuri industriale sau casnice.
Din punctul de vedere al locului unde se executa,
instalatiile electrice se impart in:
1. Instalatii interioare, care cuprind conductoarele

cu toate elementele accesorii de montaj,
intrerupere, protectie ce se monteaza in interiorul
cladirilor de orice fel.
2. Instalatiile exterioare, la care elementele

instalatiei sunt montate in afara cladirilor.
Instalatiile electrice pot servi numai pentru iluminat

si se numesc instalatii electrice de iluminat, sau pot
servi pentru alimentarea diferitelor receptoare
Pag 65 din 127
electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare electrice, aparate de sudat etc si se numesc
instalatii electrice de forta.
Instalatia electrica reprezinta sistemul eneregetic al unei cladiri, de accea este foarte
importanta proiectare si realizarea unui astfel de sistem in cocnordanta cu normativele in
vigoare precum si nevoilor ocupantilor.
Competentele si experienta noastra vin in sprijinul realizarii unui sistem energetic profesionist
pentru cladirea dumneavoastra.
Aparataj industrial de joasa tensiune

Aparatajul industrial de joasa tensiune acopera
toate necesitatile pentru comutatie, protectie si
pornire pentru echipamente electrice. Totodata,
acest aparataj asigura functiile de monitorizare,
control, detectie, comanda si semnalizare pentru
intreg spectrumul de aplicatii industriale, si nu
numai.
Cabluri de energie de joasa tensiune
Cablurile de energie de joasa tensiune sunt fabricate cu conductoare rigide, unifilare sau
multifilare sau cu conductoare flexibile de cupru
si de asemenea cu conductoare rigide, unifilare sau multifilare din aluminiu.
Conductoarele rigide de sectiuni mai mari din cablurile cu doua pana la patru conductoare sunt
de obicei de forma sector.
Compoundurile pe baza de XLPE, PVC, LSF/LSOH si elastomeri sunt pricipalele materiale
utilizate pentru izolatiile acestor cabluri. Compoundurile pe baza de PVC, PE, LSF/LSOH si
elastomeri sunt utilizate in mod obisnuit pentru mantalele acestor cabluri.
Sarmele de otel (sau aluminiu pentru cablurile monopolare) sau benzile de otel pot fi aplicate sub
mantaua exterioara a cablurilor, conferindu-le acestora o
protectie mecanica suplimentara.
Pag 66 din 127
Instalații electrice de curenți slabi
Fără instalaţiile de curenţi slabi o clădire modernă este de neconceput. Fie că sunt impuse
de legislaţie sau de nevoile ocupanţilor, de calitatea acestor instalaţii depind siguranţa şi
funcţionalitatea clădirii:
 reţele de cabluri telefonice şi fibră
optică
 cablare structurală
 detecţie şi avertizare
 incendiu
 control acces
 televiziune cu circuit închis
 adresare publică
 reţele de calculatoare
Curentii slabi (T.V. , internet , telefon )

Realizarea instalatiilor de curenti slabi , se rezuma oarecum ca si executarea instalatiei de forta .
Acest lucru se deduce prin asemanarile din punct de vedere al executarii instalatiilor : Cablurile
de T.V. , Internet sau telefon se protejeaza prin tuburi de P.V.C. sau copex . In punctele de
distributie a semnalului se folosesc doze de legatura de dimensiuni necesare . Si instalatiile de
curenti slabi poate contine "un tablou " ce poate fi reprezentat dintr-un : modem , switch ,Router
Distribuitor semnal tv ( Spliter ) sau Amplificator semnal R.F. (Radio frecventa) (necesar pentru
amplificarea si distribuirea
semnalelor T.V. . De
asemenea Dozele de aparat
folosite pentru prizele de tv ,
internet si telefon sunt
asemanatoare cu cele de
curenti slabi .
Acum sa particularizam
instalatiile de curenti slabi .
Cum probabil stiti traseele
retelei de "curenti tari",
(intensitati ale curentului de
minim 50 mA la o tensiune
de 220 Volti 380 Volti) , au
frecventa aproximativa de
50 Hz. Aceste valori fac
,treseele de "curenti tari " sa
Pag 67 din 127
fie independente din punct de
vedere al functionarii fata de de
alte trasee de curenti tari care sunt
in paralel cu acestea . Spre
deosebire de traseele de curenti
slabi unde avem intensitati uneori
chiar si de ordinul uA (micro
amperi) si frecvente ce pot depasi
500 Mhz . Acest lucru face ca ,
circuitele de curenti slabi sa fie
sensibile la majoritate perturbatiilor
produse de circuitele de "curenti
tari " , cat si a altor tipuri de curenti
slabi cum ar fi Circuitele de Internet
fata de cele de T.V. Rezolvarea
acestei probleme se rezuma in
general la departarea intre respectivele circuite ( curenti tari fata de curenti slabi cat si intre
diferitele tipuri de curenti slabi ) mai ales pe traseele mai lungi . Distanta minima recomandata
intre acestea este de 30 Cm . Din punct de vedere al Modulul electric de executie , circuitele de
curenti slabi se pot executa in legatura " stea " sau "magistrala " . Mai jos aveti atasat distributia
semnalului tv "in stea" cat si "in magistrala " . Mentionez ca daca folositi un distribuitor activ
(amplificator CA- TV ) acesta va trebui alimentat cu o tensiune de 220 Volti si e de preferat ca in
doza de distributie a semnalului TV ce va curpinde acest amplificator sa contina si o linie de 220
Volti special destinata in acest scop sau , langa aceasta doza sa fia atasata o priza de unde se
poate alimenta respectivul amplificator . Aceasta afirmatie este valabila si pentru Distributia
semnalelor de Internet sau telefonie (daca e cazul sa folosim un modem pentru ambele tipuri de
linii . In cazul in care se foloseste un router wirelwss acesta se va atasa aplicat pe perete , Iar
alimentarea cu energie a acestuia se va face
dintr-o priza invecinata
Schema distributie semnal "in stea "
Schema distributie semnal " in magistrala "
Pag 68 din 127
Instalatii de curenti slabi
Instalatii de curenti slabi pentru sisteme de interfoane, videointerfoane, supraveghere video,
distributie semnale TV si internet, alarme antiefractie, avertizare incendiu, automatizari porti, etc.
Executam proiecte de curenti slabi in ceea ce priveste atat realizarea fizica a instalatiilor cat si
intretinerea lor ulterioara.
Incercam sa oferim mai mult decat echipamente performante si produse de renume , incercam sa
gasim solutiile optime si fiabile petru realizarea obiectivului propus din domeniul vast al
instalatiilor de curenti slabi , de asemenea, foarte important, se incearca optimizarea instalatiilor
din punct de vedere al costurilor pretul final al acesteia fiind un factor important.
Se parcurg toate etapele incepand cu serviciul de consultanta, proiectarea sistemului,
configurarea sistemului, serviciile de montaj, instalare si punere in functiune, scolarizarea si
instruirea beneficiarului care urmeaza sa foloseasca instalatia respectiva, asigurarea service-ului
in perioada de garantie, precum si mentenanta sistemului in baza unui contract ulterior.
In domeniul instalatiilor de curenti slabi va oferim:
Pag 69 din 127
Supraveghere video sisteme de televiziune cu circuit inchis
Sistemele de televiziune cu circuit inchis sau CCTV (

closed circuit TV ) folosesc camere video de
supraveghere cu ajutorul carora capteaza imaginile pe
care le stocheaza intro componenta a sistemului
permitand consultarea lor ulterioara in caz de necesitate.
Sistemele de supraveghere video sunt componente
importante in cadrul sistemelor de securitate permitand
monitorizarea in timp real a spatiilor, cailor si zone de
acces.
Gama de aparatura folosita in configurarea unui sistem
de supraveghere este foarte variata incepand de la
echipamente analogice si continuand cu echipamente digitale , echipamente didigitale cu IP,
echipamente wireless analogice, echipamente wireles digitale , DVR (digital video recorder ), Nvr
IP recorder (network video recorder ) sisteme de back-up al sursei de alimentare, etc.
Sisteme avertizare efractie

Cu ajutorul sistemelor de detectie efractie se asigura
securitatea bunurilor si a persoanelor, avand avantajul
reducerii costurilor cu paza umana, ele fiind monitorizate
de la distanta prin retele centralizate de comunicare sau
prin internet. Deasemenea in cadrul sistemelor de
alarmare la efractie diversitatea echipamentelor folosite
este foarte mare.
Sisteme avertizare incendiu

Au rolul de a avertiza inceputul unui incendiu prin
intermediul unor dispozitive acustice si optice si uneori,
prin circuite de automatizare, pornirea instalatiilor de
stingere. Sesizarea incendiului se face automat cu
ajutorul senzorilor de fum, de temperatura, bariere, etc.
sau manual prin actionarea butoanelor de incendiu.
Sisteme control acces

Sistemele de control acces au aplicatii de securizare a
accesului in cladiri, companii, zone cu regim special,
institutii, etc. Aceste sisteme executand in anumite
cazuri si pontajul sau eliberand grafice de prezenta
Pag 70 din 127
Sisteme voce-date
Sistemele de voce date se refera la sistemele de

telefonie si retelele de date cum ar fi retele de internet
sau intranet, instalari de echipamente specifice ca
centrale telefonice, switch-uri pentru distributie, routere,
media convertoare, cablare structurata , retele fibra
optica, etc.
Sisteme de sonorizare si adresare publica

Sistemele de adresare publica sau public address au
aplicatii diverse cum ar fii sonorizarea ambientala si
trimiterea de mesaje in locuri ca gari, aeroporturi, spatii
comerciale, magazine, scoli, teatre, cinematografe, etc.,
facand posibila creerea unui ambient sonor darsi
trimiterea de mesaje catre angajati, clienti, pasageri,
spectatori, elevi.
Componenta unui sistem este urmatoarea: sursa de
semnal (radioreceptor, CD player, microfon, etc.), sistem
de mixaj, statie de amplificare sau sistem de amplificare
(in functie de necesitati poate fi un ansamblu de
amplificatoare audio), reteaua de traducatoare acustice
(difuzoare, boxe, megafoane, coloane sonore, etc.),
cablajele aferente. Alegerea acestora nu se face la
intamplare ci se iau in calcul elemente ca necesarul de putere al amplificatoarelor, presiunea
acustica a difuzoarelor, coeficientul lor de dispersie a sunetului, dimensionarea corespunzatoare
a sectiunii conductoarelor, amplasarea traductoarelor acustice pentru a nu avea zone
neacoperite sau acoperite prea putin.
Sisteme de receptie si distributie a semnalelor TV

Montaj si reglaj de antene terestre si satelit, realizare de
sisteme si retele de distributie a semnalelor de TV si a
semnalelor de la instalatiile de receptie prin satelit.
Realizarea retelelor de distributie de tipul stelar sau linie
de distributie in functie de conditiile si cerintele de la fata
locului, realizarea transmiterii unei benzi mari de
frecventa (47MHz pana la 2500 MHz) echilibrare nivelului de semnal la toate iesirile retelei de
distributie precum si compensarea pierderilor(pierderi inerente datorate atenuarii cablurilor
coaxiale si a componentelor de distributie si cele pentru conexiuni) cu ajutorul amplificatoarelor.
Pag 71 din 127
Sisteme de interfoane si videointerfoane
Montajul si executia instalatiilor electrice aferente
instalarii interfoanelor si videointerfoanelor unifamiliale
sau pentru instalatii colective, deasemenea instalarea
Yalelor electromagnetice si amortizoarelor.
Automatizari pentru porti si usi de garaj

Montajul, reglajul si programarea sistemelor de
automatizari pentru porti batante, porti culisante sau usi
de garaj tip panou, sectionale sau rulou.
Sisteme de detecție și avertizare incendii, monitorizare ACS, comanda instalatii

de desfumare si evacuare gaze fierbinti.
Un scurtcircuit care apare la unul dintre multele fire care sunt prezente in casele sau birourile
noastre, o scanteie care scapa din caminul aprins si in scurt timp aprinde covoare, draperii ori
canapele. O tigara incomplet stinsa aruncata intr-un cos de gunoi plin de hartie sau pe un camp
intr-o vara fierbinte. Mirosul care preanunta o scapare de gaz si gestul instinctiv de a aprinde
becul... Si acestea sunt doar cateva dintre posibilele cauze ale unui incendiu, ale carui daune pot
fi semnificativ reduse daca s-ar fi luat masuri de preventie.
Sistemele antiincendiu sunt create, multumita unor

decenii de studii aprofundate, tocmai pentru a limita
sau elimina eventualele daune care pot fi produse
persoanelor si bunurilor in nefericitul caz in care
ceva ia foc, chiar daca avem de-a face doar cu
fatalitatea. De fapt, in multe cazuri incendiile ar
putea fi prevenite, cu un bun sistem de preventie si
avertizare.
- Sistemul de detectare prin aspiratie a fumului

Titanus constituie un mijloc activ de detectare
timpurie a incendiilor. Recunoasterea este
efectuata cu ajutorul unui modul de detectare,
folosind tehnologia HPLS (High-Power-Light-
Pag 72 din 127
Source). Cu ajutorul modulelor de detectare se obtine un grad ridicat de flexibilitate în proiectarea
unui sistem de detectare prin aspiratie a fumului.
Unitatile de detectie prin aspiratieTITANUS pot fi

instalate in zona de congelare pana la - 40 grade
celsius (deep freeze units down to -40°C).
În zonele mai reci decât -10 ° C trebuie sa fie
utilizate tevi din ABS, (tevile din PVC ar putea
crapa din cauza procesului de suflare. Diametrul
interior trebuie sa fie 21mm. Se va acorda atentie
la schimbarea de lungime în timpul procesului de
racire .
- Echipamente Bentel; pentru aplicatii de intindere

mica in domeniul comercial, social si in domeniul rezidential;
Sisteme de stingere incendii
- echipamente ESSER (Honeywell) - pentru

comanda si control instalatii stingere
Sisteme de alarmare împotriva efractiei

(detectie si alarmare efractie; protectie perimetrala; supraveghere video - TVCI; acces controlat);
Daca este adevarat ca tehnologia face pasi uriasi in fiecare zi, acest lucru este valabil pentru
toate domeniile in care este prezenta. Asadar, daca pe de o parte sunt propuse sisteme antifurt
tot mai sofisticate si complete, pe de alta parte si tehnologiile la dispozitia raufacatorilor devin tot
mai rafinate.
Din acest motiv, pentru a proteja casa si familia dvs., sau biroul ori firma dvs., este important sa
va adresati unor profesionisti care sa fie in mod constant actualizati cu privire la ultimele solutii de
siguranta si alarma disponibile, VLV Systems SRL fiind unul dintre acestia. Ca urmare a continuei
actualizari si profesionalismului personalului sau, VLV Systems SRL poate propune clientilor sai
cele mai bune sisteme antiefractie prezente astazi pe piata. Propunand sisteme de alarma si de
videosupraveghere usor de instalat si utilizat, VLV Systems SRL garanteaza siguranta si linistea
Pag 73 din 127
clientilor sai, intrucat toate sistemele utilizate, alese dintre cele mai prestigioase marci
internationale, au fost testate si asigura o inalta eficienta
Discret si elegant, astazi sistemul antiefractie este conceput pentru a fi cat mai putin vizibil, dar in
acelasi timp cat mai eficace. Pe baza analizei parametrilor specifici ai spatiului care urmeaza a fi
protejat, asiguram proiectarea gratuita a sistemului, realizarea si instalarea celui mai bun sistem
pentru exigentele dvs., atat pentru utilizare industriala cat si domestica. De asemenea, asiguram
mentenanta si service pentru sistemele instalate.
PRODUCĂTORI recomandați:
- NOVAR (eff- eff), Honeywell, - pentru aplicatii mari in domeniul industrial, comercial si social cu
centrale de capacitate mare (561-MB100), echipamente Identkey de armare/ dezarmare externa
precum si de control acces integrat, echipamente de detectie adresabile (SCM 3000 ,
Viewguard);
- DSC, BENTEL, ELMES etc - pentru aplicatii de

intindere mica si medie in domeniul comercial,
social si in domeniul rezidential;
Pag 74 din 127
- supraveghere video: Honeywell, Samsung, Dahua, AvTech, MTX
Sisteme de interfonie si videointerfonie

Eficienta comunicatiilor este un element fundamental al modernismului actualei societatii
informationale, atat in sectorul sigurantei persoanelor si bunurilor, cat si in gestiunea afacerii.
Suntem mereu in cautarea unor metode cat mai rapide si eficiente de comunicare.
Sistemele de interfonie recomandate de VLV System

SRL sunt instrumente fiabile si discrete, utilizabile in
multiple medii: spatii de productie, birouri, porti,
ascensoare, aeroporturi, spitale, parcari, locuinte ... pe
scurt, in toate locurile unde este necesara o perfecta
comunicare audio-video "hands free".
Producator recomandat:
- Commax
Pag 75 din 127
Instalații de paratrăsnet şi priză de pamânt
PROTECȚIA STRUCTURILOR ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI
GENERALITĂȚI
Domeniu de aplicare
Nu există dispozitive sau metode capabile să
modifice fenomenele meteorologice naturale, în
măsura în care acestea să prevină descărcările
electrice sub formă de trăsnet. Trăsnetul pe/sau
lângă structură (sau serviciile/utilitățile
conectate la structură) sunt periculoase pentru
persoane, pentru structură în sine, pentru
conținutul său și instalațiile lor precum și pentru
servicii/utilități. Din aceste motive aplicarea
măsurilor de protecție împotriva trăsnetului sunt
esențiale.
Prezentul capitol este preluat prin prelucrare / rafistolare din Normativul I7 / 2011 și stabilește
principiile generale de care trebuie să se țină seama pentru protecția împotriva trăsnetului:
a) a structurilor, inclusiv instalațiile din acestea și tot ceea ce conțin, precum și a persoanelor;
b) a serviciilor dintr-o structură.
Următoarele cazuri nu fac parte din domeniul de aplicare al acestui capitol:

a) – sisteme feroviare;
b) – vehicule, navele maritime și aeriene, instalații maritime;
c) – conducte de mare presiune îngropate;
d) - conducte, linii de alimentare cu energie electrică și de telecomunicații care nu sunt racordate
la o structură.
În general aceste cazuri fac obiectul unor reglementări speciale emise de autoritățile competente.
Normativul I7 se aplică la:
a) proiectarea, instalarea, inspecția și mentenanța unei instalații de protecție împotriva trăsnetului
(IPT) pentru structuri fără limitarea înălțimii lor;
b) stabilirea și alegerea măsurilor de protecție împotriva vătămării ființelor vii datorită tensiunilor
de atingere și de pas.
Termeni și definiții proprii

Pentru scopul acestui normativ se aplică definițiile și termenii:
avarie fizică - avarie a unei structuri (sau a conținutului ei) sau a unui serviciu din cauza efectelor
mecanice, termice, chimice și de explozie ale trăsnetului
Pag 76 din 127
componentă naturală a IPT - componentă conductoare care nu este instalată în mod special
pentru protecția împotriva trăsnetului, dar care poate fi utilizată suplimentar de o IPT sau în unele
cazuri poate asigura funcția unui element sau a mai multor elemente ale unei IPT.
Exemplele de utilizare a acestui termen includ:
a) element de captare natural;
b) conductor de coborâre natural;
c) priză de pământ naturală (electrod de pământ natural).
conductor de coborâre - parte exterioară sau interioară a unei IPT destinată conducerii
curentului de trăsnet de la dispozitivul de captare la priza de pământ
conductor de ecranare- conductor metalic utilizat pentru reducerea avariilor fizice din cauza
trăsnetelor asupra unui serviciu/utilități
conductor în buclă - conductor care formează o buclă în jurul structurii și interconectează toate
conductoarele de coborâre pentru distribuția curentului de trăsnet prin ele
dispozitiv de captare - parte exterioară a unei IPT care utilizează elemente metalice cum ar fi
tije, rețea de conductoare sau
conductoare întinse destinată captării trăsnetelor
dispozitiv de protecție la supratensiuni și supracurenți – SPD dispozitiv destinat să limiteze

supratensiunile tranzitorii și să devieze supracurenții. Acesta conține cel puțin o componentă
neliniară (descărcător cu rezistență variabilă)
durata trăsnetului – T timp în care există circulație de curent electric prin punctul de impact
ecran magnetic - anvelopă metalică tip grilă sau continuă care îmbracă obiectul de protejat sau
o parte a acestuia, utilizată pentru reducerea defectărilor rețelelor electrice și sistemelor
electronice
elemente conductoare exterioare - orice fel de element metalic care pătrunde sau iese din
structura de protejat cum ar fi conducte, elementele metalice ale cablurilor, canale metalice etc.
care pot transporta o parte a curentului de trăsnet
impedanță convențională de dispersie - raportul dintre valorile de vârf ale tensiunii și curentului
din priza de pământ care, în general, nu apar simultan
impuls electromagnetic generat de trăsnet – IEMT- efecte electromagnetice ale curentului de

trăsnet
Pag 77 din 127
instalație exterioară a sistemului de protecție împotriva trăsnetului (IPT)- parte a sistemului
de protecție împotriva trăsnetului care cuprinde un dispozitiv de captare, conductoare de
coborâre și o priză de pământ
instalație interioară a sistemului de protecție împotriva trăsnetului (IPT)- parte a sistemului

de protecție împotriva trăsnetului care cuprinde legăturile de echipotențializare și/sau izolația
electrică a unei instalații exterioare a sistemului de protecție împotriva trăsnetului
LMPS - sistem de protecție împotriva efectelor trăsnetului
măsuri de protecție - măsuri care se adoptă pentru obiectul de protejat în scopul reducerii
riscului
nivel de protecție împotriva

trăsnetului – NPT - valoare
asociată unui ansamblu de
valori semnificative ale
parametrilor curentului de
trăsnet și probabilității ca
valorile minime și maxime
preconizate să nu fie depășite
la apariția unui trăsnet
Nivelul de protecție împotriva
trăsnetului este utilizat pentru
a stabili măsurile de protecție
în funcție de ansamblul
parametrilor curentului de
trăsnet
obiect de protejat - structură sau serviciu de protejat împotriva efectelor trăsnetului
protecție coordonată prin SPD - ansamblu de SPD alese în mod corespunzător, coordonate și
puse în funcțiune pentru a reduce defectările rețelelor electrice și sistemelor electronice
punct de impact - punct în care trăsnetul lovește pământul sau un obiect înalt (de exemplu o
structură, o instalație de protecție împotriva trăsnetului, servicii, copaci etc.). Un trăsnet poate să
aibă mai multe puncte de impact.
sarcina secvenței de lungă durată – Qlong - integrala în raport cu timpul a curentului electric
de trăsnet pe durata secvenței de lungă durată
secvență - o singură descărcare electrică din componența unui trăsnet

Pag 78 din 127
secvență de scurtă durată - parte a trăsnetului care corespunde la un impuls de curent
secvență de lungă durată - parte a trăsnetului care corespunde unei circulații continue de curent
electric
secvențe multiple - trăsnet care cuprinde în medie 3 sau 4 secvențe, cu o pauză de timp între
ele în mod tipic de aproximativ 50 ms. Au fost observate fenomene care au avut câteva zeci de
secvențe cu o pauză între ele de la 10 ms până la 250 ms.
sisteme interioare - rețele electrice și sisteme electronice din interiorul unei structuri
sistem de protecție împotriva trăsnetului (SPT)- cuprinde o instalație interioară și o instalație

exterioară de protecție împotriva trăsnetului
supratensiune/supracurent electric - undă tranzitorie care apare ca o

supratensiune/supracurent electric din cauza IEMT. Supratensiunile/supracurenții electrici din
cauza IEMT pot să apară din (fracțiuni de) curenți de trăsnet prin efectele de inducție în buclele
instalației și ca solicitare remanentă în aval de SPD (dispozitiv de protecție la supratensiuni și
supracurenți).
structuri cu riscuri de explozie -structuri care conțin materiale explozibile solide sau zone
periculoase ca acelea determinate în conformitate cu recomandările din SR EN 60079-10 și SR
EN 61241-10
structuri periculoase pentru mediul înconjurător - structuri care pot fi cauza unor emisii
biologice, chimice sau radioactive ca o consecință a trăsnetului (precum uzine chimice, uzine
petrochimice, centrale nucleare etc).
tensiune a prizei de pământ - diferența de

potențial între priza de pământ și pământul
îndepărtat
trăsnet - descărcare electrică care se produce

între nor și pământ constând din una sau mai
multe secvențe
trăsnet descendent - trăsnet inițiat de un precursor descendent care se propagă de la nor la

pământ
trăsnet ascendent - trăsnet inițiat de un precursor ascendent care se propagă de pe o structură

de pe pământ către nor
Pag 79 din 127
structură de protejat - structură pentru care este necesară protecția împotriva efectelor
trăsnetului în conformitate cu acest standard. O structură de protejat poate fi și o parte a unei
structuri mai mari.
trăsnet pe un obiect- trăsnet care lovește un obiect de protejat
trăsnet în apropierea unui obiect - trăsnet care lovește în vecinătatea unui obiect de protejat și
care poate provoca supratensiuni periculoase
vătămarea ființelor vii - vătămări inclusiv pierderea vieții a persoanelor sau animalelor din cauza
tensiunilor de atingere și de pas generate de trăsnet
zonă de protecție împotriva trăsnetului – ZPT - zonă în care mediul electromagnetic al

trăsnetului este definit Limitele unei ZPT nu sunt în mod necesar limite fizice ( de exemplu pereți,
planșeu sau plafon).
Parametri caracteristici ai curentului de trăsnet

Sunt acceptate patru niveluri de protecție a construcțiilor/structurilor împotriva trăsnetului:
- întărit: I și II,
- normal: III și IV.
Valorile maxime ale parametrilor curentului de trăsnet pentru diferite niveluri de protecție sunt
indicate în tabelul 6.1 și sunt utilizate pentru concepția componentelor de protecție împotriva
trăsnetului (de exemplu secțiunea conductoarelor, grosimea foilor din metal, dimensionarea SPD,
distanțele de separare împotriva scânteilor periculoase) și pentru definirea parametrilor de
încercare de simulare a efectelor trăsnetului asupra componentelor.
Valorile minime ale amplitudinii curentului de trăsnet pentru diferite niveluri de protecție sunt
utilizate pentru a se obține raza sferei fictive, cu scopul de a se defini zona de protecție împotriva
trăsnetului ZPT 0B care nu poate fi atinsă de o lovitură directă. Valorile minime ale parametrilor
curentului de trăsnet împreună cu raza sferei fictive sunt indicate în tabelul 6.2. Aceste valori sunt
utilizate pentru poziționarea dispozitivului de captare și pentru definirea zonei de protecție ZPT 0B
.
Pag 80 din 127
Tabelul 6.1
Valorile maxime ale parametrilor trăsnetului corespunzătoare nivelului de protecție
împotriva trăsnetului
Tabelul 6.2
Valori minime ale parametrilor trăsnetului ș raza sferei fictive asociată
corespunzătoare nivelului de protecție
Poate fi determinată o probabilitate ponderată astfel încât parametrii curentului de trăsnet să fie
mai mici decât valorile maxime și respectiv, mai mari decât valorile minime definite pentru fiecare
nivel de protecție (a se vedea tabelul 6.3).
Pag 81 din 127
Pentru protejarea persoanelor, a cladirilor si
a echipamentelor o importanta deosebita o
au instalatiile de impamantare si de
paratrasnet.
Instalatia de legare la pamânt este
ansamblul de conductoare si electrozi prin
care se realizeaza legatura unor elemente
dintr-o instalatie cu solul.
La exploatarea echipamentelor electrice
pot sa apara defecte care sa determine
aparitia unor tensiuni periculoase pe diferite
parti metalice care în mod normal nu sunt
sub tensiune. Pentru protectia
echipamentelor si a personalului de
deservire se folosesc instalatiile de legare
la pamânt.
Protectia prin instalatii de legare la pamânt
se foloseste împotriva electrocutarilor prin atingere
indirecta în instalatiile electrice cu tensiuni sub
1000V.
În cazul în care legarea la pamânt de protectie
reprezinta mijlocul principal de protectie împotriva
electrocutarilor prin atingere indirecta, se vor lega
la
instalatiile de legare la pamânt de protectie toate

elementele conductoare care nu sunt sub tensiune
dar care în mod accidental pot fi puse sub tensiune,
cum sunt:
- carcasele echipamentelor electrice;
- elementele de sustinere, metalice sau din beton
armat ale instalatiilor de echipamentelor electrice;
- partile metalice ale tablourilor si pupitrelor
electrice;
- îngradirile de protectie, fixe sau mobile, daca nu au o legatura sigura în exploatare cu alte
elemente legate la pamânt;
- învelisurile si armaturile metalice ale cablurilor .
Nu este obligatoriu sa se lege la instalatia de protectie urmatoarele elemente:
Pag 82 din 127
- carcasele aparatelor de masura, ale releelor si ale altor aparate montate pe tablouri daca au o
legatura sigura conductoare cu elementele lor de sustinere;
- constructiile metalice care sustin cabluri electrice, daca aceste cabluri au învelisurile metalice legate
la capete la pamânt;
- elementele metalice nedemontabile sau care se pot deschide daca sunt în legaturã printr-o
rezistentã neglijabila cu constructiile metalice legate la pamânt
Daca mai multe constructii, hale, ateliere, sunt alimentate cu energie electrica de la aceeasi sursa
instalatiile de legare la pamânt de protectie vor fi legate între ele.
Se admite legarea directa la priza de pamânt de protectie a instalatiei de paratraznet, cu conditia ca
rezistenta de dispersie sã fie mai mica de 1 ohm iar sectiunile conductoarelor si electrozilor sa fie
cele normate.
La folosirea în comun a unei prize de pamânt, conductoarele de legatura la pamânt a instalatiei de
paratraznet vor fi separate fata de celelalte categorii de instalatii pâna la priza de pamânt.
Fulgerul este un arc luminos rezultat în urma unui proces de descarcare electrica cauzat de o
diferenta de potential electrostatic. Acest fenomen meteorologic are loc în natura între nori încarcati
cu sarcini electrice diferite. Descarcarea între nor si pamânt se numeste trasnet. In fiecare minut,
globul pamintesc este lovit de aproximativ 1.800 trasnete. In fiecare zi, trasnetul omoara, pe intreg
globul, 20 de persoane si raneste 80. Un fulger are intensitatea curentului de 10-20 KA si tensiunea
electrica de 30-200 MV. In fiecare secunda, izbucnesc circa 100 de fulgere liniare. Fulgerul liniar
poate avea o lungime de 1-3 Km si poate dura citeva sutimi de secunde. Speram ca toate aceste
statistici sa va convinga de necesitatea unui paratrasnet. Dar nu orice instalatia care pare a fi un
paratrasnet, ci una care sa fie proiectata pentru a va proteja in mod real.
Instalatii paratrasnet si prize de pământ

Paratrasnet Prevectron
Detalii de functionare ale paratrasnetului Prevectron

Prevectron difera de paratrasnetul simplu prin crearea artificiala a unei ionizari suplimentare la
varful sau. Cand lovitura trasnetului este iminenta acest paratrasnet reactioneaza primul inaintea
tuturor varfurilor vecine asigurand o zona de protectie superioara tijei simple.
Prevectron functioneaza in 3 trepte:

- stand-by – dispozitivul de amorsare se incarca cu ajutorul electrozilor inferiori obtinand energia
necesara din campul electric atmosferic. Asta inseamna ca acest paratrasnet este total autonom.
- control – paratrasnetul reactioneaza instantaneu la orice crestere brusca a campului electric.
Dispozitivul de amorsare electronic este pregatit sa lanseze un ,,lider ascendent” in momentul
critic, in momentul premergator descarcarii principale.
- amorsare – cand lovitura de trasnet este iminenta, Prevectron va amorsa anticipat un lider
ascendent in varful sau inaintea tuturor varfurilor vecine. Astfel va fi punctul de impact preferential
al loviturii de trasnet din zona protejata.
Pag 83 din 127
Avantaje:
- precizie remarcabila asigurata de dispozitivul electronic de amorsare
- gama variata de sase modele: pentru diferite tipuri de cladiri
- functionare total autonoma
- continuitate electrica permanenta de la varf pana in pamant
- flexibilitate in conditii termice extreme
- rezistenta la multiple lovituri de trasnet
Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare Trazor
Specificatii:
Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) TRAZOR, cu timp de avans al
amorsarii Δt, cu raza de protectie, pentru un nivel de protectie, si o inaltime data.
Fabricat in acord cu normele UNE 21 186 si NFC 17102, respectind aceeasi
tehnologie de fabricatie ca si DAT CONTROLER dar avind designul diferit.
Caracteristici tehnice:
Dispozitiv de amorsare dublu


 Condensator atmosferic
 Dispozitiv de anticipare a amorsarii
 Functionare in orice conditii atmosferice
 Total autonom
 Stuctura metalica din otel inoxidabil
 Conductivitate electrica excelenta
 Mentine caracteristicile sale dupa fiecare descarcare
 Izolarea sitemului: Rasina Poliuretanica
Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare DAT Controler

Paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA), DAT CONTROLER PLUS, model (M),
cu un timp de avans la amorsare (Δt) şi care determină o rază de protecţie de (R)
metri, pentru un nivel de protecţie (N). Izolarea între armături mai mare de 95% în
condiţii de ploaie.
Dotat cu un triplu protector al sistemului de izolare, un acumulator de încărcare

electrostatică în mai multe etape, un generator electronic de impulsuri ascendente
şi un eclator.
Fabricat din oţel inoxidabil AISI 316 cu o greutate totală de maximum 5 kg, o
lungime utilă totală de minimum 1078 mm, fără sursă de alimentare.
Caracteristici:
Pag 84 din 127
 circuit electronic emiţător de impulsuri de înaltă tensiune şi generator de lideri ascendenţi.
 Limită de funcţionare mai mică de 50 kV/m.
 Închis ermetic în corpul central al paratrăsnetului şi protejat contra descărcărilor electrice
prin montaj în cutie Faraday;
 amorsare, conform Anexei C a normelor UNE 21 186/96, NF C 17-102/95.
 Triplu protector al sistemului de izolare, NOREIN, care garantează caracteristicile
sistemului în condiţii de ploaie.
 Certificat de izolare emis de Laboratorio Central Oficial de Electrotecnia din Madrid
(Ministerul Industriilor);
 acumulator de încărcări electrostatice în mai multe etape, cu un singur vârf de descărcare
cu scopul de a evita dispersarea ineficientă a încărcăturii;
 fabricat integral din oţel inoxidabil AISI-316 (fără aluminiu pentru a evita formarea de
perechi galvanice şi coroziunea)
 Câmp electric ambiental ca unică sursă de alimentare externă.
 Total autonom şi fără mentenanţă
Paratrasnet, tija Franklin (clasic)
“Priză de pământ” se foloseşte pentru protejarea instalaţiilor electrice,

în cazul scurgerilor de tensiune.
PARATRĂSNETUL ŞI DETECTORUL DE TRĂSNETE - ROLUL LOR ÎN PROTECŢIA

CLĂDIRILOR
În orice moment, sunt 1800 de furtuni electrice active în lume, care produc
100 de fulgere pe secundă sau peste 8.600.000 de fulgere pe zi. Din cele mai
vechi timpuri acest fenomen a fost studiat şi analizat, încercându-se cât mai multe
metode de combatere, datorită efectelor distructive produse de el. În continuare se
vor prezenta doar câteva consecinţe produse de lovitura de trăsnet:
Consecinţele trăsnetului
Tipuri de structuri Efecte ale trăsnetului
1. Structuri obişnuite
Străpungerea instalaţiilor electrice, incendii şi deteriorări
de materiale Avarii în mod normal limitate la obiecte
Casă de locuit
care se gasesc la punctul de impact al trăsnetului sau
pe traseul trăsnetului
Fermă Risc primar de incendiu şi tensiuni de pas periculoase
Pag 85 din 127
Tipuri de structuri Efecte ale trăsnetului
Risc secundar datorită pierderii alimentării cu energie
electrică şi risc de moarte pentru animale ca urmare a
defectării sistemului de comanda electronică a
instalatiilor de ventilaţie, alimentare cu hrana etc.
Defecte provocate instalaţiilor electrice (de exemplu prin
descărcări electrice) care pot cauza panică.
Teatru. Şcoală. Magazin
Defect la sistemele de alarmare în caz de incendiu ceea
mare. Zone sportive.
ce conduce la o întârziere în luarea măsurilor de luptă
împotriva focului.
Bancă. Societate de Suplimentar faţă de efectele menţionate mai sus,
asigurări. Societaţi probleme legate de pierderea comunicaţiilor, defectarea
comerciale calculatoarelor şi pierderea de date
Suplimentar faţă de efectele menţionate mai sus,
Spital. Creşă. Închisoare probleme legate de bolnavii aflaţi la terapie intensivă şi
dificultăţi pentru salvarea persoanelor imobilizate
Efecte suplimentare depinzând de specificul fabricilor,
Industrie pornind de la avarii minore până la avarii inacceptabile
şi cu pierdere de producţie
2. Structuri cu pericol limitat
Telecomunicaţii.
Pierdere inacceptabilă de servicii publice.
Centrale electrice.
Riscuri indirecte în vecinatatea imediată, cauzate de foc
Industrii cu risc de
etc.
incendiu
3. Structuri periculoase pentru imediata lor vecinatate
Rafinărie. Benzinărie.
Consecinţe ale incendiului şi exploziei pentru fabrica şi
Fabrica de artificii.
vecinatatea ei imediată
Fabrica de muniţii
4. Structuri periculoase pentru mediul ambiant
Uzină chimică. Centrală
Incendiu şi disfunctionalităţi ale instalaţiilor cu
nucleară. Laboratoare,
consecinţe nocive asupra mediului înconjurator global
uzine biochimice
Modul de funcţionare al paratrăsnetului
Lovitura de trăsnet se declanşează prin apariţia unui lider în mijlocul norului.

Acesta se apropie de pământ în trepte şi poartă denumirea de lider descendent.
Prezenţa norului oragios provoacă creşterea câmpului electric la niveul solului.
Variaţia câmpului electric atrage după sine apariţia efectului corona la vârful tuturor
structurilor geometrice. Această ionizare naturală stă la originea liderului
ascendent.
Pag 86 din 127
Paratrăsnetul funcţionează prin emiterea unei descărcări electrice ascendente
pentru a putea devia liderul descendent. Descărcarea ascendentă creează un
câmp electric suficent de mare pentru a modifica traiectoria liderului descendent,
lovitura de trăsnet fiind condusă spre vârful de captare al dispozitivului de
amorsare.
Nivelele de protecţie oferite de paratrăsnet

Scopul alegerii unui nivel de
protecţie este acela de a reduce, sub
un nivel tolerabil maxim, riscul de
producere a unor daune cauzate de o
lovitură directă de trăsnet pe o structură
sau pe un volum ce urmează a fi
protejat.
Stabilirea nivelului de protecţie

necesită o încadrare adecvată a
structurii. Trebuie determinate
dimensiunile şi poziţia structurii,
activitatea orajoasă (densitatea anuală
de trăsnete) în regiunea considerată şi
clasificarea structurii.
Pentru paratrăsnetele cu Dispozitiv

de Amorsare INGESCO®, razele de
protecţie(h=20m) sunt ( în metri):
MODEL 3.1 3.3 4.3 5.3 6.3 E15 E30 E45 E60
NIVEL I 35 45 54 63 74 35 50 65 80
NIVEL
43 54 63 72 83 43 59 74 89
II
NIVEL
54 65 75 84 96 54 70 86 102
III
NIVEL
63 75 85 95 106 63 80 97 113
IV
Principalele caracteristici si avantaje ale paratrasnetului Ingesco

- asigură o arie foarte mare de protecţie având o eficacitate ridicată
- nu afectează arhitectura şi hidroizolaţia construcţiei
- are continuitate electrică permanentă de la vârf până la pământ
- poate asigura protecţia mai multor clădiri sau a spaţiilor deschise, cu un singur dispozititv
Pag 87 din 127
- reducerea costurilor de execuţie
- simplificarea realizării prizei de pământ
- reducerea semnificativă a numărului de coborâri până la pământ
- se produce în 9 variante, asigurandu-se cel mai bun preţ – performanţă în funcţie de aplicaţie
- permite trecerea curentului de descărcare fără a opune rezistenţă
- calităţile sale tehnice nu sunt afectate de către descărcarea electrică
- nu necesită o întreţinere specială
- nu necesită sursă de alimentare
- faţă de o reţea de captare : nu există pericolul afectării hidroizolaţiei, se micşorează numărul
de coborâri la priza de pământ, execuţie mai simplă, erorile de execuţie au o probabilitate mult mai
mică, nu afectează estetic clădirea
- raza de protecţie mult mai mare faţă de paratrăsnetul Franklin (tija simplă).
-dublu dispozitiv de amorsare: un dispozitiv de amorsare în avans; un condensator
electroatmosferic
- materialele: structura principală din oţel inoxidabil AISI 316; set de deflectoare din răşină
epoxidică
- materialele utilizate asigură o funcţionare optima în orice condiţii atmosferice
Detectorul de trasnete
A preveni riscurile reprezintă cea mai bună protecţie. Această idee ghidează cercetarea
desfaşurată de Ingesco care permite dezvoltarea celor mai inovative sisteme de detecţie care se
găsesc pe piaţa internaţională. Detectorul de trasnet IPSO a fost creat să măsoare şi să afişeze
nivelul de activitate electroatmosferică produs pe o rază de până la 30km. Prin intermediul
semnalelor luminoase şi acustice şi a celor două alarme (programabile de către utilizator) IPSO te
ajută să anticipezi furtuna şi să previi consecinţele trăsnetului asupra persoanelor şi clădirilor. IPSO
îţi oferă prevenirea de care ai nevoie pentru elaborarea celor mai optime planuri de securitate şi
sisteme de protecţie.
Unde este nevoie de detectorul de trăsnete IPSO?

Prevenirea şi protecţia împotriva trăsnetului sunt foarte importante în cazul marilor aglomerări
de persoane şi în cazul clădirilor care conţin materiale sau procese tehnologice periculoase.
Detectorul de trăsnete IPSO este un element important din componenţa sistemelor de securitate
pentru:
- activităţi în aer liber (concursuri sportive, parcări)
- servicii (spitale, şcoli, hoteluri )
- activităţi industriale (chimie, IT)
- minerit şi extracţie (rafinării de petrol)
- sectorul energetic (centrale termo, hidro, nucleare, staţii electrice)
- transport şi telecomunicaţii
- protecţie civila
- staţii meteorologice
- baze militare (depozite de muniţie)
Pag 88 din 127
Cum functioneaza detectorul de trasnete IPSO?
Detectorul de trăsnete IPSO este format dintr-o antenă, care trebuie instalată afară şi un modul
de control care înregistrează activitatea electro atmosferică pe o rază de pâna la 30 km. Modulul de
control are 7 led-uri care se iluminează progresiv în funcţie de creşterea numărului de trăsnete în
zonă. Domeniul de avertizare al sistemului IPSO începe de la mai putin de 10 descărcări pe minut
(LED 1) până la peste 60 de descărcări pe minut (LED 7). Detectorul de trăsnete IPSO are 2 alarme
pe care utilizatorii le pot asocia cu oricare dintre cele doua nivele de activitate electroatmosferică.
Fiecare alarmă poate activa un releu şi poate genera un semnal acustic în funcţie de opţiunea
utilizatorului.
IPSO este pregatit să funcţioneze chiar dacă este pană de curent, cu ajutorul bateriilor.
Programarea alarmelor şi controlul bateriilor se realizează uşor prin intermediul celor 4 butoane
existente pe modulul de comandă.
Paratrasnetul – o inventie americană
Paratrasnetul, in timp, s-a dovedit a fi o inventie

minunata, daca avem in vedere faptul ca statisticile
arata o realitate ingrijoratoare – in fiecare moment, in
lume, au loc intre 200 si 5000 de furtuni, la fiecare
secunda se produc in jur de 100 de descarcari
electrice (fulgere, tunete), cu o putere de 10-20 de
milioane de volti, dintre care o treime ating pamantul,
circa 20 de persoane, anual, mor din pricina acestor fenomene, iar cele care
supravietuiesc se confrunta cu probleme cardiace sau neurologice. Daca adaugam la
acestea, incendiile, distrugerea unor aparate electrice, animalele ucise, vom constata ca
pagubele sunt uriase.
Inca de la inceputurile omenirii, trasnetul – uriasa descarcare electrica, insotita de o lumina

intensa si de un zgomot puternic – a fost asociat cu
manifestarea fortei sau a furiei zeilor, de aceea,
intotdeauna, a provocat frica si, in mod justificat, un
sentiment de neputinta. Hindusii considerau trasnetul
ca intruchipare a zeului Vishnu, in India si in Tibet era
reprezentarea zeului Indra, la celti, a zeului Taranis
(tunet), la amerindieni insemna « Cuvantul scris » al
lui Dumnezeu, la greci si la romani era decriptat ca
simbolul dublei puteri, creatoare si distructiva, in
acelasi timp. Vergilius, poetul latin, in operele sale, il descrie ca pe o lance inflacarata, formata
Pag 89 din 127
din dousprezece raze, trei de ploaie, trei de foc, trei de grindina si trei de vant, reunind totalitatea
lumii materiale si spirituale. La incasi, deveneau « prezicatori » numai cei atinsi de trasnet, iar
locul in care cadea « puterea din cer » era considerat sacru. La foarte multe popoare, trupurile
animalelor salbatice lovite de trasnet (ca si cele ale oamenilor) se depuneau in anumite zone ale
padurii, pentru ca zeul tunetului sa vina si sa le ia sufletul. Pentru marinarii din spatiul european,
pana in secolele al XV-lea – al XVI-lea, trasnetul era “focul” patronului lor spiritual, Sfantul Elmo
(Sfantul Deziderius), cel care, inainte de canonizare, s-a numit Erasmus din Antiohia, martir al
bisericii catolice.
Abia in secolul al XVIII-lea au inceput sa fie depasite,

intr-o oarecare masura, credintele si superstitiile, mai
multi invatati, printre care abatele Jean Antoine Nollet,
un fizician de exceptie, germanul Johaan Heinrich
Winckler, rector al Universitatii din Leipzig, incercand
sa gaseasca similitudini intre tunet, fulger si scanteia
electrica. Dar, cum s-a intamplat adeseori in istoria
inventicii, realizarea unui mecanism care sa
intercepteze fulgerul si sa il conduca spre pamant, fara niciun pericol, a devenit posibila gratie
hazardului.
Savantul american Benjamin Franklin, foarte cunoscut si ca om politic (este unul dintre semnatarii
Declaratiei de Independenta si al Constitutiei Statelor
Unite ale Americii), este inventatorul paratrasnetului. In
1752, in timpul unei furtuni, din intamplare, era foarte
preocupat sa inalte un zmeu, moment in care o
scanteie de fulger l-a atins, fiind condusa spre pamant
de sfoara zmeului. A simtit, astfel, pe propria piele, ca
fulgerul este un fenomen electric si, cum era si un
fizician remarcabil, care facuse nenumarate
experimente in domeniul electricitatii, stia ca obiectele
incarcate electric se pot descarca printr-un conductor ascutit. La 1 septembrie, acelasi an,
Franklin a instalat, pe casa sa din Philadelphia, o sarma de fier, cu varful de otel, pe care a
inaltat-o pana la 1,82 metri deasupra acoperisului, ingropand celalalt capat la 1,52 metri
adancime, in pamant. Fusese conceput, practic, primul paratrasnet. In 1753, independent de
experimentul lui Franklin, fizicianul francez Jacques de Romas ajunge la aceleasi concluzii, tot cu
ajutorul unui zmeu, ancorat cu o sarma de cupru, infasurata in jurul sforii zmeului.
Asadar, principiul de functionare a unui paratrasnet este destul de simplu, in sensul ca fulgerul
cauta, intotdeauna, drumul cel mai direct spre pamant, lovind cladirile inalte sau, in cazul in care
este instalat un paratrasnet, varful acestuia, care trebuie sa se afle mult deasupra acoperisului.
Pag 90 din 127
Curentul electric este condus, prin intermediul unui cablu sau al unei fasii groase de arama, spre
un disc de cupru care este ingropat la contactul cu panza de apa freatica. O astfel de instalatie
trebuie sa reziste unui curent de pana la 200 000 de amperi, cat poate fi puterea electrica a
fulgerului.
Foarte repede, paratrasnetul s-a bucurat de o deosebita atentie, tocmai pentru ca era simplu de
instalat si oferea protectie impotriva pagubelor produse de
trasnet. Pana si Biserica, desi un timp s-a opus acestei
« ofense » aduse minunilor divine, a sfarsit prin a
recunoaste importanta paratrasnetului, pentru clopotnitele
sale inalte, adesea amenintate de fulger. Documentele
timpului consemneaza faptul ca regele Angliei, George al
III-lea, intr-atat il detesta pe Franklin, in calitatea lui de om
politic si de semnatar al Declaratiei de Independenta, incat
a cerut ca paratrasnetele instalate pe Palatul regal sa nu
semene cu ale lui Franklin, de aceea s-au folosit unele care
aveau capetele rotunjite (nu ascutite). Paradoxul este ca, mult mai tarziu, la sfarsitul secolului al
XX-lea, s-a demonstrat ca aceasta forma este mult mai eficienta.
In 1880, fizicianul belgian Louis Melsen a conceput un alt mod de a proteja cladirile de trasnet,
acoperindu-le cu fire metalice, cu un capat legat in diverse puncte ale acoperisului, si cu celalalt
ingropat, un fel de “cusca a lui Faraday”.
De altfel, in prezent, exista trei mari tipuri de paratrasnet: modelul « Franklin », cu un singur varf,
conectat, prin cablu, la pamant, paratrasnet cu dispozitiv de amorsare (tip PDA), a carui
principala caracteristica este aceea ca genereaza un canal de conductivitate ridicata,
« atragand » trasnetul si conducandu-l in pamant, si paratrasnet care functioneaza dupa principiul
« custii lui Faraday », cu mai multe puncte (varfuri), dispuse in diverse locuri ale acoperisului, cu
cablurile conductoare interconectate. Modelul « Franklin » este cel mai putin sigur, pentru ca
nimic nu poate garanta ca trasnetul va cadea chiar in acel loc, iar experienta a aratat ca se poate
intampla ca fulgerul sa loveasca in apropiere.
In pofida faptului ca un paratrasnet protejeaza constructia pe care este amplasat, pentru om este
periculos sa stea in apropierea acestuia, pentru ca fulgerul face « salturi » si se poate transmite,
partial, si prin corpul uman. Este si motivul pentru care cablurile de electricitate, de telefon,
conductele de apa sau de gaz, burlanele pentru scurgerea apei de ploaie, antenele, aparatele
electrice trebuie conectate la pamant. Chiar si in aceste conditii, o locuinta nu este total protejata
impotriva trasnetelor, de aceea fiind necesar ca, in timpul furtunii, aparatele electrice, telefoanele,
antenele TV, obiectele metalice sa nu fie atinse. De asemenea, pentru ca un trasnet poate sa
atinga si liniile de curent, generand supratensiuni de voltaj, dozele electrice trebuie sa aiba
Pag 91 din 127
protectie de supratensiune. In afara casei, cea mai buna protectie in timp de furtuna, pentru om,
este asigurata de ceva similar « custii lui Faraday », de exemplu, interiorul unui automobil.
La ce distanţă de instalaţiile de paratrăsnet ne mai aflăm încă în siguranţă?

De multe ori auzim afirmaţii ca aceea că instalaţia de paratrăsnet aflată pe turnul bisericii
protejează cel puţin o jumătate din sat de loviturile trăsnetelor.
De asemenea, este foarte des întâlnită şi concepţia că dacă vecinul nostru are un paratrăsnet
instalat pe casă şi noi suntem implicit protejaţi împotriva trăsnetelor.
Instalaţiile de paratrăsnet sunt cunoscute încă din anul 1752, an în care Benjamin Franklin a
demonstrat faptul că trăsnetul este un fenomen electric şi că, conductoarele metalice de pe clădiri
respectiv barele metalice aşa-numitele tije Franklin pot proteja clădirile împotriva trăsnetelor.
Cunoscând acest lucru, apare imediat întrebarea, care este aria de protecţie pe care o oferă o
astfel de tijă captatoare. Această informaţie are o semnificaţie esenţială pentru toţi cei care
proiectează instalaţii de paratrăsnet.
Conform cunoştinţelor care datează din secolul al XVIII-lea, aria de protecţie creată de o tijă
captatoare are forma unui con format în jurul tijei.
Mărimea respectiv diametrul suprafeţei de bază a conului a oscilat de-a lungul anilor. În anul
1892, Sir Oliver Lodge a publicat un studiu al diferitelor teorii cunoscute până la acel moment cu
privire la ariile de protecţie. Între diferitele concepte existau mari diferenţe, unghiurile de protecţie
variau de la 90°la 30°. Aceste unghiuri s-au păstrat până în zilele noastre.
Figura 1: Aria de protecţie a tijei captatoare

În anul 1976 a fost realizat modelul electrogeometric al loviturii de trăsnet, cu care se poate
determina mai exact aria de protecţie
Conceptul distanţei de salt este esenţial pentru modelul electrogeometric respectiv pentru
conceptualizarea ariei de protecţie a instalaţiei de paratrăsnet. Datorită electricităţii norilor de
furtună apare un câmp electric, care poate atinge o valoare de peste 100kV/m. Din această
cauză, picăturile de ploaie care au mare conductibilitate electrică provoavă o scânteie electrică.
Această scânteie îşi caută drum către pământ, cazual şi necontrolat. Viteza de formare a unei
astfel de scântei reprezintă aproximativ a mia parte din viteza luminii, având valoarea de 300
Pag 92 din 127
km/s. Când o astfel de scânteie se află la o înălţime de câţiva zeci până la 100 m, câmpul electric
de pe vârfurile arborilor şi construcţiilor se măreşte. Atunci când valoarea câmpului electric
depăşeşte rezistenţa de străpungere aerului la locul la care fulgerul loveşte pământul antiscânteia
se uneşte cu scânteia conductoare din nor şi crează astfel un canal conductor (de electricitate).
Distanţa la care câmpul electric de la nivelul pământului începe să se ridice este dependentă de
sarcina electrică din nor respectiv de curentul trăsnetului, care se scurge din nor către pământ la
lovirea trăsnetului şi se numeşte distanţa finală de salt.
Distanţa finală de salt în care se unesc scânteia conductoare de electricitate din nor şi
antiscânteia de la nivelul solului se poate calcula conform formulei (Lowe):
D=10I 0,65 [1]
I - curentul maxim al trăsnetului
În conformitate cu standardul sloven cu privire la protecţia construcţiilor împotriva acţiunii
trăsnetelor EN 62305, construcţiile se împart în funcţie de categorie, importanţă, mărime, locaţie
şi mulţi alţi factori în patru niveluri de protecţie.
În conformitate cu aceste niveluri de protecţie se află respectivele valori minimale ale amplitudinii
curentului trăsnetului, cu ajutorul cărora se poate calcula distanţa finală de salt pentru diferite
niveluri de protecţie.
Tabelul 1: Valorile sarcinii electrice a paratrăsnetului şi ale distanţelor de

pătrundere pentru fiecare nivel de protecţie
În standardul EN 62305 pentru proiectarea instalaţiilor de paratrăsnet este descrisă metoda unei
sfere care se rostogoleşte. Principiul metodei este acela că rostogolim o sferă cu raza R, care
este egală cu distanţa finală de salt D în clădirea pe care dorim să o protejăm cu o instalaţie de
paratrăsnet. Loviturile de trăsnet se pot produce în locurile în care sfera atinge clădirea. Dacă
instalăm instalaţii de paratrăsnet în acele locuri, clădirea este protejată corespunzător. Aceste
locuri sunt de obicei vârfurile de acoperiş şi marginile clădirilor.
Ce fel de protecţie oferă paratrăsnetul instalat pe clădire?
În continuare sunt expuse câteva exemple ale ariilor de protecţie, pe care le oferă instalaţiile de
paratrăsnet pe diferite obiecte.
Exemplu de arie de protecţie pentru o biserică cu dimensiunile:
mărimea navei laterale15 m x 30 m, înălţimea navei laterale de până la 25 m, mărimea turnului
bisericii 6 m x 6 m, înălţimea turnului bisericii 40 m.
La biserici, în multe cazuri singurul element captator este crucea, nava laterală nefiind protejată
de paratrăsnet.
Pag 93 din 127
Unghiul de protecţie 45°
Figura 2
Aria de protecţie în conformitate cu EN 62305, Nivelul de protecţie III (Raza sferei R=45m)
Figura 2
Aşa cum reiese din imaginea 2, în cazul unghiului de protecţie de 45° o parte din nava laterală
rămâne neprotejată (în imagine, în afara ariei haşurate). Imaginea 3 ilustrează aria de protecţie
(aria haşurată cu verde) după metoda sferei care se rostogoleşte, în conformitate cu standardului
EN 62305 pentru nivelul de protecţie III. Simulaţia este realizată cu programul SCUT. Şi în
această imagine este ilustrat faptul că paratrăsnetul de pe turn nu protejează nava laterală a
bisericii.
Cazul ariei de protecţie a unei case cu mărimea de 10 m x 13 m, înăltimea construcţiei până la
tavan de 9 m, înclinarea acoperişului de 35°
Figura 4
Aria de protecţie în conformitate cu SIST IEC 61024-1, Nivelul de protecţie III (Raza sferei
R=45m)
Figura 5
Pag 94 din 127
Din imaginea 4 şi imaginea 5 reiese că întreaga construcţie se află în interiorul ariei de protecţie
pe care o oferă instalaţia de paratrăsnet.
Cazul ariei de protecţie pentru două case de mărime egală cu casa de la exemplul anterior: casa
din stânga are instalată o instalaţie de paratrăsnet, în timp ce casa din dreapta nu are instalaţie
de paratrăsnet. Casele se află la o distanţă de 15 m una faţă de cealaltă.
Figura 6
Aria de protecţie în conformitate cu SIST IEC 61024-1, Nivelul de protecţie III (Raza sferei
R=45m)
Figura 7
În figura 6 şi figura 7 observăm că de fapt doar casa pe care se află instalaţia de paratrăsnet este
protejată împotriva loviturilor trăsnetelor, în timp ce casa din dreapta nu este protejată.
Din exemplele expuse reiese că în multe cazuri instalaţia de paratrăsnet de pe turnul de biserică
nu protejează nici măcar nava laterală a bisericii, cu atât mai puţin întregul sat; acelaşi lucru este
valabil şi în cazul caselor vecine, în care numai una dintre case are instalaţie de paratrăsnet.
PARATRASNET CU DISPOZITIV DE AMORSARE PDA „SCHIRTEC”
Paratrăsnetul cu dispozitiv de amorsare tip „SCHIRTEC” este produs în Austria şi este distribuit
în Romania de societatea SILPA PROD, specializată în sisteme de protecţie împotriva
trăsnetului, protecţie la supratensiuni şi sisteme de legare la pământ.
Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului este dezvoltat cu cele mai noi tehnologii disponibile si
permite o protecţie eficientă a tuturor obiectelor periclitate şi vulnerabile (case individuale, spitale,
scoli, centre logistice, turnuri de telecomunicatii, terenuri de fotbal, terenuri de golf, etc)
Unul dintre punctele noastre forte este orientarea spre soluţii pentru a permite protejarea clădirilor
si pentru a păstra forma lor perfectă.
Pag 95 din 127
Paratrasnetul cu dispozitiv de amorsare SCHIRTEC este unul dintre cele mai avansate
echipamente de protectie impotriva trasnetelor, fiind creat in scopul de a proteja orice fel de
constructie.
Sistemele de prptectie impotriva trasnetelor tip SCHIRTEC sunt testate în diverse laboratoare
acreditate internaţional pentru calitatea şi eficienţa acesteia. Pentru a avea o garanţie pentru
standardele de inalta calitate am implementat verificările şi testele în fiecare etapă individuală a
procesului de producţie. Toate produsele noastre sunt conforme cu standardele europene.
Paratrasnetele dispun de CERTIFICAT ISO 9001:2008 şi ISO 14001:2004 si TEST REPORT
:CTI VIENA, ICMET CRAIOVA, BET VIENA, TUV AUSTRIA.
Aceste produse nu includ materiale radioactive si devin active datorita cresterii campului electric
in momentul producerii trasnetului.
PDA SCHIRTEC este format din patru părţi principale:
1. Air Terminal
2. Generator de ioni
3. Electrozii de acceleraţie şi atmosfera
4. Terminal de conectare cu pămîntul
Paratrasnetul este produs în secţiune transversală şi are calitatea de a transporta cel mai mare
fulger observat. Acesta este echipat cu generator de ioni, cu bobină de inducţie şi de
protecţie de înaltă impedanţă. Acest generator este plasat în rasina epoxidica speciala.
Deci, generatorul de ioni este protejat împotriva efectelor negative ale mediului extern .
Electrozii de acceleraţie şi atmosfera sunt conceputi într-un mod care poate fi perceput cu
potenţiale diferite şi cu această caracteristică, au scopul de a face munca de electrozi atât de
ionizare suplimentara de resurse şi producătoare de acceleratie. Terminalul de conectare cu
pămîntul face conexiunea la sol a capului.
PDA SCHIRTEC sunt produse din material inoxidabil complet, şi această caracteristică este
documentată prin certificat TÜV. Catalogul de rezistenţă la curentii produsi de trăsnet este testat
in laborator BET. Începutul intervalului de ionizare şi în funcţie de aceasta modalitate de ionizare
anticipată este documentată de către testele efectuate în laborator ICMET.
Principiul de funcționare a paratrăsnetului
Trasnetul este fenomenul care însoţeşte descărcarea curentilor atmosferici de la nor la nor sau
de la nor la pământ si în mod natural tinde să urmeze calea cea mai scurtă dintre nori şi pământ,
cum ar fi clădiri sau proiecţii înalte. Aşa cum este ilustrat de sarcini pozitive electrice aduna în
nori şi sarcini negative se aduna in sol. Cand atractia dintre aceste două sarcini este suficient de
puternica pentru ei vin împreună în formă de fulger.
Echiparea cu paratrăsnet, fabricat şi instalat în mod corespunzător, disipeaza descarcarile.
Cerinţe pentru siguranţa oamenilor care stau la locul de muncă, etc acasă, a făcut necesar ca
Pag 96 din 127
sarcinile speciale au fost atribuite de proiectare ingineri pentru a avea grijă cu privire la calitatea
sistemului de protecţie la trăsnet pe fiecare clădire mai mare. Funcţia principală a sistemului de
protecţie la trăsnet instalat pe clădirea existentă este de a captura un fulger şi apoi
comportamentul de descărcare de curent în siguranţă la sol. Luând în considerare faptul că
există până la 100 de descărcări electrice la pământ în fiecare secundă în întreaga lume, este
întotdeauna posibil ca un fulger loveşte locul pe care este aproape şi deosebit de importante
pentru tine. Sistemul de protecţie la trăsnet există pentru a intercepta o descărcare atmosferică în
scopul de a transmite în condiţii de siguranţă actuale de la sol. Fulgerul este format ca un rezultat
al proceselor care au loc în nori de furtuna. Când masele de aer, cristale de gheata, vapori de
apă derivă şi interacţionează, apoi sunt generate sarcini electrice.
În general, instalaţiile de paratrasnet sunt impartite in: cele conventionale si active.
Sistemele de paratrasnet conventionale se bazează pe o structură de protecţie făcând o

instalaţie orizontala sau verticala si apoi conectate la pământ cu ajutorul conductorului de
coborare. Prin procedura descrisă mai jos, este posibil să se decidă în funcţie de nivelul de
protecţie ales .
Selecţia de nivelul de protecţie permite să reducă la minimum riscul de deteriorare a persoanelor,

precum şi echipamente complexe şi mai sofisticate şi structuri. Cea mai mare eficienta unui
paratrasnet este de a reduce riscul de daune provocate de fulgere . O selecţie nivelul de protecţie
depinde de tipul de construcţie, structura şi valoarea acesteia
si se stabileste in conformitate cu Normativul I20.
Ionizarea duce la o creştere a câmpului electric în jurul partii de sus a tijei şi curentul de trăsnet
se conduce de la tija la sol. Zona protejata conectează nivelul de protecţie în funcţie de unghiul
de protecţie, lungimea tijei, înălţimea tijei deasupra suprafeţei deprotejat.
Funcţia principală a sistemului de protecţie la trăsnet instalat pe clădirea existentă este de a
captura un trăsnet şi apoi comportamentul de descărcare de siguranţă la sol.
În anumite condiţii, cu toate acestea, sistemul de trăsnet activ este singura metodă posibilă
pentru a proteja descarcarile directe de trăsnet. Având în vedere argumentele de mai sus, este
recomandat să se utilizeze sistemul activ de protecţie la trăsnet recomandat.
Descărcarea curentilor produsi de trăsnet este iniţiată de către conductorul de coborare, care
creează o cale de aer ionizat (în sus sau în jos) între nor şi motivul pentru fluxul necesar de orice
curentul de trăsnet.
PDA SCHIRTEC este format din două armături. Una dintre ele este conectata la pământ, în timp
ce cealalta rămâne la potentialul atmosferic. Amploarea mare a câmpului electric în timpul
furtunii, deşi armăturile sunt separate de o distanţă foarte scurta, produce diferenţa de potenţial
între ele în timp ce apropierea fulgerului devine considerabila.
Această diferenţă de potenţial este sursa de alimentare a dispozitivului de paratrasnet intern.
Dispozitivul intern este situat în corpul de Schirtec-A şi se numeşte Variabila Impedanta Unitatea.
Prin urmare, aparatul de lucru este reglementat de domeniul atmosferic. Avantajele oferite de
aceste caracteristici sunt, pe de o parte, că, în condiţii normale aparatul nu lucreaza, evitându-se
Pag 97 din 127
apoi uzura inutila la componente. Pe de altă parte, în timpul furtunilor aparatul detectează când
un câmp electric propriu există, şi atunci când liderul descendent se apropie, pentru că provoacă
o creştere puternică şi rapidă a câmpului electric atmosferic.În condiţii atmosferice normale, nu se
produc curenti atmosferici şi dispozitivul intern nu este de lucru.
Prima diferenta fata de un paratrăsnet simplu începe deja să apară atunci când apar nori de
furtuna. În interiorul componentele dispozitivului intern, liniile de equipotenţializare devin foarte
aproape. Aparatul este conceput în aşa fel încât actualul tranzitoriu nu se pierde, dar ramane la
fel câmpuri electromagnetice în componentele de aparatul electric. Valoarea câmpului electric,
capabil de a ioniza aerul din jurul varfului, este atins mai devreme decât cu o tijă simplă,
deoarece aparatul intern face creşterea tensiunii peste nivelul solului. Apoi, descarcarile devin, de
asemenea, o parte din curentul interne. Prin urmare, zona ionizata este în creştere mult mai rapid
decât cu o tijă simplă.
Faza anterioară la formarea de lider ascendent este formarea evacuărilor corona (serpentine),
care se propagă spre liderului descendent. Una dintre aceste serpentine va deveni lider în sus,
care se va propaga continuu pentru a liderului descendent, formând apoi calea de descărcare de
curenti de trăsnet.
În interiorul paratrasnetului, liderul jos se apropie şi creşterea puternică a câmpului electric cauzat
de aceasta sunt factorii care activa funcţia medie a dispozitivului intern. Atunci când tensiunea
dintre armături depăşeşte o anumită valoare care este proiectata pentru circuit, apoi lucrările
interne de declanşare, utilizând energia acumulată de pompare proiecteaza apoi lucrările de
declanşare interne, folosind energia acumulată de pompare pentru interiorul zonei ionizate.
Aceste condiţii favorizează formarea liderului ascendent, care va progresa continuu pînă la
atingerea lider în jos, formând apoi calea de descărcare de curenti. Deci PDA-ul este punctul
unde liderul ascendent a fost format. Acesta va fi receptor de trăsnet.
Cel mai important factor în PDA SCHIRTEC este raza de protecţie. Aceasta depinde de
nivelul de protecţie de calcul diametru şi valoarea ΔT, care se găseşte în rezultatele testelor
produsului. Raza de protecţie se calculează în funcţie de nivelul de protecţie, cu formula de mai
jos.
Rp2 H. (2D-H) + ΔL (2D + ΔL) H ≥ 5 metri D:
-Pentru nivelul I de protecţie D = 20 m
-Pentru nivelul II de protecţie D = 45 m
-Pentru nivelul III de protecţie D = 60 m
ΔL (m) = V (m / μs). ΔT (μs) V: este viteza de avansare de ioni, care sunt constituite la
condiţiile de fulger, în jurul terminalului , se îndreaptă spre un fulger.
Conform standardelor V = 1 m / μs ΔT: este începutul perioadei de ionizare timp.
ΔL: este distanţa pentru a prinde fulgerul în perioada ΔT (cu alte cuvinte, distanta pe care
ionii de călătorie spre fulgere). Acest parametru este variabil în funcţie de produse şi este
evaluat prin testele de laborator, în funcţie de tipurile de produse .
Pag 98 din 127
Despre PDA
IPT CU DISPOZITIVE DE AMORSARE
Generalităti
Prezentul capitol se aplică la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) împotriva loviturilor directe
de trăsnet ale tuturor constructiilor care fac obiectul prezentului normativ, cu înăltimi mai mici de
60 m, precum si a zonelor deschise la care considerentele economice si estetice impun această
solutie. Acest capitol nu tratează protectia instalatiilor electrice împotriva supratensiunilor de
origine atmosferică transmisă prin retele.
Un paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) este compus dintr-un vârf de captare, un
dispozitiv de amorsare si o tijă suport pe care se găseste un sistem de conexiune al
conductorului de coborâre.
Determinarea zonei de protecție
Pentru determinarea zonei de protectie a unui PDA, se utilizează metoda electromagnetică

(sfera fictivă).
PDA se instalează, de preferintă, pe locul cel mai înalt al constructiei, respectiv al zonei care o
protejează.
Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsării (DT). Acesta este determinat de
către producător prin încercări de laborator . Prin aceste încercări se compară un PDA cu o tijă
simplă de aceeasi înăltime, amplasată în aceleasi conditii .
Avansul amorsării DT, care serveste la calculul razei de protectie se determină cu relatia:
DT = TPTS – TPDA TPTS - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un
paratrăsnet cu tijă simplă; TPDA - idem pentru paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare.
Volumul de protejat este delimitat de suprafata de revolutie care are aceeasi axă cu PDA si
este delimitată de razele de protectie Rp corespunzătoare diferitelor înăltimi h, conform .
Raza de protectie a unui PDA, Rp, depinde de nivelul de protectie ales, de lungimea
suplimentară determinată de avansul amorsării DL si de înăltimea sa de instalare h.
DL este lungimea suplimentară determinată de avansul DT al PDA si se calculează cu relatia:
DL = v(m/ms) x DT(ms) în care:
DT = avansul amorsarii al PDA dat de producator si este caracteristic tipului de PDA;
v[m/ms] - este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; in calcule se poate
adopta valoarea medie v = 1 m/ms; experimental s-a constatat ca v = 0,9÷1,1 m/ms
Inaltimea de instalare h reprezinta inaltimea varfului PDA in raport cu planul orizontal care trece
prin elementul de constructie protejat .
Raza de protectie se calculeaza cu relatia:
Pag 99 din 127
R raza sferei fictive:
20 m - pentru nivelul intarit de protectie (II)
45 m - pentru nivelul normal de protectie (III)
60 m - pentru nivelul normal de protectie (IV)
PDA pot fi din cupru, otel cuprat sau otel inox. Tija si vârful au o sectiune conductoare mai mare
de 120 mm2.
Vârful unui PDA trebuie să fie cu cel putin 2 m deasupra zonei pe care o protejează (de ex.
inclusiv antenele, turnurile de răcire, acoperisurile, rezervoarele etc.).
Atunci când IPT contine mai multe PDA pentru aceeasi constructie, acestea se leagă între ele
printr-un conductor, conform tabelului 17, cu exceptia situatiilor în care acesta trebuie să
ocolească obstacole (cornise, aticuri) denivelări pozitive si negative mai mari de 1,5 m.
Dacă trebuie protejate suprafete deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), PDA se
instalează pe suporti speciali: stâlpi, catarge, piloni, sau pe altă constructie învecinată care
permite acesteia să acopere întreaga zonă de protejat.
Atunci când catargele sunt ancorate cu hobane, acestea se leagă în punctele de ancorare de
jos, la conductoarele de coborâre prin conductoarele conform tabelului 17.
La proiectarea unei instalatii de protectie la trăsnet, trebuie să se tină seama de
elementele arhitecturale favorabile instalării unui PDA. Acestea sunt de regulă elementele cele
mai înalte ale constructiei.
Conductoarele de coborâre
Fiecare PDA este legat la pământ prin cel putin o coborâre.

Sunt necesare cel putin două coborâri în următoarele cazuri:
- dacă proiectia pe orizontală a conductorului de coborâre este mai mare decât proiectia pe
verticală .
- dacă înăltimea constructiei este mai mare de 28 m. Acestea trebuie dispuse pe fatade opuse.
Conductoarele de coborâre trebuie să aibă dimensiunile minime din tabelul 17.
Este interzisă utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de coborâre.
În cazul în care se utilizează un contor de lovituri de trăsnet, acesta trebuie amplasat pe
conductorul de coborâre cel mai scurt si deasupra piesei de separatie.
Dacă se utilizează coborâri naturale, PDA se leagă la partea superioară direct la structura
metalică, iar aceasta se leagă la partea inferioară la priza de pământ.
Coborârea naturală trebuie să îndeplinească conditiile de la scubcap. 2.3.E.
Pag 100 din 127
Prize de pământ
Fiecare coborâre a PDA trebuie să aibă cel puŃin o legătură la o priză de pământ.
Prizele de pământ artificiale sunt din:
a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (7-8 m lungime) îngropate la
cel putin 50 cm adâncime ;
b) mai multi electrozi verticali cu lungimea totală de minimum 6 m dispusi în linie sau triunghi,
distantati între ei la o distantă cel putin egală cu lungimea electrozilor legati între ei. Se
recomandă forma triunghiulară pentru electrozii verticali .
Reguli particulare
În cazul în care în volumul de protejat se află o antenă individuală sau colectivă, catargul
antenei trebuie legat prin intermediul unui dispozitiv de protectie împotriva supratensiunilor sau
descărcător, la conductoarele de coborâre ale IPT.
Se poate utiliza, ca suport comun pentru PDA si antenă, un catarg obisnuit în următoarele
conditii:
- catargul este din teavă suficient de rezistentă si nu necesită ancorare prin hobane;
- PDA se fixează în vârful catargului;
- vârful PDA depăseste cu cel putin 2 m antena cea mai apropiată;
- fixarea conductorului de coborâre se face prin intermediul unui colier de legătură fixat direct pe
tijă;
- traseul cablului coaxial al antenei este în interiorul catargului sau într-un tub metalic.
În cazul acoperisurilor de paie, PDA se amplasează pe cos. Conductoarele de coborâre trebuie
să aibă diametrul de 8 mm, din cupru si se instalează pe acoperis, pe suporti izolati, distantati la
0,4 m.
Datorită înăltimii mari si ionizării aerului produse de fum si gaze calde, cosurile uzinelor sunt
puncte de impact predilecte ale trăsnetului. La partea superioară a acestora se instalează, în
directia vântului, PDA, confectionat din materiale rezistente la coroziune, temperatură s.a.
Pentru cosuri cu înăltimi mai mari de 40 m sunt necesare cel putin două coborâri,
repartizate uniform, dintre care una pe directia vântului dominant. Aceste coborâri se leagă între
ele prin centuri în părtile de sus si jos la baza cosurilor. Fiecare coborâre se leagă la priza de
pământ.
Toate elementele metalice exterioare si interioare se leagă la conductoarele de coborâre în
locul cel mai apropiat, conform subcap. 2.3.E.
Pag 101 din 127
Zone de stocaj a produselor inflamabile sau care determină încadrarea în categoriile A, B
pericol de incendiu
Dispozitivele PDA se montează pe catarge, stâlpi, piloni sau altă structură exterioară
perimetrului de protejat, astfel încât să domine această zonă. Locul de amplasare al acesteia
trebuie să tină seama de raza de protectie determinată conform prezentului normativ.
Turle, clopotnite si foisoare

Turlele, clopotnitele si foisoarele sunt puncte preferentiale ale trăsnetului, datorită formelor
proeminente.
Atunci când constructia are mai multe proeminenŃe, PDA se instalează pe proeminenta cea
mai înaltă. PDA se leagă direct la pământ printr-un conductor de coborâre al cărui traseu este
în lungul acestei proeminente.
Un al doilea conductor de coborâre dispus pe coama naosului bisericilor se prevede atunci
când este îndeplinită una din următoarele conditii:
- înălltimea totală a clopotnitei, turlei sau foisorului (H) este mai mare de 28 m;
- lungimea naosului depăseste volumul de protectie.
În acest caz, a doua coborâre va porni din vârful turnului principal.
Dacă la extremitatea naosului există o cruce sau o statuie nemetalică si biserica este echipată
cu două coborâri, pe aceasta se va instala o tijă de captare.
VERIFICĂRI
Întretinerea si verificările periodice ale unei instalatii de protectie împotriva trăsnetelor sunt
obligatorii deoarece în timp, unele elemente ale IPT îsi pot pierde eficacitatea datorită
coroziunii, intemperiilor, socurilor mecanice si loviturilor de trăsnet. Caracteristicile mecanice si
electrice ale unei IPT trebuie să fie mentinute conform prevederilor normei pe toată durata de
viată a IPT.
Instalatia de protectie împotriva trăsnetelor trebuie să fie verificată:
- initial, la punerea în functiune;
- periodic în exploatare .
La receptia constructiei, pentru IPT se va prezenta un document privind calitatea executiei IPT.
Verificări initiale
Proiectul de executie pentru IPT se verifică de către persoane fizice atestate de către MLPAT
privind exigentele de performantă în constructii.
La receptia IPT se verifică:
Pag 102 din 127
- natura, sectiunile si dimensiunile dispozitivelor de captare;
- natura si sectiunea materialelor utilizate pentru conductoarele de coborâre;
- traseele, amplasamentul si continuitatea electrică a conductoarelor de coborâre;
- fixarea mecanică a diferitelor elemente ale instalaŃiei;
- compatibilitatea, din punctul de vedere al coroziunii, între materialele utilizate;
- respectarea distanŃelor de protectie si/sau a legăturilor de echipotentializare;
- rezistenta prizelor de pământ;
- interconectarea prizelor de pământ;
- documentele de agrementare ale elementelor noi ale IPT (de ex. PDA, dispozitive de protectie
la supratensiuni).
Dacă IPT este echipată cu PDA se verifică dacă PDA depăseste cu cel putin 2 m înăltime
ansamblul zonei de protejat.
În cazul în care un conductor al IPT nu este vizibil partial sau în întregime pentru a putea fi
verificat, se recomandă măsurarea continuitătii sale electrice.
Verificări periodice
Se recomandă ca periodicitatea verificărilor în functie de nivelul de protectie să fie conform

tabelului 2.2.
Periodicitatea verificărilor la IPT Tabelul 2.2.
Nivelul de protectie Periodicitatea normală Periodicitatea severă
- ani - - ani -
Întărit (I) 2 1
Întărit (II) 3 2
Normal (III) 3 2
Normal (IV) 4 3
NOTĂ: În zone cu atmosferă corozivă se recomandă verificarea cu periodicitate severă.
Verificarea IPT este obligatorie si după fiecare modificare sau reparare a constructiei, după
toate loviturile de trăsnet pe constructie, după seisme sau explozii în apropierea constructiei.
Notă: Pentru a se cunoaste exact dacă o constructie a fost sau nu lovită de trăsnet, se
recomandă instalarea pe o coborâre a unui contor de înregistrare a loviturilor de trăsnet.
Toate defectiunile constatate la verificarea unei IPT trebuie remediate fără nici o întîrziere.
Pag 103 din 127
Modul de efectuare a verificărilor
Verificările se efectuează:
- prin inspectia vizuală;
- prin măsurări.
Inspectia vizuală se face pentru a constata dacă:
- eventualele modificări sau extinderi ale constructiei impun completarea IPT existente;
- continuitatea electrică a conductoarelor vizibile este conformă cu cerintele;
- fixarea diferitelor componente si protectia mecanică sunt în stare bună;
- nici o parte a IPT nu a fost afectată de coroziune;
- distantele de protectie sunt respectate si legăturile echipotentiale sunt suficiente si în stare
bună.
Măsurările trebuie efectuate pentru a se verifica:
- continuitatea electrică a conductoarelor ascunse;
- functionarea PDA;
- rezistenta de dispersie a prizelor de pământ.
La verificarea continuitătii electrice a unui conductor de coborâre, măsurarea se face după
separarea acestuia de priza de pământ prin piesa de separatie (cu ajutorul unui megohmmetru
de 500 V sau a altui aparat corespunzător pentru măsurarea rezistentelor).
Rezistenta de dispersie a prizei de pământ se măsoară cu echipamente si metode
agrementate.
Functionarea PDA se verifică cu aparatele si metodele indicate de producător.
Rezultatele fiecărei verificări periodice trebuie consemnate într-un raport care mai trebuie să
cuprindă:
- data efectuării verificărilor si măsurătorilor;
- conditiile meteo în timpul efectuării acestora;
- metoda si aparatele folosite;
- deficientele constatate si măsurile de remediere a acestora.
Instalarea sistemului de protectie impotriva trasnetului

Instalarea Paratrăsnetului
Paratrasnetul SCHIRTEC trebuie sa se instaleze cu cel putin doi metri deasupra oricarui alt
element din raza sa de protectie. El se fixeaza pe un catarg din inox de lungime cuprinsa intre
2m si 6m, (in functie de constructia de protejat), prin intermediul piesei de adaptare.
La alegerea locului de instalare a catargului se va tine cont de elementele constructive
Pag 104 din 127
favorabile. Este de preferat instalarea intr-un punct central al cladirii pentru optimizare
economica si tehnica.
Conductoare de coborâre
Fiecare paratrasnet SCHIRTEC este legat la pamant prin cel putin o coborare.
Sunt necesare 2 coborari, daca:
-Proiectia orizontala a conductorului este superioara proiectiei verticale.
-Inaltimea constructiei de protejat este mai mare decat 28m.
Conductorul de coborare va fi instalat astfel incat distanta spre pamant sa fie cea mai scurta
posibila, evitand ca el sa urce sau sa formeze unghiuri inchise.
Conductorul de coborare va fi conectat la paratrasnet prin intermediul piesei de adaptare, in
functie de tipul de montaj.
Se poate utiliza conductor din cupru, din aluminiu sau din otel zincat cu sectiunea conform
dispozitiilor normativului I20.
Toate obiectele metalice situate mai aproape decat 1m de conductorul de coborare vor fi legate
la acesta.
Principalele reguli de respectat pentru traseu urmarit de coborare sunt:
-parcursul cel mai direct pana la priza de pamant;
-traseul rectiliniu si fara cotituri bruste, cu raze de curbura mai mari decat 20cm.
Prizele de pământ
Fiecare conductor de coborare este legat la o priza de pamant speciala. Componentele prizelor
de pamat vor fi in conformitate cu normativul I20.
Rezistenta prizei de pamant, masurata prin mijloace conventionale, trebuie sa fie mai mica de
10 Ohmi. Daca priza de pamant este comuna cu instalatia de alimentare, valoarea rezistentei
trebuie sa fie sub 1 Ohm. Prizele de pamant trebuie sa fie orientate spre exteriorul constructiei.
Elementele componente ale prizelor de pamant ale paratrasnetelor trebuie sa se afle la cel
putin 2m de orice canalizare metalica sau cabluri electrice din pamant.
Legaturi de echipotențializare
Legaturile de echipotentializare se realizeaza pentru obiectele metalice exterioare daca ele se

afla mai aproape de conductorul de coborare decat distanta de securitate S (intotdeauna daca
S<1m), pentru coloane de gaz (cand S<3m) si pentru antene (cand S<10m). Aceste legaturi se
Pag 105 din 127
realizeaza cu ajutorul pieselor de racordare, fara a gauri conductoarele de coborare.
Legaturile se realizeaza intre conductorul de coborare si acoperisul metalic, jgheabul orizontal
metalic al apelor pluviale (daca exista), alte elemente metalice de pe langa traseul coborarii (ex.
Geamuri metalice, etc.)
IPT CU DISPOZITIVE DE AMORSARE
Generalităti
Prezentul capitol se aplică la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) împotriva loviturilor directe de
trăsnet ale tuturor constructiilor care fac obiectul prezentului normativ, cu înăltimi mai mici de 60
m, precum si a zonelor deschise la care considerentele economice si estetice impun această
solutie. Acest capitol nu tratează protectia instalatiilor electrice împotriva supratensiunilor de
origine atmosferică transmisă prin retele.
Un paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) este compus dintr-un vârf de captare, un
dispozitiv de amorsare si o tijă suport pe care se găseste un sistem de conexiune al
conductorului de coborâre.
Determinarea zonei de protectie
Pentru determinarea zonei de protectie a unui PDA, se utilizează metoda electromagnetică (sfera
fictivă).
PDA se instalează, de preferintă, pe locul cel mai înalt al constructiei, respectiv al zonei care o
protejează.
Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsării (DT). Acesta este determinat de către
producător prin încercări de laborator . Prin aceste încercări se compară un PDA cu o tijă simplă
de aceeasi înăltime, amplasată în aceleasi conditii .
Avansul amorsării DT, care serveste la calculul razei de protectie se determină cu relatia:
DT = TPTS – TPDA TPTS - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un
paratrăsnet cu tijă simplă; TPDA - idem pentru paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare.
Volumul de protejat este delimitat de suprafata de revolutie care are aceeasi axă cu PDA si este
delimitată de razele de protectie Rp corespunzătoare diferitelor înăltimi h, conform .
Raza de protectie a unui PDA, Rp, depinde de nivelul de protectie ales, de lungimea
suplimentară determinată de avansul amorsării DL si de înăltimea sa de instalare h.
DL este lungimea suplimentară determinată de avansul DT al PDA si se calculează cu relatia:
DL = v(m/ms) x DT(ms) în care:
DT = avansul amorsarii al PDA dat de producator si este caracteristic tipului de PDA;
v[m/ms] - este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; in calcule se poate
Pag 106 din 127
adopta valoarea medie v = 1 m/ms; experimental s-a constatat ca v = 0,9÷1,1 m/ms
Inaltimea de instalare h reprezinta inaltimea varfului PDA in raport cu planul orizontal care trece
prin elementul de constructie protejat .
Raza de protectie se calculeaza cu relatia:
R raza sferei fictive:
45 m - pentru nivelul normal de protectie (III)
60 m - pentru nivelul normal de protectie (IV)
PDA pot fi din cupru, otel cuprat sau otel inox. Tija si vârful au o sectiune conductoare mai mare
de 120 mm2.
Vârful unui PDA trebuie să fie cu cel putin 2 m deasupra zonei pe care o protejează (de ex.
inclusiv antenele, turnurile de răcire, acoperisurile, rezervoarele etc.).
Atunci când IPT contine mai multe PDA pentru aceeasi constructie, acestea se leagă între ele
printr-un conductor, conform tabelului 17, cu exceptia situatiilor în care acesta trebuie să
ocolească obstacole (cornise, aticuri) denivelări pozitive si negative mai mari de 1,5 m.
Dacă trebuie protejate suprafete deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), PDA se
instalează pe suporti speciali: stâlpi, catarge, piloni, sau pe altă constructie învecinată care
permite acesteia să acopere întreaga zonă de protejat.
Atunci când catargele sunt ancorate cu hobane, acestea se leagă în punctele de ancorare de jos,
la conductoarele de coborâre prin conductoarele conform tabelului 17.
La proiectarea unei instalatii de protectie la trăsnet, trebuie să se tină seama de
elementele arhitecturale favorabile instalării unui PDA. Acestea sunt de regulă elementele cele
mai înalte ale constructiei.
Conductoarele de coborâre
Fiecare PDA este legat la pământ prin cel putin o coborâre.

Sunt necesare cel putin două coborâri în următoarele cazuri:
- dacă proiectia pe orizontală a conductorului de coborâre este mai mare decât proiectia pe
verticală .
- dacă înăltimea constructiei este mai mare de 28 m. Acestea trebuie dispuse pe fatade opuse.
Conductoarele de coborâre trebuie să aibă dimensiunile minime din tabelul 17.
Este interzisă utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de coborâre.
În cazul în care se utilizează un contor de lovituri de trăsnet, acesta trebuie amplasat pe
conductorul de coborâre cel mai scurt si deasupra piesei de separatie.
Pag 107 din 127
Dacă se utilizează coborâri naturale, PDA se leagă la partea superioară direct la structura
metalică, iar aceasta se leagă la partea inferioară la priza de pământ.
Coborârea naturală trebuie să îndeplinească conditiile de la scubcap. 2.3.E.
Prize de pământ
Fiecare coborâre a PDA trebuie să aibă cel puŃin o legătură la o priză de pământ.
Prizele de pământ artificiale sunt din:
a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (7-8 m lungime) îngropate la
cel putin 50 cm adâncime ;
b) mai multi electrozi verticali cu lungimea totală de minimum 6 m dispusi în linie sau triunghi,
distantati între ei la o distantă cel putin egală cu lungimea electrozilor legati între ei. Se
recomandă forma triunghiulară pentru electrozii verticali .
Reguli particulare
În cazul în care în volumul de protejat se află o antenă individuală sau colectivă, catargul antenei
trebuie legat prin intermediul unui dispozitiv de protectie împotriva supratensiunilor sau
descărcător, la conductoarele de coborâre ale IPT.
Se poate utiliza, ca suport comun pentru PDA si antenă, un catarg obisnuit în următoarele
conditii:
- catargul este din teavă suficient de rezistentă si nu necesită ancorare prin hobane;
- PDA se fixează în vârful catargului;
- vârful PDA depăseste cu cel putin 2 m antena cea mai apropiată;
- fixarea conductorului de coborâre se face prin intermediul unui colier de legătură fixat direct pe
tijă;
- traseul cablului coaxial al antenei este în interiorul catargului sau într-un tub metalic.
În cazul acoperisurilor de paie, PDA se amplasează pe cos. Conductoarele de coborâre trebuie
să aibă diametrul de 8 mm, din cupru si se instalează pe acoperis, pe suporti izolati, distantati la
0,4 m.
Datorită înăltimii mari si ionizării aerului produse de fum si gaze calde, cosurile uzinelor sunt
puncte de impact predilecte ale trăsnetului. La partea superioară a acestora se instalează, în
directia vântului, PDA, confectionat din materiale rezistente la coroziune, temperatură s.a.
Pentru cosuri cu înăltimi mai mari de 40 m sunt necesare cel putin două coborâri,
repartizate uniform, dintre care una pe directia vântului dominant. Aceste coborâri se leagă între
ele prin centuri în părtile de sus si jos la baza cosurilor. Fiecare coborâre se leagă la priza de
pământ.
Pag 108 din 127
Toate elementele metalice exterioare si interioare se leagă la conductoarele de coborâre în locul
cel mai apropiat, conform subcap. 2.3.E.
Zone de stocaj a produselor inflamabile sau care determină încadrarea în categoriile A, B

pericol de incendiu
Dispozitivele PDA se montează pe catarge, stâlpi, piloni sau altă structură exterioară
perimetrului de protejat, astfel încât să domine această zonă. Locul de amplasare al acesteia
trebuie să tină seama de raza de protectie determinată conform prezentului normativ.
Turle, clopotnite si foisoare
Turlele, clopotnitele si foisoarele sunt puncte preferentiale ale trăsnetului, datorită formelor
proeminente.
Atunci când constructia are mai multe proeminenŃe, PDA se instalează pe proeminenta cea mai
înaltă. PDA se leagă direct la pământ printr-un conductor de coborâre al cărui traseu este în
lungul acestei proeminente.
Un al doilea conductor de coborâre dispus pe coama naosului bisericilor se prevede atunci când
este îndeplinită una din următoarele conditii:
- înălltimea totală a clopotnitei, turlei sau foisorului (H) este mai mare de 28 m;
- lungimea naosului depăseste volumul de protectie.
În acest caz, a doua coborâre va porni din vârful turnului principal.
Dacă la extremitatea naosului există o cruce sau o statuie nemetalică si biserica este echipată cu
două coborâri, pe aceasta se va instala o tijă de captare.
VERIFICĂRI
Întretinerea si verificările periodice ale unei instalatii de protectie împotriva trăsnetelor sunt
obligatorii deoarece în timp, unele elemente ale IPT îsi pot pierde eficacitatea datorită coroziunii,
intemperiilor, socurilor mecanice si loviturilor de trăsnet. Caracteristicile mecanice si electrice ale
unei IPT trebuie să fie mentinute conform prevederilor normei pe toată durata de viată a IPT.
Instalatia de protectie împotriva trăsnetelor trebuie să fie verificată:
- initial, la punerea în functiune;
- periodic în exploatare .
La receptia constructiei, pentru IPT se va prezenta un document privind calitatea executiei IPT.
Pag 109 din 127
Verificări initiale
Proiectul de executie pentru IPT se verifică de către persoane fizice atestate de către MLPAT
privind exigentele de performantă în constructii.
La receptia IPT se verifică:
- natura, sectiunile si dimensiunile dispozitivelor de captare;
- natura si sectiunea materialelor utilizate pentru conductoarele de coborâre;
- traseele, amplasamentul si continuitatea electrică a conductoarelor de coborâre;
- fixarea mecanică a diferitelor elemente ale instalaŃiei;
- compatibilitatea, din punctul de vedere al coroziunii, între materialele utilizate;
- respectarea distanŃelor de protectie si/sau a legăturilor de echipotentializare;
- rezistenta prizelor de pământ;
- interconectarea prizelor de pământ;
- documentele de agrementare ale elementelor noi ale IPT (de ex. PDA, dispozitive de protectie
la supratensiuni).
Dacă IPT este echipată cu PDA se verifică dacă PDA depăseste cu cel putin 2 m înăltime
ansamblul zonei de protejat.
În cazul în care un conductor al IPT nu este vizibil partial sau în întregime pentru a putea fi
verificat, se recomandă măsurarea continuitătii sale electrice.
ROMIND T&G creat in 1993 cu capital privat 100% romanesc, este lider national in productia si
distributia de echipamente pentru protectia la risc electric.
Incepand din anul 2004, ROMIND T&G este importator direct si unic distribuitor pentru Romania
al firmei francezeFRANKLIN FRANCE - cunoscut producator de paratrasnete clasice (tija
Franklin), cu dispozitiv de amorsare (PDA) si diverse echipamente de protectie impotriva
trasnetelor.
Printre clientii nostri se numara cunoscute companii din domeniul industrial, sedii de banci si
firme din industria hoteliera, precum si numeroase companii de constructii.
Va oferim nu numai echipamentele necesare ci si consultanta in ceea ce priveste alegerea

paratrasnetelor si a componentelor necesare pentru realizarea unei instalatii complete de
protectie impotriva trasnetului.
Paratrasnetul cu dispozitiv de amorsare este o solutie eficienta si necostisitoare de protectie

impotriva trasnetului, asigurand raze mari de protectie la inaltimi mici de montare.
Pag 110 din 127
Paratrasnetele sunt agrementate tehnic de catre Consiliul Tehnic Permanent pentru Constructii
din cadrul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.
1. Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare Active 2D
Paratranetul cu dispozitiv de amorsare model Active 2D, este unul dintre cele mai avansate
tehnologic echipamente de protectie impotriva trasnetului existente pe piata. Din punct de vedere
constructiv, este impartit in doua categorii in functie de avansul de amorsare, fiecare avand doua
subcategorii in functie de principiul de functionare:
-Active 2D 30 solar - 30 microsecunde.

-Active 2D 30 solar+eolian - 30 microsecunde.
-Active 2D 60 solar - 60 microsecunde.
-Active 2D 60 solar+eolian - 60 microsecunde.
Sunt fabricate din materiale de inalta calitate (inox) si au lungimea de 2m.

Sunt recomandate pentru orice tip de constructie,
civila sau industriala ori pentru protejarea unor spatii
deschise cum ar fi: stadioane, aeroporturi etc.
Spre exemplu, razele de protectie asigurate la o
inalime de montare de 5m fata de cel mai inalt punct
al cladirii, sunt:
- intre 48m Nivel 1 de protectie si 71m nivel IV de
protectie, pentru modelele cu avans de amorsare 30
microsecunde;
- intre 79m Nivel 1 de protectie si 107m nivel
IV de protectie pentru modelele cu avans de
amorsare 60 microsecunde;
2. Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare
Saint Elme piezoelectric
Paratrasnetul cu dispozitiv de amorsare

piezoelectric Saint Elme este rezultatul
cercetarii coordonate de Comisia pentru
Energie atomica a Frantei si utilizeaza un
dispozitiv ceramic piezoelectric pentru a crea
un canal de descarcare preferential al
loviturilor de trasnet. Comparativ cu tija simpla de
captare, PDA asigura o raza de protectie mult mai
mare la inaltimi mici de montare, incadrandu-se
perfect in arhitectura cladirii.
Sunt disponibile 4 modele, in funtie de avansul de amorsare:
Pag 111 din 127
- SE6 - avans de amorsare 15 microsecunde
Toate paratrasnetele au lungimea de 2m si sunt fabricate din materiale de

inalta calitate rezistente la corozoine (inox).
Modelele SE6 si SE9 sunt disponibile si in variante de 1,5m la preturi
extrem de avantajoase.
3. Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare ACTIVE 1D
Paratrasnetul cu dispozitiv de amorsare ACTIVE 1D este cel mai nou

model de paratrasnet cu dispozitiv de amorsare fabricat de catre Franklin
France. Paratrasnetul cu dispozitiv de amorsare Active 1D utilizeaza
campul electric atmosferic ca o sursa autonoma si ecologica de energie.
Principiul de functionare consta in inmagazinarea energiei electrostatice

prezente in atmosfera in momentul in care se apropie un nor de furtuna, si
eliberarea energiei stocate sub forma unui canal ascendent de
intâmpinare a loviturii de trasnet, ce se constituie ca o cale preferentiala pentru descarcarea
loviturii de trasnet.
Avansul de amorsare
al paratrasnetului
Active 1D este
obtinut prin
intermediul unui
"dispozitiv de impuls".
Sunt disponibile 4
modele, in funtie de
avansul de amorsare:
- ACTIVE 1D 12 -
avans de amorsare
12 microsecunde
- ACTIVE 1D 25 - avans de amorsare 25 microsecunde
Pag 112 din 127
priză de pamânt ((îm)pământarea)
INSTALATII DE LEGARE LA PAMANT
Prin instalatie de legare la pamant se intelege ansamblul format din electrozi ingropati in
pamant, legati intre ei, si conductoare de legare la pamant, montate intre electrozi si intre acestia
si instalatiile electrice.
Rolul acestor instalatii este de a dirija in pamant, in conditii de siguranta curenții
proveniți din descărcări atmosferice sau a curenților de defect datorită deteriorarii sau
conturării izolatiei (instalații de legare la pământ de protecție), precum și asigurarea unui
anumit mod de funcționare a instalațiilor de curenți tari sau de telecomunicatii (instalatii de legare
la pamant de exploatare ).
Partea principală a unei instalații de legare la pamant o constituie priza de pământ.
Aceasta este formata dintru-un ansamblu de elemente in contact cu pamantul (electrozi ) prin
care se realizeaza transmiterea curentilor in pamant.
Conductoarele de legare la pamant, ingropate in pamant si neizolate , se considera ca fac parte
din priza de pamant , deoarece participa si ele la transmiterea curentului in pamant .
Conductoarele de legare dintre electrozi pot fi considerate electrozi ai prizei daca sunt neizolate .
Conform STAS – 6119- 68 si STAS – 4102-63, toate conductoarele ingropate in pamant
trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii de dimensiuni minime (sectiuni , grosimi) si de material
ca si electrozii prizei de pamant .
Independent de necesitatile instalatiilor electrice , se intalnesc frecvent rețele de conducte
metalice de apa potabila , mantale metalice de cabluri , care au un contact bun si pe o suprafata
mare cu solul , putand fi folosite de aceea ca prize de pamant .
Ele constituie prize de pamant naturale , diferite de prizele de pamant artificiale formate ,
de exemplu , din tevi de otel , banda de otelrotund sau cornier , ingropate in pamant exclusiv
pentru a realiza legaturi la pamant .
Pag 113 din 127
Executarea prizelor de pamant.
Experiența de decenii in domeniul tehnicii protecției prin legare
la pamant a dus la stabilirea unor principii cuprinse in STAS – 6119 –
68 .
Se are in vedere ca siguranța in exploatare a unei instalatii
electrice depinde in mod deosebit de calitatea instalatiei de legare la
pamant, iar aceasta depinde la rândul ei de o executie
corespunzatoare a prizelor de pamant.
De asemenea se tine seama de faptul ca orice solutie trebuie
justificata din punct de vedere al eficacitatii dar si economic.
Se urmareste realizarea unei rezistente de dispersie cat mai
mica pentru o durata de timp cat mai mare cu cheltuieli minime. De
aceea se exclud utilizrea electrozilor plac , funie , precum si a cuprului
in toate cazurile in care solul nu prezinta o agresivitate accentuata fata
de otel.
Este interzisa folosirea electrozilor din aluminiu deoarece
formeaza in timp un strat superficial izolant si nu are o rezistenta mecanica corespunzatoare.
Dimensiuni minime.
In instalatiile electrice de joasa tensiune , dimensiunile minime ale electrozilor se determina din
punct de vedere al stabilitatii termice si a unei rezistente adecvate la coroziune.
Pag 114 din 127
La electrozi verticali care se introduc in pamant prin batere trebuie asigurata si o
rezistenta suficienta de flambare.
Dimensiunile minime ala electrozilor sunt cele

date în tabelul 1. Ele sunt valabile si pentru
conductoarele de legare la pamant.
In comparatie cu lungimea electrodului , diametrul
sau latimea acestuia are o influenta neinsemnata
asupra marimii rezistentei de dispersie.
Relatiile de calcul al rezistentelor de dispersie

cuprind numai logaritmul diametrului sau latimii
electrodului. In figura 12.1 este prezentata ,pentru
un electrod vertical, influenta diametrului asupra
rezistentei de dispersie.
Nu se justifică soluția de crestere a diametrului deoarece o crestere a diametrului de la 1’’ la 2’’

pentru o lungime de 10[m] ar determina o crestere a greutatii de la 24 la 52[kg]. Iar din tabelul.2.
rezulta o scadere cu numai 8% a rezistentei de dispersie, ceea ce justifica materialul consumat.
Pag 115 din 127
Un rationament similar se poate face si pentru electrozii orizontali. De asemenea , otelul
rotund , din ce in ce mai mult folosit , este mai recomandat decat cel lat, deoarece la aceeasi
sectiune are o suprafata laterala mai mica si o grosime mai mare, fiind mai rezistent la coroziune.
Dispozitia prizelor de pământ.

Pentru o concordanta cat mai buna intre valoarea calculata si cea masurata ulterior a
rezistentei de dispersie, la executatea prizelor de pamant trebuie sa se respecte urmatoarele:
1. Prizele de pamant sa aiba o legatura electrica cu solul cat mai buna. Electrozii nu trebuie
sa fie acoperiti cu vopsea, gudron
si alte impuritati.
2. Electrozii orizontali se vor
ingropa la o adancime de minim
0.8[m].
3. Electrozii se vor ingropa in
stratul de pamant cel mai bun
conducator, care se determina
prin masuratori geoelectrice.
4. Electrozii se dispun astfel ca
influenta lor reciproca sa fie cat
mai mica. Ca urmare distanta
dintre electrozii orizontalii, montati
in paralel, sa fie mai mare decat lungimea lor. De regula electrozii verticali se monteaza la o
distanta de doua ori lungimea lor.
5. La electrozi orizontali lungimea in linie dreapta nu trebuie sa depășească 100[m],
deoarece impedanta longitudinala, neglijabila la o lungime scurta, ajunge la valori importante.
Pag 116 din 127
Influența reciprocă a electrozilor.
Adesea este necesar sa se realizeze prize de pamant cu rezistente de dispersie mici pe o
suprafata foarte restransa. Distantele mici dintre electrozi nu permit o micsorare apreciabila a
rezistentei de dispersie. Aceasta se explica prin faptul ca in cazul unui singur electrod, curentii de
punere la pamant prin priza se pot dispersa nestanjenit, pe cand in cazul mai multor electrozi
legati in paralel intervine o ecranare care depinde de distanta dintre electrozi, de lungimea si
numarul acestora.
In cosecinta rezistenta rezultanta Rp a unei prize de pamant cu mai multi electrozi in paralel este
intotdeauna mai mare decat rezistenta R’ p calculata cu relația:
unde:R p1....n sunt rezistentele de dispersie calculate ale electrozilor simpli.

S-a introdus: coeficientul de utilizare a prizelor simple
respectiv factorul de corectie:
Pentru calculul coeficientului de utilizare se dau relatii si tabele care tin cont de modul de asezare,
de dimensiunile electrozilor.
Astfe, pentru o priza multipla cu electrozi verticali, asezati in varfurile unui poligon regulat,
coeficientul de utilizare se po ate calcula cu relatia:
unde:
- rp- rezistenta unei prize singulare ( a unui electrod );
- n – numarul de electrozi legati in paralel;
- ρ - rezistivitatea solului;
- D-diagonala mare a poligonului, sau diametrul cercului circumscris;
-f(n)-un coeficient ce depinde de numarul electrozilor;
In figura 12.2 se indica variatia factorului de corectie in cazul unor electrozi verticali pe un cerc.
Pag 117 din 127
Calculul rezistentei de dispersie.
Rezistenta de dispersie a unei prize de pamant reprezinta rezistenta electrica a solului intre priza
de pamant si zona de potential nul (pamantul de referință)
Rezistenta de dispersie se obtine inmultind rezistivitatea cu un factor de forma K, care depinde

numai de dimensiunile geometrice ale prizei de pamant :
Când se pune problema calculului

rezistentei de dispersie ohmice,
ignorandu-se influenta reactantei
inductive longitudinale XL pe unitatea
de lungime, a reactantei capacitive
transversale XC , a rezistentei ohmice
longitudinale proprii R pe unitatea de
lungime, deoarece acestea sunt
foarte mici in cazul frecventei de
50[Hz] fig. 12.3.
Pentru calculul practic al rezistenței

de dispersie se aplică relațiile
urmatoare :
-electrod vertical tubular sau cilindric montat în pământ la adâncimea de (0.5-0.7)[m] , figura
12.4a :
-electrod tubular cu bara montată vertical, la suprafata solului figura 12.4b :
Pag 118 din 127
-electrod banda sau tubular ingropat orizontal la adancimea t figura 12.4c.
respectiv :
Masuratori în instalații de legare la pământ.

Măsurarea rezistenței de dispersie.
In conformitate cu standardele in vigoare este obligatorie verificarea prizelor de pamant inainte de

receptionare, verificare ce consta in demonstrarea ca rezistenta de dispersie va corespunde
valorii pentru protectia persoanelor, animalelor si a bunurilor in orice anotimp.
Pag 119 din 127
Rezultatul masuratorii, traseele de
masurare si distantele alese pentru
sonde si prizele de pamant, astfel incat
la verificari ulterioare sa se poata
efectuo comparări ale valorilor
măsurate.
Alegerea curentului de măsură
S-a dovedit ca pentru măsurători nu

este indicat curentul continuu,
deoarece au loc fenomene de
polarizare in vecinatatea electrozilor, care determina erori insemnate (figura12.5)
Uîncercare=4.5[Vcc] si 8[V.c.a]
Curba 1-polul negativ legat la electrod
2-polul pozitiv legat la electrod
3-comutatea de la plus la minus
4-rezistenta reala masurata in curent alternativ de 800Hz.
De asemenea nu se mai tine seama de componentele capacitive si inductive ale prizei (figura
12.3) care se manifesta in curent alternativ.
Pag 120 din 127
Metode de măsurare.
Rezistențele de dispersie se pot determina cu o precizie mai mare sau mai mica , functie de metoda de
masurare folosita.
Din numarul mare de metode, practicianul va alege pe acelea care dau un rezultat mai bun , indiferant
de rezistenta de dispersie a prizelor sonda sau auxiliare ,necesitand o dotare minima de aparate si un
timp cat mai scurt de masurare.
Pentru determinarea rezistentei de dispersie se folosesc urmatoarele metode de masurare :
-metoda compensarii ;
-metoda voltmetrului si ampermetrului ;
-metoda ampermetrului si a watmetrului ;
Metoda compensarii.
Aceasta metodă are la baza schema din figura 12.6, in care curentul I1 produs de generatorul de
current alternativ circulă prin infasurarea primara a transformato – rului de curent , apoi prin priza
de pamant care se masoara si prin priza auxiliara.
Printr-o alegere potrivita a pozitiei potentiometrului de compensare (la zero) seanuleaza curentul
din circuitul prizei sonda, in care caz :
Sau
Unde este raportul de

transformare al
transformatorului.
Pag 121 din 127
Pentru ca eroarea de masurare sa fie mai mica de 3% ,rezistenta de dispersie a prizei sonda si a
prizei auxiliare trebuie sa aiba cel mult :
-300Ω in cazul rezistentelor de dispersie de pana la 5Ω .
-3000Ω in cazul unor rezistente de dispersie mai mari de 5Ω .
Metoda voltmetrului si ampermetrului.
Metoda compensarii se recomanda in cazul prizelor de pamant cu intindere mica si medie si

pentru valori ale rezistentei de dispersie mai mari de 0.5Ω .
Pentru prize de pamant cu intindere mare si cu

valori ale rezistentei de dispersie sub 0.5Ω se
utilizeaza metoda ampermetrului si

voltmetrului sau metoda ampermetrului si
watmetrului.
Principiul metodei ampermetrului si

voltmetrului.
Între priza de pământ care se verifica P

(figura 12.7) si cea auxiliara A se aplica o
tensiune alternativa ce se poate lua din
reteaua de distributie sau de la un grup
electrogen. Pentru a limita curentul de
masurare si deci tensiunea pe priza se
introduce o rezistenta reglabila Rv.
Pag 122 din 127
Cel mai simplu montaj de masurare cu metoda ampermetrului si voltmetrului este cel din figura
12.9 in care locul prizei auxiliare este preluat de priza de pamant de exploatare. Distanta intre
priza de pamant care se verifica si cea de exploatare depinde si aici de intinderea prizei de
pamant ; zonele de influenta a prizelor nu trebuie sa se suprapuna.
Pag 123 din 127
Acest montaj este indicat cand consumatorii sunt deconectati, pentru a nu influenta
masuratoarea. Pentru a evita acest neajuns se foloseste scheme din fig.12.10 in care se
foloseste un transformator de separatie cu tensiunee reglabila in secundar.
Metoda ampermetrului si watmetrului.
Daca rezistentele de dispersie sunt mici, curenții străini (vagabonzi) care au frecvența curentului
de măsurare, pot avea o influență însemnată asupra rezultatului masuratorii cu metodele
anterioare.
De aceea se utilizează metoda ampermetrului si watmetrului (fig.12.11) care compensează

influența curenților vagabonzi, prin schimbarea bobinei de curent a watmetrului (se trece
comutatorul de pe pozitia 1 pe pozitia 2). Luand ca bază media aritmetica P a celor doua indicații
ale watmetrului :
Pag 124 din 127
Se impun aceleasi conditii in ceea ce priveste
valorile lui a si b ca si la metodele anterioare.
Măsurarea tensiunii de atingere si de pas.
Măsurarea acestor tensiuni se poate face prin metode directe sau indirecte. În cazul
masuratorilor directe , instalatia de legare la pamant trebuie pusa în mod voit sub tensiune de
defect, lucru ce nu se recomandă.
Se prefera masuratorile indirecte , cu curenti mult mai mici , ca cei reali, determinandu-se
coeficientii de atingere si de pas, pe seama faptului ca tensiunile de atingere si de pas sunt
Pag 125 din 127
proportionale cu valoarea curentului ce se scurge prin instalatia de legare la pamant.
este o constanta pentru un caz dat.

Metoda cea mai utilizata pentru determinarea tensiunilor de atingere si de pas , a coeficientiilor
corespunzatori, este cea a ampermetrului si voltmetrului (fig.12.12)
Determinarea rezistivității solului.
Asa cum s-a vazut în paragraful de mai sus, pentru calculul rezistenței de dispersie este
necesara rezistivitatea solului ρ , cu care este direct proporțională.
Pentru determinarea rezistivitatii solului se utilizeaza doua metode :
- metoda electrodului de control ;
- metoda celor patru electrozi .
Metoda electrodului de control.
Se bazează pe directa proporționalitate dintre ρ si Rp a unei prize de pământ singulare prin

intermediul unui factor de proportionalitate K, ce depinde de dimensiunile geometrice ale
electrodului.
Metoda foloseste un electrod cu sectiunea circulara, care se introduce prin batere in solul a carui
rezistivitate se determina. Aceasta se introduce treptat, din 25 în 25[cm], și de fiecare dată se
măsoară rezistenta Rp de dispersie a prizei astfel constituite.
Pag 126 din 127
Unde : li – lungimea din sol a electrodului de control ;
Rpi- rezistenta de dispersie a electrodului corespunzatoare lungimi li , măsurată
cu una din metodele prezentate ;
n – numarul de masuratori efectuate, = l/25[cm]
Metoda celor patru electrozi.

Se folosesc patru electrozi ce se dispun în linie , la o distanță d unul de altul (figura12.13).
Pag 127 din 127

SC El M1.C5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC El M1.C5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL 1 Capitolul V

Formator: ing. Gheorghe Bucătaru

Reprezentări convenționale pentru instalații electrice Pag.21

Măsurarea parametrilor la instalațiile electrice Pag.37

Instalații şi aparate electrice de joasă tensiune Pag.59

Instalații electrice de curenți slabi Pag.67

Instalații de paratrăsnet şi priză de pamânt Pag.76

Priza de pământ (împământarea) Pag.113

Simbol Standard/SECŢIUNEA Descriere

SR EN 60617 - 707 - 22 - 01 Eclator

Simbol Standard/SECŢIUNEA Descriere

Întreruptor pârghie, semn

Siguranta fuzibila, semn

Bobina de releu, simbol

Contact normal închis al

(Contact deschis în pozitia

Simbol Standard/SECŢIUNEA Descriere

SR EN 60617 - 707 - 05 - 01(03)

SR EN 60617 - 707 - 02 - 03 Contact de deschidere

Masina de curent continuu

SR EN 60617 - 6 06 - 06 / 01- 05 / Motor de curent alternativ: a - serie,

SR EN 60617 - 6 13 / 01, 02, 03,04, 05, Transformatoare

SR EN 60617 /06 - 10 /15, 16 06 - 11 - 01, 02, 03, 04, 05, 06

Marcarea aparatelor si echipamentelor pe schemele electrice / simbolurile literele se

-inaintea simbolului se trece un nr. ce reprezinta marca subansamblului

Exemplu: 2c24 (contactorul nr.24 in tabloul / dulapul nr.2)

Comenzile automate în instalatiile electrice se realizeaza fara participarea directa a omului. În

Alcatuirea schemelor de comanda are la baza o cunoastere în amanunt a instalatiei ce

Pentru realizarea comenzilor automate locale si reglarii diversilor parametri, punctul de

Semnele conventionale folosite în comenzile la distanta si automate ale instalatiilor electrice

Fiecare simbol grafic trebuie realizat astfel încât:

- sa îndeplineasca conditiile cerute de aplicarea sistemelor CAE;

- sa nu fie o reprezentare pictoriala a obiectului respectiv, majoritatea simbolurilor

Grosimea unei linii va fi 0,1M.

Circuitele partii de comanda au destinatia de a asigura protectia la scurtcircuit a

Pe partea de mijloc a conectorilor se noteaza numarul conectorului. În partea stânga sunt

Urmarind schema electrica din figura 1.3 putem specifica:

Figura 1.3. Scheme de comanda:

a - alimentare bobina contactor; b - automentinerea la un contactor; c - schema cu

Nr. DENUMIREA APARATULUI CARACTERISTICI TIP - Nr. bucati SIMBOL

Pornirea unui motor in ambele sensuri

Prin apasarea butonului b1 alimentam bobina contactorului 1C care cupleaza contactorul

Prin apasarea butonului de pornire b2 alimentam contactorul C1 si releul de timp d1 .Contactele

circuite electrice cap scara

Instalația electrică in locuință

Tablou electric cu protecție SPD

tabloul electric cu MCB-uri si tabloul electric cu RCD-uri.

150 561 435 442 361 - 315 361 281

185 637 494 511 412 - 355 412 320

240 743 578 612 484 - 415 484 378

300 843 654 707 548 - 465 - -

400 986 765 859 666 - - - -

500 1125 873 1000 776 - - - -

Secțiunea nominalã Sarcina admisibilã de duratã (A)

185 399 308 371 289 - - - -

240 464 363 436 339 - - - -

300 524 412 481 377 - - - -

400 600 475 560 444 - - - -

Secþiunea nominalã Sarcina admisibilã de duratã (A)

120 382 297 374 291 326 254 314 244

150 428 332 428 333 366 285 361 281

185 483 376 494 384 414 323 412 320

240 561 437 590 460 481 378 484 378