CUPRINS

INTRODUCERE ........................................................................................................................ 1
CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE ....................................................................... 4
1.1 Situaţia actuală şi de perspectivă privind întrebuințarea sistemelor de avioane fără pilot
în românia, în condițiile apartenenței la u.e. și la n.a.t.o. ....................................................... 6
1.2 Situația actuală a sistemelor de avioane fără pilot în europa ......................................... 16
1.2.1 Din domeniul militar ............................................................................................... 16
1.3 Numărul sistemelor de avioane fără pilot cu destinație militară în Europa.................. 18
1.4 Despre realizările în domeniul sistemelor de avioane fără pilot cu destinație militară în
Europa ................................................................................................................................... 20
1.5 Sisteme de avioane fără pilot cu aplicații civile ............................................................. 22
CAPITOLUL 2. SITUAȚIA SISTEMELOR DE AVIOANE FĂRĂ PILOT ÎN ROMÂNIA 24
2.1. Scurt istoric privind sisteme de avioane fără pilot folosite în România ....................... 24
2.2. Situația actuală a sistemelor de avioane fără pilot în România .................................... 25
2.3 Perspectivele dezvoltării sistemelor de avioane fără pilot în România ......................... 26
2.4 Producerea dronelor în România .................................................................................... 29
2.5 Misiunile pe care le pot îndeplini sistemele de avioane fără pilot în domeniul militar . 29
CAPITOLUL 3: ÎN CE ALT DOMENIU POT FI DRONELE UN PAS ÎNAINTE? ............. 33
3.1 Industria asigurărilor....................................................................................................... 33
3.2 Protejarea suprafețelor agricole cu ajutorul dronelor ..................................................... 35
CAPITOLUL 4: DETERMINAREA INDICELUI NDVI DE VEGETAȚIE ......................... 38
4.1 Avantajele dronelor în activitățile agricole .................................................................... 48
CAPITOLUL 5. CONCLUZII ................................................................................................. 50
5.1 Beneficiile utilizării dronelor în agricultura ................................................................... 50
BIBLIOGRAFIE: ..................................................................................................................... 53

0
 INTRODUCERE

DRONELE, O SOLUȚIE PENTRU MULTE PROBLEME ALE FERMIERILOR

Folosite deja pe scară largă de armatele și serviciile de spionaj din întreaga lume, avioanele
fără pilot, cunoscute sub numele de drone, devin, pe zi ce trece, o prezență din ce în ce mai
familiară și pentru aplicațiile civile.
Deja, acesteassuntdfolositedpentrurobservarearfintegrității culturilor, a stării de sănătate a
plantelor, a monitorizării dăunătorilor, precum și în gospodărirea apelor uzate, securitate,
evidențierea potenţialuluiederinundații, inspectarea proprietății sau monitorizarea efectivelor
de animale. De asemenea, dronele pot fi folosite și pentru realizarea de hărți detaliate și
monitorizarea activității persuprafețe marirderteren.rtChiar şi oficialii guvernamentali s-au
lansat în declarații potrivit cărora intenționează să combatărevaziunea fiscală din agricultură și
să monitorizeze modul de folosire a subvențiilor cu ajutorul avioanelortfărăfpilot.
Pe lângă camerele foto și video destinate monitorizării, există o gamă largă de alte aplicații –
senzori pentru diverse tipuri de monitorizare a stării culturilor, sistemertdertscanat cu
termoviziune, dispozitive de apucat sau transport, sau chiar aparate de stropittyculturile.
Sistemuldde operare este unul facil,ȘacesteȘaparateȘputândȘfiȘoperate și de pe un simplu
smartphone.
În România, piațaȘaparatelorȘdeȘzborȘautonomeȘeste abia la început, acestea fiind folosite,
cu precădere, Șîn promovarea turistică sau entertainment. ȘPe alte piețe, însă,șexistă o cerere
solidă pentru astfel de dispozitive.
Preț și dotări – sky is the limit
„PiațaȘesteȘînȘcreștereȘși în România și nu are cum să nu crească. Suntem optimiști când
vedem dezvoltarea fantastică a sectorului în toată lumea. De ce nu ar crește și la noi? Este
adevărat că legislația din România nu ne prea avantajează, însă noi am găsit modalități să
zburăm legal.ȘPrețurileȘuneiȘdroneȘvariazăȘîntreȘ1.000 și 10.000ȘdeȘeuroȘînȘfuncție de
particularitățile camerelorȘșiȘsenzorilorȘmontați pe ea. Există, de exemplu, drone care pot
activa aspersoarele pe deasupra cărora trece. Posibilitățile de configurare a dotărilor sunt
nelimitate, a declarat Cristian Niculescu“, coordonator proiect în cadrul firmei Euroboti din
București.

1
Sistem național de monitorizare a culturilor
MaiȘmult,ȘexistăȘun proiectȘintegratȘdeȘdezvoltareȘaȘunuiȘsistemȘnațional de
monitorizareȘaȘculturilor.
„Există și în România niște investitori mari interesați de un sistem analiză spectrală a
culturilor. Este vorba despre un proiect mare, cu echipamente scumpe, legate la satelit care
analizează starea culturilor cu ajutorul imaginilor de înaltă rezoluție. Cu acest sistem de drone,
fermierul poate vedea oricând ce se întâmplă în cultura sa, poate avea acces simultan la o
multitudine de informații“, a mai spus Niculescu.
ChiarȘdacăȘaceste sisteme prind din ce în ce mai mult înȘrândulȘfermierilor, specialiștii
susțin că vectorii deȘdezvoltare aȘsectoruluiȘnu sunt cei maiȘpotriviți.
„Există unele companii care oferă fermierilor la pachet cu semințe sau îngrășăminte și câte o
dronă. Dar le pune în brațe o dronă cu șase elice și le zice – zboară cu ea. Nu există nicio
școlarizare sau asistență post-vânzare“, a conchis reprezentantul Euroboți.
Drone de fabricație românească
ÎnȘspațiulȘaerianȘalȘRomânieiȘauȘapărutȘchiarsșiȘdronesdeȘfabricațieȘromânească.
sDronele Hirrus, slansatesdescompaniasromânească TeamNet au efectuat deja zboruri pentru
colectarea de date pentru o cercetare academică.
AparateleȘdeȘzbor fără pilot (UAV) Hirrus sunt dotate cu senzori optici care înregistrează
date dintr-un spectru foarte variat.
ReprezentanțiiȘcompanieiȘproducătoareȘauȘexplicatscă avioanele fără pilot (UAV) au fost
proiectate și construite integral de specialiștisromâni, dezvoltarea acestora fiind realizată în
ultimii doi ani. Compania producătoaresa primitsdeja comenzispentru utilizarea acestor
echipamente în domenii cum ar fi agricultură, turism, protecția mediului. Cu toate că
domeniul nu este încă excesiv de reglementat, Comisia Europeană a pussochii pe drone,
văzute, în unele cazuri, drept o amenințare la securitatea statelor.
CE a propus stabilirea de noi standarde stricte pentru reglementarea activităţilor dronelor
civile. Noilesstandardesvor acoperi domeniile siguranţei, securităţii, vieţii private, protecţiei
datelor, răspunderii şi asigurărilor.
Dronele agricole fac rapid trecerea de la sistemul militar la agricultura, in vederea
acordarii sprijinului necesar fermierilor in supravegherea culturilor intinse, revolutie
care contribuie la economisirea unor sume impresionante, precum și la revolutionarea
agriculturii traditionale spre agricultura inteligenta.
ÎnȘtimp ce osmarespartesasoamenilorsîșisconcentreazăsatențiaslasutilizareasrecentăsasdronelor
în domeniulscomerțuluiselectronic,ȘconformsdeclarațiilorȘrecentesfăcutesdes retailerulsonline
AmazonȘcaresdoreștesimplementareaslivrării produselor comandate prin intermediul dornelor
comerciale, o mare parte din dronele viitorului se preconizează că vor intra în posesia
agricultorilor, Șurmând să domine spațiulȘdeȘdeasupraȘterenurilorȘagricole.

PopularitateaȘtotȘmai mare a dronelorȘagricole are ca și cauză creșterea gradului de

tehnologizare a agriculturii, extinderea culturilor, precum și comasarea terenurilor la care se
va ajungeȘîn viitorul Șapropiat, agricultura traditionala lăsând locul agriculturii inteligente a
viitorului.

2
Totodată, ȘagricultoriiȘpotȘutilizaȘdronele agricole pentru a adapta utilizarea inteligentă a
pesticidelor, erbicidelor, îngrășămintelor folosind aplicațiile tehnologice în vederea asigurării
necesarului pentru cultura agricolă , în toateȘetapele deȘdezvoltare, asigurând cu precizie
aportul de substanțe nutritive, precum și necesarul de protecție al culturii, economisind banii
cultivatorilor prin reducerea risipei.

Dronele pot avea o aplicabilitatea foarte mare in agricultura.

IngenioaseleȘaparateȘpotȘoferi fermierilor, in special celor cu suprafete mari, informatii
detaliate cu privire la starea culturilor, Șajutandu-i astfel la eficientizarea costurilor de
productie.

3
CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE

O dronăsestesunsaparatsdeszborssausmaisexactsosaeronavăsfărăspilot (Unmanned Aerial

Vehicle - UAV), caresmai spoatesfisvăzutsșiscasunsrobot zburător, capabil de a se deplasa
fără să fie controlat din exterior - ceea ce în termeni de specialitate se numește pilot automat,
sau de a fi ghidat de la distanță prin intermediul unei telecomenzi sau a unui alt dispozitiv de
control.

CeeaȘceȘdiferențiazăȘdroneleȘdeȘaltesaparatesdeȘzborsfaraȘpilot (UAV-uri) esteȘîn primul

rândȘdimensiuneaȘși greutateaȘfoarte redusă, apoi faptul ca alimentarea cu energie se face de
la o baterie sauspesbazaspropriilor metode de a produce energie (de exemplu folosind celule
fotovoltaice) și foarte rarȘprin metode ce includ combustia, și nu în ultimul rand, posibilitatea
folosirii acestora și în domeniul civil (public), nu doar în cel militar.

LăsândȘla o parteȘdroneleȘmilitare, care sunt mult mai performante și au o perioada de

autonomie mult marita fata de cele civile, dronele mai au și următoarele caracteristici:

• poziționareaȘși deplasareaȘse faceȘde regula pe baza sistemului de GPS (Global Positioning

System), fapt ceȘpermite navigarea cu acuratețe oriunde pe glob;

• sunt dotate cuȘun calculator de bord performant dar și cu o mulțime de senzori, eventual alte
dispozitive precum camerele foto sau video de înaltă rezoluție sau în infraroșu, telemetre,
radare, etc.;

• transmisiaȘde date sau comunicarea cu punctul de control se face fie prin unde radio, fie prin
internet, putand fi folosite ca dispozitive de control inclusiv PC-uri, tablete și telefoane
inteligente (smartphone);

• suntȘcapabileȘde a se întoarce independent la locul din care au plecat;

• din cauzaȘca alimentarea se face de la o baterie, acestea au o perioadă redusă de funcționare

- autonomia dronelor fiind de la câteva zeci de minute la câteva ore;

• suntȘsilențioase atunci când sunt în funcțiune iar la distanțe / altituni mari acestea devin greu
observabile cu ochiul liber;

• suntȘcapabile să se menținăȘstabileȘla o altitudineȘfixa sauȘintr-o anumitaȘpozitie;

• suntȘrezistente la socuri puternice șiȘla contactulȘcu apă sau temperaturiȘridicate.

Clip deȘprezentareȘdrona pentru uz personal

PrincipaliiȘutilizatori deȘdrone civile sunt administratiile publice, forțele de securitate publică

cum ar fi politie, pompieri, protectie civilă, Șetc., institutiile de cercetare, profesionalistii in

4
construcții, agricultură, jurnalism, s.a., agentii imobiliare, si, bineinteles, persoane fizice - cel
putin deocamdata. Exemple de aplicatii ale dronelor:

• pentru măsuratori meteorologie;

• inspectarea liniilor electrice, de gaz, apeducte, poduri, baraje, etc.;

• monitorizarea parcurilor naționale și ale faunei;

• pentru controlul de frontieră, de exemplu pentru combaterea imigrațiilor ilegale;

• transportarea de obiecte mici în zone critice, lovite de calamități naturale (cutremure,

inundații, înzăpeziri, etc.);

• luarea de măsuratori geofizice sau geomagnetice, cartografiere;

• efectuarea de filmări sau imagini aeriene cu scop non-militar, de exemplu in jurnalism;

• filmări profesionale din diverse unghiuri;

• pentru ajutor și asistența în situații de urgență;

• monitorizarea culturilor agricole;

• prevenția și detecția construcțiilor neautorizate, incendiilor de vegetație sau a activitaților

infracționale.

Cât costă o drona civilă?

PrețulȘdeȘachiziționareȘa unei drone profesionale variazăȘîntreȘ800$ și 2,000$, existând atât

droneȘultraȘperformante care depaseșc prețul deȘ2,000$ dar și drone non-profesionale -
destinate pentruȘuzul caznic - cu prețuri începând de la 200$.

ReguliȘdeȘfolosire a dronelor civile

RegulamenteleȘprivind folosirea dronelor variază de laȘoȘțara la alta, în unele tari sau in

unele cazuri este nevoie de o autorizatie pentru a puteaȘutiliza drona în spațiu deschis. In
general, lansarea unei droneȘin aer aduce multiple obligașii și responsabilitatii persoanei care
a initiat aceasta acțiune, de exemplu:

• dronele sunt interzise în preajma spațiilor militare sau aeriene (de exemplu aeroporturile),
plus ca trebuie să respecte dreptul cetățenesc la viata privata, deci să nu patrundă la mica
altitudine pe domeniul privat;

• să nu depaseasca o anumita greutate sau altitudine in zbor, de regula greutatea trebuie sa fie
mai mica de 15 kg iar altitudinea maxima este undeva la 100 de metrii inaltime;

• păstrarea unei distante sigure fata de cladiri, vehicule si persoane din mediul inconjurator;

5
• persoana care îl controleaza trebuie să fie tot timpul ccapabilă de a prelua controlul dronei,
iar acest lucru presupunec urmărirea constanta a acesteia, chiar daca zborul este cunul cpre-
programat cși cnu controlat în timp real.

Controverse privind utilizarea dronelor

Legislațiac privind utilizarea dronelorc nu ceste una cmaturizată încă, tocmai pentru că
folosirea cdronelor cîn calt cscop decât cel militarc a cunoscut o creștere substanțială abia
recent. Pe clângăc faptul ccăcdronele sunt aparate csofisticate care permit supravegherea,
spionarea și invadarea proprietații private într-un mod care nu a fost posibil pana acum,
acestea fac posibila si organizareac de acțiunic teroriste sau infractionale mult mai usor. In
plus, persoanele cdin capropierea cdronelor cpotc fic expuse la cpericolul de ca fic lovite de
astfel de aparate de zbor în cazul unorc conditii nefavorabile de mediu, defectiuni cdec naturac
fizica, inconstienta csau cnepregatirea celui ccare ghideaza drona, sau poate cca cșic mai grav,
din cauza unor cerori (bug-uri) dincsistemulc software.

1.1 Situaţia actuală şi de perspectivă privind întrebuințarea sistemelor de avioane fără

pilot în românia, în condițiile apartenenței la U.E. și la N.A.T.O.

de General (ret.) dr. Ion Magdalena

Sistemele de avioane fără pilot au devenit, în ultima perioadă, o prezență tot mai importantă în
activităţile militare şi civile, ştiinţifice şi economice, desfăşurate de diferite state ale lumii. În
prezent, există aproape 80 de state care deţin şi folosesc diferite tipuri de astfel de mijloace.
Pentru comparație, dacă în anul 2004, numărul acestora era de 41 de state, în anul 2012,
numărul lor a ajuns la 76, iar tendinţa este de creştere continuă, ca urmare a utilității dovedite
a acestor sisteme.

Avioanele fără pilot sunt aeronave fără echipaj uman la bord, ce pot fi comandate la distanţă
sau pot efectua zboruri în regim autonom, având la bord senzori dedicaţi pentru diferite
aplicaţii militare sau civile. Ele pot evolua pe distanţe scurte, sau pot îndeplini misiuni la
distanţe şi la înălţimi mari.

6
Începând cu anul 1960, avioanele fără pilot au fost întrebuinţate în domeniul militar, acestea
acţionând îndeosebi pentru supraveghere şi recunoaştere. Ulterior, spre sfârşitul secolului XX
şi începutul secolului XXI, preocupările pentru cercetarea – dezvoltarea acestor tipuri de
mijloace au dus la apariţia unei adevărate industrii, în cadrul căreia au fost adoptate tehnologii
noi, care au permis o diversificare mare a produselor în domeniu şi o creştere permanentă a
performanţelor lor. Au apărut, astfel, avioanele fără pilot specializate în culegerea de
informaţii relevante, la nivel tactic, operativ şi strategic, pentru descoperirea şi marcarea
ţintelor şi, mai nou, pentru lovirea diferitelor obiective.

Harfang
Un număr însemnat de state europene folosesc avioane fără pilot, mai ales începând cu cea de
a doua jumătate a deceniului opt al secolului XX. Acestea, pentru început, au importat astfel
de mijloace, de la principalii producători – SUA şi ISRAEL. În ultima perioadă, se remarcă o
creştere a interesului statelor europene pentru dezvoltarea de industrii proprii în acest
domeniu, axate pe producerea de drone de dimensiuni mici şi mijlocii, sisteme de comandă-
control, componente şi diferiţi senzori. Realizările în acest domeniu se bazează, în cea mai
mare măsură, pe rezultatele cercetărilor efectuate cu posibilitățile proprii fiecărui stat.

De asemenea, există programe dezvoltate pe baza colaborării între marii producători din
domeniu, cu precădere pentru producerea avioanelor fără pilot de altitudine, înălţime şi
anduranţă mari, precum şi a celor de luptă, în acest sens remarcându-se colaborarea franco-
israeliană pentru realizarea avionului fără pilot HARFANG, cea pentru dezvoltarea sistemului

7
nEUROn, dintre firme din Franţa, Suedia, Grecia, Elveţia, Spania şi Italia. La acestea se
adaugă acţiunile desfăşurate, în Marea Britanie, de către compania BAE Sistems, în vederea
realizării dronei TARANIS.

Dronele aeriene devin tot mai populare în fermele din America. Cererea pentru datele pe
care le pot oferi sistemele aeriene fără pilot crește, la fel ca și numărul de companii care le
pot oferi. Deși FAA (Federal Aviation Administration) impune restricții privind utilizarea
dronelor în scop comercial, piața atrage tot mai mulți dolari iar spațiul aerian este tot mai
aglomerat în fiecare zi.

Cu bazac în Toulouse, Franța, Delair-Tech oferăc pachete cspecifice cindustriei, care pot fi
dotate cu cunac dintre lorc dronele (UAV) lor, DT-18 sau DT-26. La achiziționarea fiecărei
drone, cestecc inclus cuncprogram de formare timp de cinci zile. Pachetul Crop Mapper este
cel mai cpotrivitc pentru proiectele care acoperă o suprafață mare. Pachetul vine standard cu
software-ul de control al zborului Solapp (Delair) și software de procesare a imaginii Pix4D
mappec (în septembrie 2014 Delair-Tech a anunțat parteneriatul cu Pix4D și lansarea a șapte
noi cpachete de sistem UAV). cPix4Dmapper, recunoscută pentru acuratețe, eficiență și
inovație, este csingurul cprogram cde procesare imagini UAV, care coferă oc soluțiec
automată cu instrumente cintegrate și cse cpoate folosic ușor cde cSIGc (Geographic
Information System) și editarec CADc (Computer-aided design).

Compania HoneyComb, din Oregon, oferă o soluție de stocare all-in-one

hardware/software/date cu echipamentul lor AgDrone. Drona înc sine poate cfi echipată cu o
seriec de csenzori,c inclusiv imagine termică, stereo-scopică și multispectrală NDVI
(Normalized Difference Vegetation Index). AgDrone UAS furnizează cinformații pentru
agricultori pentru o varietate largă de probleme, inclusiv ccultură, probleme de cirigare,
planificareac și cevaluarea daunelor. Toate cdatele colectate de AgDrone sunt stocatec pe
serverele HoneyComb șic pot fi accesate de pe orice calculator, dar pachetul icnclude și o
tabletăcc carec pune datele achiziționate cefectiv la cdispoziție. Zborurile autonomec pot fi
reprezentatecc grafic și salvate cdirectc pe tabletă, neavând nevoiec de niciun calt
cechipament hard csuplimentar.

8
AgEagle (Neodesha, KS, USA) ceste un UAV echipat cu un înveliș compozit de fibră de
sticlă cși pânză cdin fibră de carbon în plus fațăc de oc placă din policarbonat. Este un vehicul
aerian ccarec poatec zbura cîn condițiic de vânt de până la 20 de mile pe oră. Pachetul
complet AgEagle conține standard vcaeronava,c lansatorul,c camera, software-ul și formarea
(pregătirea) corespunzătoare.

Un alt exemplu este cdrona este Bee Ag, de la senseFly, care este o versiunec a cpopularei
platformec eBee, personalizatăc pentru a acoperi o fermă. Drona vinec dotată standard cu o
camerăc infraroșu cdar, opțional, dăc utilizatorilorc posibilitatea dec a ccrea hărți termice 3D
ale unui câmp. Planificarea și ccontrolul zborului ccu software-ul eMotion de la senseFly
(pentru PC-uri șic tablete Windows) permite utilizatorilorc să planificec și să simuleze un
zborc înainte dec decolare și apoic monitorizareac zborului, permițândc modificăric la ctraseu
în timp ce drona este înc aer. Soft-ul eMotion este, de asemenea, ccompatibil cuc Google
Earth.

Lancaster Mark III, de la PrecisionHawk, unc model cmic, UAV autonom cu aripi fixe,
cântărind doar 1.3 kg, este capabilc de ccolectarea, cu extrem de mare rezoluție, a datelor de
teledetecție. Achiziționareac unui Lancaster include o pregătire gratuită 30 minute online, dar
PrecisionHawk oferă opțiuni pentru formare pe unul din site-urile lor sau pot veni la utilizator.
Pachetulc include senzori LIDAR (tehnologie de teledectecție care măsoară distanța
iluminând o țintă cu un claser și analizând lumina reflectată) și imagistică Hyperspectral
împreună cu ceac termică/vizuală/multispectrală, în funcție de nevoile utilizatorului.
PrecisionHawkc promovează, de asemenea, “creierul” Lancaster – o inteligență artificială de
bază, care cdetectează condițiile meteorologice, pentru a crea propriul traseu optim de zbor, în
timpc real și să evalueze datele de la senzori, eliminând necesitatea unui al doilea zbor.

Compania Aerial Technology International, un furnizor cu istoric in piata UAS, a sărit și ea

în lumea agriculturii și a început să vândă drone personalizate multirotor, care pot fi
configurate cu toate camerele și senzori standard. Deși dronele multirotor nu au aceeași viață
extinsă a bateriei ca un model cu aripi fixe, ele sunt mult mai agile și pot zbura foarte aproape
de sol (acestea, de asemenea, tind să fie mult mai ieftine). În plus, ATI oferă o consultație
gratuită, cu fiecare cerere pe care o primește, astfel încât să puteți fi sigur că drona oferită este
optimizată pentru nevoile dumneavoastră.

O altă soluție multirotor, pe piață, este Quad Indago a companiei Farm Intelligence.
Această dronă combină pilotul automat Kestrel 3 (Procerus Kastrel Autopilot), de la
Lockheed Martin și un puternic laptop ca stație la sol să o susțină. De asemenea, sistemul
vine, standard, cu propriul Dual Band Sensor, capabil să captureze Near Infrared (NIR) și
Visual (RGB-HD) într-un singur pas. Eticheta de preț pe Indago ar putea fi un pic
înfricoșătoare, dar este cu siguranță unul dintre cel mai avansat quadcopter ce se poate
cumpăra.

9
Asociția neguvernamentală Unmanned Vehicle Systems International, ce reprezintă
producătorii și utilizatorii de drone și alte echipamente robotizate, prezice că, în cele din
urmă, 80% din piața comercială de drone va fi destinată pentru utilizarea în agricultură.

O vreme îndelungată, agricultura era considerată o ramură tradițională a economiei.

Schimbările în sector au avut loc lent întrucât ciclurile tehnologice sunt foarte lungi, iar marja
profitului, având în vedere intensitatea resurselor, destul de mică. Tehnologiile moderne au
schimbat însă pentru totdeauna fața agriculturii. De altfel, în sec. XXI folosirea dronelor este
la fel de firească și indispensabilă cum a fost mecanizarea în sec XX.

Teledetecţiac şi agriculturac de cprecizie csunt cdoar cdouă cdin cdomeniile cîn ccare dronele
îşi vor cdovedi ceficienţa, în sprijinul celor care fac afaceri în agricultură. Dacă până în
prezent, vehiculele caerienec fără cpilot erau ccel cmai adesea cutilizate în coperaţiuni
militare şi de spionaj, iar în ciuda dezvoltării rapide a cutilizărilor ccomerciale legislaţia cdin
domeniu cnu era foarte clară, din octombrie 2015, dronele cau cliber să circule cnestingherite
în spaţiul aerian american, în cscopuri ccivile.

Utilizarea cdronelor a ciscat o adevărată cpolemică cîn SUA. Principalele ctemeri cau cfost
generate cde „o eventuală amenințare la adresa intimității cetăţenilor”, mai ales după ce un
oficial FBI (Biroul Federal de Investigaţii) a cdezvăluit recent ccă acestea csunt cutilizate
„într-o manieră limitată” cşic pentru csupravegherea cteritoriului cSUA.

10
În schimb, susținătorii programului de dezvoltare a vehiculelor aeriene fără pilot spun că în
perioada următoare, industria dronelor va crea locuri de muncă și va avea un impact
semnificativ în agricultură.

Aplicaţii tehnologice de vârf

După ce Congresul SUA a adoptat proiectul de lege care deschide, începând ccu octombrie
2015, cspaţiul aerian american circulaţiei dronelor, 42 de state au cpropus legi preventive care
să climiteze autonomia acestora. Pentru a ccalma cspiritele, dar şi cpentru a încerca să
schimbe percepţia populaţia, mai mulţi cpoliticieni încearcă csă cexplice cpotenţialul deosebit
al cdronelor în cdomeniulc agriculturii cperformante.

Senatorul crepublican Jerry Moran, din Kansas, este unul din politicienii americanii care
pledează cori de câte oric are cocaziac pentruc utilizarea înc domeniulc civil ca cvehiculelor
aeriene fără pilot (UAS)

„Avem de-a face cu nişte stereotipuri care persistă în privinţa dronelor”, a declarat Jerry
Moran, ziariştilor publicaţiei The Daily Beast, cu ocazia participarii la o demonstraţie
aplicativă în agricultură, cu sistemul UAS, eveniment organizat de Universitatea din Kansas
(KSU).
„Trebuie să se înţeleagă care sunt aplicaţiile civile ale acestor sisteme UAS şi care nu au doar
utilitate în intelligence şi armată. Aplicaţiile UAS în agricultură sunt o combinaţie deosebită a
unor aplicaţii tehnologice de vârf”, a explicat senatorul american făcând trimitere la statul
Kansas unde agricultura şi aviaţia au un rol foarte important din punct de vedere economic.

11
Afaceri de 82 miliarde de dolari şi peste 100.000 de locuri de muncă

Un cstudiu cal Asociaţiei cinternaţionale cpentru cpromovarea cvehiculelorc aeriene cfără

pilot (AUVSI) indică faptul că cintegrarea sistemelor UAS în cadrul Sistemului Naţional
Aerospaţial (NAS) din SUA cva însemna, pentru perioada 2015-2025, crearea a nu mai puţin
de 104.000 de noi clocuri de muncă şi afaceri de 82 dec miliarde de dolari SUA (din care 13,6
miliarde cdolari cîn primii trei cani de la inluderea sistemului în NAS). Potrivit cstudiului
AUVSI, cslujbele create vor cfi bine plătite (salarii anuale de 40.000 dolari) şi cvor cnecesita
studii ctehnice de specialitate. Taxele încasate cde cstat din cdezvoltarea cafacerilor cu drone
vor totaliza pe parcursul celor 11 ani luaţi în calcul, aproape 500 de milioane de dolari.
Raportul specialiştilor AUVSI atenţionează că fiecare an de întârziere în ceea ce priveşte
includerea sistemelor de drone în Sistemul Naţional Aerospaţial din SUA înseamă pierderi
economice de 10 miliarde dolari.

Principalelec aplicaţii ale cdronelor vor fi în special în agricultură, spun specialiştii americani.
Mai exactc ele vor fi utilizate în cteledetecţia caplicată în agricultură şi în vceea ce experţii
agricolic denumesc agricultura cde precizie.

Mai puţine pesticide utilizate în agricultură

„Ştim că până în 2050, populaţia globului va creşte cu încă două miliarde de oameni. Cum şi
cu ce îi vom hrăni pe aceşti oameni? Sistemele de vehicule aeriene fără pilot se rezumă la
urma urmei, la tehnologii dezvoltate pentru a ajuta omenirea. Utilitatea imediată a acestor
drone este în agricultura de precizie. De exemplu, dacă fermierul va creşte randamentul
afacerii sale, obţinând aceeaşi recoltă, dar cu o cantitate mai redusă de pesticide, atunci
discutăm deun lucru bun”, a declarat directorul general AUVSI, Michael Toscano.
Dronele utilizate în activităţile agricole vor ajuta fermierii să reducă cheltuielile, permiţându-
le să aibă imagini aeriene de calitate. Astfel, aceştia vor putea stabili cu mai mare precizie în
ce zone ale culturilor agricole e nevoie să se distribuie mai multă apă pentru irigaţii sau să se
pulverizeze fertilizatori.

12
Un nou sistem de agricultură de înaltă performanţă

Ce este cînsă agricultura cde precizie? Agricultura de precizie este un sistem nou de
agricultură, înseamnă cîn cprimul rând performanţă înaltă obţinută cu tehnologie de vârf.
Agricultura de precizie ceste o cale cde eficientizare ca producţiei cşi defineşte cde fapt
principiile agriculturii viitorului.

La modul teoretic, agricultura cde precizie se defineşte ca fiind managementul terenurilor

agricole ţinând cont de variaţia cnaturală, specifică a solurilor şi nu de împărţirea
administrativă a acestora. Scopul cagriculturii cde precizie ceste cde ca coptimiza cutilizarea
resurselorc de csol, capă şi a cinputurilor cchimice (îngrăşăminte şi pesticide) pe baze
specifice clocale.

Agricultura cde cprecizie care cca cobiective cobţinerea cde producţii cmari cşi cde calitate,
optimizarea profiturilor economice, protecţia integrată ac mediului şi cnu în cultimul crând,
mărirea cdurabilităţii csistemelor cagricole.

Adversarii dronelor se tem de spionaj

Agricultura de precizie cimplică utilizarea tehnicilor de cteledetecţie, a Sistemului de

Poziţionare Globală (GPS), a chărţilor de producţie, a csistemelor csuport cpentru cdecizie,
precumc şi cSistemului Informatic Geografic (GIS).

În agricultură, cteledetecţia ceste cun cinstrument de canaliză ca csuprafeţei Pământului care

permite extragerea prin mijloace cspecifice a parametrilor biofizici ai cuverturii planetei cu
scopul furnizării de cvalori cabsolutec referitoare cla cstadiul de cdezvoltare a vegetaţiei,
corelat cu cidentificarea proprietăţilorv apei şi scolului ca celemente ccare condiţionează
producţiile cagricole.

13
Trebuie cînsă menţionatc că cexistă şi cadversaric ai caplicaţiilor csistemelor cde cdrone în
domeniul civil. Astfel, Nick Mottern, coordonatorul portalului Knowdrones.com susţine că ar
trebui să cse manifeste cmai cmultă reţinere ccând se caduce înc discuţie cutilizarea cdronelor
pe teritoriul cnaţional.

„Deschiderea spaţiului caerian (în cazul de faţă fiind vorba de SUA, n.a.) circulaţiei libere a
dronelor nu face altceva decât să lase mână liberă serviciilor de securitate să controleze fără
restricţii viaţa privată a unor cetăţeni. Cei mai mulţi bani vor continua să fie utilizaţi în
aplicaţiile militare şi de spionaj, şi doar o mică parte din bani vor fi destinaţi aplicaţiilor civile
ale dronelor, în agricultură, de exemplu”, susţine Nick Mottern.

Senator american: „tehnologiile UAS sunt o binecuvântare”

În replică, senatorul crepublican Jerry Moran spune că tehnologiile UAS sunt o binecuvântare
şi castfel cde caplicaţii nu ar trebui lăsate neutilizate cdoar dintr-o cteamă cnejustificată a
unora.
„Principalul rol al dronelor este să salveze vieţi, csă protejeze oamenii, să ajute agricultura.
Trebuie să dăm posibilitatea ca sistemele UAS să-şi demonstreze eficienţa comercială şi să se
stabilească un set de norme fundamentate pe bun simţ şi ştiinţă care să reglementeze
domeniul. Nu frica trebuie să domine.”, a mai menţionat senatorul american.
Dronele sunt vehicule aeriene fără ocupanţi, pilotate de la distanţă sau cu capaciate de
autopilotare.

14
Statele Unite ale Americii cau un arsenal cde caproximativ 8.000 de drone, care reprezintă o
treime din ctotalul caparatelor de zbor deţinute de armata celui mai puternic stat. 75 de armate
din cjurul clumii (inclusiv România) au folosit sau cfolosesc în cprezent drone, iar cdintre
acestea, aproape 25 deţin cversiuni ccare csunt sau auc fost înarmate.

Drone militare vs. drone civile

Predator si Reaper suntc celec mai cunoscute modele de drone. Acesta pot sta în aer până la
24 de ore şi cpermit csupravegherea minuţioasa a cactivităţii cumane cde la csol, chiarc dacă
se afla la o caltitudine de 8.000 de metri. De asemenea, ctransmit cpermanent cimagini cvideo
şi le permit piloţilor, care le controlează cde la distanţă, să ctragă.

Costurile de intreţinere şi cutilizare pentru dronele militare sunt de 12 milioane de dolari

pentru fiecarec de 10 ori mai puţin decât se calocă unui cavion F-22. Costurile pentru
instruirea unor piloţi de drone reprezintă aproape o zecime din cele destinate pregătirii
pilotilor de vânătoare.
De asemenea, czborurile pot fi de mai lungă durată decât în cazul avioanelor
Prima utilizare a dronelor într-un conflict cmilitarc ac avutcloc în 1982, cîn crăzboiul din
Liban. Ca urmare a cdezvoltării csistemului cGPS (Global Positioning System), cce permite
navigarea cu pecizie oriunde pe glob, dronele pot fi folosite pe toată planeta, cfiind
ccontrolatec de cpiloţi caflaţi cîn cbazele militare de pe cteritoriul cSUA.

15
În prezent, dronele csunt utilizate, şi în domeniul civil având aplicaţii în agricultură, turism,
protecţiac mediului, meteorologie. Numărul dronelor utilizate în domeniul civil este însă încă
redus, ccosturile de construcţie, operare şi întreţinere fiind considerabile. Şi înc România, în
afara ccelor cinci cdrone militarec achiziţionate din SUA, există cdrone civile. Recent,
compania TeamNet a cproiectat şi cfabricat o castfel de cdronă (denumită Hirrus) utilizată
pentru colectarea de cdate pentru o ccercetare cacademică.

1.2 Situația actuală a sistemelor de avioane fără pilot în Europa

1.2.1 Din domeniul militar

Tipurile de sisteme de avioane fără pilot militare în Europa
În prezent, în Europa, din cele 35 de state, 18 dețin avioane fără pilot de diferite tipuri, dintre
care cele mai multe sunt folosite în domeniul militar. Acestea sunt utilizate cu precădere la
nivel tactic, ca urmare a faptului că au masa maximă la decolare mai mică de 150 kg, fiind
clasificate ca drone de tip ușor. Există doar două țări – Marea Britanie și Italia – care au în
înzestrarea forțelor armate drone cu destinație operativă sau strategic, de tip PREDATOR și
REAPER, produse în SUA.
La inițiativa NATO, începând cu anul 2017, pe baza semnării unei înțelegeri, 13 state membre
ale Alianței Nord Atlantice vor achiziționa un număr de cinci avioane fără pilot de tip
GLOBAL HAWK, în vederea realizării Sistemului Aliat de Supraveghere la Sol (AGS), ce
urmează să fie folosit de toate cele 28 de state membre ale NATO. O situație cu tipurile de
sisteme de avioane fără pilot existente în explotarea unor armate din Europa este prezentată în
tabelul nr.1, de mai jos:

16
Tabelul nr.1*5
Nr. Tipul de Producători Utilizatori Observații

crt sistem

Masa maximă la decolare mai mică de 150kg (MUAV)

1. Aladin 200c Germania Germania, cOlanda,Norvegia

2. Aloc Spaniac Spaniac

3. Casper 200c Israelc Ungariac

4. Copter 1bc Franțac Franța Elicopter

5. Desert Hawk SUA Marea Britanie

6. DRAC Franța Franța

7. FanCopter Germaniacc Germaniacv Elicopterc

8. Lunac Germaniac Germaniac
9. MASSc Finlanda Finlanda
10. Orbiterc Israel Irlanda,Polonia
11. Pointerc SUA Franța, Italia
Cehia,Danemarca,Estonia,FranțaItalia,Olanda,
12. Ravenc SUAc
Norvegia,Spania
RQ-16 T-
13. SUAc Marea Britaniec Elicoptercc
Hawk
În curs de
14. ScanEagle SUAc Olanda
achizițiec
15. Shadow 200c SUAc Polonia, Suedia
16. SkyLark Ic Israelc Franța Suedia
17. Sojka IIIc Cehiac Cehia
18. Spy Arrow Franța Franța
19. Yastreb-25 Bulgaria Bulgaria
Nr. Tipul de
Producători Utilizatori Observații
crt. sistem
Masa maximă la decolare mai mare de 150kg. și mai mică de 500kg. (TUAV)

1. Hermes 450 Israel Marea Britanie

2. KZO Germania Germania

3. Ranger Elveția, Israel Elveția,Finlanda

4. Searcherc Israelc Spaniac

5. Shadow 600 SUA Româniac

17
6. Sivac Spaniac Spaniac

7. Sperwerc Franțac Franța, Germania

8. Watchkeeper Angla,Israel Anglia

Masa maximă la decolare mai mare de 500kg. (MALE)

1. SUA, În curs de
EuroHawk Germania
Germania achiziționare

2. Harfangc Franța,Israel Franța În dezvoltare

3. Heronc Israel Germania În lising

În curs de
4. Heron TPc Israelc Franțac
achiziționare

5. Hunter B Israelc Belgia În exploatare

6. Predatorc SUAc Italiac În exploatare

7. Reaperc SUA Italia, Marea Britanie În exploatare

Analizând datele prezentate în tabelul de mai sus, se poate concluziona că, în dotarea
armatelor europene, se găsesc 19 sisteme de avioane fără pilot din clasa minidronelor,
opt sisteme din clasa celor medii și doar două din clasa celor de altitudine medie și
anduranță mare.

1.3 Numărul sistemelor de avioane fără pilot cu destinație militară în Europa

Potrivit estimărilor cfăcutec dec specialiștiic înc domeniu, dintre care se remarcă americanii
de la Frost & Sullivan, cautorii studiului “Analiza activității curente în domeniul avioanelor
fără pilot”, elaborat, în anulc 2007, pentru Comisia Europeană, se apreciază că, înc Europa,
încperioada 2013-2017, numărul sistemelor de avioane fără pilot va cunoaște o creștere
considerabilă. Estec dec remarcatc faptul ccă, înc anul c2013, numărulc acestora carc putea
fic de peste 350 de sisteme, iar cînc anii următori cse va înregistra o crește constantă, ca
urmare a introducerii în dotareac armatelor statelor membre ale Uniunii Europene a noi tipuri
de avioanec fără pilot, marea lor cmajoritate curmând ca aveac întrebuințarec tactică și

18
strategică. Situația este cea prezentată în tabelul nr.2. Lac acesta cse cadaugă cși ccele
aparţinând ţărilor europene ccarec nu csunt cmembre ale Uniunii Europene.

Tabelul nr.2

ȚARA PERIOADA 2013-2017 ȚARA PERIOADA 2013-1017

2013 2014 2015 2016 2017 2013 2014 2015 2016 2017
Albaniac Letoniac
– – – – – 4 – – – –

Austriac Lituaniac
8c – – 7 11 – 2 – – –

Belgiac Luxembourg
4c 14 14 6 6 – – – – –

Bosniacv Maltac
– – – – – – – – – –

Bulgariac Macedoniac
5c 6c 21c 15c – – – – –

Croațiacc Muntenegru
– – – – – – – – – –

Cyprusc Marea
– – – – – Britanie 68 82 98 68 48

Cehiac Olanda
10c 10c 15c 15 18 11 51 59 52 49

Danemarca Norvegia
c 32c 34c 4 2c 32 – – – – –

ȚARAc PERIOADA 2013-2017c ȚARAc PERIOADA 2013-1017c

2013 2014 2015 2016 2017 2013 2014 2015 2016 2017
Elvețiac Polonia
– – – – – 18 15 19 15 22

Estoniac Portugalia
– – – – 4 4 12 8 8 6

Finlandac Romania
11 27 30 – – 6 6 6 16 4

Franțac Serbia
101 120 80 78 64 – – – – –

Germaniac Slovacia
45 49 49 52 39 2 3 12 4

19
Grecia Sloveniac
4 10 22 20 4 – – 2 9 4

Irlanda Spaniac
3 – – – – 19 11 40 20

Italiac Suediac
30c 52c 62c 49 38 – – – – –

Ungariac
– – – – – – – 8 8 8

TOTAL 244cc 216c TOTAL

253c 322c 297c 132 179c 203 228 165

Se estimează faptul că, în total, în perioada 2013-2017, în serviciu ar putea fi peste 2200
de sisteme de avioane fără pilot, care ar satisface cerințele armatelor europene la toate
nivelurile – tactic, operativ și strategic. Cele mai multe sisteme ar urma să intre în
dotarea armatelor în anii 2014, 2015 și 2016.
În condițiile dificultățior financiare cu care se confruntă statele europene, este de
așteptat ca eforturile pentru înzestrarea forțelor armate cu aceste sisteme, să se
reorienteze din zona achizițiilor din stăinătate, către cea a achizițiilor interne, în mod
deosebit ca urmare a intrării pe piață a producătorilor europeni. Domeniile în care este
posibil să se mențină supremația americană vor fi: domeniul sistemelor de mare
altitudine și mare anduranță și ( MALE ) precum și cel al sistemelor de lovire ( UCAS ).

1.4 Despre realizările în domeniul sistemelor de avioane fără pilot cu destinație militară
în Europa

Total Total

Î Î Î Î

n n n n
M T

TUA U U
Țara MUAV Țara
p s p s
V A A
r e r e
V V
o r o r

d v d v

. . . .

20
 Marea
Britanie 1 4
Austriac
– 2 2 30 4
c 5 5

Belgiac Olandac
1 – 1 1 6 1 7 3

Norvegia
Bulgariac 5c
1 – 1 1 c 2 7 –

Croațiac Poloniac
– 3 3 4 – 4 2

Portugali
Cehiac
– 1 1 1 ac 2 1 3 –

Romania 1+
Finlandac
1 – 1 2 c 1 2 1
1*

1
Elvețiac Serbiac
8 2 1 3 1 4 –
0

5 Slovenia 1
Franțac
34 22 5 c 4 1 5
6 *

3
Germaniac Spaniac
29 2 3 6 3 9 1
1

Greciac Suediac
– 1 1 1 1 3 4 1

1 1
Italia Ungaria
10 9 3 1 – 1
9 *

1
TOTAL 1 TOTAL 2 9 1
84 42 2 63
8 8 1 2
6

21
În cultimii ccinci ani, activitățile de cercetare – dezvoltare, în Europa, în domeniul sistemelor
de cavioane fără cpilot cu cdestinație militară, au cunoscut o creștere importantă, fapt care a
făcut ca, în cmomentul de față, în 22 de țări, 108 cîntreprinderi csă aibă cîn producție peste
147c de tipuri cde avioane fără cpilot ușoare și 70 ccu masa maximă la cdecolare mai mare de
150 kg., dintre ccare, înc prezent, numai 30 sunt cîn serviciu, celelalte cfiind cîn cdiferite
cfaze cde ccercetare, dezvoltare csau cproducție.

1.5Sisteme de avioane fără pilot cu aplicații civile

Investițiile realizate, într-un număr de 21 de țări europene, pentru dezvoltarea de industrii

specializate, au avut drept consecință creșterea numărului de producători de avioane fără pilot
la 269, câți sunt înregistrați astăzi, aceștia având cca. 400 de sisteme, gata pentru a fi
comercializate sau în diferite stadii de cercetare-dezvoltare, așa cum se arată în tabelul nr. 4.

Tabelul nr.4

Masa avioanelor fără pilot

Nr.
Detalii Total Observații
<150kg. >150kg<500Kg.
crt.
(MUAV) (TUAV)

Țări producătoare
1. 21 12 21

Unități de cercetare- dezvoltare și producție

Unități industriale
1. 36 15 51

Întreprinderi mici
2. și mijlocii 158 6 164

Organizații
3. guvernamentale 4 – 4

Institute de
4. cercetare 14 2 16

22
 Universități
5. 8 8

Consorții
6. internaționale 7 19 26

TOTAL 227 42 269

Masa avioanelor fără pilot

Nr. Observații
Detalii Total
<150kg. >150kg.<500kg.
crt.
(MUAV) (TUAV)

În serviciu
1. 25 11 36

Gata pentru
2. vânzare 115 7 122

*Numai
În proiect
3. 6* – – secificat

În dezvoltare
4. 189 53 242

TOTAL 329 71 400

Dinc datelec prezentate, rezultă că cdoar 36 cdec sistemec suntc în cserviciu, fiind
utilizate exclusiv pentru aplicații înc domeniulc civil, urmând ca numărulc acestora să
ajungă, până la sfârșitulc anului 2017, socotit a fi anul de vârf înc domeniulc sistemelor
de avioanec fărăc pilot ccu caplicații civile, la circa 100 de sisteme,c iar cpe ctermen lung
se va înregistra o creșterec importantă,c pe măsură ce sunt parcursec toate fazele de
cercetare-dezvoltare și realizare a acestora. Pe lângă acestea, estec de așteptat ca
sistemele de avioane fără pilot militare să fie întrebuințate, cpentru cexecutarea de
activități,c în cfolosul unor autorități civile, carec solicită desfășurarea de cacțiuni cu un
grad cmarec de casemănare cu cele militare,c cum carc fi cccele dinc domeniul poliției,
al supravegherii maritimec sau al realizării csecuritățiic întrunirilorc la nivel cînaltcși
evenimentelor cinternaționale cimportante.

23
CAPITOLUL 2. SITUAȚIA SISTEMELOR DE AVIOANE FĂRĂ PILOT
ÎN ROMÂNIA

2.1. Scurt istoric privind sisteme de avioane fără pilot folosite în România

În anul 1987, în înzestrarea Aviaţiei Militare Române, a fost introdus sistemul de

avioane de cercetere fără pilot VR-3, de producţie sovietică, cu care a fost dotată o
escadrilăc de cercetare fără pilot, unitate dislocată cpe aerodromul Mihail Kogălniceanu.*10
Escadrilac a fost prevăzută cu 12 avioanecfărăc pilot, reactive, VR-3, având viteza de
950km/h, plafonulc maxim de zbor de 5000m șic raza de acțiune de 200km. Dintre acestea
opt aparate puteau executa misiuni de fotogrametrie, înregistrareacinformaţiilor fiind
realizată pe un film în lungimec de 120 metri,viarcpatrucaparate erau specializate
pentru cercetare video, pentru carec transmiterea informaţiilor se realiza prin intermediul
unei clegăturic radio, ccătre co cstaţiec de cla csol.

Sistemul cdec avioane fără pilot VR-3 a fostc complet autonom cşi dislocabil, cpersonalul
având la cdispoziţie întregul csuport tehnologicc necesar pregătirii csistemelor cde ccomandă
şi a echipamentelor, întreţinerii la sol, pregătirii cpentru lansare, clansării, recuperării,
transportului şi întreţinerii aparatelor fără pilot VR-3, precum şi pentru recepţia, procesarea,
înterpretarea şi transferul informaţiilor către eşalonul superior, beneficiarul misiunilor de
cercetare.

La începutul anilor 2000, escadrila de ccercetare fărăc pilotc a cfostc desfiinţată, iar
aparatele de zbor au cfost cstocate șiculterior ccasate, mai puțin un exemplar care se află la
Muzeul Aviației Române.

Introducerea, în anul 1999, în înzestrarea Forțelor Aeriene și echiparea unei escadrile cu 11

avioanec fără cpilotc de cproduțiec americană de tipul RQ-7 SHADOW 600, a reprezentat
un cimportant cpas cînainte pe linia întrebuințării sistemelor de avioane fără pilot în Armata
României.
Escadrila RQ-7 SHADOW a fost cîntrebuințată cînc numeroase cacțiunic în cteatrele cde
operații cdin cafarac granițelor, înregistrândc pierderic însemnatec înc tehnică caeronautică.

24
2.2. Situația actuală a sistemelor de avioane fără pilot în România

De-ac lungul timpului, înc România, au existat preocupări pentru construirea unor tipuri de
avioane fără pilot, dar acestea de cele mai multe ori au rămas la stadiul de proiect, sau au fost
realizate diferite prototipuri sau demonstratoare.

De regulă, activitățile de cercetare-dezvoltare s-au desfășurat în cadrul institutelor de cercetări

de profil și alc universităților și, mai nou, de companii private, pe proiecte finanțate din
fonduric proprii.

Până în prezent, nu s-au manifestat preocupări din partea autorităților guvernamentale

române de dezvoltare a unor proiecte de sisteme de avioane fără pilot, deși evenimentele care
au avut loc, în ultima perioadă de timp, pe plan mondial, au scos în evidență atât necesitatea,
cât și importanța folosirii acestor mijloace în vederea culegerii de informații relevante pentru
numeroase domenii de activitate militare și civile.

În acest context, Institutul Național de Cercetări Aeronautice și Spațiale (INCAS) a

realizat prototipul IAR-T, un cmini cavion fără cpilot cu o greutate de 20kg, fiind echipat cu
un sistemc video în ctimp real, avândc viteza cmaximă de 180km/h, o anduranță de 30 de
minute și raza maximă de acțiune de 10km. Acesta a fost conceput cpentru a fi utilizat, mai
ales, în domeniul cercetărilor științifice, dar din lipsa ccomenzilor nu a mai fost dezvoltat.
La rândul său, Institutul Național de Aviație S.A., a crealizat prototipurile a două avioane
fără pilot ARGUS S și ARGUS XL.
Avionul fără pilot ARGUS S a fost cconceput cpentru a efectua misiuni de supraveghere,
fiind cproiectat pentru a caveac o cgreutate cmaximă de c140 kg și co cviteză cmaximă de
240 km/h, având o raza de acțiune de 200 km în zbor autonom. Decolarea si aterizarea sunt
radio-comandate cdec la csol, de cun coperator,c înc timp cce zborul cde croazieră cse
bazează, înc intregime, pec sistemele cde bord.

Sistemulc ARGUS XL este un cavion fărăc pilot în configurație Canard, construit,c în

întregime, din cmateriale composite. Aripile csi ampenajelec sunt detașabile, iarc trenul de
aterizarec principal este o lamă celastică, echipată ccu cfrânec mecanice și cnu ceste
retractabil. Trenul cde cbot ceste cfix, cu cdirecție cși ccu cpiston coleo-pneumatic.

Proiectul cARGUS XL arec drept scop realizareac unui cavion fărăc pilot și ca cunei cstații
cde sol pentru culegerea cde cimagini video, în timp real,c în raza cde acoperirec radio directă
(<200km), sau cstocarea lor, în afara acestei raze, pentru ctransferul clor ulterior claccsol.
25
În ccadrul Facultatii de Ştiinţe şi Ingineria Mediului a Universităţii “Dunărea de
Jos” functioneaza un Centru de Excelenţă pe probleme de Mediu, cunde a fost realizat un
avion cfără pilot, ccu o cautonomie de zbor de 150 km, ccare poate fi utilizat pentru
supraveghere, recunoaștere, efectuarea de hărți cadastrale, cobservații cde mediu și de
biodiversitate.
Dezvoltând un proiect de cercetare – dezvoltare, finanțat din fonduri proprii, Compania
S.C.TEAMNET INTERNAȚIONAL S.A. a relizat, până în prezent, două tipuri de sisteme
de avioane fără pilot-țintă ȘOIM-I și ȘOIM-II, mini – sistemul HIRRUS cu capacități ISR
(intelligence, surveillance, creconnaissance) și are în dezvoltare un sistem tactic de avioane
fără pilot.
Avioanele-țintă cȘOIM-I și ȘOIM-II dezvoltă viteze cuprinse între 50 m/sec. și 80 m/sec.,
evoluează clac plafoane de 3000 m, cu raze de acțiune de 30 km și de 100 km., au autonomie
de co coră și vrespectiv, cșase ore, cputând crealiza orice cerință cpentru cantrenarea și
efectuarea tragerilor cu cmitralierele, cartileria și crachetele cu baza la sol, în poligoanele de
trageri specializate.

Sistemul HIRRUS este cprevăzut să îndeplinescă misiuni atât în domeniul militar, cât cși cîn
cel civil, fiind destinat pentru supraveghere și recunoaștere, pentru culegerea cde informații,
în timp real, necesare corganelor de deciziec militare csau civilec în vedereac luării de măsuri
în consecință. Acesta cpoate fi echipat cu ccameră girostabilizată cde luat vederi pe ctimp de
zi, sensor cmonocromaticc girostabilizat cpentru cnoapte sauc modul cfoto ccolor pentruc zi.

2.3 Perspectivele dezvoltării sistemelor de avioane fără pilot în România

În România, utilizarea dronelor în agricultură este un domeniu la început de drum, în

condițiile în care pe de o cparte multă lume nici nu știe care sunt beneficiile folosirii lor, iar pe
de alta, nici legislația cnu este încă pus la punct. Aceasta însă, nu înseamnă însă că pe piață nu
lipsesc ofertele, care mai de care mai tentante.c Care sunt beneficiile utilizării dronelor în
agricultură?

26
În primul rând, ele pot fi folosite pentru cmonitorizareac stării cvegetative – pentru orice tip
de cultură și czonă geografică – și a randamentului cde producție,c potrivitc aero-drone.ro.
Mai precis, se cpoate identifica mult mai cușor gradul cde îmburuienare ca culturilorc și
implicit problemeleclor, deficitul de apă cdin sol sau nivelul de cnutrienți cdinc plante. Astfel,
agricultorii îșic pot ccalcula vnecesarulc dec input-uri și pot dcecide cmai ușor ccu privirec la
cintervențiile culterioarec asupra culturii.

Dec asemenea, cu ajutorul lor se pot obține fotografii cu o crezoluție de până la câțiva
centimetri pentruv fiecare pixel. Datele cstatistice arată că cla nivel cinternațional, utilizarea
dronelor ccontribuiec la creștereac randamentelor cagricole cu până la 20%.

Există însă și dezavantaje, ccare nu trebuie ignorate – dronele nuc potc zbura decât până la
100 metri (pentru zborurile de peste 50 mc trebuie o autorizație specială), cpot acoperi cdoar o
anumită cdistanță cși nu crezistă cla vânt. Cât despre preț, acesta ajunge cpână lac câteva miic
de euro, înc funcțiec de ccomplexitatea cserviiciilor coferite de drone.

Condiții de zbor:

În sRomânia, s zborulsdronelor cîn cextravilan este cpermis cdoars dupăs certificarea sdronei
și canunțarea czborului, s spre deosebire sdes zborul cdronelor sîn spațiile sintravilane, sunde
este interzis, după cum a declarat srecents Octavian Isăilă, sspreședinte sal sInstitutului de
Training, Studii și Cercetari spentru cSisteme de sVehicule cfarac Pilot si specialist in
domeniu. Potrivit HG nr. 912/2010, spentru szborul sîn extravilan, drona trebuie identificată
la Autoritatea Aeronautică Civilăm, iar zborul anunțat cla centrul de operațiuni caeriene
ROMATSA. cIsăilă ca cmai cspus că cdomeniul dronelor ceste cnou înc România, fiind

27
reglementat pe baza zonelor de aeronautică mare în acest moment. Taxa de certificare este de
90 de euro plus TVA.

Având înc vederec importanța informațiilor, csupravegheriic și crecunoașterilor cîn timp real
pentru forțele cangajate în ducerea de cacțiuni militare, sistemele dec avioane fără pilot, ca
urmare ac perfecționării cacestora, se impun, din ccec în cec mai mult, ca mijloace deosebit
de importante în toate etapele pregătirii și cducerii acțiunilor militare, cu influențe importante
asupra rezultatelor acestora.

Dezvoltareaccsistemelor de cavioane fără pilot pune conducerea Armatei României în fața

unei decizii de oc importanțăc deosebită, privind introducerea în înzestrare a sistemelor cde
avioane fărăc pilot, c îndeosebi cîn cdomeniile culegerii cde informații, supravegherii cși
crecunoașteriic ( ISR- intelligence, surveillance, recconaissance).

Participarea Armatei României la acțiuni militare în teatre de operații în afara cgranițelor

naționale, subc egida ONU, în cadrul NATO sau înc compunerea unor alianțe vmilitare, a
scos în evidență importanța tot cmai ccrescândă ac întrebuințării csistemelor dec avioane fără
pilot, atât înc câmpul ctactic, câtc și la nivel operativ sau strategic.

Una din lecțiilec învățate a relevat rolul crescând al structurilor de informații în culegerea,
prelucrarea șic punerea la cdispoziția comandamentelor de la toate nivelurile, a informațiilor
necesare acestora, ccu folosirea, pe cscară largă, a sistemelor de avioane fără pilot, atât ziua,
cât și noaptea, pe toată durata acțiunilor militare.

De asemenea, structurilec de forțec speciale, în cadrul cacțiunilor pec care lec desfășoră, sunt
dependentec de cinformațiile în timp real despre obiectivul sau forțele asuprac cărora
acționeză, situație în ccare cinformațiile cfurnizate dec sistemele de cavioane fără pilot se
dovedescc ac fic deosebitcde utile.

O impotanțăc crescândă a capătat-o întrebuințarea sistemelor de avioane fărăc pilot de către

unitățilrec militare dec tipc batalion, cac elemente dec bază în culegerea dec informații
relevante pentruc pregătirea șic ducereac acțiunilorc împotrivac adversarilor, supravegherea
și monitorizarea acestora, precum cșic pentru determinarea cefectelor loviturilor efectuate
asupra forțelor și obiectivelor adversarului.

28
România este, probabil, cea mai avansată țară dintre noile state membre NATO, în
utilizarea sistemelor de avioane fără pilot, în domeniul militar. România a folosit o
perioadă lungă de timp sisteme de tip SHADOW și este de așteptat ca, în perioada
2013-2017, să achiziționeze îndeosebi mini avioane fără pilot (MUAV) și avioane fără
pilot tactice (TUAV).

2.4 Producerea dronelor în România

La acest cmoment, singura cfabrică din România carec produce cmotoare pcentru drone
agricole funcționează la Buzău și are 42 de angajaţi, cfiind realizată cu fonduric europene.

Fabrica a fostc deschisă cde cGheorghe Obreja, cde profesiec inginer. El s-a angajat prima
dată sctrungar cla fabricac de rulmenți din Bârlad, c la doar c18 ani, apoi a urmat studiile
universitare. În 1997 a părăsit sistemul de stat și și-a îndreptat atenția către antreprenoriat.

În primul can dec activitate a reușit săc facă cexportc cu produsele csale cătrecGermania. La
vremea aceeac produceac fânarec pentru ccai. cAcum, Gheorghe Obreja conduce singura
cfirmă din cRomânia ccare produce motoare carec sunt folosite în industria aerospațială.
Fabrica ceste dotată cu caparatură de ultimă cgenerație, achiziționată cu fonduri europene,
valoarea ctotală ca proiectului fiind de 340.000 de lei.

2.5 Misiunile pe care le pot îndeplini sistemele de avioane fără pilot în domeniul militar

A. Cu folosirea sistemelor de avioane fără pilot cu întrebuințări I.S.R.

o Culegerea informațiilor cdespre inamic, în timp real, necesare pregătirii și ducerii
acțiunilor cde către trupele speciale, structurile de informații, B. și Bg.I., Mc., V.M.
o Supravegherea continuă a raioanelorc de interes pentru ducerea acțiunilor de către trupele
speciale și cstructurile dec informații, B. și Bg.I., Mc., V.M.

29
o Supravegherea constantă și neîntreruptă a acțiunilor inamicului, în scopul evitării
surprinderii.
o Recunoașterea itinerarelor de deplasare, a raioanelor de dispunere și a celor în care
urmează să acționeze trupele speciale, structurile de informații, B. și Bg.I., Mc., V.M..
o Determinarea efectelor acțiunilor trupelor speciale și ale mijloacelor de lovire asupra
obiectivelor inamicului.
o Observarea și corectarea tragerilor de artilerie, executate de B., R. și Bg. Art. și
determinarea efectelor acestora asupra obiectivelor inamicului
o Protecția forțelor proprii pe timpul efectuării deplasărilor precum și în raioanele lor de
dispunere împotriva acțiunilor inamicului.
o Sprijinirea coloanelor pe timpul efectuării transporturilor.
o Participarea la misiuni de căutare-salvare, independente sau în cooperare cu alte forțe și
mijloace.
o Supravegherea dispozitivelor unităților și marilor unități în cadrul măsurilor de
securitate luate de acestea.
o Verificarea măsurilor de siguranță luate pe timpul executării tragerilor cu
mitralierele, artileria și rachetele cu baza la sol, în poligonul Capu Midia.
o Efectuarea de fotografii aeriene, în cadrul acțiunilor de cercetare a terenului, în
zonele acțiunilor de luptă.
o Supravegherea navelor militare pe timpul deplasării acestora spre raioanele
acțiunilor navale, în teatrele din afara țării, și pe timpul pregătirii și desfășurării
acțiunilor navale de către acestea.
B. Cu sisteme de avioane fără pilot-țintă

o Antrenarea subunităților de mitraliere, de artilerie și de rachete cu baza la sol, precum și

cu armamentul de la bordul navelor în garnizonele lor de dislocare, în condițiile prevăzute
de problemele de tragere.
o Asigurarea condițiilor pentru verificarea subunităților și unităților de artilerie și de rachete
cu baza la sol, precum și cu armamentul de la bordul navelor, în cadrul admiterii la trageri
în poligoanele specializate, potrivit prevederilor regulamentelor și instrucțiunilor de
tragere.
o Realizarea traiectelor pentru simularea de ținte aeriene, în condițiile prevăzute de
problemele de tragere, pentru efectuarea de trageri cu subunitățile și unitățile de

30
 mitraliere, artilerie și de rachete cu baza la sol, precum și cu armamentul de la bordul
navelor.
o Efectuarea de misiuni pentru calibrarea stațiilor de radiolocație din înzestrarea Armatei
României.
Întrebuințarea sistemelor de avioane fără pilot în domeniul civil, în România, este la început
de drum. Au existat diferite acțiuni în acest domeniu, dar ele au avut, de cele mai multe ori,
un caracter sporadic, sau au fost zboruri demonstrative.

Experiența dobândită de utilizatorii de astfel de sisteme, pe plan mondial, a pus în evidență

aplicații ce pot fi realizate în numeroase domenii de activitate sociale, economice și științifice.

Trebuie făcută mențiunea că diversificarea aplicațiilor în domeniul civil este determinată de

multitudinea de senzori cu care pot fi echipate sistemele de avioane fără pilot, aceștia pot fi
camere de luat vederi pe timp de zi și de noapte, module pentru fotogrametrie, cartografiere
și cadastrare, mijloace de comunicații sau diferite aparate pentru analizarea atmosferei și a
pământului.

Pe această bază am identificat domeniile în care s-ar putea desfășura activități cu folosirea
sistemelor de avioane fără pilot, în activitatea cotidiană sau în sistuații de urgență, în
domeniile ce vor fi menționate în continuare, asfel:

1. A. În domeniul afacerilor interne:

o supravegherea și monitorizarea granițelor;
o supravegherea și monitorizarea traficului rutier;
o supravegherea și monitorizarea zonelor în care s-au produs dezastre și catastrofe naturale;
o determinarea efectelor dezastrelor și calamităților naturale;
o supravegherea și monitorizarea adunărilor și a mulțimilor violente;
o supravegherea întâlnirilor internaționale;
o supravegherea și monitorizarea structurilor critice;
o căutarea-salvarea supravețuitorilor dezastrelor și calamităților naturale.

1. B. În domeniul agriculturii:
o supravegherea și monitorizarea culturilor pentru determinarea gradului de creștere al
acestora, apariția și răspândirea dăunătorilor;
o supravegherea și monitorizarea turmelor de animale în zonele de pășunat;

31
o supravegherea și monitorizarea sistemelor de hidroameliorații și de irigații;
o realizarea măsurilor de protecție a suprafețelor agricole.

1. C. În domeniul cadastrului:
o ridicarea datelor necesare efectuării lucrărilor de cadastrare a terenurilor agricole și
neagricole, pădurilor și localităților.

1. D. În domeniul protecției mediului înconjurător:

o monitorizarea mediului înconjurător și a modificărilor climatice;
o cercetarea și monitorizarea pădurilor;
o recensământul animalelor sălbatice;
o determinarea nivelurilor de poluare a atmosferei, solului și apelor în locurile unde s-au
produs dezastre și calamități naturale;
o supravegherea și monitorizarea cursurilor de apă și a Deltei Dunării;
o inspectarea digurilor și a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor;
o ridicarea datelor pentru realizarea hărților bazinelor hidrografice, precum și a
fotogramelor pentru ariile de interes aparținând acestora;
o cercetarea și monitorizarea surselor de poluare și a ariilor poluate;
o supravegherea incidentelor de mediu, îndeosebi la centralele nucleare și societățile cu un
ridicat grad de risc pentru poluarea atmosferei, solului și apelor.

1. E. În domeniul transporturilor:
o supravegherea și monitorizarea transporturilor pe Fluviul Dunărea și principalele căi de
transport;
o transportarea de medicamente, corespondență și alte materiale în locurile greu accesibile
pentru alte tipuri de mijloace de transport;
o supravegherea și monitorizarea activităților portuare și în nodurile mari de comunicații
feroviare și rutiere.

32
CAPITOLUL 3: În ce alt domeniu pot fi dronele un pas înainte?

Cel cmai cbun exemplu înc care cdronele cpot fi cfolosite este cel în ccare caceste caparate de
zbor fără pilot pot fi folosite pentru a filma un ceveniment. Pot cfi csurprinse cadre inedite și
detalii ccare caltfel car fi cscăpatc unui creporterc aflatc pe cteren cîn mod ctradițional.
Chiar și în cazul unor cproteste cde amploare așa ccum au fost cele din Rusia, c în ccare
oamenii protestau împotriva fraudelor electorale, dronele și-au dovedit utilitatea
prin obținerea unor imagini impresionante.
Astfel ctot cceea cec înseamnăcjurnalism poate intra într-o nouă etapă în carec tehnologia
joacă un crolc esențial. Una dintre primele publicații importante care ca cfolositc astfel de
aparate de zborc fărăc pilot ac fost Daily Mail, atuncic când au fost cfilmate efectelec
devastatoare pe care le-a cavut co vtornadă vcec a lovitc Alabama.

3.1 Industria asigurărilor

Dronele isi fac intrarea in industria asigurărilor

Viitorul capropiat ar putea csa facac din drone un element banal pentru cetatenii de rand,
avand in vedere uriasa lor aplicabilitate cin societatea actuala. c Mediul cde business, cel mai
sensibil la cschimbari si la castigarea celor cmai mici avantaje vcompetitive, este, ca de
obicei, primul care reactioneaza.

Conform unei ccercetari asupra tendintelor indicate de cmanageriic de risc din corporatiile
americane efectuata de Munich RE, in circa 5 ani, utilizarea cdronelor car putea deveni ceva
normal pentru 40% din companiile mari.

De altfel, cin SUA, circa 30.000 de cdrone csunt casteptate sac fiec functionalec pana cin
2020, conformc Administratiei Aviatice Federale (FAA), care arc putea fi cuilizate in
cdomenii cvariatec precumc agricultura, logisticac sau csupraveghere.

"Companiile se gandesc la noi utilizari pentru drone care ar putea conduce, printre altele, la
imbunatatirea proceselor de distributie a produselor, de monitorizare a recoltelor sau de
colectare a datelor pentru despagubiri. Dronele atrag si atentia unor institutii din domeniul
ordinii publice care ar putea folosi astfel de aparate pentru a reduce riscurile la care sunt
expusi angajatii lor in timpul serviciului", a explicat Gerry FINLEY, Senior Vice President,
Casualty Underwriting, MUNICH Re America.

Utilizarea clor nuc vinec insa fara riscuri, avand cin vederec ca unele caparate cajung la
greutati considerabile, ciar cdaunelec pec care le pot suferi sau pe ccare le cpot produce nu
33
sunt de neglijat. Totusi, ccel maic marec risc al utilizarii dronelor este insa invadarea
intimitatii, au indicat aproape 70% dintre cei ce auc participat la ccercetarea Munich RE, apoi
lipsa unei asigurari adecvate (12%), vatamarile corporale (11%) si daunele lav proprietati
(8%).

Pe langa cpotentialul lor de business, sic in casigurari dronelec si-auc gasit co utilitatec clara.

FAA a aprobatc recent csolicitareac asiguratoruluic American International Group - AIG de a

folosi drone pentru a realiza inspectii inc activitatilec sale de evaluare a riscurilor,
management al riscului, controlulc daunelor si de testare a sigurantei pentru clientii
companieic dinc SUA. Astfel, intr-un viitorc nu foarte indepartat, inspectorulcde dauna si
asiguratul arc putea sa nu se maic intalneasca fatac in fata: evaluareac proprietatii csi a
bunurilor ccare urmeaza a fi asigurate sau care au suferit un prejudiciu ar putea fi facuta de la
distanta.

"Imi imaginez un moment in care dupa o catastrofa, un inspector de dauna ajunge in zona
afectata, deschide portbagajul masinii si apasa cateva butoane de pe o tableta, iar drona
realizeaza o evaluare imediata a imprejurimilor si transmite toate datele pe tableta respectiva.
Astfel, inspectorul stie imediat unde trebuie sa se duca mai intai, care este cea mai mare dauna
... totul in doar cateva minute. Pe scurt, cu putini bani compania de asigurari reuseste sa
evalueze zona afectata intr-un timp foarte scurt", a declarat Jason WOLF, avocat specializat
pe segmentul property, citat de publicatia INSURANCE Journal.

Legislatia cin cdomeniu cac ramasc insac in curma csi estec supusa, in cprezent, unuic intreg
process dec transformare csi dec adaptare. "Sunt aspecte tehnice, legislative si de management
al risculuiv asociate utilizarii dronelor, care au nevoie de o rezolutie viitoare", a declarat
Gerry FINLEY, Senior Vice President, Casualty Underwriting, MUNICH Reinsurance
America el.

Vesteacbuna estec ca csi inc Romania, c domeniul incepe csa prindac contur, iar ccompaniile
de asigurari curmeazac indeaproape. Prima casigurarec destinata cdronelor a fost lansata
recent de CertAsig, cprima asigurare fiind cincheiatac chiar prima cdronac care a fost
inregistrata oficial in tara noastra. Drona ceste cdetinuta cde o companie care cfurnizeaza
filmaric sic fotografii caeriene cprofesioniste si este asigurata cde CertAsig pentru o
raspunderec civila deccpana la 1 milion euro, cau anuntat creprezentantii asiguratorului.

34
Se cestimeaza ca cin Romania exista, in prezent, aproximativ 4.000 de drone. Dintre acestea,
aproximativ 60 de drone suntc inregistrate coficial, majoritatea cfiind drone comerciale
utilizate pentru filmare si fotografiere aeriana, pentru cpanoramare normala si sferica,
fotogrametrie 3D, topografie, csupravegherea culturilorc pentru cagricultura, verificarea
campurilor de fotovoltaice prin termografie, operatuni search & rescuec situatii de urgenta
etc. Toate cdronele comerciale ctrebuie sa fie inregistrate oficialc la Autoritatea Aeronautica
Civila Romana.

3.2 Protejarea suprafețelor agricole cu ajutorul dronelor

Un domeniu în care utilizarea UAV are o mare eficiență este agricultura, ramura care se
ocupă de cultivarea plantelor. Urmărirea evoluției culturilor, a gradului de uniformitate a
plantelor pe o suprafață, supravegherea pentru descoperirea apariției diverselor boli sau
dăunători și multe altele, pot fi realizate cu ajutorul dronelor.

Agricultura este o ramură foarte importantă și în economia Japoniei, iar apariția unor
dăunători (insecte sau alți paraziți) pot provoca pagube importante culturilor. Un proiect
comun între universitatea din orașul municipiu Saga, centrul administrativ al provinciei cu
același nume, și firma OPTiM®, va utiliza o tehnologie nouă, ca ajutor în lupta pentru
protejarea suprafețelor cultivate. Împreună, au realizat drona Agri Drone, prin utilizarea căreia
consumul de pesticide va fi optimizat, scopul fiind reducerea semnificativă a expunerii
plantelor la pesticide sau alte la produse chimice folosite pentru combaterea dăunătorilor. În
2015 OPTiM®, companie de IT, a fost desemnată „Saiko” (în japoneză „cel mai bun”) de
către prefectura Saga.

35
La sfârșitul lunii iunie a.c. a apărut știrea despre Agri Drone pe website-ul american
www.cnet.com, care prezintă noutăți din știință și tehnologie din întreaga lume, la rubrica TD
(Tomorrow Daily). UAV Agri Drone va fi folosită, în special, pe timp de noapte. Are în
dotare camere cu infraroșu și camere termice, pentru depistarea zonelor afectate, unde sunt
adunate insectele dăunătoare, și unde pulverizează cantitatea de pesticid necesară și suficientă.
Agri Drone a fost testată recent, pe un parcurs și într-un ritm de probă, deasupra unor culturi
de soia și de cartofi, în prefectura Saga. Experimentul a avut succes, s-au distrus peste 50 de
tipuri de dăunători, inclusiv musculițe, molii și fluturi de noapte.

Având în vedere riscurile potențiale de contaminare cu pesticide și dezbaterile privind efectele

asupra ecosistemului, mulți fermieri caută să păstreze culturile în siguranță, să evite
distrugerile, dar și să asigure o recoltă bună, fără a contamina solul. Fermierii vor să evite, cât
mai mult, împrăștierea de substanțe chimice. Saga University speră să găsească soluția de
mijloc.

Agri Drone are, ca metodă și tehnică inedită, și un dispozitiv electronic pentru nimicirea
insectelor (bug zapper), suspendat. Aparatul intră în funcțiune, la momentul oportun, în
punctele (în locul) unde insectele sunt adunate cu ajutorul unui fascicul electric luminos
(lampă cu UV). Dronele agricole destinate acestui scop nu sunt o idee nouă, au apărut de
câțiva ani. Cele disponibile în prezent sunt utilizate pentru combaterea dăunătorilor, în mod
direct, printr-un atac direcționat.

Majoritatea dronelor existente necesită un control manual pentru camerele montate. Agri
Drone este capabilă de survol, recunoaștere și direcționare complet autonom. Dezvoltatorii
sunt, în continuare, în căutarea creșterii randamentului privind orientarea în teren a dronei, în
funcție de tipul plantelor cultivate și de insectele dăunătoare. Ca obiectiv principal al
cercetărilor sunt, în special, dronele contra insectelor din câmpurile de orez, culturile care

36
ocupă suprafețe importante, ținând cont că orezul este element de bază în dieta japonezilor.
„Prin drumul parcurs de testele actuale se pare că dăunătorii din terenurile cultivate au parte
de Nemesis”, (în mitologia greacă, zeița care pedepsește crimele, zeița răzbunării).

37
CAPITOLUL 4: DETERMINAREA INDICELUI NDVI DE VEGETAȚIE
Sistemelec UAS reprezintăc soluțiac perfectă pentruc depistareac factorilorc dec mediuc care
pot influențac dezvoltareac culturilor agricole. Factorii externi csunt cîn cnumăr cdestul vde
mare, de cele cmaic multec oricgreuc de prevăzut și, cbineînțeles, cgreu cdec ținut csub
controlc.Fig1.

Fig1- Phoenix UAV

Phoenix UAV estec o platformăc cu aripă fixă, carev revoluționează industria dronelor și cum
definește precizia, fiabilitatea și precizia datelor. (fig1)

Utilizând un autopilot robust, Phoenix este un sistem UAV extrem de precis și ușor de utilizat.

Phoenix are o viteză de croazieră de 35 km / h și o rezistență de 59 de minute, permițându-i să

capteze date de la peste 700 de acri într-un singur zbor.

UAV pornit manual integrează o gamă largă de opțiuni de senzori capabile să capteze date
RGB, NIR, NDVI, NDRE, 3D, termice și LiveNDVI ™ de înaltă rezoluție.

 Greutatea brută de decolare kg (1,8 kg)

 Anvergura 44,5 ft (1,4 m)

 Lungime 2,5 ft (0,76 m)

 Viteza de croazieră viteza maxima 35 km / h (30 kts)

 Limitări ale vântului 45 km / h (40 kts)

 Domeniu de control rezistență Până la 28 mph (24 kts) vânturi în sus

 Rata de urcare 1.000 ft / min

 Altitudine tipică de operare <400 ft deasupra solului (AGL)

38
  Altitudine maximă de funcționare 18.000 ft deasupra nivelului mediu al mării (MSL)

 Payloads: Compatibil cu multe sarcini utile de precizie

 Distanța de vizionare vizibilă la 1,6 km (1,6 km)

 Baterie: Până la 59 de minute

Supraveghereacevoluțieic culturilorc încă cdin cprimele cfaze ale procesului de creștere

(imediat ce au răsărit), stadiul de germinare ac semințelor, diagnosticarea și tratarea bolilor
care le pot afecta, analiza cdezvoltării plantelor sau gradul de uniformitate și intensitatea
culturii în parcelec, sunt o parte din gama largă de operațiuni care determină creșterea
productivității cîn agricultură. Compania camericană Sentera, cu sediul în Minneapolis,
Minnesota, ca prezentat și a lansat pe piață noul UAV cu aripi fixe, Phoenix 2, pentru
preluarea de imagini prin ctrei metode diferite. Sentera este furnizor de hardware, senzori și
platforme de gestionare a datelor. Drona Phoenix 2 estec extrem de ușoară, rezistentă și foarte
simplu de lansat în zbor.

Todd Colten, inginercaerospațial cîn cadrul ccompaniei, ac declarat, „Phoenix 2 aduce un

nivel de precizie și de acuratețe pentru UAV, care nu a mai fost văzut până acum. Utilizatorii
pot colecta, cu promptitudine, informații detaliate, sigure și precise”. Ruta de parcurs este
prestabilită (setată înaintea zborului), astfel că drona este „instruită” ca să acopere întreaga
suprafață (traseul de urmat, raza curbelor pentru întoarceri, planul complet de zbor). Având o
greutate de numai 4 pound (puțin peste 1,8 kg), drona Phoenix 2 poate fi lansată printr-o
alergare de câțiva pași. Unele caracteristici (forma, modul de asamblare și de lansare etc.) sunt
asemănătoare cu ale dronei Disco, lansată de Parrot™ (Franța) în ianuarie 2016 la CES, Las
Vegas, sau cu drona eBee de la senseFly (o companie Parrot, cu sediul în Elveția).

Fig 2 Etapele procesării

39
Poate czbura timp de o oră iar sarcina utilă estev formată dinc maic mulți senzori, instalați
opțional. Pilotul automatc profesional face calcule și optimizări,c în mod constant, în funcție
de grila model prestabilită, pentru a garanta ccă datele ccolectate crespectă exact
specificațiile. Senzorii sunt cspecifici pentruc agricultură, captează și adunăc imagini RGB
(model cromatic red-green-blue), NIR (near infra-red, spectrul infraroșu al luminii) și NDVI
(normalized difference vegetation index). Indicele NDVI, un indicator grafic, este cfolosit
pentru analizac măsurătorilor, de cregulă dar nu obligatoriu de la o vplatformă dinc spațiu, și
pentru ca evalua dacă ținta observată conține vegetație verde (vie) sau nu. Suntc preluate
imagini 3D și informații ctermice. „Zborurile de vsupraveghere pot fi programate să
folosească cacelași model, de mai cmulte oric pe parcursulc perioadeiv de vegetație, pentru
comparație, și pentru vo analiză exactă a culturilor. Primim un feedback pozitiv de la clienții
noștri”, a adăugat Todd Colten.Fig2.

Imaginile csunt atât dec precise încât ccultivatorii pot cdirecționa ctratareac anumitor cpărți
ale domeniilor, folosind, astfel, mai puține substanțe. „Se ajunge la o economie de bani și la
creșterea randamentelor”. Un senzor utilizat pe Phoenix 2 este Double 4K Inspection Sensor,
produs de Sentera, o cameră robustă, proiectată fără piese în mișcare, montată opțional pe un
gimbal 2D, care se poate elibera rapid. Dimensiunile sunt 2,32” x 1,61” x 2,05” (59mm x
41mm x 52mm), similare cu GoPro-Hero4, iar greutatea este 80 de grame. Cu un set de lentile
cu unghi larg se identifică forma parcelei și cu lentile de precizie se obțin instantanee ale
detaliilor, de 12,3 megapixeli. Acestea preiau imaginile simultan și furnizează date RGB și
NDVI în aceeași cursă. Imaginile, cu o definiție de 4 K (high definition), care se pot descărca
în timp real via WiFi sau conexiune prin cablu, sunt în format JPEG, TIFF sau RAW.
Memoria este un card standard de 128 GB SD, care înseamnă aproximativ 60.000 de imagini
per card.

Fig 3. Camera multispectrala

Se integrează perfect cu platforma Sentera OnTop™. Alt aparat pentru imagini poate fi
Sentera Quad Sensor, un sistem multi-spectral (full-spectrum RGB) cu 6 benzi, folosit destul
de mult în aplicațiile pentru agricultură deoarece datele furnizate permit aplicarea
particularizată a pesticidelor și erbicidelor.Fig3. Este compatibil cu software-ul companiei,
AgVault™, care organizează, memorează, vizualizează și partajează datele. Formatul
imaginilor este la fel cu al Double 4K Inspection Sensor (JPEG, TIFF, 12-bit RAW),

40
dimensiunile 2,2” x 3,8” x 2,0” (56mm x 96mm x 52mm) și greutatea 126 grame. Cardul de
32 GB poate memora aproximativ 18.000 de imagini (în format JPEG).

Fig.4 Indice NDVI

În zborul de 60 de minute la o viteză de croazieră de 30 mph (aproape 50 km/h), Phoenix 2

este capabilă să acopere zone largi, pe care alte UAV, de aceeași dimensiune, nu sunt în stare.
Precizia imaginilor capturate este asigurată și de pilotul automat, Kestrel™, al companiei
Lockheed Martin, extrem de fiabil și de exact. Spațierea și suprapunerea imaginilor se pot
ajusta de către utilizator. Modelul de zbor prestabilit poate fi actualizat, în timpul operațiunii
de inspectare, prin software-ul stației de sol. După finalizarea zborului, Phoenix 2 revine
automat la aterizare, în condiții de siguranță. Sistemul complet include aeronava, stația de la
sol, cutia pentru transport, bateriile, încărcătoarele, soft-ul și, opțional, instruirea.

Platformele AgVault™ și OnTop™ (Open Software), ale companiei Sentera, gestionează

multitudinea de imagini și de date colectate în timpul survolului, permit citirea și analiza lor
în timp real și asigură cooperarea cu alte surse de date prin API (Application Programming
Interface). Phoenix 2 este indispensabilă pentru cultivatori, pentru cei care studiază sau
analizează culturile, pentru inspectori sau pentru cei care supraveghează infrastructura.

Se stabilește planul de zbor, numarul de benzi și altitudinea pentru o acoperire optimă de 75%
între fotografii.Fig.5

41
 Fig 5. Stabilirea planului de zbor

În urma zborului vor rezulta o multitudine de fotografii aeriene ce trebuie corelate pentru a
întocmi ortofotoplanul.Fig.6

Fig6 . Întocmirea ortofotoplanului

42
 Fig7. Calcularea automata a indicelui de vegetație NDVI

În figura de mai sus sunt redate stadiile fiecărei etape: prima este obținerea ortofotoplanului
RGB, a doua calcularea indicelui NDVI de vegetație pe baza softului și a treia suunt
reprezentate zonele cu probleme redate cu culoare roșie în format vectorial.(Cultura de grâu)

Tot pe baza acestor pași este realizat și studiul de mai jos:(Soiuri experimentale de viță-de-
vie)

43
 Fig.8 Viță-de-vie – Podgorie Spania Bodegas Real Rubio

Indicele NDVI este utilizat pentru un mare număr de propietăţi ale vegetaţiei, acesta ajută la
calcularea indexului suprafeţei ocupate de frunze, concentraţia de clorofilă din frunze,
productivitatea plantelor, fracţia de acoperire cu vegetaţie si cantitatea de apă acumulată.

Acest indice a influenţat apariţia unui număr mare de indici alternativi si derivaţi, aşa cum
sunt: Indicele Sol-Vegetaţie Ajustat, Indicele de Vegetaţie Perpendicular, Indicele de
Rezistenţă Atmosferică a Vegetaţiei, etc. Fiecare trebuie sa includă corecţii intrinseci pentru
unul sau mai mulţi factori perturbatori. Fig.7,8.

44
 • Valorile NDVI variază în funcţie de absorbţia radiaţiei de către clorofilă în zona
spectrală roşu şi reflectanţa acesteia în zona spectrală infraroşu apropiat.
• Sunt cuprinse între -1 şi +1, exprimând consistenţa vegetaţiei verzi.
• Valorile apropiate de +1 (tonuri deschise) reprezintă o consistenţă mare a vegetaţiei şi
sunt specifice pădurilor de foioase dense.
• Valorile apropiate de -1 (tonuri închise) reprezintă terenul lipsit de vegetaţie, cu solul
sau roca la zi.
• Valoarile apropiate de 0 (tonuri intermediare) este asociată terenurilor cu pajişti.
• Util în cartarea arealelor cu vegetaţie, tipologiei vegetaţiei, stării de sănătate a
vegetaţiei, a modului de utilizare a terenurilor, etc.

Formula în ansamblu exprima diferenţierea signaturilor spectrale la limita vizibilului (roşu) cu

infraroşul (infraroşul apropiat), indicele NDVI fiind definit prin următoarea ecuaţie:

NDVI – indicele normalizat de diferenţiere al vegetaţiei.

NIR – Banda spectrală infraroşul apropiat (Near Infra Red)
Red – Banda spectrală roşu (vizibil, Red)

45
 Fig.9 Podgoria Bodegas Real Rubio Spania

Valorile cele mai mari ale NDVI se apropie de 1, mai exact 0.73 şi sunt reprezentate prin
tonuri de culoare verde aprins. Acestea sunt asociate celor mai consistente culturi şi totodată
celor mai sănătoase, având în vedere şi fenofaza (luna iulie 2016).

Se observă, în urma analizării harţii, faptul că vegetaţia densă nu are o acoperire foarte largă
in arealul studiat.(Viță-de-vie) Coordonate 42.240673,-1.896162 UTM. Fig 9.

Vegetaţia moderată este reprezentată de culoarea galben, ea poate fi asociată livezilor sau
culturilor agricole aflate în plină fenofază în luna august cum ar fi porumbul, rapiţa, dar şi
culturile viticole sau fâneţe. În anul 2016, luna august, pe hartă, vegetaţia moderata apare
răspândită în tot arealul studiat, dar cu valori mai scăzute in SV.

Terenurile cu vegetaţie redusă sunt caracterizate prin valori mici de 0.21 ale indicelui NDVI şi
indicate prin culoarea rosu/portocaliu. Vegetatia redusă din luna august poate fi asociată cu
miriştile rezultate în urma recoltării păioaselor, cu pajiştile utilizate pentru păşunat sau cu

46
terenurile acoperite cu fâneţe, ce au fost cosite. Densitatea mare a acestui tip de vegetaţie o
regăsim in SV judeţului unde culturile de păioase sunt mai numeroase şi mai puţin în N.

Lipsa vegetaţiei de orice tip, a clorofilei este reprezentată prin culoarea maro (valoare -1),
exprimă solul sau roca la zi ce absorb mai mult infraroşul apropiat. Sunt bine exprimate
terenurile proaspăt arate, dezgolite de vegetaţie si zonele construite.
Dronele agricole pot inregistra date precum:
– nivelul de umiditate a solului;
– sanatatea plantelor;
– necesitatea de a aplica fertilizanti;
– diagnosticarea si tratarea diferitelor boli ce pot afecta culturile;
– analiza incoltirii semintelor si alte lucruri care il ajuta pe fermier sa-si ajusteze costurile de
productie.

Agricultura de precizie este domeniul cheie în care dronele își dovedesc deja eficiența
economică. Dacă până în prezent, vehiculele aeriene fără pilot erau cel mai adesea
folosite în operaţiuni militare şi de intelligence, 2015 reprezintă un an de cotitură în
domeniul business-ului agricol susținut prin utilizarea unor astfel dispozitive: prețul nu
mai este unul prohibitiv, iar legislația a clarificat unele aspecte privind deținerea
acestora în scop civil.

Susținătorii programelor de dezvoltare a vehiculelor aeriene fără pilot susțin că în perioada

următoare, industria dronelor va crea locuri de muncă și va avea un impact semnificativ în
agricultură.

Ultratehnologie pentru recolte bogate și de calitate

La nivel european, dar și pe continentul american au fost înființate mai multe companii
specializate în utilizarea dronelor în agricultură. O astfel de companie este de exemplu,
Airinov. Societatea oferă fermierilor servicii avansate de cartografiere aerienă. Mai nou, în
baza datelor culese de drone, după analizarea imaginilor captate și prelucrarea printr-un
program software dedicat, sunt furnizate celor interesați informații pentru fertilizarea eficientă
cu azot a culturilor de grâu și rapiță.

În stadiu încă experimental, departamentele de cercetare ale unor institute de cercetare au

construit drone dotate cu rezervoare și care pot împrăștia, pe suprafețe mici, dar precis alese,
fertilizatori sau apă. Marea utilitate a acestor vehicule aeriene fără pilot constă tocmai în
identificarea precisă, utilizând programe pentru prelucrarea imaginilor, a suprafețelor de teren
agricol care au nevoie fie de irigare, fie de fertilizare.

Bani din utilizarea dronelor?

Această întrebare și-au pus-o și membrii unui grup denumit Agridrone, format din agricultori
pasionați de înalta tehnologie cu aplicații în agricultură. Aceștia au înființat o societate de tip
cooperativă, „Precisio”. Hărțile obținute în format digital sunt prelucrate și stocate în sistemul
GIS. „De doi ani vindem servicii membrilor noștri. Oferim hărți precise obținute de drone,
prin intermediul companiei Airinov”, a declarat Aurélien Bourgeois, consilier agricol.

47
Societatea „Precisio” oferă, de exemplu, pentru agricultori, un semnal mult mai precis decât
GPS. „Coordonatele oferite de noi au o precizie de doi centimentri ceea ce permite
agricultorilor dozarea exactă a îngrășămintelor. În plus, semnalul oferit de noi, oferă un
confort deosebit la conducerea utilajelor, a autovehiculelor etc. Sistemul de autoghidare
permite fermierului să se concentreze mai mult pe reglarea dozajelor pentru fertilizanți decât
pe condusul propriu-zis”, a adăugat Benjamin Clévy, director la Latitude GPS.

De asemenea, coordonatele transmise permite fermierului să nu mai suprapună acceași lucrare

pe o singură parcelă, ceea ce conduce la economii de 10% la utilizarea materialelor și reduce
uzarea utilajelor. Conștient de eficiența acestor tehnologii și de posibilitățile oferite de
exploatarea dronelor, consilierul agricol Aurélien Bourgeois și-a creat propria societate, a
achiziționat o dronă, a trecut examenele de pilotaj de la distanță, a cumpărat softuri
specializate și, într-un final, a ajuns să vândă servicii specializate.

Înaltă performanță prin precizie

În agricultură, teledetecţia este un instrument de analiză a suprafeţei Pământului care permite

extragerea prin mijloace specifice a parametrilor biofizici ai cuverturii planetei cu scopul
furnizării de valori absolute referitoare la stadiul de dezvoltare a vegetaţiei, corelat cu
identificarea proprietăţilor apei şi solului ca elemente care condiţionează producţiile agricole.

La modul teoretic, agricultura de precizie se defineşte ca fiind managementul terenurilor

agricole ţinând cont de variaţia naturală, specifică a solurilor şi nu de împărţirea
administrativă a acestora. Scopul agriculturii de precizie este de a optimiza utilizarea
resurselor de sol, apă şi a inputurilor chimice pe baze specifice locale. Agricultura de precizie
are ca obiective obţinerea de producţii mari şi de calitate, optimizarea profiturilor economice,
protecţia integrată a mediului şi nu în ultimul rând, mărirea durabilităţii sistemelor agricole.
(Integral pe infoferma.ro)

Folosirea dronelor în agricultură reprezintă o altenativă accesibilă pentru activități care

necesită costuri mari sau angajarea unor specialiști.

Dronele pot inspecta culturile pentru identificarea speciilor invazive într-un timp foarte scurt
și pot oferi informații prețioase fermierilor.

Pe lângă monitorizarea stării de sănătate a plantelor sau monitorizarea dăunătorilor, aparatele

de zbor pot fi folosite, printre altele, și în gospodărirea apelor, securitate, inspecții de
proprietate sau gestionarea efectivelor de animale.
“În România, piața aparatelor de zbor este la început, acestea fiind cu precădere folosite în
promovarea turistică sau entertainment. În lume însă, piața dronelor este în plină ascensiune.
În 2012, în SUA s-au investit aproape 4 miliarde de dolari în construcția micilor zburătoare.
Piața va crea în 2015, 100.000 de locuri de muncă. Beneficiile nu sunt doar pentru piața
muncii”, susțin reprezentanții companiei care vând drone pentru agricultură, pe piața din
România.

4.1 Avantajele dronelor în activitățile agricole

Dronă profesională
Până nu demult, aceste zone agricole trebuiau și erau monitorizate personal de către
inspectori, însă acest lucru era destul de greu de realizat și necesita foarte mult timp. De

48
aceea, s-a apelat apoi la tehnologia prin satelit, care deși era mai ieftină și mai simplu de pus
în practică, puteau interveni o mulțime de impedimente, iar precizia uneori lăsa de dorit mai
ales în țări cu o climă nefavorabilă.

Următorul pas în acest sens îl reprezintă, așa cum menținam și mai sus,
folosirea dronelor pentru a ține sub control activitatea celor care au apelat la subvențiile
acordate de Uniunea Europeană.
Avantajele pe care le oferă această variantă sunt multiple. Dronele pot captura imagini de o
calitate excelentă. În funcție de camera montată pe apratul de zbor, pot fi surprinse imagini de
înaltă rezoluție sau chiar filmări la rezoluții de tip Full HD sau chiar 4K. Printre țările din
Europa care folosesc deja tehnologia oferită de drone putem da exemplu Franța și Italia.

Așadar, tehnologia a atins un nou vârf în ceea ce privește oportunitățile pe ca care ni le oferă.
În fond și la urma urmei, avantajele sunt majore, iar dacă potențialul dronelor este pus în
valoare într-un mod corect, atunci în mod clar, toată lumea are de câștigat.

49
CAPITOLUL 5. CONCLUZII

O drona este un aparat de zbor de foarte mici dimensiuni, menit să fie controlat de la distanță,
eventual capabil de a se deplasa fără asistență umană, și care comparativ cu aparatele de zbor
tradiționale (avioane, elicoptere, etc.) au multiple întrebuințări în spațiul civic și comercial -
fiind avantajate de lipsa unei birocrații severe în utilizare și costurile de achiziție și întreținere
scăzute. Acest lucru face ca dronele să poată fi folosite la scară largă nu doar în domeniul
militar, comercial sau industrial ci și în cel personal, prezentând pe viitor un interes major -
interes susținut și de necesitatea prezentă la nivel global de a raționaliza și eficientiza
consumul de energie obținut din combustibili. Cu siguranță că pe viitor dronele și tehnologia
din spatele lor vor continua să evolueze, și ținând cont de complexitatea și performanța
hardware și software existenta în zilele noastre, am putea spune că această evoluție se va
desfășura cu repeziciune, ajungând într-un punct în care acestea vor deveni parte într-o
măsură sau alta din viața noastră de zi cu zi.

5.1 Beneficiile utilizării dronelor în agricultură

Utilizareac dronelorc în agriculturăcpentru supravegherea cculturilor poatec influența cmajor

productivitateac culturilor agricole șicminimizarea costurilor de monitorizarec a culturilor prin
alte ctehnologii.

Printre beneficiile utilizării dronelor în agricultură pot fi enumerate:

1. creștereac randamentului cculturilor agricole;

2. limitareac pierderilor prin identificarea cproblemelor apărutec în culturile agricole
în ctimp cutil;
3. economisireac timpului;
4. monitorizareac întregii culturi;
5. maximizareac randamentului privind c realizarea cinvestițiilor viitoare;
6. accesul clac informațiile cde care aveți cnevoie în timp cutil cpentru intervenție
rapidă;
7. ușurința cutilizării acestei cv tehnologii;
8. cartografierea integrata ca cterenurilor agricole;
9. stabilirea cu cexactitate a chotarelor culturilor;
10. recepționarea cimediată ca informațiilor clegate dec starea cdec sănătate a culturilor
princ intermediul cfuncțiilor dezvoltate de c drone agricole;
11. mecanismele cde siguranță în c exploatarea dronelor impun crevenireac întotdeauna
la locația coriginală decdecolare.

50
În continuare se enumără cele mai evidente motive pentru care dronele au șansa
să devină atât de populare printre agricultori:

1. Dronele asigură supravegherea eficientă a culturilor

Aparatele cdec zbor fără pilot la bordc vin în cajutorul fermierilor în supravegherea cculturilor
întinse. Astăzi, acestea sunt monitorizate prin cintermediul csateliților, cavioanelor ccu
echipaj uman csau cla un csimplu craid cpe câmp. Pentru caceasta însă ce cnevoie cde ctimp
și bani, mai ales că cadunarea cșic prelucrarea îndelungată a datelor cnu cle cpermitec
fermierilor săc intervină în timp util, cînainte cac întreaga ccultură csă fie compromisă.
Dronele sunt capabile să colecteze și să procesezec un cvolum mare de informații ccarec pot
caduce beneficii cmari crecoltei.

2. Dronele simplifică utilizarea altor tehnologii de vârf în agricultură

Aparatele de zborc pot fi echipate cu camere infraroșu, senzori de înălțime, sisteme de

introducere a cîngrășămintelor și dec polenizare, precumcși multe alte tehnologii dec
colectare a datelor despre starea plantelor sauc dec localizare a cturmei ș.a.m.d.
Compatibilitateac bună cu alte ctehnologii utile cdin cdomeniu simplifică și cieftinescc
trecerea cla agricultura de precizie care permite reducerea costurilor și cmajorarea producției
prin coptimizareac utilizării resurselor și cconsumabilelor.

De casemenea, dronele cpotc fi cprevăzutec cu ccamere foto cși videoc pentru ca cmonitoriza
starea cde sănătate ac plantelorc din locurile cmai cpuțin caccesibile cdin câmp sau ca
supraveghea turma cpec duratac păscutului .

3. Dronele – un instrument universal de colectare a datelor

De obicei, cfermierii canalizează cîndeaproapec starea de csănătate a plantelor după ccultivare

și la crecoltarea lor. Dronele fac cposibilăc monitorizarea cculturilor cpe totc parcursul
ciclului de viață, castfel ccă codată csemnalizate cproblemele, cagricultorii să cintervină
înainte ca întreaga cultură csă cfie ccompromisă.

Datorită caparatelor cde zbor fără cpilot la bord, agricultorii sunt cscutiți cdec plimbărilec
lungi și obositoare cpe ccare ctrebuie csăc lec facă pe ccâmp cînarmați ccu cinstrumente
speciale cde cmăsurare.

51
Dronele au cun potențial cmare de ca coptimizac producția agricolă, cînsă cavantajul lor
principal cconstă vîn csimplificarea caccesuluic la alte tehnologii ce permite atât fermierilor,
cât șic holdingurilorc maric săc cultivec maic multc și csă-și creducă ccheltuielile.

52
BIBLIOGRAFIE:
1. Unmannedc Aerialc Vehicle(drones):can cintroduction,cpag.3c.;SNc06493/05.12.2012;
House of Commons, Library.

2.Unmannedc Aerialc Vehicles:cOpportunitiesccandc Challanges cforc the cAlliance;

066cSTC/02.04.2012;cNATO cParliamentary Assembley.

3. European cUAS Industryc& Market Issues, pag.7, by Peter van Blyenburgh, UVS
International, cICAO cUAS Seminar, c18-20.04.2012,cLima-Peruc

4. Studyc Analysing cThec Currentc Activities In cThe Fieldc UAV, by Frost & Sullivan,
pag.9-25, Europeanc Commision,c Enterprise candc Industryc Directorate-General

5. Unmannedc Aircraft cSystems, cThe Current cSituation, pag.18, by Peter van

Bluenburgh, EASA UASc Workshop, Francec 1, 2008.

6. Europeanc UASc Industryc& Market Issues, pag.4,c by cPeterc van Blyenburgh, UVS
International, ICAO UAS Seminarc, 18-20.04.2012, Lima-Peru.

7. Study Analysing The Current Activities In The Field UAV, by Frost & Sullivan, grafic –
pag 8, European Commision, Enterprise and Industry Directorate-General

8. Marius Lucian Andrei, blog, Avionul de cercetare fără pilot VR-3 (TU-143)
9. Study Analysing The Current Activities In The Field UAV, by Frost & Sullivan, grafic –
pag 8, European Commision, Enterprise and Industry Directorate-General
10. Branebjerg, J. et. al. A micromachined flow sensor for measuring small liquid flows, Proc.
of IEEE Int. Conf. on Transducers, San Francisco, 1991, pp 41-46
11. Brand, S. Laux, T. und Tonshoff, H. Piezoelektrische Aktoren, Mikroelektronik, 1992 (6)
Fachbeilage „Mikroperipherik”
12. G. Gheorghe, L. Badita, A. Cirstoiu, S. Istriteanu, V. Despa and S. Ganatsios,
„Mechatronics Galaxy", a New Concept for Developing Education in Engineering, Applied
Mechanics and Materials, vol. 371, pp. 754-758, 2013.
13. G. Gheorghe, Tehnica măsurării inteligente, Bucureşti: CEFIN, 2010.
14. www.incdmtm.ro
15. www.modpow.es
16. www.unmannedsystemstechnology.com

53