Proiect de Management Teatru Deva 2015-2020

PROIECT DE MANAGEMENT
pentru
TEATRUL DE ARTĂ DEVA
ARDELEAN NELU aprilie 2015 – martie 2020
1
A. Analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea
instituţia şi propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul
instituţional existent
a. 1. Instituţii / organizaţii care se adresează aceleiaşi comunităţi

Aşezare cu un impresionant trecut istoric, ale cărui începuturi datează încă din
secolul al XIII-lea, Deva este azi un important centru de interferenţe culturale interetnice, al
cărui potenţial cultural trebuie exploatat la valoarea lui reală. Existenţa unor instituţii de cultură -
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu”
Hunedoara-Deva, pusă în slujba comunităţii de mai bine de şase decenii, Teatrul de Artă Deva,
Ansamblul Profesionist “Drăgan Muntean”pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara,
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara şi-a pus
deja amprenta asupra a numeroase generaţii de intelectuali, precum şi asupra unor publicaţii
culturale locale deja consacrate, de înaltă ţinută ştiinţifică (de exemplu „Sargetia”, publicaţia
Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane; Revista „Mioriţa”, publicaţie a Centrului Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara, „Vox Libri”, revista Bibliotecii
Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, etc.), reprezintă tot atâtea garanţii că acest
lucru se poate realiza.
Tentativele de diversificare a ofertei culturale şi de atragere a publicului, de educare a
gustului pentru cultură, sunt relativ noi şi încă insuficiente. Cu toate acestea, nu putem să nu
apreciem faptul că bibliotecile, muzeele, teatrele, instituţiile de învăţământ şi cele de cercetare
se implică tot mai activ în viaţa comunităţii, cu acţiuni şi evenimente noi, care au drept obiectiv
atragerea publicului, formarea interesului acestuia faţă de instituţiile de profil şi de actul cultural.
În stabilirea planului de activitate şi a trasării liniilor generale de diversificare a ofertei
culturale, instituţiile publice de cultură trebuie să ţină seama nu numai de opţiunile exprimate în
mod expres de utilizatori; pentru a păstra viu interesul faţă de cultură, lectură, valori istorice şi
spirituale etc., instituţiile specializate trebuie nu doar să răspundă ci să preîntâmpine nevoile
nerostite ale utilizatorilor, să găsească diverse căi şi modalităţi de promovare a produselor
culturale, să încerce să eficientizeze la maximum oportunităţile oferite de dezvoltarea
tehnologiilor moderne.
În calitate de instituţie de cultură Teatrul de Artă Deva trebuie să se adreseze, ca şi

celelalte instituţii de cultură din subordinea Consiliului Judeţean, întregii comunităţi a judeţului
Hunedoara, iar mesajul pe care îl transmite, prin specificul activităţii sale, trebuie să vizeze
deopotrivă latura educativă, cât şi pe cea recreativă.
2
Cuprinderea întregii comunităţi presupune acces nelimitat, dar şi soluţii de atragere a
tuturor categoriilor profesionale, de vârstă, sex, naţionalitate sau etnie, ţinând cont de nivelul
diferenţiat de pregătire şi, procedând, în consecinţă, diferenţiat, astfel încât să răspundem
cerinţelor fiecăreia dintre categoriile de mai sus.
a. 2. Participarea instituţiei în / la programe / proiecte europene / internaţionale
Teatrul de Artă Deva a participat la următoarele Festivale Internaţionale de Teatru:
- Festivalul Internaţional de Teatru Antalya (Turcia) în parteneriat cu ICR (Institutul

Cultural Român) cu piesa Frida, spectacol de teatru – dans, nominalizat la secţiunea
„Cel mai bun spectacol”, regia lui M. C. Ranin, coregrafia Hugo Volff;
- Festivalul Internaţional de Teatru Eurothalia, Timişoara, cu piesa Inventatorul Iubirii'
de Gherasim Luca, regia Horaţiu Mihaiu;
- Festivalul Internaţional de Teatru Oradea, cu piesa Deliruri, regia Mihai Măniuţiu,
coregrafia Vava Ştefănescu, muzica Ada Milea;
- Festivalul Internaţional de Teatru Ariel Inter Fest, Rm. Vâlcea, cu piesa Burtiplici şi
Tontonici, regia Mihai Panaitescu, muzica Roxana Olşanschi;
- Festivalul Internaţional al Teatrelor de Studio Al. Davilla, Piteşti, cu piesa Taina
mănăstirii, regia Marius Olteanu, unde am obţinut o nominalizare la secţiunea „Cel
mai bun spectacol” şi premiul pentru „Cea mai bună interpretare feminină”;
- Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu Baroc Up Date, cu piesa Sicilianul, de J. P.
Moliere, regia şi scenografia Mihai Panaitescu şi Bărbierul din Sevilla, după muzica
originală a lui Gioachino Rossini, spectacol nonverbal cu supramarionete, regia M. C.
Ranin. Menţionăm că spectacolul a fost preluat de TVR Cultural, iar secvenţe au fost
preluate de ZDF Austria;
- Festivalul Sigişoara Medievală, cu piesa Sicilianul, de J. P. Moliere, regia şi
scenografia Mihai Panaitescu;
- Festival Medieval Castelul Corvinilor, cu piesa Macbeth, W. Shakespeare, regia şi
scenografia Mihai Panaitescu.
a. 3. Cunoaşterea activităţii instituţiei în / de către comunitatea beneficiar a acestora

Teatrul de Artă Deva, este o instituţie publică de spectacole (de proiecte), având drept
scop principal promovarea şi reprezentarea pe scenă a creaţiei dramatice din patrimoniul
naţional şi universal.
Teatrul de Artă Deva asigură realizarea materială şi umană a repertoriului selectat din
patrimoniul dramatic, creând posibilitatea manifestării potenţialului artistic (regizoral,
scenografic, actoricesc) şi, implicit, satisfacerea exigenţelor estetice în contextul mişcării
teatrale naţionale.De asemenea asigură suma de producţii artistice teatrale, în mişcare vie, cât
şi ca înregistrare documentară (afişe, caiete-program, fişe de creaţie) în aşa fel, încât operele
3
dramatice să intre în reţeaua de reprezentare, ca element valoros al culturii naţionale.
În ceea ce priveşte cunoaşterea activităţii Teatrului de Artă Deva în rândul comunităţii
în care îşi desfăşoară activitatea, aceasta se realizează prin apariţiile din presă, prin afişele
spectacolelor, prin promovarea în instituţiile şcolare şi prin spectacolele televizate.
În fiecare an, Teatrul de Artă Deva a realizat numeroase producţii, cu o largă
adresabilitate, venind astfel în întâmpinarea spectatorilor cu o gamă cât mai generoasă de
produse culturale, care să corespundă gusturilor tuturor celor interesaţi.
Nr. Spectacol Regizor Data Loc de Scurtă descriere a Alte

crt. Realizator desfăşurare spectacolului detalii
Recital Se urmăreşte popularizarea în
poezie şi mediul ştiinţific a obiectelor
clarinet - Ion care la prima vedere par să nu Teatrul
1. Dor de Eminescu Caramitru şi 15 ianuarie Sala mare aibă o importanţă prea mare. Naţional
clarinetistul Bucureşti
Aurelian
Octav Popa
Subiectul tratează cu mult umor
şi nuanţe tragi-comice eterna
temă a trio-lui conjugal, piesa
Regia contemporană într-un act cu
artistică multiple răsturnari de situaţii.
Soţ de vanzare, comedie, Marius Cele două personaje feminine
2. spectacol pentru Oltean 20 ianuarie Sala mare sunt interpretate de actritele
aniversarea Ambient Deva scenografia Teatrului de Artă Deva, Roxana
20 ani Mihai Olşanschi şi Andreea Pascu,
Panaitescu personajul ,,soţului de vânzare''
întrupat cu multă verva de
actorul şi regizorul Dan Mirea
de la Teatrul de Vest Reşiţa
Turneu la
artistică Teatrul multiple răsturnari de situaţii.
Teatrul
Marius Municipal Cele două personaje feminine
Municipal
3. Soţ de vanzare Oltean 22 ianuarie Traian sunt interpretate de actritele
Traian
scenografia Grozavescu Teatrului de Artă Deva, Roxana
Grozavesc
Mihai Lugoj Olşanschi şi Andreea Pascu,
u Lugoj
Regia Adaptare după Nevestele vesle
artistică din Winsdor
4.
Falstaff, Teatrul de Vest Sabin 23 ianuarie Sala mare
Resita Popescu
Spectacol
Conul Leonida faţă cu Regia
desfăşurat
reacţiunea, artistică
5. 24 ianuarie Sala mare pentru
I. L. Caragiale Teatrul Ariel Doina
Colegiul
Rm. Valcea Migleczi
Medicilor
4
şi
Farmaciştil
or Jud.
Hunedoara
Mica sirena Teatrul de

Regia
6. Vest Resita artistică Dan 26 ianuarie
Spectacol
Sala mare pentru
Mirea
copii
Regizor/
7. Sunt un orb, Teatrul Coregraf 13
Sala mare recital Horatiu Mălăiele
Regina Elisabeta Bucuresti Horaţiu februarie
Mălăiele
Regizor/
8.
Hess, dramă de Alina Coregraf 20
Sala mare
Nelega Teatrul 74 Tg. Mureş Gavril februarie
Cadariu
Când poveştile copilăriei
noastre ne învăluie cu alaiul lor
de culori şi personaje minunate,
fiecare clipă a vieţii noastre se
transformă într-o experienţă
magică.
“A fost odată ca niciodată… ”
O sintagmă celebră prin
intermediul căreia, generaţii de
copii îşi dezvoltă imaginaţia
poposind în Universul măreţ al
fantasticului, un tărâm al celor
Regizor/
9. Cenuşăreasa, Teatrul Coregraf
23
Sala mare
mai frumoase vise. În ultima Spectacol
Ariel Rm. Vâlcea februarie perioadă, formarea şi pentru
Alin Păiuş
perfecţionarea cunoştinţelor copii
copiilor a devenit din ce în ce
mai controversată. Pentru a
contribui la menţinerea unui
echilibru educaţional al celor
mici şi pentru a-i ajuta să
descopere si sa iubeasca basmul,
in anul 2014, Teatrul de Arta
Deva a continuat seria pieselor
de teatru pentru copii,
spectacole adresate părinţilor,
bunicilor şi în special copiilor.
La Festivalul Interbalcanic de
Teatru din Korce – Albania
(2005), Teatrul Municipal
ARIEL a prezentat piesa “O
Regia noapte furtunoasă” de I.L.
O noapte furtunoasă, artistică 23 Caragiale. Două dintre actriţele
10. de I.L. Caragiale Teatrul Sala mare
Doina februarie teatrului au fost răsplatite cu
Ariel Rm. Vâlcea Migleczi Premiul pentru cea mai bună
interpretare a unui rol feminin:
Ariana Alexandra Şerban (în
rolul Zita) şi Mihaela Mihai (în
rolul Veta). Nina Mazur,
5
membră a juriului Festivalului,
membru al Asociaţiei
Internaţionale a Criticilor de
Teatru şi vicepreşedinte al
Forumului Internaţional “One
Man Show”, a felicitat călduros
Teatrul ARIEL pentru
reprezentaţia sa şi pe cele două
actriţe premiate
Comedie într-un act şi 5
personaje.
Dacă până acum, sau cel puţin
în ultimele stagiuni filozofia
repertorială a teatrului a
funcţionat pe baza dictonului
“Primatul ofertei în faţa cererii”
Ce vrăji a mai făcut Regia m-am gândit că a venit timpul să
artistică fie primatul cererii vis-a-vis de
11. soţia mea comedie dupa J. Mihai 27
Sala mare ofertă. În acest sens având Premieră
Tobias februarie
Panaitescu, experienţa spectacolului “Zâna
Dan Mirea Trotuarelor” consider că piesa
lui John Tobias jucată cu mare
succes pe Broadway cât şi în
marile capitale ale lumi se
mulează perfect pe aşteptările
unui public dornic de comedii
bulevardiere, declară Mihai
Panaitescu.
Burtiplici şi Tontonici, prima
producţie a Teatrului de Artă
Deva destinată copiilor.
Burtiplici şi Tontonici sunt doi
clovni trăzniti ce-i invită pe
părinţi, copii şi bunici să se
Regia joace şi să cânte împreună cu ei.
Spectacol
artistică Burtiplici înviorează atmosfera
12. Burtiplici şi Tontonici Mihai
09 martie Sala mare
cu glume şi cântece, în timp ce
pentru
copii
Panaitescu Tontonici încearcă să strice
totul. În acest context, în care
totul pare cu sus-n jos,
prichindeii sunt chemaţi să pună
piciorul în prag şi să fie arbitrii
celor două personaje.
Veselia nu-i în criză, Spectacol de revistă

13. Teatrul de Revistă C-tin 12 martie Sala mare
Tănase Bucureşti
Regia Spectacol muzical pentru copii
artistică
14. Scufiţa roşie Mihai
16 martie Sala mare Premieră
Panaitescu
Burtiplici şi Tontonici, prima Spectacol
Regia
Casa de producţie a Teatrului de Artă pentru
artistică
15. Burtiplici şi Tontonici Mihai
17 martie Cultură Deva destinată copiilor. copii.
Orăştie Burtiplici şi Tontonici sunt doi Turneu
Panaitescu
clovni trăzniti ce-i invită pe Orăştie
6
părinţi, copii şi bunici să se
joace şi să cânte împreună cu ei.
Burtiplici înviorează atmosfera
Tontonici încearcă să strice
Regia Centrul Spectacol muzical pentru copii

artistică Cultural Turneu
18 martie
„Lucian Sebeş
Panaitescu Blaga” Sebeş
Turneu
artistică Ostroveni –
19 martie
Rm. Vâlcea
Rm.
Vâlcea
Panaitescu
personaje.
artistică fie primatul cererii vis-a-vis de Turneu
soţia mea, comedie dupa J. Mihai Ostroveni –
18. 19 martie ofertă. În acest sens având Rm.
Tobias Rm. Vâlcea
Panaitescu, experienţa spectacolului “Zâna Vâlcea
Panaitescu.
Palatul
19. Spectacolul primaverii Copiilor 21 martie Sala mare
Deva
Regizor/ Recital pian – Horia Mihail
Coregraf
20. Pianul Călător Horea
26 martie Sala mare
Mihail
personaje.
Ce vrăji a mai făcut Regia în ultimele stagiuni filozofia
artistică repertorială a teatrului a
21. soţia mea, comedie Mihai 27 martie Sala mare funcţionat pe baza dictonului
Panaitescu, “Primatul ofertei în faţa cererii”
Dan Mirea m-am gândit că a venit timpul să
fie primatul cererii vis-a-vis de
ofertă. În acest sens având
experienţa spectacolului “Zâna
7
Trotuarelor” consider că piesa
Panaitescu.
personaje.
artistică fie primatul cererii vis-a-vis de
soţia mea, comedie Teatrul de Turneu
22. Mihai 06 aprilie ofertă. În acest sens având
Vest Reşiţa Reşiţa
Panaitescu, experienţa spectacolului “Zâna
Panaitescu.
Loredana Concert extraordinar Loredana
23. Loredana Magic show, Groza
06 aprilie Sala mare
Groza
Două
artistică
08 aprilie Sala mare reprezentaţ
ii
Panaitescu
Abordarea acestui gen de
spectacol, adică ,,Musical
theatre'' a fost o noutate şi o
provocare pentru echipa
Regia inimoasă şi energică a Teatrului
artistică de Artă Deva, actorii jucând cu
25. Bună seara iubire, după Prof. Univ. 12 aprilie Sala mare mult aplomb şi dăruire, Premieră
Oscar Wilde Dr. Marius rezultatul muncii lor şi a
Olteanu regizorului Marius Olteanu fiind
un spectacol cald, frumos,
elegant ce reuşeşte să te
destindă şi să-ţi inducă o stare
de bine.
Spectacol folclor, Spectacol
muzică, gimnastică -
Olimpiada
26. 24 aprilie Sala mare
Internaţională de
limbă, literatură şi
cultură maghiară
Regizori/ Lansare carte şi spectacol
Contrapunct, lansarea
27. Coregrafi: 24 aprilie Sala Reduta
almanahului Contrapunct, Dan Orghici,
8
Petru
Moroşanu,
Cornel
Nistorescu
Una dintre cele mai frumoase
câte au existat vreodată este
povestea lui Pinocchio, acel
Pinocchio în care se regăsesc
toţi copii, poate mai mult decât
în oricare poveste magică. Poate
pentru că e la fel de iubit de tatăl
lui, de zâna cea bună, toţi copii
au o zâna bună care-i
povăţuieste şi-i ocroteşte, care-i
Pinocchio, spectacol aşteaptă cu răbdare ca ei să-şi
28. pentru copii, Teatrul Ariel 27 aprilie Sala Reduta îndrepte greşelile.
Rm. Valcea Aventurile în care se lasă purtat
Pinocchio, precum un băietel
răsfăţat şi ştrengar, îl duc până
departe într-o falsă Ţara a
Plăcerilor, din mrejele căreia
scapă doar fiindcă iubirea pentru
Gepeto, îl salvează.
Iubirea şi generozitatea lui îl
salvează şi în ochii zânei care îi
dăruieşte viaţă şi-l transformă
într-un băieţel adevărat.
Stiaţi că Gioconda nu a fost un
om, ci şapte? Femei şi bărbaţi?
Nu?
Un excurs jucăuş, care ar putea
servi cu succes la recapitularea
marilor curente din istoria artei.
Ludic, vizual şi teatral. Nu
informaţii aride, seci, abstracte,
nici concepte rostite cu emfază
Regia pe scenă, ci imagini şi situaţii
Giocondele, de Monique artistică dramatice, limbaj teatral
29. Borieux, Teatrul Ariel Rm. 27 aprilie Sala mare
Camelia autentic prin care se încheagă
Valcea Constantin principalele momente din
evoluţia teoriilor estetice.
Plus bucurie şi relaxare
intelectuală datorită aspectului
de Quizz, când publicul
recunoaşte tabloul, pictorul,
manifestul etc. O jucărie veselă
şi din cale afară de inteligentă ,
jumătate educaţie, jumătate
entertainment .
Portretistică la minut, catre
30. Festivalul Liviu Oros, 30 aprilie Sala Reduta umoristică, recitaluri actoriceşti,
editia XIV moment artistic
Regizor/ Concert muzical jazz-blues, cu
Coregraf ocazia evenimentului Serbările
31. Zi de Armindeni Alexandru
01 mai Sala mare
Devei
Griuan
9
Concert simfonic Regizor/ Concert simfonic
32. extraordinar de Ziua Coregraf 10 mai Sala mare

Europei, Filarmonica Romeo
Transilvania Cluj Napoca Râmbu
Producţia cu numărul zece a
Regia teatrului nostru şi cea mai
artistică complexă atât la nivelul Avanpremi
33. Gaiţele Doina
11 mai Sala mare
interpretării actoriceşti, dar şi ca eră
Migleczi întindere (trei acte) şi număr de
personaje(11).
Abordarea acestui gen de
spectacol, adică ,,Musical
theatre'' a fost o noutate şi o
provocare pentru echipa
Regia inimoasă şi energică a Teatrului
Turneu
artistică de Artă Deva, actorii jucând cu
Sala Ostroveni Teatrul
34. Bună seara iubire Prof. Univ. 13 mai
– Rm. Vâlcea
mult aplomb şi dăruire,
Ariel Rm.
Dr. Marius rezultatul muncii lor şi a
Vâlcea
Olteanu regizorului Marius Olteanu fiind
un spectacol cald, frumos,
elegant ce reuşeşte să te
destindă şi să-ţi inducă o stare
de bine.
Regizori/ Ansamblul profesionist Dragan
Coregrafi: Munteanu Deva – muzică
Primăvara-n strai de
35. Cristian 16 mai Sala mare popular şi dansuri populare
sărbătoare Fodor,
Ovidiu Olari
Regizori/ Ansamblul Profesionist Drăgan
Coregrafi: Muntean Deva – muzică
Primăvara-n strai de
36. Cristian 21 mai Sala mare populară şi dansuri populare
sărbătoare Fodor,
Ovidiu Olari
Regizor Zoli Concert Zoli Toth Turneu
37. Bach in Show Biz Toth
26 mai Sala mare
naţional
Liceul de Vernisaj pictură şi sculptură
Vernisaj pictură şi Muzică şi
38. sculptură, absolvenţii Arte 27 mai Sala mare
Sigismund Toduţă Deva Sigismund
Toduţă Deva
artistică
30 mai Sala mare
Panaitescu
Copiii de la CENTRUL
ŞCOLAR PENTRU
EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
Micul Prinţ, de Antoine ”RUDOLF STEINER” din
de Saint Exupery cu Regia
Hunedoara îşi doresc să arate
colaborarea copiilor de la artistică
40. 30 mai Sala mare lumii întregi că în spatele unor Premieră
Centrul şcolar pt. educaţie Mihai
dizabilităţi de orice natură stă
incluzivă Rudolf Steiner, Panaitescu
pitit un suflet de artist care poate
Hunedoara trezi emoţii şi sentimente
nebănuite în orice spectator.
Regizorul Mihai Panaitescu a
10
crezut în ei, a văzut cu mintea şi
sufletul actorii ce aşteptau timizi
să păşească pe podeaua unei
scene de teatru. Şi iată, ceea ce
s-a născut din dorinţa prof.
Roxana Pavel de a-i ajuta pe
copii să-ţi exprime liber trăirile
şi emoţiile prin cuvinte şi
gesturi s-a materializat în artă
dramatică.
Conferinţa Conferinţă
Suveranitatea
41. 31 mai Sala mare
poporului român,
Societatea SETRAS
Inspectoratul Muzică şi dansuri populare
Spectacol de Ziua Şcolar
42. 05 iunie Sala mare
Învăţătorului, Judeţean
Hunedoara
Palatul Muzică şi dansuri
Spectacol aniversar de
43. Copiilor 06 iunie Sala mare
sfârşi de an şcolar Deva
Spectacol susţinut de Grădiniţa
44. Lumea poveştilor 10 iunie Sala mare
P.P.7 Deva
Regizor/ Concurs interjudeţean de
Steluţele Cetăţii, ediţia Coregraf muzică uşoară-copii
45. 13 iunie Sala mare
a XIII-a Adriana
Cristea
artistică multiple răsturnari de situaţii.
Marius Cele două personaje feminine
46. Soţ de vânzare, comedie Oltean, 13 iunie Sala mare sunt interpretate de actritele
scenografia Teatrului de Artă Deva, Roxana
Mihai Olşanschi şi Andreea Pascu,
Regia Dramatizare de Andrada
47. Borderline, teatru artistică 19 iunie Sala mare Samoilă după Susanna Kaysen Premieră
contemporan Dan Mirea
Regia Spectacol pentru copii
Muzicantii din Bremen, artistică
48. Teatrul Dramatic I.D. Sârbu 22 iunie Sala mare
Nicoleta
Petroşani Dănilă
Regia Spectacol pentru adulţi
artistică
Dragoste în zbor, Teatrul Imona
49. Dramatic I.D. Sârbu Vintilă, 22 iunie Sala mare
Petroşani Scenografia
Feheryari
Zsolt
50. Expoziţie sculptură şi Moderator 23 iunie Foaierul Expoziţie sculptură şi pictură –
11
pictură Dialog Mircea Teatrului de au expus artişti plastici
Popiţiu Artă deva participanţi la tabăra de creaţie
Boholt 2014
Episcopia Teatru clasic Fundaţia teatrală
Ortodoxă Civic Art Bucureşti, Episcopia
51. Plecare fără întoarcere Română
28 iunie Sala mare
Ortodoxă Română Hunedoara
Hunedoara
Ecofest Spectacol concurs Ecofest
52. Trăistuţa cu talente Simeria
08 iulie Sala mare
Simeria
Balet "Oleg Danovski",
Deschiderea oficială a Constanţa, împreună cu alţi
artişti români, dar şi dinJaponia,
Festivalului
53. 15 iulie Spania, Ungaria, Serbia şi
Internaţional Opera Republica Moldova, oferă un
Nights program divers, cu arii
memorabile.
Palatul Magna Spectacol de operă
Asistent
Curia ,
54. Carmen de Georges Bizet, regie
15 iulie Esplanada
dirijor Radu Ciorei Constantin
Lapidarium,
Acsinte
Deva
Castelul Spectacol de operă
Asistent
Tosca, de Giacomo regie
Corvinilor
55. Puccini, dirijor Koichi Inoue 16 iulie Hunedoara,
Constantin
(Japonia) curtea
Acsinte
interioara
Esplanada Balet Ludwig Minkus
56. Don Quijote 17 iulie Lapidarium
Deva
Castelul Spectacol de operă
57. Balul Operei 18 iulie
Corvinilor
Asistent Spectacol de operă
regie Gabi
58. Turandot, de Giacomo Dobre, 19 iulie
Castelul
Puccini Corvinilor
dirijor Gh.
Stanciu
Asistent Spectacol de operă
regie Gabi
59. Văduva veselă, de Franz Dobre,
20 iulie
Esplanada
Lehar dirijor Lapidarium
Romeo
Râmbu
Sala
Concert Extraordinar Soprana Şemineului –
60. masteranzii cursurilor de Leontina 20 iulie Palatul
măiestrie susţinute de Văduva „Magna
soprana Leontina Văduva Curia” – Deva
Burtiplici şi Tontonici, prima
Participare
producţie a Teatrului de Artă
,,Burtiplici si la
Regia Deva destinată copiilor.
Festivalul
Tontonici’’ regia Mihai artistică Esplanada T. Burtiplici şi Tontonici sunt doi
61. 24 iulie Internaţ. de
Panaitescu, compozitor Mihai M. Ariel clovni trăzniti ce-i invită pe
Teatru
Roxana Olsanschi Panaitescu părinţi, copii şi bunici să se
Ariel Inter
joace şi să cânte împreună cu ei.
– Fest
Burtiplici înviorează atmosfera
12
Tontonici încearcă să strice
„Geo Dramatizare de Andrada

Regia Turneu
62. Borderline, teatru artistică 19 iunie
Saizescu” Samoilă după Susanna Kaysen
Rm.
contemporan Ostyroieni
Dan Mirea Vâlcea
Rm. Vâlcea
,,Cu 12 Concert pop-operă
63. Distinto Sala mare
dragoste…Distinto’’ septembrie
Concert ,,Pragu’ de Călin 18 Concert muzica folk, pop-rock
64. Sala mare
Sus’’ Bârcean septembrie
Regia One man show cu Ciprian
27
65. ,,Vietasii’’ Cătălin
septembrie
Sala Reduta Mistreanu
Chirilă
,,Fram ursul polar'' aduce în faţa
publicului tânăr şi nu numai
întalnirea cu frumoasa poveste
Regia
15 scrisa acum optzeci de ani de
66. Fram, ursul polar artistică
octombrie
Sala mare
Cezar Petrescu şi adaptată de
Dan Mirea
către regizorul Dan Mirea.
Un spectacol de suflet pentru
copii şi părinţi.
Regia
16 scrisa acum optzeci de ani de
67. Fram, ursul polar artistică
octombrie
Sala mare
Cezar Petrescu şi adaptată de
Dan Mirea
Ziua dascălului Simpozion şi spectacol folcloric
18
68. transilvănean - Florin Ilieş octombrie
Sala mare
Lehertag
Un spectacol al minţii şi al
miracolelor, al luminii şi al
umbrelor. Un spectacol, în regia
Regia
şi scenografia domnului Marius
artistică 26
69. Taina mănăstirii Marius octombrie
Sala mare Oltean, care ne invită să
reflectăm la adevăratele valori şi
Olteanu
să mărturisim că singurul lucru
care ne apropie de Dumnezeu
este iubirea.
Ansamblul Spectacol folcloric
Profesionist 29
70. Sunetul toamnei „Drăgan octombrie
Sala mare
Muntean “
Regia "Viata de cimitir" - un spectacol
30
71. Viaţă de cimitir artistic
octombrie
Sala mare eveniment cu îndragita actriţă
Rodica Rodica Popescu Bitănescu.
13
Popescu
Bitănescu
Regia
artistică Casa de
12 scrisa acum optzeci de ani de Turneu
72. Fram, ursul polar Dan Mirea,
noiembrie
Cultură
Cezar Petrescu şi adaptată de Hunedoara
Mihai hunedoara
Panaitescu
contemporană într-un act cu
Regia
multiple răsturnari de situaţii.
artistică
Cele două personaje feminine
Marius 16 Teatrul de Turneu
73. Soţ de vânzare Olteanu, noiembrie Vest reşiţa
sunt interpretate de actritele
Reşiţa
Teatrului de Artă Deva, Roxana
Mihai
Olşanschi şi Andreea Pascu,
Panaitescu
personajul ,,soţului de vânzare''
Un spectacol al minţii şi al
miracolelor, al luminii şi al
umbrelor. Un spectacol, în regia
Regia
Sala Studio şi scenografia domnului Marius
artistică 17
74. Taina mănăstirii Marius noiembrie
„Liviu Ciulei” Oltean, care ne invită să
Piteşti reflectăm la adevăratele valori şi
Olteanu
să mărturisim că singurul lucru
care ne apropie de Dumnezeu
este iubirea.
Mariana 21 Spectacol de romanţe
75. Parfum de romanţă Deac noiembrie
Sala mare
Florin Piersic – pur şi Cristina 22 One man show
76. Sala mare
simplu Munteanu noiembrie
Asociaţia Decernare premii - mediu
25
77. Decernarea premiilor Iris Terra
noiembrie
Sala mare
Green
Producţia cu numărul zece a
Regia teatrului nostru şi cea mai
artistică 26 complexă atât la nivelul
78. Gaiţele Doina noiembrie
Sala mare
interpretării actoriceşti, dar şi ca
Migleczi întindere (trei acte) şi număr de
personaje(11).
Simpozion – Camera de 27 Simpozion
79. Sala Reduta
Comerţ Hunedoara noiembrie
Consiliul
Judeţean
Sala Reduta şi
Hunedoara 28
80. Mioriţa şi noiembrie
Foaierul
Teatrului
C.J.C.P.C.T
Hunedoara
29 Sala Mare şi Festivitate de premiere şi
81. Gala campaniei Dan Terteci noiembrie Foaierul spectacol
14
„Premianţii fără Teatrului
premii”
Decernarea Titlurilor Inspectoratul Decernare premii
Şcolar 04
82. de excelenţă – CRIO Judeţean decembrie
Sala mare
Vest 2014 Hunedoara
Concert ,,Pragu’ de Călin 06 Concert muzica folk, pop-rock
83. Sala mare
Sus’’ Bârcean decembrie
Regia Concert de colinde
artistic 07
84. Concert de colinde Mihai decembrie
Sala mare
Panaitescu
Roxana 10 Audiţie muzicală
85. Audiţie - Şcoala de Arte Olşanschi decembrie
Sala Reduta
Steaua Sfântului Grădiniţa 11 Spectacol de colinde
86. Sala mare
Crăciun P.P. 7 Deva decembrie
Palatul Concurs Interjudeţean de dans
17
87. Steluţele dansului Copiilor
decembrie
Sala mare
Deva
Colegiul Muzică diferită
18
88. Spectacol umanitar Medicilor
decembrie
Sala mare
Hunedoara
Dirijor Radu 20 Concert
89. Camerata HD Stan decembrie
Sala mare
Concert extraordinar 30 Concert
90. Sala mare
de Anul Nou decembrie
a.4. Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi PR/strategii

media
Problema promovării, şi în special a comercializării spectacolelor este sensibilă şi
delicată, după cum, în particular, folosirea marketingului, ca instrument specializat în
dinamizarea vânzărilor de produse şi/sau servicii culturale, presupune o înaltă specializare.
Omul de cultură, artistul acceptă cu greu ideea că „produsul“ său este tratat ca „ marfă”.
Politica de preţ a biletului de intrare sau contravaloarea prestaţiei artistice/spectacol
trebuie să ţină cont de cerere, de calitatea artistică a reprezentaţiei, de articularităţile
beneficiarului. În acest sens, succesul depinde şi de o riguroasă selecţie a oamenilor care vor
„vinde“ produsul cultural, precum şi a celor mai adecvate mijloace mass- media.
Legea concurenţei, a cererii şi ofertei este dominantă, ceea ce impune ca teatrul să
recepteze, cu mai mare promptitudine, preferinţele publicului.
O imagine de marcă este definită deseori ca un „set caracteristic de sentimente, idei şi
credinţe asociate unei mărci, datorită prezentării ei, incluzând publicitatea şi performanţele ei“.
Imaginea este mai mult decât o schiţă sau machetă a unei personalităţi; ea „este un atribut
cognitiv al unui individ; poate fi o amintire sau o reamintire a unei întâmplări trecute, o credinţă
despre ce se va întâmpla în viitor, o opinie sau o atitudine legată de orice subiect în cauză sau
amalgam al memoriei, credinţei, faptei şi opiniei“. Mediul cognitiv al fiecărui individ este alcătuit
15
din mii sau chiar din milioane de astfel de imagini, mai mult sau mai puţin organizate în categorii
coerente, efemere sau durabile.
Teatrul de Artă Deva are propriul site: teatrudeva.ro în care sunt prezentate toate premierele
care au avut loc, toate spectacolele, şi nu în ultimul rând date despre rolurile interpretate de
către actorii colaboratori ai teatrului.
Pentru perioada 2015-2020 acţiunile întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării activităţii
Teatrului de Artă Deva în perioada se vor axa pe următoarele coordonate:
• atragerea de noi segmente de public prin difuzarea directă a informaţiei către aceştia(largirea
bazei de date pentru newsletter, alegerea suporturilor media specifice fiecărui segment în parte,
informarea individualizată pe forum propriu şi pe site-uri de socializare);
• intensificarea promovării în instituţiile de învatamânt, instituţiile publice în vederea aducerii la
spectacole a grupurilor organizate;
• intensificarea promovării pe suporturi video si audio(spoturi TV, promo-uri radio) ca
urmare a tendinţei generale a publicului de a accesa informaţia din aceste surse;
• consolidează prin acţiuni de relaţii publice legătura dintre instituţia teatrală si public prin
informarea continua a acestuia privind noile producţii şi evenimente culturale organizate;
• atragerea publicului în sălile de spectacol şi promovarea imaginii teatrului în massmedia
(influenţarea se face prin găsirea punctului de atracţie al fiecărui eveniment,crearea ştirii în jurul
evenimentului, a titlului comunicatelor de presă, selecţia fotografiilor,captarea privirii prin
identitatea creată pentru fiecare producţie).
Activitatea de marketing în cadrul instituţiei teatrale, precum şi în cadrul oricărei alte
institutii, are rolul fundamental de a genera profit. În această direcţie, rolul publicităţii si al
relaţiilor publice este acela de a extinde continuu publicul consumator de evenimente culturale,
de a-l educa şi fideliza. Un prim obiectiv în acest demers este acela de a identifica nevoile
publicului şi în acelaşi timp, de a crea noi nevoi si a lărgi orizontul de aşteptări al spectatorului
de teatru.
Mijlocul principal în reuşita acestui scop este diseminarea informaţiei pe canalele de
comunicare adecvate si optimizarea acestora
Periodic, strategia de marketing este reevaluata pentru a fi identificate noi modalităţi de
îmbunătăţire a vizibilităţii evenimentelor teatrale şi a imaginii instituţiei.
Fiind o instituţie de spectacole de proiect, acţiunile ce trebuiesc întreprinse pentru
îmbunătăţirea promovării imaginii şi activităţii acesteia obligatoriu vor fi următoarele:
Dezvoltarea compartimentului de marketing-promovare (6-7 persoane) cu urmatoarele
atributiuni:
- prospectarea pieţei interne;
- prospectarea pieţei externe;
- propunerea structurii, volumului şi a eşalonarii produselor şi serviciilor culturale;
- propunerea de modalităţi în vederea accelerării şi amplificării promovării spectacolelor;
- prospectarea nevoilor de consum culturale;
16
- pregătirea publicului pentru receptarea spectacolelor printr-o alegere judicioasă a circuitelor şi
formelor de distribuţie, precum şi printr-o campanie publicitară adecvată;
- propunerea structurii, volumului şi eşalonarii în timp a produselor şi serviciilor culturale pe care
trebuie să le recepţioneze societatea, precum şi a modalităţilor de accelerare şi amplificare a
promovării acestora;
- introducerea şi testarea noilor prototipuri de promovare prin intermediul pieţelor de probă;
- stabilirea unor politici de preţuri adaptate publicului local;
- organizarea judicioasă a procesului de vânzare a biletelor şi abonamentelor;
- lansarea producţiilor teatrale pe piaţă, insoţite de o comunicare continuă cu spectatorii;
- elaborarea de strategii în vederea îmbunătăţirii produselor culturale oferite de teatru;
- monitorizarea măsurii în care produsele oferite de teatru satisfac standardele spectatorilor;
- asigurarea pregătirii profesionale şi actualizarea cunoştintelor prin măsuri de perfecţionare a
pregătirii personalului din serviciul marketing.
Managementul cultural are o dublă semnificaţie, el putând fi privit ca stiinţă a
conducerii în sistemul culturii sau ca tehnică de administrare a organizaţiilor culturale.
Managementul cultural este un tip special de management prin care cei care îl practică îi
determină pe alţii să facă ceea ce trebuie făcut în organizaţiile culturale pe care le conduc,
pentru a realiza o performanţă prestabilită. În acest sens intră în joc factori cheie cum ar fi:
1.Respectul individualităţii creatoare;
2.Munca în echipă (relaţiile cu colegii care fac parte din “managementul de varf” şi
cu subordonaţii din “managementul intermediar” şi cu operaţionalii sau difuzorii de produse şi
servicii culturale);
3.Autoritatea (impunerea unor standarde culturale);
4.Competenţa şi răspunderea faţă de realizarea sarcinilor într- o organizaţie
culturală.
Cu alte cuvinte, cei care practică managementul cultural sunt cei care iau decizii
privind angajarea de resurse, implicarea unor oameni de cultură sau a sponsorilor, cu atât mai
mult pentru oraşul nostru în care resursele sunt limitate.
Ca obiective generale odată cu transformarea teatrului din teatru de repertoriu, în
teatru de proiect şi mai ales odată cu finalizarea lucrărilor de investiţii se impun modificări
radicale la mai multe nivele, cum ar fi cel repertorial şi cel referitor la cerinţele de pregătire
tehnico – profesională, adaptate unui teatru modern al mileniului trei şi al apropierii de modelul
teatrelor din UE, spre care „volens nolens” tindem cu toţii.
Referitor la necesitatea culturii se ştie că o societate în care lipseşte cultura este
o societate bolnavă, cultura, sau mai precis gradul de culturalizare a membrilor unei societăţi
reprezintă barometrul valorii şi performanţelor acelei societăţi, iar teatrul prin acea infuzie de
umanitate pe care o degajă cu fiecare reprezentaţie a sa, este, a fost şi va fi, exponentul
primordial al culturii universale.
Cu toţii ştim că devalorizarea artelor apare ca o constantă a situaţiei post
decembriste din România. De asemenea ştim , sau ar trebui să ştim că influenţele agresive a
17
modalităţilor distractive, facil de digerat şi fără consistenţa artistică profundă, au acaparat
încetul cu încetul atât formele de exprimare cât şi cele de percepţie, reducând artificial
pretenţiile publicului, fără însă a-i oferi o alternativă la nevoia lui intrinsecă şi nativa de frumos şi
bine.
Una dintre principalele nevoi ale umanităţii este nevoia continuă de eliberare a
tensiunilor cotidiene, ceea ce numai arta, în general, şi Teatrul, în particular, o poate oferi.
Teatrul, prin specificul activităţii lui, imprimă activităţii manageriale un caracter
deosebit faţă de o întreprindere sau alt tip de organizaţie.
În teatru se creează, se finanţează, se produc sau se distribuie servicii culturale,
care, de cele mai multe ori, reprezintă valori complexe, greu de cuantificat sau evaluat, cum ar
fi o piesă de teatru, sau o compoziţie muzical coregrafică.
Managementul cultural, oriunde s-ar realiza, înseamnă mai întai de toate o relaţie
între manageri şi personalul condus, apoi o nouă relaţie, cu producătorii şi consumatorii de
cultură (prin aşa-numitul parteneriat cultural).
Prima relaţie constituind condiţia “sine qua non” a existenţei fenomenului managerial,
îşi pune amprenta pe întreg procesul de decizie.
Eficienţa unei instituţii publice sau private depinde , în mare masură de un personal
care se focalizează pe realizarea de obiective proiectate, dar mai ales pe relaţia de susţinere de
către ordonatorul principal de credite a managerului prin alocarea de fonduri bugetare.
Managerul are sarcina de a crea instituţiei pe care o conduce imaginea de “sistem
deschis” din perspectiva inter relaţiilor care se stabilesc între acesta şi factorii din mediul extern,
cum ar fi alte persoane, resurse, alte organizaţii culturale şi mai ales grupurile ţintă, ale
consumatorilor de cultură.
Referitor la continuarea activităţii teatrale, tehnic vorbind, Teatrul de Artă Deva trebuie
să devină în cel mai scurt timp şi mai vizibil la nivel naţional, dat fiind faptul că se află la
confluenţa dintre municipiile Arad, Timişoara şi Sibiu, unde există teatre care şi-au căştigat de
multă vreme o notorietate naţională şi internaţional.
a. 5. Reflectarea instituţiei în presă
În perioada 2010 – 2014 Teatrul de Artă Deva a avut apariţii atât în presa de
specialitate dar şi în diferite publicaţii care nu se raportau doar la instituţiile de cultură dar
care au fost de acord încheindu-se astfel un barter între publicaţiile respective şi instituţie
(exemplu este revista ,,Zile si Nopti’’).
De asemenea s-a înregistrat o creştere a numărului de apariţii în presa locală ca urmare a
intensificarii si diversificarii strategiilor media. Au fost considerate prioritare extinderea
parteneriatelor media precum si creşterea frecvenţei comunicatelor de presă, îmbunătăţirea
mesajului, promptitudinea informaţiei.
Extinderea numărului de statii locale de televiziune a facut posibilă realizarea de noi
parteneriate şi inserarea mesajului promoţional în programele acestora.
18
Unul dintre obiectivelel strategiei de comunicare este promovarea teatrului şi în spaţiul
virtual, pe site-uri specializate şi reţele de socializare.
Realizarea unui site propriu a dat posibilitatea de a insera fotografii, updatarea cu
informatii proaspete, schimbul de noutati şi sugestii pe pagina de forum au dus la apropierea
Teatrului de publicul său şi la transmiterea directă, în timp util, a evenimentelor sale.
O relaţie constantă cu mass-media locală este necesară deoarece numai prin creşterea
accelerată a apariţiilor în mass-media locală , complexitatea şi frecvenţa sporită a
comunicatelor conduc la cultivarea interesului publicului pentru proiectele Teatrului .
a. 6. Profilul / portretul beneficiarului actual

În cadrul Teatrului de Artă Deva au fost plănuite diferite studii vizând cunoaşterea
categoriilor de beneficiari, iar profilul beneficiarului actual reiese odată cu studiul intitulat
,,Părerea dumneavoastră contează” iar întrebările care au stat la baza acestui studiu au fost:
1) Ce impresie va făcut piesa pe care aţi vizionat-o în această seară ?
1.1. □ Foarte plăcută;
1.2. □ Plăcută;
1.3. □ Aşa şi aşa;
1.4. □ Neplăcută;
1.5. □ Foarte neplăcută.
2) Ce anume v-a impresionat, în mod deosebit, la piesa din această seară ?
(Maxim două răspunsuri)
2.1. □ Jocul actorilor;
2.2. □ Regia artistică;
2.3. □ Mişcarea scenică (gesturi, mimică);
2.4. □ Scenografia (decorul);
2.5. □ Coloana sonoră;
2.6. □ Altceva. Ce anume ? ______________________________________
3) Care este modul prin care aţi prefera să fiţi informaţi în legătură cu viitoarele piese care vor fi
puse în scenă la Teatrul de Arta Deva ?
(Maxim două răspunsuri)
3.1. □ Radio;
3.2. □ TV;
3.3. □ Presă;
3.4. □ Afişe şi panouri publicitare;
3.5. □ Distribuirea de fluturaşe;
3.6. □ Altceva. Ce anume ? ______________________________________
4) Aţi prefera să urmăriţi piese scrise de autori români sau străini ?
4.1. □ Autori români;
4.2. □ Autori străini;
4.3. □ În aceeaşi măsură şi autori români şi străini;
19
4.4. □ Îmi este indiferent.
5) Care este genul de piesă pe care aţi dori să-l vizionaţi mai des în acest teatru ?
5.1. □ Comedie;
5.2. □ Dramă;
5.3. □ Tragedie;
5.4. □ Tragicomedie.
6) V-ar conveni mai de grabă să urmăriţi piese de teatru ce au o:
6.1. □ Durată scurtă de timp (maxim o oră);
6.2. □ Durată medie de timp (în jur de o oră şi jumătate);
6.3. □ Durată lungă de timp (maxim trei ore).
7) Având în vedere timpul dumneavoastră liber, în care parte a săptămânii aţi fi dispus (ă) să
veniţi la teatru ? (Un singur răspuns)
7.1. □ În prima parte a săptămânii;
7.2. □ La mijlocul săptămânii;
7.3. □ Sâmbăta;
7.4. □ Duminica.
8) Sexul dumneavoastră:
8.1. □ Masculin; 8.2. □ Feminin.
9) Vârsta dumneavoastră:
9.1. □ Până la 20 de ani, inclusiv;
9.2. □ Între 21 şi 30 de ani;
9.5. □ Peste 50 de ani.
10) Care este ocupaţia dumneavoastră actuală ? ____________________.
În felul acesta analiza cifrelor estimate a fost egală cu cele realizate deoarece începând
cu anul 2012 s-au încercat realizarea a numeroase studii pentru atragerea şi a altor categorii de
beneficiari unul dintre studii făcând referire la atragerea unor ,,Mecena” alături de Teatrul de
Artă Deva” prin proiectul unor abonamente Vip de-a lungul unei stagiuni, facilitându-se în felul
acesta intrarea la toate spectacolele Teatrului de Arta Deva din stagiunea curentă.
Teatrul va trebui să rămână consecvent în ceea ce priveşte organizarea - sâmbăta şi
duminica - a unor spectacole care pot fi producţii proprii, parteneriate sau în care teatru este
gazdă. Simultan, teatrul este preocupat şi de atragerea publicului foarte tânăr. Aceasta prin
repertoriu potrivit vârstei, dar şi prin soluţii teatrale captivante. Atât pe termen scurt - cât şi pe
termen lung - categoriile de public avute în vedere rămân cam aceleaşi - tinerii şi vârstnici - la
cele două extreme - publicul matur - la mijloc, cu fluctuaţii foarte bine controlate în funcţie de
evenimentele din comunitate. În vederea atragerii şi a altor categorii de beneficiari, teatrul va
avea în vedere ca, pe lângă oferta teatrală propriu-zisă, să adauge şi alte componente ale vieţii
culturale.
a. 7. Beneficiarul ţintă al activităţilor instituţiei
20
Compartimentul marketing, a realizat studii vizând cunoaşterea categoriilor de beneficiari-
măsurători cantitative şi calitative.
Portretul beneficiarului se schimbă permanent, de aceea este nevoie de o analiză

permanentă a publicului
Beneficiarul ţintă al activităţilor instituţiei este, în primul rând, spectatorul plătitor de billet, de
toate categoriile de vârstă şi de diverse preocupări socio- culturale.
Consumatorul existent de artă teatrală a dobândit calitatea de sinteză foarte mare, lucru
care este determinant in alegerea viitoarelor proiecte artistice şi asta pentru că în acest secol al
vitezei, oamenii au inceput sa funcţioneze, fizic dar şi mental, mult mai rapid decât o faceau
acum 30 de ani. Este necesară deci upgradarea conceptului de spectacol, concept care trebuie
grefat pe acest nou tip de spectator care înţelege mai repede, gândeşte mai repede şi care
procesează mai repede datele audio-vizuale pe care le primeşte.
a. 8. Descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de beneficiari (tipul

informaţiilor: studii, cercetări, alte surse de informare)
21
Planificarea strategică şi instrumentele de planificare a activităţii culturale constau în
următoarele:
- Instrumente tradiţionale:
1.Brain storming – uri
2.Grafice
3.Studii de caz
4.Sondaje şi focus groups
5.Interviuri (discuţii deschise )
- Noi instrumente de planificare:

1.Diagrame de afinitate
2.Diagrame de interrelaţii
3.Diagrama arborelui
4.Diagrama frecvenţei
5.Diagrama de matrice
6.Diagrame de program
a. 9. Utilizarea spaţiilor instituţiei
În ceea ce priveşte utilizarea spaţiilor din cadrul instituţiei, acestea sunt cabine pentru
actori, cabine pentru machiaj, magazii, spatii pentru automatizări şcenă, spaţiu centrală
termică, birouri, spaţii depozitare sub şcenă.
S-a realizat pentru prima dată o Agenţie Teatrală care funcţionează în incinta teatrului,
de unde spectatorii îşi pot procura bilete intr-un mod civilizat.
S-a amenajat foayerul teatrului ca spatiu expozitional dotat cu simeze de ultima
generatie.
Cea mai mare realizare este deschiderea sălii Reduta, ca alternativă de sală de
spectacole, spaţiu expoziţional, simpozioane, lansări de carte sau alte activităţi specific
culturale.
a. 10. Propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor: modificări, extinderi, reparaţii,

reabilitări, după caz
Propun înfiinţarea unui studio de înregistrari audio şi video (negative pe suport digital)
în cadrul spaţiilor destinate departamentului tehnic (sunet, lumini), unde se pot realiza şi
producţii de videoclipuri, scenografii virtuale, afişe, banere, etc. Beneficiile imediate sunt
scutirea Teatrului de Artă Deva de plata către terţi a serviciilor de acest gen şi autofinanaţarea
prin vânzarea acestiu tip de servicii.
22
Nu în ultimul rând este înfiinţarea în cadrul teatrului a unei cafenele literar-artistice,
practic uitată de toate teatrele din ţară cu efecte imediate legate de autofinanţare, la nivelul
agenţiei teatrale. Aceasta poate funcţiona şi ca mijloc de a vinde bilete şi a promova artiştii prin
diverse manifestări şi afişaje specifice (exemplu cafeneaua din incinta agenţiei teatrale aferentă
Teatrului Naţional Cluj, Teatrului de Nord Satu Mare, Teatrul Bacovia etc).
B. Analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind

îmbunătăţirea acesteia
Interesul arătat de cetăţeni ne încurajează şi putem spune că avem deja publicul

nostru, chiar dacă nu este foarte numeros câştigăm teren cu fiecare reprezentaţie dată,
dând posibilitatea de a veni la teatru, tuturor categoriilor sociale, elevi, studenţi,
pensionari şi persoanelor active – fapt ce evidenţiază echitatea şi echidistanţa în
managerierea instituţiei.
Teatrul de Artă Deva a reintrat în circuitul artistic al ţării după o întrerupere de
două decenii, fapt care va aduce numai beneficii pe plan local, animând viaţa culturală
a oraşului cu evenimente de calitate, creând un pol de interes şi de formare a unui
nucleu al intelectualităţii locale.
Proiectul managerial ambiţios de altfel de a aduce tineri artişti care să susţină
dezvoltarea artistică şi culturală a oraşului se dovedeşte fiabil, deoarece semnalele
primite în acest an sunt îmbucurătoare.
La fiecare selecţie de artişti pentru viitoarele producţii se înscriu tot mai multe
persoane, fapt care dovedeşte încă odată interesul de care se bucură Teatrul de Artă în
rândul oamenilor de teatru.
b. 1. Analiza programelor / proiectelor instituţiei
PRIMATUL OFERTEI FAŢĂ DE CEREREA DE PRODUSE ŞI SERVICII CULTURALE
Puţine instituţii culturale se hazardează în a configura structura ofertei sale culturale în

funcţie numai de atitudinea şi comportamentul consumatorului de cultură (deci numai în funcţie
de cererea de produse şi servicii pe piaţa culturii).
Activităţile producătoare de prototipuri sunt în general inovaţii culturale care presupun
costuri de producţie angajate înainte ca produsele să fie testate pe piaţă. După cum spune
Alain Busson “fiecare creaţie este un pariu artistic şi comercial, al cărui rezultat nu poate fi
anticipat, de aceea , în acest domeniu, mai mult decât în oricare altul, oferta crează propria
cerere”. Acest concept îmi dă speranţa că Teatrul de Artă Deva va avea şanse prin noua
orientare şi noile producţii ce urmează, să-şi creeze propriul public prin efectul de şoc cultural.
23
Fiecare bun cultural este unic, diferit de altele, cu o valoare de piaţă dată de
semnătura unui autor sau de prestigiul unui teatru, fără ca aceasta să confere o garanţie de
succes.
Creatorii, interpreţii (din domeniul culturii), organizatorii de spectacole, sunt interesaţi
în obţinerea consacrării sau succesului instituţional, apelând la instanţele criticii şi ale
consumatorilor de cultură (adesea sunt şi ele în dezcord) concurând cu producătorii de bunuri
culturale de acelaşi tip.
Relaţiile stabile şi sigure pot fi cel mai bine realizate şi dezvoltate instituţional, prin
uniuni şi fundaţii de creaţie şi difuzare, prin reunirea artiştilor, finanţatorilor, asociaţiilor de
breaslă sau ale consumatorilor de cultură.
Infiinţarea unei bănci electronice de texte de teatru, atât din repertoriul universal, cât şi
românesc, de la tragediile greceşti, până la teatrul absurdului al lui Eugen Ionesco “spre un
teatru sarac” al lui Grotowski, sau “spaţiul gol” de Peter Brook şi terminând cu teatrul post-
dramatic ultimul din panoplia de genuri.
b. 2. Analiza participării la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la
nivel naţional / internaţionale, în U.E, după caz alte state)
Teatrul de Artă Deva a reuşit în scurt timp să fie cunoscut în ţară ca singurul teatru de
proiect ce funcţionează strict în baza legislaţiei specifice, dar şi prin producţiile sale. Adevarata
notorietate este dată de participarea teatrului la festivalurile naţionale şi internaţionale de profil.
Teatrul nostru, aşa cum este menţionat anterior, are următoarele participări:
- Festivalul Internaţional de Teatru Antalya (Turcia) în parteneriat cu ICR (Institutul
Cultural Român) cu piesa Frida, spectacol de teatru – dans, nominalizat la secţiunea
„Cel mai bun spectacol”, regia lui M. C. Ranin, coregrafia Hugo Volff;
- Festivalul Internaţional de Teatru Eurothalia, Timişoara, cu piesa Inventatorul Iubirii'
de Gherasim Luca, regia Horaţiu Mihaiu;
- Festivalul Internaţional de Teatru Oradea, cu piesa Deliruri, regia Mihai Măniuţiu,
coregrafia Vava Ştefănescu, muzica Ada Milea;
- Festivalul Internaţional de Teatru Ariel Inter Fest, Rm. Vâlcea, cu piesa Burtiplici şi
Tontonici, regia Mihai Panaitescu, muzica Roxana Olşanschi;
- Festivalul Internaţional al Teatrelor de Studio Al. Davilla, Piteşti, cu piesa Taina
mănăstirii, regia Marius Olteanu, unde am obţinut o nominalizare la secţiunea „Cel
mai bun spectacol” şi premiul pentru „Cea mai bună interpretare feminină”;
- Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu Baroc Up Date, cu piesa Sicilianul, de J. P.
Moliere, regia şi scenografia Mihai Panaitescu şi Bărbierul din Sevilla, după muzica
originală a lui Gioachino Rossini, spectacol nonverbal cu supramarionete, regia M. C.
Ranin. Menţionăm că spectacolul a fost preluat de TVR Cultural, iar secvenţe au fost
preluate de ZDF Austria;
24
- Festivalul Sigişoara Medievală, cu piesa Sicilianul, de J. P. Moliere, regia şi
scenografia Mihai Panaitescu;
- Festival Medieval Castelul Corvinilor, cu piesa Macbeth, W. Shakespeare, regia şi
scenografia Mihai Panaitescu.
b. 3. Analiza misiunii actuale a instituţiei: - ce mesaj poartă instituţia, cum este

percepută, factori de succes şi elemente de valorizare socială, aşteptări ale
beneficiarilor etc
Teatrul de Artă Deva, este o instituţie publică de spectacole (de proiecte), având drept
scop principal promovarea şi reprezentarea pe scenă a creaţiei dramatice din patrimoniul
naţional şi universal.
Teatrul de Artă Deva asigură realizarea materială şi umană a repertoriului selectat din
patrimoniul dramatic, creând posibilitatea manifestării potenţialului artistic (regizoral,
scenografic, actoricesc) şi, implicit, satisfacerea exigenţelor estetice în contextul mişcării
teatrale naţionale.
Teatrul de Artă Deva asigură suma de producţii artistice teatrale, în mişcare vie, cât şi ca
înregistrare documentară (afişe, caiete-program, fişe de creaţie) în aşa fel, încât operele
dramatice să intre în reţeaua de reprezentare, ca element valoros al culturii naţionale.
Ca instituţie importantă a judeţului, se integrează în mişcarea culturală în teritoriu,
răspunzând aşteptărilor şi exigenţelor publicului, fiind, totodată, factor determinant în formarea
gustului estetic al acestuia.
Ca instituţie profesionistă de spectacole, Teatrul de Artă Deva se înregistrează în
reţeaua celorlalte instituţii de profil, fiind deschisă dialogului şi cu alţi factori culturali din ţară şi
străinătate.
În activitatea sa, Teatrul de Artă Deva se conduce după următoarele principii:
-Principiul autonomiei culturii şi artei
Asigură crearea condiţiilor materiale, morale şi autentice necesare pentru libera
manifestare a valorii, fără referinţe ideologico-politice sau mercantil-comerciale.
-Principiul libertăţii de creaţie
Protejează libertatea de creaţie şi expresie, veghează ca orice creator să aibă libertate
deplină în alegerea mijloacelor de expresie în transmiterea mesajului artistic, pentru care poartă
întreaga răspundere.
-Principiul primordialităţii valorii
Asigură selecţia repertorială pe baza valorii estetice, înlesnind afirmarea talentelor
autentice, înscrierea în circuitul naţional şi internaţional a operelor şi realizărilor artistice de
certă valoare.
-Principiul şansei egale de acces la cultură
Oferă posibilitatea afirmării tuturor angajaţilor implicaţi în programul cultural-educaţional,
indiferent de opţiune religioasă, apartenenţă politică, naţionalitate, sex şi vârstă.
25
-Principiul neangajării politice
Activitatea artistică a teatrului nu se subordonează nici unei ideologii politice şi nici nu
facilitează exprimarea intereselor vreunui partid sau formaţiune politică.
- Principiul identităţii culturale naţionale
Teatrul stimulează difuzarea, în ţară şi străinătate, a spectacolelor în care se afirmă
valorile spirituale româneşti şi facilitează, în plan naţional, circulaţia celor universale.
Pentru aplicarea acestor principii, Teatrul de Artă Deva are următoarele atribuţii
principale:
- concepe şi realizează proiectul repertorial anual, programe culturale, stabilind, în acest
sens diverse strategii şi direcţii de acţiune;
- stabileşte norme de muncă, asigurând condiţii pentru realizarea programului repertorial,
pentru siguranţa muncii şi igenico-sanitare;
- asigură baza materială şi umană necesară realizării programului repertorial şi cultural;
- organizează, pe bază de proiecte, concursuri, festivaluri, diverse acţiuni artistice de
creaţie şi participă la cele iniţiate de alţi factori culturali din ţară;
- stabileşte măsuri de securitate şi păstrarea integrităţii patrimoniului;
- organizează şi îndeplineşte programele anuale proprii, cât şi pe cele suplimentare
propuse;
- pentru sporirea competenţei profesionale, asigură, prin forme specifice, perfecţionarea
personalului artistic şi tehnic; îndeosebi, pentru meseriile care nu apar în programele de
învăţământ artistic care sunt pe cale de dispariţie precum: peruchieri, butafori, tapiţeri etc.;
- administrează, gestionează, întreţine şi exploatează întregul patrimoniu existent în
dotare: mijloace fixe, obiecte de inventar, mijloace băneşti etc.;
- protejează drepturile de autor ale realizatorilor implicaţi în programul său cultural;
- colaborează cu instituţii de profil din ţară şi străinătate, cu cele de educaţie şi
învăţământ, organizaţii obşteşti, pentru a evita disfuncţionalităţi în creaţia teatrală şi mai ales în
receptarea acesteia;
- cu sprijinul Ministerului Culturii şi altor organisme guvernamentale sau
nonguvernamentale poate să realizeze proiecte culturale mai ample chiar pentru românii de
peste graniţe, facilitând dialogul cu diaspora;
- creează o bază sintetică şi operativă de date necesare reţelei naţionale de teatru şi a
cunoaşterii directe a fenomenului teatral; asigură date pentru Centrul de Informatică şi Memorie
Culturală al Ministerului Culturii şi pentru Lexiconul Teatrului din România;
- participă la programarea şi evidenţa patrimoniului teatral românesc;
- realizează activitatea de impresariat artistic în domeniul propriu de activitate;
- urmăreşte realizarea cheltuielilor de personal, de producţie, de capital şi reparaţii
curente şi capitale;
- acţionează pentru modernizarea tehnicii teatrale în scopul sporirii calităţii
spectacolelor, implicit a tehnicii de informatică şi birotică modernă, pentru a se integra în
standardele profesionale competitive.
26
b. 4. Concluzii: reformularea mesajului, după caz; descrierea principalelor direcţii
pentru îndeplinirea misiunii.
Direcţiile de acţiune pentru îndeplinirea misiunii rămân, în bună parte, aceleaşi: -
stabilirea unui repertoriu adecvat, în concordanţă cu structura publicului, după categorii de
vârstă, niveluri de accesibilitate, predispoziţie la efortul de descifrare a mesajului teatral, dar
care să acopere şi aria largă a dramaturgiei - universală şi românească. - alegerea unor
modalităţi de exprimare teatrală care să corespundă aşteptărilor publicului larg, dar şi
exigenţelor impuse de realizarea excelenţei în actul teatral; - alegerea unor politici de marketing
care să îmbine tradiţionalul cu noutatea, care să pună în valoare proiectele teatrului.
Misiunea Teatrului de Artă Deva, va fi îndeplinită prin plasarea în conştiinţa publicului a
unui mesaj canalizat pe trei direcţii de comunicare a valorilor:
1. vocaţie ↔ disciplină
↕ ↕
2. tradiţie ↔ dinamism
↨ ↨
3. profesionalism ↔ comunicare
1. Vocaţia înseamnă arhetip, ea având nevoie de identificare şi de recunoaştere, iar disciplina

înseamnă algoritm; aceasta impune perfecta definire şi cunoaştere cauzală.
2. Tradiţia înseamnă autenticitate, dar şi continuitate, aceasta desemnând o distribuţie şi o
succesiune neîntreruptă în spaţiu şi timp a mijloacelor dinamice, dinamismul înseamnă
creativitate, iar creativitatea este capacitatea de a genera noi idei. De aceea, considerăm că –
în contextul diversităţii lumii contemporane, a opţiunilor profesionale din ce în ce mai variate şi a
dinamicii evoluţiei sociale – răspunsul unui management profesionist este acela de a lansa noi
provocări pe tărâmurile artei interpretative precum şi de a răspunde astfel cerinţelor acute ale
generaţiilor de artişti. Cum anume? Prin permanenta raportare la realitatea culturală a zilelor
noastre. Acest lucru se face prin:
・ stilul de lucru, ce constă în adaptarea mijloacelor la noile standarde tehnologice;
・ luciditate critică şi auto-exigenţă;
・ perfecţionare permanentă.
3. Profesionalism înseamnă identitate, acesta putând fi aplicat şi transmis în mediul artistic şi nu
numai, doar cu ajutorul comunicării.
După cum se ştie, ambientul prietenos creşte posibilităţile creative şi confortul
27
interior al oamenilor. De aceea, lucrul într-o atmosferă sigură, relaxată, colocvială chiar, dar
fermă şi conştientă trebuie încurajat. Doar atunci se poate vorbi de existenţa unui mediu
propice dezvoltării performanţei artistice. Obţinerea acestei interfeţe prietenoase se face prin
comunicare, adică prin transferul ori schimbul de informaţie cu ceilalţi. Acest transfer nu poate fi
realizat însă fără o tehnologie adecvată, căci tehnologia este catalizatorul oricărui avans mental
şi material.
Principalele direcţii pentru îndeplinirea misiunii:

Principii fundamentale:
ARTISTIC PUBLIC FINANCIAR OPERATIONAL

Excelenţă Accesibilitate Responsabilitate Cultură
Artistică Financiară Organizaţională
-Prin atitudine, (internă şi externă)
- Standarde acoperire -Maximizarea -Ascultarea tuturor
Internaţionale; geografică, preţ veniturilor şi Ideilor
şi permisivitate; controlul şi dezvoltarea
- Spectacole de costurilor pentru unei comunicări
calitate -Acţionând a optimiza permanente şi
excepţională; pentru valoarea eficiente în
eliminarea serviciilor. spiritul colaborări;
barierelor
Programe sociale, -Crearea de
Inovative şi economice şi oportunităţi
Echilibrate etnice. pentru
stimularea,
-Înbinarea dezvoltarea şi
Repertoriului desăvârşirea
clasic de bază acesteia;
cu producţii de
noutate. Management
flexibil
-Recunoaşterea
talentului, muncii
asidue şi loialităţi.
28
Obiective stategice:
ARTISTIC PUBLIC FINANCIAR OPERATIONAL

-Excelenţă -Atragerea -Sporirea -Funcţionarea
artistică; publicului nou; veniturilor; eficientă şi
colaborativă;
-Programe -Dezvoltarea -Parteneriate
echilibrate. audienţei; creative; - Motivarea
promovarea
-Fidelizarea -Susţinerea meritorie şi
publicului; activităţii cu dezvoltarea
ajutorul unei profesională a
-Dezvoltarea bugetări robuste angajaţilor
brandului; dar riguroase;
-Creşterea -Monitorizarea şi
reputaţiei. măsurarea
permanentă a
rezultatelor.
C. #Analiza organizării / sistemului organizaţional al instituţiei şi propuneri de

restructurare şi / sau reorganizare, după caz:
In prezent, Organigrama şi Statul de Funcţii ale Teatrului de Artă Deva, aprobate prin
Hotărarea Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 146/2013, cuprinde un număr de 9 posturi ,
structurate astfel:
- personal de conducere :
director manager;
- personal de execuţie administrativ:
economist 1 post;
administrator 1 post;
- personal de execuţie tehnic, parte componentă a Compartimentului scenă:
producător delegat 1 post;
secretar platou 1 post;
recuziter 1 post;
29
maestru lumini 1 post;
maestru sunet 1 post;
manuitor decor 1 posturi;
Sintetizând informaţiile furnizate de organigrama Teatrului de Artă Deva, împreună cu

cele din statul de funcţii, se pot constata următoarele:
・ un bun management al resurselor umane poate duce la obtinerea unor rezultate bune pe
toate palierele activităţii artistice;
・ compartimentarea existentă la Teatrului de Artă Deva ca teatru de proiecte este în aşa fel
concepută încât lucrul în echipă este realizabil şi poate duce la atingerea obiectivului instituţiei.
・ un bun management al activităţii artistice poate duce la obţinerea rezultatelor financiare
asumate prin bugetul de venituri şi cheltuieli anual.
Încadrându-ne în acelaşi număr de personal şi aplicând o bună coordonare a activităţii
prin echilibrarea compartimentelor şi a relaţiilor dintre ele, printr-un management eficient, cu
sprijinul consiliului artistic şi al consiliului administrativ, Teatrul de Artă Deva poate obţine
rezultate deosebite pe plan local şi naţional şi, de ce nu, şi internaţional.
Luând în considerare regulile importante care stau la baza formării unei
structuri organizatorice eficiente se vor avea în vedere următoarele:
・ urmărirea raportului şi a interdependenţei unitare de comandă/decizie
şi acţiune (evitarea dublei subordonări);
・ urmărirea apropierii managementului de execuţie;
・ interdependenţa între compartimente şi între angajaţi;
・ definirea armonizată a obiectivelor, responsabilităţilor, competenţelor şi atribuţiilor aferente
posturilor şi funcţiilor (fişele posturilor);
・ evitarea suprapunerilor de sarcini;
・ alegerea variantei optime dintre mai multe variante posibile.
Aplicând un astfel de mod de lucru, instituţia va funcţiona pentru realizarea obiectivelor
determinate, prin utilizarea pe criterii de eficacitate în scopul implementării proiectului de
management.
c. 1. Analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor normative incidente
30
Teatrul de Artă Deva este instituţie publică de spectacole de proiecte, de interes
judeţean, cu personalitate juridică, sub autoritatea Consiliului Judeţean Hunedoara. Teatrul este
organizat şi funcţionează potrivit dispoziţilor Ordonanţei Guvernului nr.21/2007, privind
instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de
impresariat artistic, cu modifcările şi completările ulterioare, Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările şi
completările ulterioare, Legii drepturilor de autor şi a drepturilor conexe nr.8/1996 cu
modificările şi completările ulterioare, celorlalte acte normative în vigoare, precum şi
Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean
Hunedoara nr.138/2014.
c. 2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi / sau ale actelor normative

incidente
Pentru perioada 2015 - 2020, ne propunem actualizarea regulamentului intern şi

regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei, în funcţie de modificările legislative în
domeniu
c. 3. Funcţionarea instituţiilor delegării responsabilităţilor: analiza activităţii consiliilor de
conducere, după caz, ale celorlalte organe colegiale, propuneri de modificare a limitelor
de competenţe în cadrul conducerii instituţiei
Conform prevederilor legislative, în cadrul Teatrului de Artă Deva este organizat şi
funcţionează Consiliul Administrativ ca organ deliberativ, format din 5 persoane dintre care o
persoană este reprezentantul Consiliului Judeţean Hunedoara.
Consiliul Administrativ al Teatrului de Artă Deva are următoarele atribuţii principale:
a) avizează rapoartele anuale de activitate ale instituţiei şi programele minime prezentate
spre aprobare Consiliului Judeţean;
b) analizează şi aprobă programele de activitate ale instituţiei, hotărând direcţiile de
dezvoltare ale acesteia;
c) analizează derularea programelor şi proiectelor culturale;
d).avizează bugetul de cheltuieli ale manifestărilor artistice organizate de catre instituţie;
e) analizează şi aprobă finanţarea proiectelor şi programelor culturale în limita bugetului
aprobat de către Consiliul Judeţean;
f) analizează şi aprobă propunerile managerului cu privire la preţul biletelor de intrare la
spectacole;
31
g) analizează şi avizează propunerile managerului de modificare a , organigramei, statului
de funcţii şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al instituţiei, în vederea aprobării de
către Consiliul Judeţean;
h) analizează şi aprobă , încheierea de contracte conform prevederilor Legii drepturilor de
autor şi a drepturilor conexe nr.8/1996 cu modificările şi completările ulterioare;
i) analizează şi promovează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al instituţiei, în
vederea aprobării acestuia de către Consiliul Judeţean;
j) avizeaza bugetul propriu de venituri si cheltuieli, contul de inchidere a exercitiului
bugetar, structura organizatorică şi proiectul anual de achizitii;
k) analizează stadiul realizării semestriale a veniturilor proprii;
l) analizează şi stabileşte măsuri în realizarea veniturilor proprii ale instituţiei ori de cate ori
este nevoie pentru identificarea de noi surse atrase catre bugetul instituţiei;
m) avizează promovarea şi acordarea de premii, salarii de merit personalului în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
n) aprobă Regulamentul intern al instituţiei;
o) analizează şi aprobă măsuri de pază, securitate, protecţie contra incendiilor, precum şi
orice alte măsuri de protejare a publicului şi a bunurilor Teatrului în diverse situaţii specifice;
p) aprobă organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, precum şi
metodologia de organizare a concursurilor, data şi componenţa nominală a comisiilor de
examinare;
q) analizează şi propune Consiliului Judeţean, măsurile care se impun a fi luate pentru
rezolvarea situaţiilor şi problemelor de orice natură şi pentru evitarea disfuncţionalităţilor în
activitatea instituţiei.
r) în măsura în care este solicitat şi în limita competenţelor sale, analizează şi propune în
legătură cu alte probleme care privesc organizarea şi buna funcţionare a activităţi.
Deasemenea, în cadrul Teatrului de Artă Deva funcţionează Consiliul Artistic, ca organ de
specialitate cu rol consultativ în domeniul de activitate al instituţiei. Membrii Consiliului Artistic
sunt numiţi prin decizie de către manager. Consiliul Artistic se întruneşte periodic, la
convocarea managerului, fiind consultat în stabilirea direcţiilor şi strategiilor necesare îndeplinirii
indicatorilor proiectului de management.
Consiliul Artistic analizează şi avizează următoarele:
a) strategia artistică pe termen scurt, mediu şi lung a instituţiei;
b) propunerile de repertoriu, spectacolele în premieră, propunerile regizorale, şcenarii,
schiţe, devize estimative, grafice de execuţii, alegerea şi remunerarea colaboratorilor;
c) vizionările noilor piese aflate în producţie înainte de premiera acestora şi
consemnarea concluziilor într-un proces verbal;
d) analizează calitatea artistică a producţiei teatrale, concepţia regizorală şi
şcenografică;
e) urmăreşte spectacolele şi raportează în scris managerului despre eventuale abateri
de la concepţia regizorală iniţală.
32
f) face propuneri concrete în privinţa montării unor texte teatrale;
g) propune spre aprobare Consiliului de Administraţie repertoriul anual, pe stagiuni.
În cadrul Consiliului Administrativ, convocat de managerul instituţiei, au fost
discutate şi s-au adoptat hotărâri cu privire la principalele aspecte, legate de bunul mers al
activităţii instituţiei potrivit atribuţiilor pe care le îndeplineşte acest organism de conducere.
În vederea unei mai bune implicări a Consiliului Administrativ în activitatea
instituţiei, pentru perioada 2015 - 2020, propunem:
• responsabilizarea personalului - prin asumarea mai clară a responsabilităţilor care le
revin;
• întruniri periodice pentru analizarea activităţii instituţieii;
• organizarea întrunirilor de lucru a Consiliului artistic al instituţiei cât şi lărgirea acestuia
prin cooptarea unor specialişti de nivel naţional.
c. 4. Analiză a nivelului de perfecţionare a personalului angajat - propuneri privind

cursuri de perfecţionare pentru conducere şi restul personalului.
Perfecţionarea profesională a salariaţilor este utilă dar şi reglementată legislativ, ceea ce
presupune că managerul va acorda acestui aspect importanţa necesară.
Pe viitor se va urmări perfecţionarea personalului angajat prin participarea acestora la
diferite cursuri de perfecţionare continuă (de durată mică şi medie) pentru personalul
administrativ.
D. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI:
d. 1. Analiza datelor de buget din caietul de sarcini, după caz, completate cu informaţii
solicitate / obţinute de la instituţie:
Conform indicatorilor economici pentru perioada 01.01.2011 la 31.12.2013 prezentaţi în
caietul de obiective la capitolul III.4 (Bugetul), subvenţia acordată de autoritatea tutelară, au fost
prevăzuţi şi realizaţi indicatorii economici din tabelul de mai jos:
33
Prevăzut Realizat Prevăzut Realizat Prevăzut Realizat
Categorii
2011 2011 2012 2012 2013 2013
lei lei lei lei lei lei
1. Venituri totale, din care: 1997700 1967964 2942500 2912716 1700000 1626481
94700 129543 131500 102535 150000 121481

- venituri proprii
- subvenţii
1903000 1838421 2811000 2810181 1550000 1505000
-sponsorizari 0 0 0 1500 0 0
2. Cheltuieli totale, din care: 1997700 1967964 2942500 2912716 1700000 1626481
- cheltuieli de personal,
170000 148668 186000 183820 212000 170598
inclusiv colaboratori
- cheltuieli de întreţinere şi
pentru realizarea programului 1827700 1819296 2691500 2663970 1488000 1347914
anual (bunuri si servicii )
0 0 65000 64926 0 0
- cheltuieli de capital
b)gradul de acoperire din surse atrase şi/sau venituri proprii a cheltuielilor instituţiei (%):
6.58 %/2011; 3.52%/2012; 7.47%/2013.
c) veniturile proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei pe categorii de bilete/tarife
practicate: preţ întreg/preţ redus/bilet profesional/bilet onorific, abonamente, cu menţionarea celorlalte
facilităţi practicate:
120844 lei/2011 100805 lei/2012 92350 lei/2013
- veniturile proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei:
8699 lei/2011 1730 lei/2012 29131 lei/2013
d) gradul de creştere a veniturilor proprii în totalul veniturilor (%):
6.58%/2011; 3.52%/2012; 7.47%/2013
e) ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor:
7.56%/2011; 6.31%/2012; 10.49%/2013
f) ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total:
0/2011; 2.23%/2012; 0/2013
g) gradul de acoperire a salariilor din subvenţie (%):
Gradul de acoperire a salariilor din subvenţie a fost de 100% în intervalul supus analizei
h) ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât
contractele de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile);
34
Cheltuielile efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele individuale
de muncă, nu au fost prinse în categoria cheltuielilor de personal, în conformitate cu Legea
finanţelor publice nr. 273/2006 şi au fost încheiate în baza contractelor de finanţare sau a altor
acte normative în vigoare.
Incluzând şi anul 2014 în perioada 01.012011 – 31.12.2014 au fost prevăzuţi şi realizaţi următorii
indicatori economici:
Categorii Prevazut Realizat Prevazut Realizat Prevazut Realizat Prevazut Realizat
2011 2011 2012 2012 2013 2013 2014 2014
Venituri 1.997.700 1.967.964 2.942.500 2.912.716 1.700.000 1.626.481 2.050.000 2.017.245
totale
Alocaţii 1.903.000 1.838.421 2.811.000 2.808.681 1.550.000 1.505.000 1.900.000 1.898.356
Venituri 94.700 129.543 130.000 102.535 150.000 121.481 150.000 118.889
proprii
Sponsorizar 1.500 1.500
i
II. Bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă / convenţii / contracte încheiate în

baza legilor speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru
reparaţii capitale)
a. Bugetul de cheltuieli pentru personal
2011 2012 2013 2014

148.668 183.820 170.598 187.356
b. Bugetul de cheltuieli pentru bunuri şi servicii
2011 2012 2013 2014

1.819.296 2.663.970 1.347.914 1.829.889
c. Bugetul de cheltuieli pentru reparaţii capitale
35
2011 2012 2013 2014
0 64.926 0 0
d. 2. Analiza #comparativă a cheltuielilor (estimate şi, după caz realizate) în perioada /

perioadele indicate în caietul de sarcini, după caz, completate cu informaţii solicitate / obţinute
de la instituţie:
Tabelul valori de referinţă ale costurilor aferente investiţiei
Categorii de investitii in Limite valorice ale investitiei Limite valorice ale investitiei
proiecte in proiecte din perioada in proiecte propuse pentru
precedenta : 2010-2015 perioada de management :
2015-2020
(1) (2) (3)
mici de la 15 000 lei pana la 30 000 de la 15 000lei pana la 50 000
lei lei
medii de la 30 000 lei pana la 70 000 de la 50 000lei pana la 100
lei 000 lei
mari de la 70 000 lei pana la 300 de la 100 000lei pana la 300
000 lei 000 lei
Vezi Anexa nr.2
d. 3. Analiza gradului de acoperire din surse atrase / venituri proprii a cheltuielilor

instituţiei: - analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei
pe categorii de bilete / tarife practicate: preţ întreg / preţ redus / bilet profesional / bilet
onorific, abonamente, cu menţionarea celorlalte facilităţi practicate;
Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei,
pe categorii de bilete/tarife practicate
Bilete Bilete Bilete Bilete Bilete Bilete Bilete Bilete

Bilete Bilete Bilete
Bilete cu cu cu cu cu cu cu cu cu
cu cu cu
Perioada pretul de pretul pretul pretul pretul pretul pretul pretul pretul
pretul pretul pretul
7 lei de 8 lei de 10 de 12 de 15 de 20 de 25 de 30 de 50
de 2 lei de 5 lei de 6 lei
lei lei lei lei lei lei lei
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) (13)
Anul 16560 28104 42090
2384 32706
2011
Anul 4000 34640 4440 14000 5650 25710
1092 9882
2012
Anul 6500 6054 2170 11440 18765 27020 6850 8010
36
2013
Anul 8870 7595 10440 6990 35550
4314 7560
2014
d. 4. Analiza gradului de creştere a surselor atrase / veniturilor proprii în totalul

veniturilor
Total incasari bilete in anul 2011 = 121.844 lei

Categorii Prevazut Realizat Prevazut Realizat Prevazut Realizat Prevazut Realizat

2011 2011 2012 2012 2013 2013 2014 2014
Venituri 1.997.700 1.967.964 2.942.500 2.912.716 1.700.000 1.626.481 2.050.000 2.017.245
totale
Alocaţii 1.903.000 1.838.421 2.811.000 2.808.681 1.550.000 1.505.000 1.900.000 1.898.356
Venituri 94.700 129.543 130.000 102.535 150.000 121.481 150.000 118.889
proprii
Sponsorizar 1.500 1.500
i
d. 5. Analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor
An 2011 2012 2013 2014

Angajaţi 7 6 6 9
Buget 148.668 183.820 170.598 187.356
Corelând bugetul cu numărul de angajaţi pe fiecare an din intervalul 2011-2014, o medie a

cheltuielilor pentru fiecare angajat se prezintă astfel:
2011 2012 2013 2014

An 21.238 30.637 28.433 20817
Lună 1.770 2.553 2.369 1735
37
d. 6. Analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total
În analizarea cheltuielilor de capital, trebuie să ţinem seama atât de sumele prevăzute în buget,
cât şi de cele evidenţiate în afara bugetului. Situaţia pe anii 2011-2014 se prezintă astfel:
An 2011 2012 2013 2014

Buget total teatru 1.997.700 2.942.500 1.700.000 2.050.000
Din buget 1.997.700 2.942.500 1.700.000 2.050.000
Total cheltuieli de capital 64.926
d. 7. Analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie/alocaţie.

- Ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de
muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile)
Nu este cazul.
d. 8. Cheltuieli pe beneficiar, din care: - din subvenţie; din venituri proprii.
An 2011 2012 2013 2014

Cheltuieli 1.967.964 2.912.716 1.626.481 2.017.245
Din subvenţie 1.838.421 2.808.681 1.505.000 1.898.256
Din venituri proprii 129.543 104.035 121.481 118.889
E. STRATEGIA, PROGRAMELE ŞI PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU
ÎNDEPLINIREA MISIUNII SPECIFICE A INSTITUŢIEI, CONFORM SARCINILOR
ŞI OBIECTIVELOR PREVĂZUTE LA PUNCTUL IV:
Conceperea, elaborarea şi implementarea unei strategii de dezvoltare a unui ansamblu
folcloric impun respectarea şi promovarea caracterului de instituţie publică de cultură, a misiunii
acesteia. Chiar dacă misiunea Ansamblului Profesionist „Drăgan Muntean” pentru Promovarea
Culturii Tradiţionale Hunedoara este şi va rămâne aceea de a promova folclorul autentic,
direcţiile de acţiune pentru îndeplinirea acesteia pot varia de la o perioadă la alta, în funcţie de
schimbările de ordin social, economic, educaţional intervenite în viaţa de zi cu zi a celor ce sunt
ţinta acestui mesaj. Aici intervine abilitatea şi măiestria managerului de a se adapta din mers şi
de a reorienta mersul instituţiei în sensul respectiv.
38
Situaţia actuală impune schimbarea managementului instituţiilor publice de spectacol, iar
Ansamblul Profesionist „Drăgan Muntean” pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara
nu poate face, în niciun fel, excepţie.
Planificarea activităţii artistice a ansamblului va ţine permanent cont de public, prin
identificarea produselor sau serviciilor culturale care răspund cel mai bine nevoilor acestuia, va
ţine cont de resursele umane avute la dispoziţie, va încerca motivarea acestora şi nu în ultimul
rând, va ţine cont de evoluţia economico-financiară.
e. 1.Prezentarea strategiei culturale pentru întreaga perioadă a managementului:

Strategia culturală este definită prin proiectarea (planificarea) pe termen mediu şi
lung a dezvoltăii durabile a sectorului cultural, ţinându-se cont de capacităţile proprii şi de
evoluţia mediului economic (piaţă, concurenţă, tehnologie).
Strategia culturală, în mod concret, îmbină cultura cu managementul general.
Concurenţa intra şi extra instituţională culturală, mai ales în sectorul cultural de stat şi
cel public, trebuie considerată ca dezirabilă şi chiar necesară, pentru asigurarea calităţii
procesului, produselor şi serviciilor în domeniu şi pentru selecţia managerilor culturii, în funcţie
de performanţe.
Forţele concurenţiale în strategiile culturale locale se găsesc, însă şi în interiorul unui
domeniu cultural, fie el de stat, fie el privat, precum şi în domenii culturale diferite.
Există deci, mai întai, o concurenţă internă în sectorul cultural: de exemplu între
cinematograf şi teatru sau între televiziune şi teatru, concurenţa dintre toate activităţile care
urmăresc atragerea publicului în timpul liber. Există şi o concurenţă mai largă între cultură,
turism şi agrement sau a marilor edituri de a acapara librăriile.
Se constată apoi, o concurenţă în stabilirea preţului pe piaţa culturală (ţinându-se
cont de puterea de cumpărare). De regulă furnizorii de cultură au putere de cumpărare când:
- nu sunt numeroşi;
- nu există produse de substituţie la oferta lor;
- îşi lărgesc sfera produselor sau a serviciilor culturale cerute de public (ceea
ce înseamnă o utilizare deplină a capacităţilor instituţionale culturale);
Ţinând seama de considerentele enunţate mai sus, Teatrul de Artă Deva trebuie să-şi
afirme identitatea culturală prin producţii de calitate adresate unui public care a uitat că teatrul
există.
Alt deziderat care trebuie urmărit cu consecvenţă este rolul teatrului vis a vis de comunitate şi
anume:
1.Instrument de creaţie;
2.Rolul educaţional;
3.Declanşator de înnoiri;
4.Motor în evoluţia mentalităţilor;
5.Cale de a combate prejudecăţile;
6.Loc de întalnire monden;
39
7.Alternativă de distracţie.
Proiect de dezvoltare artistic

a) Pe termen scurt
Continuarea şi finalizarea proiectelor din stagiunea 2015-2016. O evaluare
importantă este aceea a publicului ţintă, a zonei de interes a publicului, a adresabilităţii
proiectelor asumate şi a creşterii interesului publicului de a participa la evenimentele teatrale pe
care teatrul le propune.
După aceste evaluări ale potenţialului instituţiei se poate trece la stabilirea unui nou
repertoriu pentru stagiunea următoare care, în mod normal ar trebui să conţină următoarele
tipuri de spectacole:
-o piesă din repertoriul classic;
-3 piese din teatrul contemporan;
-două piese novatoare (ca limbaj teatral) posibil reprezentabile într-un context festivalier,
având déjà invitaţii la Festivalul Internaţional de la Casablanca (FIT Casablanca) şi
Festivalul Internaţional al Teatrelor de Studio organizat de Teatrul Al. Davilla Piteşti;
-o piesă de impact la public, (în principal o comedie);
-o piesă pentru publicul tânăr (preşcolar, şcolar sau adolescent);
-un spectacol muzical-coregrafic.
Este un repertoriu minimal care poate acoperi cu siguranţă gusturile diverse ale
publicului.
b) Pe termen mediu
A doua fază, pe termen mediu, cuprinde primele două stagiuni în care teatrul trebuie să-şi
definească destul de clar opţiunile şi direcţia. În acest sens se va lucra la :
-înfiinţarea unui compartiment marketing-promovare;
-înfiinţarea unui compartiment coordonare proiecte;
-realizarea de spectacole cu formule de exprimare teatrală novatoare;
-punerea în scenă a unor texte incitante sau asumarea unor experimente aşa încât teatrul să
devină interesant pentru orice regizor, scenograf, dramaturg, sau actor dornic să colaboreze cu
o instituţie de prestigiu;
Acest demers face posibilă relansarea teatrului nostru atât în ţară cât şi în străinatate şi
poate deschide teatrului uşa participărilor la festivaluri.
Din punct de vedere repertorial trebuiesc stabilite montări care să depăşească nivelul
calitativ precedent aducând în discuţie producerea de spectacole pe texte postmoderniste
incitante sau montări cu un înalt grad estetic.
Deoarece nu există reţete ale succesului, vom miza pe colaborarea cu acei regizori,
scenografi, coregrafi, compozitori,etc., al caror demers creator creşte probabibilitatea realizării
unor spectacole de success şi scad riscul apariţiei unor eşecuri.
În toată această perioadă va trebui ca teatrul să intre în contact cu reţele de teatru
naţionale şi internaţionale şi vor trebui găsite legături cu marile manifestări teatrale.
40
Doar prin ridicarea ştachetei calitătii, implicarea în serioase proiecte de parteneriat
cultural şi intrarea fără complexe în competiţia artistică, acest teatru se poate impune în lumea
teatrală contemporană.
c) Pe termen lung
În cazul îndeplinirii acestor două etape de manageriat se poate trece la asumarea unui
proiect mai ambiţios pe termen lung care ar trebui să însemne realizarea unui pol teatral
important pe harta culturală.
În acest moment destul de ,,fragil” prin care trece teatrul din Deva s-ar putea crede că
toate afirmaţiile de mai sus par utopice. Însă, sunt convins că, dacă vom putea îndeplini primele
demersuri şi vom beneficia de sprijin (artistic, logistic şi mai ales financiar, etc), instituţia îşi
poate croi drum într-o tumultoasă activitate creativă. Iată şi câteva repere importante de
abordare a unui plan managerial pe termen lung:
-este necesar ca teatrul să intre în atenţia criticii de specialitate;
-trebuie gandită o colaborare cu Academiile de teatru din ţară care pot oferi forţe artistice;
-obligativitatea de conectare (profitând de contextul European) cu reţele teatrale internaţionale;
-obţinerea de recunoaştere a calităţii produselor teatrale (nominalizări, premii, participări la
festivaluri etc);
-organizarea de evenimente teatrale ( festivaluri, workshopuri, colocvii, întalniri de specialitate
etc) care să atragă atenţia tuturor celor interesaţi de fenomenul teatral, având ca ţintă nu numai
publicul local ci şi al publicului potenţial din alte zone, al creatorilor din alte domenii ale artei,
sau (de ce nu?) al unui potenţial public de turism din zonă;
-organizarea unui ,,Festival de Teatru Antic” sub egida Teatrului de Artă Deva, unic în ţară şi în
această zonă a Europei, care se va desfăşura în trei locaţii diferite (Cetate Deva,
Sarmizegetusa Regia, Sarmizegetusa Ulpia Traiana) la care să participe cele mai prestigioase
trupe, actori şi regizori de marcă, pe care publicul, sunt convins îi aşteptă cu drag. După câteva
ediţii, festivalul va căpăta notorietate internaţională, plasând Deva şi judeţul nostru pe un loc de
cinste pe harta culturală a Europei şi a lumii. Acest lucru va aduce beneficii întregii comunităţi
locale, dezvoltând economia pe orizontală, prin afluxul de turişti şi a firmelor implicate în
dezvoltarea proiectului. Acest proiect este puternic legat de iniţiativa Muzeului Civilizaţiei Dacice
şi Romane Deva cu referire la reconstrucţia celebrului amfiteatru de la Sarmisegetuza Ulpia
Traiana.
Sunt doar câteva dintre ideile care, odată puse în practică, pot aduce beneficii majore de
afirmare a acestui ,,pol teatral” amintit. Teatrul, ca singura artă sincretică (aducând alături de
text şi muzică, mişcare, imagine plastică, arhitectură sau film), nu poate rămâne o artă invechită
aşa cum se prezintă ea la ora actuală în multe din teatrele din ţară. Şi cred cu tărie că doar o
masivă infuzie de tinereţe, talent şi muncă, pot ,,inventa” un nou teatru.
Proiecte colaterale
Aşa cum am menţionat, pe lângă proiectele repertoriale de bază, Teatrul de Artă Deva
poate elabora proiecte colaterale care au ca scop nu numai atragerea publicului de teatru fidel,
cât şi a publicului dedicat altor manifestari artistice (literatură, muzică, pictură, dans etc)
41
La Deva există manifestări artistice (festivaluri, concerte, vernisaje etc) care pot atrage
interesul publicului de orice gen. Acestor manifestări teatrul le poate veni în întampinare,
colaborând logistic şi uman, sau poate pune bazele unei deschideri de amploare.
Un alt proiect colateral poate fi pus în practică, prin organizarea la sediul teatrului a unei
stagiuni simfonice (de exemplu în parteneriat cu Filarmonica din Cluj sau Timişoara) cuprinzând
concerte lunare, pe bază de abonament.
Gazduirea unor spectacole produse de alte teatre din ţară, organizarea de întâlniri cu
maeştri ai teatrului, o posibilă găzduire a unei librării în teatru, conferiţe sau colocvii susţinute
de personalităţi artistice sunt tot atâtea proiecte colaterale pe care Teatrul de Artă Deva le
poate susţine.
De o mare importanţă strategică ar fi proiectul privind înfiinţarea unei catedre de teatru la
Deva în cadrul Liceului de Artă ,,Sigismund Toduţă” cu alte cuvinte, de a ne creşte proprii artişti
locali (exemplu ar fi Cluj-Napoca care a implementat cu succes acest proiect). Acest lucru se
poate realiza cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara şi Inspectoratului Şcolar. Unul din
proiectele de anvergură cu efecte multiple pe timp mediu şi lung este cel legat de înfiinţarea
Festivalului Regional de Teatru de Tineret sub egida Consiliului Judeţean Hunedoara şi sub
patronajul Teatrului de Artă Deva şi care ar avea urmatoarele beneficii:
- Competiţia între regizori pe concursuri de proiecte precum şi creşterea
performanţelor personalului artistic prin motivarea pecuniară (prime sau
recompense);
- Autofinanţarea prin vânzarea de bilete pe timpul Festivalului;
- Trecerea Devei pe lista oraşelor cu manifestări culturale de gen;
- Permanentizarea sistemului de abonamente;
- Rolul de pepinieră al Festivalului pentru tinerii talentaţi;
- Competiţia între instituţiile de învăţământ în sectorul cultural;
- Mediatizarea Festivalului;
- Atragerea de turişti culturali cu beneficii pentru economia locală;
- Formarea an de an a câte un eşalon de public de teatru, ceea ce reprezintă
marele beneficiu şi scopul final al acestiu Festival.
Alt proiect, la fel de important pentru relansarea activităţii teatrale este dezvoltarea
parteneriatului cu TVR Cultural pentru difuzarea TV a producţiilor Teatrului de Artă Deva şi
chiar abordarea unor producţii cu buget mic şi mediu de teatru TV.
Un alt proiect se referă la turismul cultural, prin realizarea unui concurs de proiecte
de teatru medieval care ar activa în aer liber, mai ales în zona istorică a Cetăţii Deva şi a
Castelului Corvinilor.
Tot pe termen mediu, în limita posibilităţilor, propun înfiinţarea unui studio de
înregistrari audio şi video (negative pe suport digital) unde se pot realiza şi producţii de
videoclipuri, scenografii virtuale, afise, banere, etc. Beneficiile imediate sunt scutirea Teatrului
de Artă Deva de plata către terţi a serviciilor de acest gen şi autofinanaţarea prin vânzarea
acestiu tip de servicii.
42
e. 2. Programele propuse pentru întreaga perioadă de management cu denumirea şi,
după caz, descrierea fiecărui program, a scopului şi ţintei acestora, exemplificări
Teatrul de Artă Deva pentru următorii cinci ani şi-a ales o strategie repertorială foarte
activă. Oferta de spectacole va fi făcută atât pe baza unui portofoliu de piese de largă
diversitate, tematică şi stilistică, mereu actuale prin mesajul lor, indiferent de epoca în care au
fost scrise, cât şi pe baza ofertei venite din partea regizorilor invitaţi să monteze în Teatru.
Portofoliul va fi continuu adaptat la posibilităţile financiare şi artistice ale Teatrului de Artă Deva.
1. Mari texte, autori celebri
În acest program propunem întâlnirea publicului cu texte aparţinând literaturii universale.

Titlurile din cadrul acestui program oferă garanţia succesului, popularitatea lor fiind demonstrată
de longevitatea repertorială din teatre. Astfel de texte dramatice vor da posibilitatea actorilor să
îşi pună în valoare calităţile artistice, oferind publicului bucuria unor spectacole importante.
2. Dramaturgie românească
Acest program îşi propune să ofere publicului, pe de o parte texte cunoscute din
dramaturgia românească inter şi postbelică. Apetenţa publicului pentru această zonă a
dramaturgiei a fost dovedită prin numărul mare de spectatori şi reprezentaţii de care s-au
bucurat în timp alte spectacole de acest gen.
3. Dramaturgi contemporani – oglinda realităţii pe care o trăim
Ne propunem prin acest proiect să conectăm spectatorii la cele mai noi şi de succes creaţii
dramatice, din literatura universală, care oglindesc realităţile societăţii actuale, din care implicit
facem parte graţie procesului de globalizare în care am intrat.
4. Teatrul, instrument de educaţie pentru cei mici
Cu ajtorul acestui program vom facilita atât copiilor cât şi tineretului hunedorean întâlniri cu
texte esenţiale pentru dezvoltarea lor viitoare ca adulţi, poveşti care îi vor marca
înfrumuseţându-le amintirile. Alături de montările clasice micii spectatori vor putea să se bucure
de montări precum commedia de’l arte, opera pentru copii şi spectacole cu păpuşi.
e. 3. Proiecte propuse în cadrul programelor
1. Mari texte, autori celebri
- Macbeth de W. Shakespeare;
- Bachantele de Euripide;
- Şcoala femeilor de Molliere;
43
- Nunta lui Figaro de Beau Marchais;
- Revizorul de N. V. Ggol;
- Trei surori de A. P. Cehov;
2. Dramaturgie românească
- Păcală, adaptare de Bogdan Radu Ghelu;
- Complotul amantelor de Ioan Drăgoi;
- Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu;
- Colaj (Bubico, Vizita, Domnul Goe de I. L. Caragiale);
- Camera de hotel de Constantin Cubleşan;
3. Dramaturgi contemporani – oglinda realităţii pe care o trăim
- Ochi frumoşi tablouri urâte de Mario Vargas Lliosa;
- Arta adulterului după Pierre Chesnot;
- 1, 2, 3 sau Preşedintele de Molnar Ferenc;
- Bâlciul de Valentin Crasnogorov;
- Down wai de Olec Bogaev;
- Palmaresul lui Don Juan de Valentin Crasogorov;
4. Teatrul, instrument de educaţie pentru cei mici
- Atelier improvizaţie scenică – spectacol interactiv cu copii;
- Crăiasa zăpezii de Hans Christian Andersen;
- Piticul bucătar de Wilhem Hauff;
- Vrăjitorul din Oz după Franc Baum;
- Spectacol muzical pentru copii – Istoria canţonetei de Marco Finotto;
44
- Punguţa cu doi bani de Ion Creangă;
- Amintiri din copilărie de Ion Creangă;
- Moromeţii (Fierăria lui Iocan) de Marin Preda;
- Burtiplici şi Tontonici la circ – spectacol interactiv cu clovni.
e. 4. Alte evenimente, activităţi, specifice instituţiei planificate pentru perioada de

management
Pentru perioada 2015 - 2020, ne propunem:
Îmbunătăţirea imaginii instituţiei prin organizarea de activităţi în parteneriat cu
administraţiile publice locale şi instituţiile similare de spectacole din ţară.
F. PREVIZIONAREA EVOLUŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI, CU

MENŢIONAREA RESURSELOR FINANCIARE NECESARE SPRE A FI ALOCATE DE
CĂTRE AUTORITATE.
Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare au obligaţia, prin
manager, să organizeze, să gestioneze şi să conducă activitatea instiuţiei, pe baza cererii
definite de autoritate. În cazul unei instituţii de spectacole, cererea din partea autorităţii este,
dincolo de un management financiar ireproşabil, satisfacerea nevoilor culturale ale comunităţii.
Managerului îi revine sarcina de a oferi soluţii concrete în vederea atingerii obiectivelor şi
sarcinilor .
Managerul nu este liber în a utiliza fondurile publice, ci este constrâns de dispoziţii legale
cu caracter imperativ, aceasta decurgând din faptul că ordonatorul de credite administrează un
patrimoniu public şi fonduri publice în baza unui mandat. Respectarea mandatului şi a
dispoziţiilor legale incidente actelor de gestiune, trebuie controlată. Controlul financiar preventiv
propriu este integrat în sfera raspunderii manageriale. Toate operaţiunile specifice angajării,
lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează
pe baza avizelor compartimentelor de specialitate. Organizarea controlului financiar preventiv
intern, intră în competenţa ordonatorului de credite şi se bazează pe principiul separării
compartimentelor care iniţiază operaţiunea, compartimente ce ramân responsabile pentru
realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor.
Având în vedere aceşti factori se caută criteriul oportunităţii cheltuirii banilor publici.
După stabilirea oportunităţii urmează faza lichidării cheltuielilor, fază în procesul execuţiei
bugetare în care se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea
sumei datorate, se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza
documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective.
Se urmăreşte eficacitatea cheltuirii, adică rezultate maxime cu costuri minime. Înainte de a
angaja şi a utiliza fondurile instituţiei, managerul trebuie să se asigure că măsura luată respectă
45
principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management finaciar sănatos, în special ale
economiei şi eficienţei cheltuielilor. În acest scop utilizarea fondurilor financiare trebuie să fie
precedată de o evaluare care să asigure faptul că rezultatele obţinute sunt corespuzătoare
resurselor utilizate.
Suportul esenţial pentru succesul demersului artistic este dat de dimensionarea corectă,
atragerea, constituirea şi alocarea fondurilor în concordanţă cu evoluţia activităţilor
preconizate.
Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligaţia să
realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii,
eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public.
Toate acestea se pot realiza ţinând cont de :
- minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale activităţii
desfăşurate de către instituţie, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;
- gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre
efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;
- maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate;
- descoperirea şi mobilizarea rezervelor interne;
- întărirea autonomiei economico-financiare şi creşterea eficienţei economice;
- identificarea rezervelor interne de îmbunătăţire a activităţii instituţiei, din punct de
vedere al utilizării eficiente a resurselor umane, materiale şi financiare.
f. 1. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei pentru următorii 5

ani, corelată cu resursele financiare necesare de alocat din bugetul Consiliului Judeţean
Hunedoara.
În funcţie de programele şi proiectele culturale propuse şi de proiectele derulate,

subvenţia de la bugetul local trebuie să păstreze un echilibru între oportunitatea derulării acelor
proiecte, raza lor de adresabilitate, impactul social, cultural-educativ şi finanţare.
f.1.1 Previzionarea evolutiei cheltuielilor de personal ale institutiei
2015 2016 2017 2018 2019 2020

Cheltuieli personal 222.600 233.500 244.700 256.200 268.000 280.100
f.1.1.1 Previzionarea evolutiei cheltuielilor cu colaboratorii

2015 2016 2017 2018 2019 2020
Cheltuieli cu 300.000 400.000 380.000 360.000 400.000 420.000
colaboratorii
46
f.1.2 Previzionarea evolutiei veniturilor propuse si atrase
Stagiune Venituri propuse : din care Venituri
total
Din vanzarea Din alte Din prestari Din sponsorizari
biletelor (lei) activitati (lei) servicii in persoane
cadrul fizice/juridice
parteneriatelor (lei)
(lei)
2015 80.000 40.000 10.000 1.500 131.500
2016 85.000 40.000 12.500 2.000 139.500
2017 87.000 43.000 14.000 2.000 146.000
2018 91.000 43.000 15.500 3.000 152.500
2019 93.000 44.000 17.000 3.000 157.000
2020 96.000 45.000 19.000 4.000 164.000
f. 2. Previzionarea evoluţiei costurilor aferente proiectelor (din programele

propuse) prin realizarea unei proiecţii financiare privind investiţiile preconizate în
proiecte, pentru întreaga perioadă de management (2014-2018);
În bugetul unei instituţii, resursele financiare sunt cheltuite pe fondul de salarii cu toate
obligaţiile faţă de stat. Restul resurselor sunt folosite pentru plata utilităţilor curente şi pentru
dezvoltare, iar conform specificului instituţiei dezvoltarea înseamnă crearea de bunuri culturale
(spectacole) astfel:
- programe noi (proiecte, premiere de spectacole);
- reluarea şi/sau refacerea unor spectacole vechi şi aducerea lor în repertoriul ansamblului;
- întreţinerea spectacolelor existente;
- exploatarea periodică a spectacolelor – aducătoare de resurse financiare (venituri).
Vezi tabelele din Anexele 1 şi 2.
f. 3. Proiecţia veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică

instituţiei pe categorii de bilete / tarife practicate.
Rămânând consecvenţi ideii realizării de venituri proprii, pâna la finalul perioadei de

management, se poate vorbi de o abordare justă şi ponderată a indicatorului (venituri proprii
provenite din (activitatea de bază), creşterea progresivă a acestora fiind una
realistă şi în acelaşi timp responsabilă, ţinând cont de politicile manageriale propuse în
prezentul proiect.
Deoarece actele de gestiune intră în competenţa ordonatorului de credite secondat de
persoana ce acorda viza de control financiar preventiv propriu, acte ce sunt constrânse de
reguli precise, stabilite prin dispoziţii imperative cu caracter normativ, este firesc ca
47
responsabilitatea pentru respectarea acestor reguli să revină celor care fac documentele de
gestiune.
Concret, eficienţa financiară în cadrul unei instituţii publice de cultură vizează o
distribuire corectă şi profitabilă a raportului costuri/beneficii, ceea ce s-ar mai putea reprezenta
prin implicarea unui management cultural centrat pe profitabilitate materială.
În loc de concluzii
Măsurile pe care le-am propus în prezentul proiect de management, precum şi proiectele
pe care urmează să le realizeze Teatrul de Artă Deva în următorii ani, vor duce la o creştere
progresivă a bugetului instituţiei.
Un management performant al instituţiei presupune organizarea şi coordonarea activităţii
acesteia, având în vedere prerogativele unui sistem complex socio-economic, dinamic şi
deschis, în care se iau decizii în scopul realizării obiectivelor curente şi strategice. În acest
context, decizia constituie unul dintre obiectivele esenţiale ale managementului modern.
Teatrul de Artă Deva este o instituţie cu valoare care trebuie să facă parte integrantă şi
activă din viaţa culturală a municipiului şi a regiunii, iar managerul acestei instituţii trebuie să-şi
propună ca:
să întregească domeniul cultural-artistic al judeţului Hunedoara;
să pună în valoare patrimoniul teatral;
să constituie un punct de atracţie şi totodată să fie un vârf în ceea ce priveşte promovarea
culturii hunedorene, atât în plan naţional, cât şi în plan internaţional.
Efortul cel mai mare va fi depus pentru realizarea veniturilor proprii din activitatea
proprie. Suntem convinşi că, obiectivele Teatrului de Artă Deva de a se impune prin calitate şi
ofertă unui public divers, ca vârstă şi pregătire profesională, precum şi cel de a promova arta
spectacolului prin montarea unor spectacole care să devină adevărate evenimente culturale,
vor fi îndeplinte. În acest fel, instituţia noastră va evolua conform strategiei propuse, aducând
un aport important imaginii culturale a judeţului Hunedoara.
Anexa nr.1 la proiectul de management
Tabelul valori de referinţă ale costurilor aferente investiţiei
Categorii de investitii in Limite valorice ale investitiei Limite valorice ale investitiei
proiecte in proiecte din perioada in proiecte propuse pentru
precedenta : 2010-2015 perioada de management :
2015-2020
(1) (2) (3)
48
mici de la 15 000 lei pana la 30 000 de la 15 000lei pana la 50 000
lei lei
medii de la 30 000 lei pana la 70 000 de la 50 000lei pana la 100
lei 000 lei
mari de la 70 000 lei pana la 300 de la 100 000lei pana la 300
000 lei 000 lei
49
Anexa nr.2 la proiectul de management
TABELUL INVESTIŢIILOR ÎN PROGRAME
Nr. Programe Categorii Nr. de Investiţie Nr. de Investiţie Nr. de Investiţie Nr. de Investiţie Nr. de Investiţie Nr. de Investiţie
crt de inv. în proiecte în proiecte proiecte în proiecte proiecte în proiecte proiecte în proiecte în proiecte în
proiecte în anul în anul în anul în anul în anul în anul în anul proiecte în anul proiecte în anul proiecte
2015 2015 2016 2016 2017 2017 2018 în anul 2019 în anul 2020 în anul
2018 2019 2020
1 Mari texte, Mici 2 80 mii lei 1 40 mii lei 1 45 mii lei 2 90 mii lei
autori 200 mii lei 200 mii lei 200 mii lei
celebri Medii 2 200 mii lei 2 200 mii lei 2 2 2
Mari
2 Dramaturgie Mici 1 40 mii lei 1 40 mii lei 1 40 mii lei 1 40 mii lei 1 40 mii lei
românească 60 mii lei 60 mii lei 60 mii lei 60 mii lei 60 mii lei
Medii 2 130 mii lei 1 1 1 1 1
Mari
3 Dramaturgi Mici
contempora
ni Medii 2 177 mii lei 2 200 mii lei 2 200 mii lei 2 200 mii lei 2 200 mii lei 2 200 mii lei
Mari
4 Teatrul, Mici 2 80 mii lei 3 120 mii lei 4 130 mii lei 3 120 mii lei 3 120 mii lei 3 120 mii lei
instrumente 50 mii lei
de educaţie Medii 1
pentru cei
mici Mari
5 Total din Total nr. Total inv. Total nr. Total inv. Total nr. Total inv. Total nr. Total inv. Total nr. Total inv. Total nr. Total inv.
care proiecte în proiecte proiecte în proiecte proiecte în proiecte proiecte în proiecte în proiecte în
în anul în anul în anul în anul în anul în anul în anul proiecte în anul proiecte în anul proiecte
2015 - 9 2015 – 2016 - 9 2016 – 2017 - 10 2017 – 2018 - 10 în anul 2019 - în anul 2020 - în anul
517 mii lei 620 mii lei 630 mii lei 2018 – 10 2019 – 11 2020 –
660 mii lei 665 mii lei 710 mii lei
50
51
52

Proiect de Management Teatru Deva 2015-2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Management Teatru Deva 2015-2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DE MANAGEMENT

TEATRUL DE ARTĂ DEVA

ARDELEAN NELU aprilie 2015 – martie 2020

a. 1. Instituţii / organizaţii care se adresează aceleiaşi comunităţi

În calitate de instituţie de cultură Teatrul de Artă Deva trebuie să se adreseze, ca şi

a. 2. Participarea instituţiei în / la programe / proiecte europene / internaţionale

Teatrul de Artă Deva a participat la următoarele Festivale Internaţionale de Teatru:

- Festivalul Internaţional de Teatru Antalya (Turcia) în parteneriat cu ICR (Institutul

a. 3. Cunoaşterea activităţii instituţiei în / de către comunitatea beneficiar a acestora

Nr. Spectacol Regizor Data Loc de Scurtă descriere a Alte

Mica sirena Teatrul de

Veselia nu-i în criză, Spectacol de revistă

Regia Centrul Spectacol muzical pentru copii

32. extraordinar de Ziua Coregraf 10 mai Sala mare

„Geo Dramatizare de Andrada

a.4. Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi PR/strategii

a. 5. Reflectarea instituţiei în presă

a. 6. Profilul / portretul beneficiarului actual

Portretul beneficiarului se schimbă permanent, de aceea este nevoie de o analiză

a. 8. Descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de beneficiari (tipul

- Noi instrumente de planificare:

a. 9. Utilizarea spaţiilor instituţiei

a. 10. Propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor: modificări, extinderi, reparaţii,

B. Analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind

Interesul arătat de cetăţeni ne încurajează şi putem spune că avem deja publicul

b. 1. Analiza programelor / proiectelor instituţiei

PRIMATUL OFERTEI FAŢĂ DE CEREREA DE PRODUSE ŞI SERVICII CULTURALE

Puţine instituţii culturale se hazardează în a configura structura ofertei sale culturale în

b. 3. Analiza misiunii actuale a instituţiei: - ce mesaj poartă instituţia, cum este

1. Vocaţia înseamnă arhetip, ea având nevoie de identificare şi de recunoaştere, iar disciplina

Principalele direcţii pentru îndeplinirea misiunii:

ARTISTIC PUBLIC FINANCIAR OPERATIONAL

ARTISTIC PUBLIC FINANCIAR OPERATIONAL

C. #Analiza organizării / sistemului organizaţional al instituţiei şi propuneri de

Sintetizând informaţiile furnizate de organigrama Teatrului de Artă Deva, împreună cu

c. 1. Analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor normative incidente

c. 2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi / sau ale actelor normative

Pentru perioada 2015 - 2020, ne propunem actualizarea regulamentului intern şi

c. 4. Analiză a nivelului de perfecţionare a personalului angajat - propuneri privind

D. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI:

94700 129543 131500 102535 150000 121481

II. Bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă / convenţii / contracte încheiate în

a. Bugetul de cheltuieli pentru personal

2011 2012 2013 2014

b. Bugetul de cheltuieli pentru bunuri şi servicii

2011 2012 2013 2014

c. Bugetul de cheltuieli pentru reparaţii capitale

d. 2. Analiza #comparativă a cheltuielilor (estimate şi, după caz realizate) în perioada /

d. 3. Analiza gradului de acoperire din surse atrase / venituri proprii a cheltuielilor

Bilete Bilete Bilete Bilete Bilete Bilete Bilete Bilete

d. 4. Analiza gradului de creştere a surselor atrase / veniturilor proprii în totalul

Total incasari bilete in anul 2011 = 121.844 lei

Categorii Prevazut Realizat Prevazut Realizat Prevazut Realizat Prevazut Realizat

d. 5. Analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor

An 2011 2012 2013 2014

Corelând bugetul cu numărul de angajaţi pe fiecare an din intervalul 2011-2014, o medie a

2011 2012 2013 2014

An 2011 2012 2013 2014

d. 7. Analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie/alocaţie.

d. 8. Cheltuieli pe beneficiar, din care: - din subvenţie; din venituri proprii.

An 2011 2012 2013 2014

e. 1.Prezentarea strategiei culturale pentru întreaga perioadă a managementului:

Proiect de dezvoltare artistic