PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR-FUNDAŢII. PARTEA I- Eforturi, Tasări, Epuismente, Sprijiniri.

5. Calculul palplanşelor înfipte în teren şi având capătul liber

Calculul palplanşelor prezintă o importanţă deosebită deoarece există

numeroase cazuri în care incinta ce necesită sprijinire nu permite realizarea de
susţineri clasice.

Piloţii foraţi din beton armat, pereţii mulaţi din beton armat, sistemul de
sprijinire berlinez, palplanşele metalice sau din lemn, sunt doar câteva din
cazurile în care modelul de calcul pentru palplanşe se aplică.

Ne vom referi în acest capitol cu precădere la pereţii mulaţi din beton

armat.

Aceştia se realizează prin excavarea terenului pe fâşii cu ajutorul unor

utilaje speciale, în mediu uscat sau cu ajutorul bentonitei, ulterior realizându-se
armarea şi betonarea direct în săpătură. Nu este obligatoriu ca toate fâşiile să fie
armate, această condiţie urmând a se stabili în urma calculelor. Se pot folosi şi

Pagina 65 of 189
PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR-FUNDAŢII. PARTEA I- Eforturi, Tasări, Epuismente, Sprijiniri.

ecrane din piloţi foraţi în condiţii similare sau în tub recuperabil. În funcţie de
condiţiile de etanşare se pot dispune secant, tangent sau cu interspaţii.

Clasa minimă de beton este de C12/15, dar recomand o clasă de minim

C20/25. Dacă forarea se face sub nivelul apei freatice atunci se recomandă
utilizarea de beton impermeabil.

Între panouri se folosesc profile recuperabile de rost. Acestea au pe de o

parte rolul de cofraj şi pe de alta de a se evita contactul betonului cu pământul,
cu degradarea primului; pe de altă parte se asigură o formă corespunzătoare a
rostului şi care susţine conlucrarea dintre panouri, dar şi o formă care să asigure
un traseu cât mai dificil pentru posibila apă de infiltraţie sau freatică. Profilele
se introduc aproximativ 1m în terenul de la bază săpăturii şi se scot imediat
după ce betonul s-a întărit şi are posibilitatea de a se susţine singur(4-6 ore de la
betonare).

Armarea constructivă a pereţilor mulaţi este de 0,5% pe secţiune.

Armarea panourilor va urmări, dincolo de armarea longitudinală şi transversală,
şi montarea de armături pe diagonala laturilor lungi şi care să ducă la creşterea
rigidităţii. Se va folosi ori de câte ori este necesar sudura pentru a bună
rigidizare.

Pentru construirea panourilor se folosesc grinzile de ghidaj. Acestea au

rolul de a asigura ghidarea cupei pe perioada desfăşurării săpăturilor.
Dimensiunile minime ale grinzii de ghidaj sunt de 30cm x 50 cm. Distanţa
dintre grinzi va fi cu 5 cm mai mare decât lăţimea cupei.

În cazul în care au loc săpături lângă construcţii existente se vor duce

grinzile de ghidaj sub nivelul fundaţiilor alăturate, cu cel puţin 15cm-30cm.

De regulă la partea superioară se realizează o grindă de coronament.

Aceasta are dimensiunile cel puţin egale cu grosimea peretelui mulat. Rolul
grinzii este acela de a lega capetele superioare ale panourilor sau ale piloţilor şi
ai obliga să conlucreze. În acest fel se reduce considerabil riscul unor cedări
locale.

Când se stabileşte modul de panotare trebuie să ţineţi cont de

dimensiunea cupei de săpătură şi este de preferat o modulare cu lungimea
acesteia. Nu întotdeauna vom reuşi însă acest lucru. De asemenea trebuie ştiut
că segmentele de colt se toarnă în “L”.

Pagina 66 of 189
PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR-FUNDAŢII. PARTEA I- Eforturi, Tasări, Epuismente, Sprijiniri.

Pagina 67 of 189
PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR-FUNDAŢII. PARTEA I- Eforturi, Tasări, Epuismente, Sprijiniri.

În cazul piloţilor se va face armarea cu bare longitudinale şi armare

transversală cu fretă. Diametrul minim al fretei este de 8mm pentru piloţi mai
mici de 80cm, 10 mm pentru piloţi de 0,80m, 1,00m şi 1,20m şi 12 mm pentru
piloţi mai groşi de 1,20m. Pasul fretei nu va fi mai mare de 350mm sau 15 x
diametrul armăturilor longitudinale.

Minimul acoperirii cu beton este de 50mm-80mm.

În calculul unei palplanşe datele de ieşire sunt următoarele:

- adâncimea la care trebuie dusă palplanşa sub nivelul săpăturii şi

- eforturile induse în palplanşă de către acţiunea terenului sprijinit,

acţiunea apei din teren dacă ea există sau a unor alte forţe de la suprafaţa
terenului cum ar fi suprasarcini date de către clădirile adiacente.

În calculul de mai jos vorbim de o palplanşă rigidă, indeformabilă, care

sub acţiunea forţelor exterioare se încovoaie şi se roteşte în jurul unui punct “O”
situat sub cota săpăturii.

Vom parcurge mai jos etapele necesare calculului adâncimii de înfingere

al unei palplanşe şi a momentului maxim ce se dezvoltă în interiorul acesteia.

Pagina 68 of 189
PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR-FUNDAŢII. PARTEA I- Eforturi, Tasări, Epuismente, Sprijiniri.

∅
(5.1) = ( − ), relaţie în care:

Ka- coeficientul împingerii active, adimensional,

- unghiul de frecare internă dat prin studiul geotehnic ca şi caracteristică

a stratului de pământ, exprimat în [o].
∅
(5.2) = ( + ), relaţie în care:

Kp- coeficientul rezistenţei pasive, adimensional,

- unghiul de frecare internă dat prin studiul geotehnic ca şi caracteristică

a stratului de pământ, exprimat în [o].

(5.3) = + − [kN/m2] , relaţie în care:

Pagina 69 of 189
PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR-FUNDAŢII. PARTEA I- Eforturi, Tasări, Epuismente, Sprijiniri.

pa –
presiunea exercitată asupra palplanşei în punctul de contact al acesteia cu
terenul în care este înfiptă, adică la baza săpăturii, exprimată în [kN/m2],

Ka- coeficientul împingerii active şi definit la punctul (4.1),

adimensional,

p- greutatea volumică a pământului, dată prin studiul geotehnic ca şi

caracteristică a stratului de pământ, exprimată în [kN/m3]; în cazul în care avem
un nivel freatic ridicat peste cota săpăturii atunci trebuie luată în considerare şi
acţiunea apei asupra palplanşei, lucru ce se va face prin luarea în calcul a
greutăţii volumice în stare submersată.

Pagina 70 of 189
PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR-FUNDAŢII. PARTEA I- Eforturi, Tasări, Epuismente, Sprijiniri.

z- înălţimea masivului de pământ ce se sprijină luînd în considerare şi

suprasarcina introdusă sub forma unei coloane de pământ suplimentar şi
determinată conform punctului (4.4), exprimat în [m],

c – coeziunea terenului şi dată prin studiul geotehnic ca şi caracteristică a

stratului de pământ, în [kN/m2],

q- suprasarcina de la nivelul terenului, exprimată în [kN/m2]; valoarea

suprasarcinii poate fi luată în considerare şi sub forma unei înălţimi echivalente
a suprasarcinii, caz în care aceasta se poate determina cu formula hs= q / p [m]
şi se adaugă în calcul la înălţimea reală a masivului de pământ ce urmează a fi
sprijinit. În acest caz formula (4.3) va deveni formula

(5.3-a) = − [kN/m2]

(5.4) = + , [m], relaţie în care :

H- înălţimea maximă a săpăturii, exprimată în [m],

Pagina 71 of 189
PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR-FUNDAŢII. PARTEA I- Eforturi, Tasări, Epuismente, Sprijiniri.

hs – înălţimea coloanei de pământ considerată suplimentar ca şi

suprasarcină, dacă este cazul, exprimată în [m].

(5.5) = [kN] , relaţie în care termenii au fost definiţi anterior, iar

P reprezintă rezultanta împingerii active ţinând cont de forţele care acţionează
asupra palplanşei dar deasupra nivelului inferior al săpăturii(se înlocuieşte
împingerea cu rezultanta sa).

Rezultanta P va acţiona la o treime de baza diagramei triunghiulare a

presiunilor(centrul de greutate al triunghiului), adică la

(5.6) c1 = z/3 , [m] de baza săpăturii.

Adâncimea de înfingere de calcul to se va obţine prin rezolvarea ecuaţiei

de mai jos(rezultată din ecuaţia de echilibru din a treia diagramă simplificată de
mai sus, scrisă pentru punctul D în care acţionează forţa Ep, astfel încât din cele
două necunoscute, Ep şi to, să rămână doar una) sau prin încercări succesive
pornind de la o anumită valoare şi crescând în paşi valoarea lui to:

(5.7) = ( + )− , − = , relaţie în care

pp1, pa1 – reprezintă împingerea activă şi rezistenţa pasivă exercitată

asupra palplanşei de volumul de pământ în care este înfiptă palplanşa în punctul
to, adică de sub cota inferioară a săpăturii, calculate conform (4.8) şi (4.9) şi
exprimate în [kN/m2],

to – adâncimea teoretică de înfingere, exprimată în [m].

Celelalte elemente ale ecuaţiei au fost definite mai sus.

(5.8) = + − [kN/m2], relaţie în care toate

componentele au fost definite deja.

(5.9) = + − [kN/m2], relaţie în care toate

componentele au fost definite deja.

Dacă am adoptat varianta de înlocuire a suprasarcinii cu o coloană

echivalentă de pământ, termenii qKp şi qKa vor dispărea din calcule.

Pagina 72 of 189
PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR-FUNDAŢII. PARTEA I- Eforturi, Tasări, Epuismente, Sprijiniri.

Se porneşte spre exemplu de la o valoare to egală cu jumătate din

înălţimea z, după care se creşte în etape succesive cu câte 10cm până când se
observă o inflexiune în ecuaţia S. Valoarea la care se găseşte inflexiunea este
cea corectă pentru to. Cu cât pasul de analiză este mai mic cu atât se poate
determina mai exact valoarea lui to, dar având în vedere că adâncimea de
înfingere este de obicei rotunjită la un metru nu se consideră necesară o astfel de
detaliere. Cu toate acestea tehnica de calcul actuală permite un pas mic astfel
încât la limită să se poată obţină o valoare a ecuaţiei S cât mai aproape de zero.
Cu to ales se va calcula pa1 şi pp1, apoi valoarea lui S.

Am preferat scrierea ecuaţiei (5.7) sub o formă mai restrânsă, cu scopul

înţelegerii provenienţei componentelor.

În continuare vom determina momentul maxim ce se dezvoltă în

palplanşă sub acţiunea încărcărilor exterioare la care este supusă.

În aceste sens se va determina adâncimea la care se obţine momentul

maxim şi în care tăietoarea este zero.

Se va stabili valoarea prin soluţionarea ecuaţiei (5.11) pornind şi crescând

valoarea lui zo de la valoarea orientativă din (5.10).

(5.10) = [m], relaţie în care toate componentele au fost

( )
definite iar

zo- cota măsurată de la cota inferioară a săpăturii şi în care valoarea

momentului este maximă iar forţa tăietoare zero, exprimat în [m].

(5.11) = − − + − −
− =

Relaţia de mai sus provine din condiţia ca forţa tăietoare să fie egală cu
zero, adică forţa de presiune P să fie egalată de forţele ce acţionează sub cota de
înfingere).

Pagina 73 of 189
PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR-FUNDAŢII. PARTEA I- Eforturi, Tasări, Epuismente, Sprijiniri.

Momentul maxim se va calcula astfel cu relaţia:

(5.12) = ( + )− , ( − ) [kNm], relaţie în

care singurele necunoscute sunt pp2 şi pa2.

(5.13) = + − [kN/m2], valoarea

împingerii active calculate în punctul zo,

(5.14) = + − [kN/m2], valoarea

rezistenţei pasive calculate în punctul zo.

Dacă am luat în considerare suprasarcina printr-o coloană echivalentă de

teren se va scoate din calcule termenul qKp.

Pentru siguranţă adâncimea se înfingere se va lua egală cu :

(5.15) t = 1,25to [m].

Tot calculul de mai sus este aferent unui metru liniar de sprijinire.

Pagina 74 of 189