<^/or rrfer"t, fes.ql-,. ?

ont{
Nq Sq.*; , hn ll , Jern T
Marile etape istorice ale tehnicilor de picturd mural5;
de la origini la marile culturi ale Asiei

Istoria tehnicilor picturii murale are dublu interes pentru restaurator, c[ci pune Ia dispozilia
acestuia cunoqtiinfe ce faciliteazf, glsirea tehnicilor folosite in oper[ fapt ce usureazd
formularea ipotezelor examenelor de laborator, cAnd Sunt necesare.
Ca sI fie riguroas[, identificarea unei tehnici vechi trebuie suslinutd de convergen{a
examenului tehnologic, studiul de laborator 9i sursele literare.
"Studiul riguros ce este propus urmlreqte marile epoci gi regiunile luate separat. Astfel:
- Preistoria, la inceputul paleoliticului superior, (aprox 30000 ani iHr) ne oferi amprente de
mAini aplicate pe perelii grotelor in pozitiv sau negativ; tehnica folosit5 era introducerea
mfiinii intr-o solutie lichid[ de materie coloratd sau acoperirea cu substan![ gras[ a perelilor
stAncilor pe care era aplicatd apoi amprenta m6inii, dupf, care folosind un tub erau suflate in
jurul ei pigmenli usca{i fini, compugi din ocru rogu apoi cdrbunele negru de lemn.
Pigmenlii paleoliticului erau oxizii naturali de fier;i mangan, hematita, limonitul, negru de
cflrbune gi rar alb de argild. Picturile de la Lascaux par a fi fost ficute prin folosirea de
pigment uscat gi aplicarea acestuia fie prin suflare fie prin tamponare cu tampon de piele.
Durabilitatea picturilor de Ia Lascaux depinde de pdstrarea echilibrului climatic al grotei.
intre mileniul IV gi II iHa la picturile tdrzii din nordul Saharei, in urma analizelor de
laborator, s-a semnalat prezenla unor materii organice rezultate din folosirea laptelui sau a
caseinei ca lianli. Caracteristic picturilor rupestre paleolitice gi a prelungirilor lor din
Africa, Asia gi Europa, este pictura direct pe st6ncd, fdri tencuiald."l
- Abia in neolitic pictura este asociatd cu arhitectura proasplt ap5rutd. Caracteristic
neoliticului este avdntul tehnologiei argilei ce va constitui suportul prin excelenld aI picturii;
pe de altd parte pigmenlii primitivi ai picturii sunt forme de argild.
Picturi de }a inceputul neoliticului, (cca 6000 iHr) pe baza datErii cu Cl-4, au fost
descoperite de James Mellaert, in Anatolia, la Chatal Huyuk, pe suport de cErdmidd crud5,
aplicate direct pe stratul de mil sau argil5 find. Aici pigmenfii folosili sunt huma, hematita,
azuritul gi clrbunele de lemn. Multe picturi de aici au fost repictate prin acoperire cu strat
gros de argild albd peste care au fost executate noile picturi.
in Egipt tehnica neolitic5 e perfeclionatd in marile civilizalii agrare, pentru care ndmolul
fluviilor constituia materia prim5 pentru tencuieli. Deasemenea practica amestecf,rii argilei
cu paie tocate pentru conferirea unei mai mari coeziuni, e atestati de timpuriu in Egipt 9i
Mesopotamia. Encuiala mural5 egipteani aferentd perioadei e de dou[ tipuri: de gips Ei var,
cea de var produc6nd controverse intre specialigti, dupd unii fiind caracteristicE Noului
imperiu, dupl al1ii epocii ptlomeice. Tencuiala era aplicat[ in doul straturi bine netezite, iar
picturile erau sensibile Ia apf,, avdnd baze guma gi gelatina. Aplicarea de cearf, sau verniguri
preparate la cald, alterau de multe ori culoarea iniliaH pAni la falsificare.
"Pigmenfii picturii egiptene erau huma, negrul de fum, albul de var, iar pentru albastru 9i
verde, frite pe baz5 de cupru (albastru egiptean)"2.
"in Mesopotamia mortarele de var apar mult mai deweme ca in Egipt, IAngI Bagdad
descoperindu-se un.cuptor de var din perioada anilor 2500 iHr. Picturile de aici erau

1 Paolo qi Laura Mora, Paul Filippot, Conservarea picturii murale, trad de Dan Pintea, Ed Meridiane, Bucuregti,
1986, p 92
2 Idem p. 96
r

caracteristice perioade erau realizate fie pe direct pe tencuiala de ndmol a zidului (curte 31-,
palatul lui lui Zimrli-Lim, curtea 31); fie pe tencuiala de ndmol gi paie acoperite cu tencuialE
sub$re de ipsos, (sdlile 42,43,46).
Picturi contemporane acestora avem executate pe tencuialS de var, aplicatl pe zidul de
clrlmizi direct, ori deasupra unui strat sublire de argil5, (palatul lui Yarim-Lim). Ca gi in
Egipt, tencuielile au tendinla de a deveni mai grosolane pe m5sura apropierii de epocile
.. ,,4
tarz[."'
^

in timp ce Roma Ei Grecia revolulionau tehnica picturii murale prin utilizarea frescei,
forma tradilional5 caracteristici neoliticului r5mAnea la baza curentului din Iran, India,
Rajahstan, Ceylon, Asia central5, Cirina, Thailanda gi Japonia.
Iranul a avut un loc important in istoria picturii murale gi tehnica acesteia, dar dispari{ia
picturilor din epoca ahmenidE gi sasanidd, las5 un gol in cunogtiingele noastre. Nu avem
conseryat dec6t un fragment la Persepolis, din trezoreria lui Darius, pictat cu ro$u gi bine
lustruit pe o tencuial5 de var qi de pietris. Avem pdstrate in Iran numeroase decoralii murale
din epoca sefevidl (sec. 16-18) in sec 19, sub influen{a europenilor apare pictura in ulei.
Cunoqtiinlele referitoare la tehnicile picturii murale din India au fost redate in rezumat intr-
un studiu de citre O. P. Agrawal, prezentat la Amsterdam in 1969. Astfel tehnicile
tradilionale picturii indiene sunt menlioante in scrierea Visnudharmottara, plasati in sec 4-8,
e.n, aceasta conline indicafii despre prepararea peretilor gi a tencuielilor.
in general formula de baz5 a picturii indiene e caracterizatd de o tencuiali cu dou5 sau mai
multe straturi, ariccio este pe bazi de argild in amestec cu alte vegetale sau cu pdr de
animale, fiecare componenti in cantitdli variabile. Intonaco e format din caolin, gips sau var.
Textele men{ioneaz5 gi adiugarea de adezevi: gime, r5gini, melast, zahEr etc. Texte}e
descriu intotdeauna o forma de tempera pe tencuial5 uscat5 nu una de frescf,.
O forml particularl de fresc5 s-a p5strat totugi in Rajesthan; dar in India cele mai vechi
picturi dateaz5 din sec al II, iHr, inregistrate in picturile din Jogimara, abia in sec al VII-a
este inregistrat5 o pictur5 pe tencuialS de var. Lianlii menlionagi in vechile texte nu au fost
inregistrafi in studiile de laborator, iar pigmengi au fost identificali:vermilon, cinabru, humd
galben5, indigo, malahit, var, cret5, caolin etc.
in Ceylon (SRI Lanka) pictura mural5 e apropiatd de cea a indiei exceptdnd ultima faz5
numiti perioada kandy, Aici se pf,streazd influenla neoliticului iar pictura stAncii se extinde
asupra tencuielii. incet incet varul ajunge sE elimine argila. Privitor la picturS, p6nd ta
influen{ele occidentale , din sec 1-9, ea ar fi fost executatd in uscat cu emulsie de guml gi
ulei sicativ, c6teodatd numai cu gum5.
in perioada Gampola, sec 14, apare folosirea bumbacului in tencuialE gi a magnezitului
hidratat ca intonaco. Perioada kandy se remarcd prin intoarcerea Ia argilSla strat de c61iva
milimetri. Pigmenli caracteristici sunt var alb, ocru ro$u gi galben, p5m6nt verde gi negru de
cdrbune.
in China, India qi Thailanda, odatd cu pltrunderea budismului, sunt introduse gi templele
sipate in stdnc5 cu picturl muralS, despre care avem puline date datoriti degraddrilor.
in America prehispanicS, templele gi piramidele erau u.operite cu picturi, deqi nu s-au
ficut cerceteri temeinice se pare cE tehnica era intrucAtva similart frescei romane.

Data: 24llll20Lg Es.qFf

3 Paolo ;i Laura Mora, Paul Filippot, Conservarea picturii murale, trad de Dan Pintea, Ed Meridiane, Bucure;ti,
1986, p 96