Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pat?
În Romania sunt înregistrati peste 350.000 de bolnavi de cancer din care aproape
4.500 sunt copii. Peste 70% din cazurile de cancer sunt diagnosticate in faze avansate,
incurabile.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ingrijirea paliativa reprezinta ingrijirea activa
si totala a pacientilor a caror boala nu mai raspunde la tratament curativ. Controlul durerii
si al altor simptome, problemele psihologice, sociale si spirituale au importanta majora.
Scopul ingrijirii paliative este asigurarea unei cat mai bune calitati a vietii pentru bolnavi
si pentru familiile acestora.
"Ingrijirea paliativa a fost initial, si nu intamplator, destinata bolnavilor cu cancer in
faze avansate, cancerul fiind una dintre principalele cauze de mortalitate in lume", ne
spune dr. Diana Jianu, medic pediatru in cadrul Centrului de Ingrijiri Paliative Hospice
"Casa Sperantei", Bucuresti. Ingrijirea paliativa a modificat perceptia asupra bolii si a
facut ca lumea medicala sa accepte responsabilitatea de a transforma ultima parte a vietii
pacientului intr-o perioada traita in demnitate si confort.
In Recomandarea 24 din 2003 a Comitetului de Ministri ai statelor membre UE
privind ingrijirea paliativa se arata ca termenul "paliativ" provine din latinescul
"pallium", care inseamna "masca”, "acoperamint". Aceasta etimologie indica de fapt
esenta ingrijrii paliative: mascarea efectelor bolii incurabile, sau asigurarea unui
"acoperamant" pentru cei lasati in frig, atunci cand medicina curativa nu mai poate oferi
vindecare.
Inca de la inceputuri, comunitatile au incercat sa ofere un nivel de ingrijire adecvat si
sprijin bolnavilor si celor in prag de moarte. Totusi, pana la jumatatea acestui secol,
medicina a oferit putin in domeniul managementului durerii si controlului eficient al
simptomelor. Dezvoltarea terapiilor medicamentoase din anii ’50, combinata cu o
intelegere mai ampla a nevoilor psihosociale si spirituale ale pacientilor in pragul mortii,
au pus bazele dezvoltarii serviciilor de ingrijiri paliative. Principiile ingrijirilor paliative
au devenit mai cunoscute si aplicate in a doua jumatate a secolului XX.
Prima unitate hospice moderna de educatie si cercetarea fost cea infiintata in 1967, la
Londra, de Cicely Saunders, formata din asistenta medicala, asistenta sociala si medic
care este considerata si consacrata ca pionier al miscarii hospice moderne.
Recent, o serie de studii au furnizat date despre asemanari si diferente in dezvoltarea
ingrijirilor paliative in Europa.
Polonia si Rusia au cele mai numeroase servicii de ingrijiri paliative. Cateva dintre
republicile foste sovietice au servicii nerecunoscute. In Estul Europei, ingrijirea la
domiciliu este cel mai obisnuit tip de serviciu de ingrijiri paliative, urmat de ingrijirile
paliative in unitati cu paturi. Studiul a identificat cinci asa-numite "centre de referinta"
in patru tari (Romania, Ungaria, Polonia si Rusia). Acestea sunt centre care au avut o
importanta cruciala in dezvoltarea ingrijirilor paliative si care in prezent au rol de
centre de referinta.
Principiile ingrijirii palliative:
OMS a elaborat urmatoarele principii de baza, potrivit carora ingrijirea paliativa:
asigura inlaturarea durerii si a altor simptome;
afirma viata si considera moartea pe ca un proces normal;
nu grabeste si nici nu amana moartea;
integreaza aspectele psiho-sociale si spirituale ale ingrijirii pacientului;
ofera un sistem de sprijin pentru a ajuta pacientul sa duca o viata cat mai
apropiata de cea normala pana la moarte;
ofera un sistem de suport pentru a ajuta familia sa faca fata in timpul bolii
pacientului si dupa decesul acestuia;
se bazeaza pe o abordare de echipa pentru a se putea adresa tuturor nevoilor
pacientului si familiei, inclusiv prin servicii de "bereavement" (suport in
perioada de doliu), daca este cazul;
imbunatateste calitatea vietii si poate influenta pozitiv evolutia bolii;
este aplicabila in stadii timpurii ale bolii, in corelatie cu o serie de alte
terapii menite sa prelungeasca viata, cum ar fi chimioterapia, radioterapia, si
include investigatii necesare unei mai bune intelegeri si abordari ale
complicatiilor clinice.
Cine poate beneficia de ingrijiri paliative?
Intr-un document recent elaborat de National Consensus Group, pacientii eligibili pentru
ingrijire paliativa sunt:
copii sau adulti cu boli sau leziuni congenitale care duc la dependenta de tratamente de
sustinere a vietii sau ingrijire de lunga durata pentru realizarea activitatii cotidiene
uzuale;
persoane de orice varsta cu boala acuta severa si care ameninta viata (traumatisme severe,
leucemie acuta, accident vascular), unde vindecarea este un scop realist, dar unde boala in
sine sau tratamentele asociate aduc cu sine o suferinta semnificativa;
persoane care traiesc cu boli cronice progresive (boala vasculara periferica, cancer,
insuficienta renala sau hepatica, AVC cu deficit functional sever, boala cardiaca sau
pulmonara avansata, fragilitate data de varsta avansata, dezordini neurodegenerative si
dementa);
pacienti cu boala terminala;
persoane care traiesc cu boli cronice si care limiteaza viata, rezultate in urma unor
accidente sau traumatisme severe.