Sunteți pe pagina 1din 5

TEHNICA INTERVIULUI

Interviul ocupă un loc foarte important in operatiunea de recrutare de


personal şi este nevoie de o pregatire asiduă şi o bună organizare pentru a
reuşi sa trecem şi acest examen in drumul nostru spre postul de muncă vizat.
Sa ne imaginam că recrutarea de personal se face pe mai multe nivele:
• Intr-o prima fază scris, la distantă, corespondenţă: CV, Scrisori de
intenţie şi/sau motivaţie, Cerere de angajare, etc.
• In a doua fază verbal, se realizeaza contactul propriu-zis intre
aplicant şi recrutator: Interviul.

Interviul este, in aceasta lupta pentru ocuparea unui loc de muncă,


runda finală şi este asemănătoare cu “ultima sută de metri” dintr-o cursă.
Este un nivel în care aplicantul poate să recupereze mult, să il convinga pe
angajator chiar dacă CV-ul şi scrisorile trimise înainte nu sunt prea reuşite şi
i-au conferit un dezavantaj. Etapele acestei runde finale sunt:

1. Pregătirea pentru interviu


2. Interviul propriu-zis
3. Perioada de după interviu

In general aplicantii acordă putin timp primei etape şi de cele mai


multe ori cea de dupa interviu nu există pentru ei. Omiterea acestor aspecte
nu este benefică obţinerii postului solicitat pierznâdu-se multe oportunităti
de a-l convinge pe angajator de bunele noastre intenţii şi de motivaţiile
noastre.

1.PREGĂTIREA PENTRU INTERVIU

Trebuie să ne pregătim temeinic pentru interviu pentru că odata ajuns


faţă în faţă cu examinatorul să ne fie mult mai usor să-l convingem că suntem
o persoană informată, cu tact şi potrivită pentru acel post, persoana de care
firma are nevoie. Odată ce am fost selectati pentru un interviu nu e nici o
indoială că am depăşit unul din obstacolele aflate în calea obţinerii acelui post
de muncă. In continuare trebuie să ne concentram pe următorul obiectiv:
acela de a ne prezenta la interviu şi de a ni se oferi postul. Sa nu uitam că
toti ceilalţi candidaţi vor avea şi ei acelaşi obiectiv şi că obţinerea postului
respectiv impune un efort mai mare şi mai multă seriozitate.
a)Invitatia la interviu- se poate face scris sau prin telefon. Atmosfera
devine mai prietenoasă dacă ne putem adresa persoanelor pe nume şi dacă le
cunoastem funcţia. De asemenea ar fi indicat să scriem o scurta scrisoare
către firmă ca să multumim pentru cea trimisă de ei şi să confirmam
participarea la interviu în ziua şi la ora stabilită. Acestă dovadă de politeţe
arată că suntem o persoană bine organizată şi politicoasă care îşi găseşte
timp pentru a răspunde personal în perioada în care caută un loc de muncă.
b) Cercetări înaintea interviului – informatii despre firma(cu ce se
ocupa firma, gama de produse, sediul central, cat de mare este, numarul
angajatilor, reputatia, planuri de viitor si probleme actuale).
c)Studierea intrebărilor probabile
Trebuie să abordam problma din perspectiva examinatorilor, dacă am fi in
locul lor ce intrebari am pune.Trebuie să ne gandim cu atentiela domeniile din
care nise vor pune întrebări. Examinaţi cu atenţie toate informatiile de care
dispuneţi şi întocmiţi o lista cu întrebări pe care le-aţi fi pus unui candidat
care ar dori postul respectiv.
d)Pregatirea de întrebări pentru interviu
Notaţi-vă două sau trei întrebări despre firmă şi activitatea ei la care nu aţi
găsit răspuns până acum deoarece la un moment dat, pe la sfârşitul
interviului, este ceva obisnuit ca aplicantului să i se acorde timp pentru a
pune intrebări. Puneţi întrebările care vă interesează, dar nu întrebati doar
despre salariu şi concedii. Candidaţii care se concentreaza asupra acestor
aspecte par lacomi şi interesaţi doar de aceste aspecte. Întrebaţi ceva
despre firmă, unde veţi lucra dacă veţi obţine postul, dacă exista posibilităţi
de perfecţionare etc.

2. INTERVIUL PROPRIU-ZIS

a) Structua interviului
Interviurile respectă în general un anumit model stabilit, mai ales atunci când
examinatorii sunt pregătiţi şi competenţi:
◘ Candidatul intră în încăpere
◘ Prezentările
◘ Amabilităţi introductive
◘ Oferirea de informaţii
◘ Verificarea elementelor concrete
◘ Evaluarea capacităţilor
◘ Evaluarea personalităţii
◘ Evaluarea motivaţiei
◘ Candidatul pune întrebări
◘ Candidatul este informat despre următoarea etapă a procesului de selectie
şi despre data anunţării rezultatului
◘ Încheierea interviului, candidatul părăseşte încăperea.

3) PERIOADA DE DUPĂ INTERVIU

După ce aţi terminat interviul există tentaţia de a uita tot ce s-a


întâmplat în tot acel timp, la fel cum încercăm să ne ştergem din minte
evenimentele neplăcute. Este indicat ca după interviu, când aveţi timp, să vă
aşezaţi la masă şi să treceţi în revista rezultatele, notaţi ce aţi făcut bine şi
ce nu. Păstraţi acea listă şi în viitor consultaţi-o şi aveţi grijă să invăţaţi din
greşeli şi să nu le mai repetaţi la viitoarele interviuri.
Interviul s-a incheiat, dar rolul tău nu. După ce interviul s-a terminat,
candidatul nu trebuie sa creadă că de acum situaţia nu mai depinde de el. Să
suni in fiecare zi poate fi deranjant dar un de telefon imediat după interviu,
arată că persoana chiar vrea acea slujbă.

Tehnica interviului mai reprezinta o tehnica proprie relatiilor publice.


Cel care formuleaza intrebarile poate fi reprezentantul
departamentului de relatii publice, reprezentarea biroului depusa dintr-o
intreprindere sau reprezentarea unei campanii de relatii publice, dupa cum
poate fi si o persoana fizica autorizata.
Intrebarile trebuie aiba bine fixata tematica, si sa urmareasca o
strategie prefigurata pentru a ajunge astfel la informatia pe care o vizeaza,
la un grad de detaliere cu care agentul de relatii publice se poate considera
satisfacut.intrebarile cele mai interesante pot fi lansate prin formulari
simple care sa nu trezeasca suspiciunea interlocutorului, si care sa il
determine la raspunsuri sincere, pertinente. Este bine ca interviul sa fie bine
pregatit inainte de intalnirea agentului cu persoana ce trebuie intervievata.
Astfel, interviul capata o logica, o coerenta. Agentul de relatii publice
trebuie sa se concentreze asupra continutului intrebarii, adica intrebarea sa
aiba o motivatie, un loc in opinia generala a agentului despre faptul cercetat.
In formularea intrebarii, trebuie sa se respecte logica si regulile
gramaticale. Agentul trebuie sa tina seama de modul cum sunt rostite
intrebarile, astfel incat acestea sa nu conduca la inhibarea interlocutorului,
altfel spus intrebarile sa nu aiba o atitudine politieneasca vizibila cu ton si
insinuarile pe care le implica. Agentul de relatii publice trebuie sa aiba fata
de interlocutor o activitate normala, incurajatoare pentru a-i stimula
acestuia apetitul vorbirii.
Din ce in ce mai multe companii utilizeaza instrumente noi de evaluare in timp
interviului pentru ocuparea unui post vacant, instrumente care sa contureze
cat mai clar si rapid personalitatea si structura profesionala a candidatului.
Unul dintre instrumentele ce isi face loc in acest moment pe piata de resurse
umane romaneasca pentru selectarea angajatilor potriviti este analiza
grafologica. Pe scurt, felul in care scriem arata personalitatea fiecaruia
dintre noi. La interviu de regula mergem pregatiti pentru orice intrebare-
capcana, suntem cu temele facute si avem tendinta sa exageram in
incercarea de a face o impresie cat mai buna. Nu reusim insa decat sa
modificam, o impresie falsa de multe ori, din dorinta de a fi asa cum credem
ca si-ar dori angajatorul. Recrutorii, desi persoane experimentate si cu ochiul
format, sunt totusi supusi erorii umane si s-ar putea sa fie pacaliti de
aceasta masca a candidatului la interviu.
Analiza grafologica reuseste sa stabileasca in mod obiectiv, dincolo de
discutiile specifice subiective din timpul interviului, trasaturi ale
personalitatii noastre. De exemplu, daca evaluarea din timpul interviului ar
putea sa indice o personalitate introvertita, analiza grafologica poate sa
demonstreze contrariul, identificind in acelasi timp si "masca" purtata de
candidat la interviu. Analiza grafologica poate sa descrie in parametri exacti
felul de a fi al unei persoane, la fel cum si postura, gestica, mimica si alte
"indicii" pot face.

Trasaturile de personalitate ce pot fi identificate in urma analizei


grafologice cuprind de la stari emotionale simple, precum fericirea sau
tristetea, la lucruri intime, cum sunt sensibilitatea sau frustrarea sexuala.
Analiza grafologica este unul dintre cele mai bune teste de personalitate
intalnite pe piata. Un bun analist grafolog poate depista la o prima vedere
aproximativ 100 de trasaturi de personalitate. Daca la asta adauga si
experienta, expertul grafolog poate identifica chiar si 400 de trasaturi de
personalitate. Pentru un angajator este insa suficienta o "lista scurta" cu 15
trasaturi.
Rata de succes a unei asemenea analize este intre intre 70% si 95%. Uneori
merge pana aproape de 100%, pe minimum 50 de trasaturi de personalitate.
Analiza grafologica nu minte, pentru ca scrisul nu minte. Cel care se poate
insela este analistul.

Analiza grafologica nu poate indica sexul sau varsta persoanei. Nu poti afla
daca este dreptace, stangace sau ambidextra si nici daca a scris cu mana sau
cu piciorul! De asemenea, nu se pot observa cultura, credintele, valorile si
regulile. O analiza grafologica iti indica numai trasaturile de personalitate.

Un recrutor cand citeste un CV ar trebui sa fie atent, de exemplu, la modul


in care este facuta litera "t". Daca linia orizontala este asezata foarte sus,
atunci persoana respectiva are o incredere de sine foarte mare. Cei care
scriu litera "m" ascutit sunt buni analisti, strategi. Persoanele care fac bucle
largi la literele "y", "g" si "j" au un nivel ridicat de imaginatie, sunt creative.
Totodata, o bucla la litera "d", in linia verticala, indica sensibilitate la critici,
dar si o buna comunicare, o putere de empatie mare. Un "o" cu multe bucle te
descalifica, pentru ca indica o persoana mincinoasa. De asemenea, persoanele
care isi intaresc semnatura printr-o linie au capacitatea de a conduce.
Sincer, nu cred in eficienta acestei metode atunci cand vine vorba de
alegerea unui nou angajat. Sinceritatea candidatului din timpul interviului nu
garanteaza performantele sale viitoare. In plus, multi isi cosmetizeaza putin
CV-ul pentru a crea o impresie mai buna.
Cu siguranta etica profesionala si profilul moral al unei persoane sunt valori
importante care nu trebuie ignorate, insa in timpul unui interviu de recrutare
este necesara o analiza profunda a mai multor calitati, de unde rezulta ca
utilitatea acestei metode cu detectoare este absolut limitata si limitativa.