Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iasi

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Disciplina: Marketing Internațional

Temă proiect: Raport de țară: Afganistan

Coordonator: Drd. Prof. Univ. Andronic Giulia

Student: Afrăsînei Dorinela Claudia (AISI, an 2 sem.1)

*An universitar: 2019-2020 *

1
 CUPRINS

I) PREZENTAREA ȚĂRII ...........................................................................................................3

II) SISTEMUL ECONOMIC GENERAL AL ȚĂRII ..................................................................5
A. Situația generală a economiei ...............................................................................................5
B. Sănătatea climatului de afaceri ............................................................................................11
III) STANDARDUL GENERAL DE VIAȚĂ .............................................................................12
A. Niveluri ale veniturilor .......................................................................................................12
B. Deținerea de locuințe și bunuri de folosință îndelungată ....................................................13
IV) ANALIZA ȚĂRII ..................................................................................................................14
A. Structura pieței la nivelul comercianților cu amănuntul .....................................................14
B. Canale de distribuție folosite în mod
curent ........................................................................16
C. Funcții și activități de marketing
realizate ...........................................................................17
D. Modele şi comportamente de
cumpărare ............................................................................18
E. Infrastructura de
marketing .................................................................................................19
F. Geografia şi climatul. Impactul lor asupra comportamentului de cumpărare ......................21
G. Legi şi reglementări guvernamentale cu impact direct asupra activităţii de
marketing.......22
H. Cultura şi influenţa sa asupra practicilor de afaceri şi a modelelor de
cumpărare ..............23
V) CONCLUZII ...........................................................................................................................24
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................25

2
 AFGANISTAN
I) PREZENTAREA ȚĂRII:

Fig. nr 1: Harta Afganistanului

3
 Afganistanul (‫ )افغانسسستان‬este o țară din Asia centrală și are capitala la Kabul. Se
învecinează cu Iranul la vest, Pakistanul la sud și la
est, Turkmenistanul, Uzbekistanul și Tadjikistanul la nord, și cu China în estul extrem. Aici sunt
cea mai mare parte din Munții Hindukush. Este una dintre cele mai sărace țări ale lumii.
Tipul de stat: Republica Islamică
Președinte: Ashraf Ghani (din 2014)
Suprafață: 652.860 km²
Populatia totala: 37.172.386 locuitori
Populatie urbana: 25,5%
Densitate: 57 locuitori / km²
Speranța de viață în ani: Bărbați: 62,7 și Femei: 65,7
Rata de activitate: 52,6%
Religie: Musulmani suniti 80%, musulmani chiiti 19%, altii 1%.
Rata de alfabetizare: 28,0%

Proveniența numelui
Afganistan înseamnă „țara afganilor” și s-a întemeiat la începutul secolului 19. Englezii
au introdus primii denumirea țara afgană, transformându-se mai târziu în Afganistan, denumire
preluată și de afgani. Cuvântul afgan nu se înțelege în sensul de cetățean al Afganistanului, ci se
referă în deosebi la poporul paștunilor (fiind denumiți afgani numai în Persia și India).
Numele Afganistan a fost folosit pentru prima oară în 1801 în tratatul de pace dintre
Anglia și Persia referitor la regiunile în care trăiau paștunii. O denumire foarte veche a regiunii
unde astăzi se află Afganistan este Kabulistan.
Scurt istoric:
În antichitate și evul mediu, teritoriul Afganistanului a fost stăpânit succesiv de perși,
greci, parți, sasanizi, arabi, mongoli, etc. Constituit în 1747 sub conducerea lui Ahmad Șah
Durrani, statul afgan a fost supus de Marea Britanie în urma a două războaie (1839-1842 și 1878-
1880). După cel de-al treilea război anglo-afgan (mai-iunie 1919), Marea Britanie a
recunoscut independența Afganistanului, proclamată la 28 februarie 1919. În perioda 1919-1929
au fost înfăptuite o serie de reforme din inițiativa emirului Amanullah. În timpul celui de-al
doilea război mondial, Afganistan își menține neutralitatea declarată în 1939.
La 17 iulie 1973 regele Muhammad Zahir Șah (1933-1973) este înlăturat,
monarhia este abolită, iar Afganistanul se proclamă republică, cu numele de Republica
Democratică Afganistan. La 27 aprilie 1978, în urma unei lovituri de stat, puterea este preluată
de Partidul Democratic al Poporului (comuniștii), divizat în două facțiuni aflate în conflict. În
ultimele zile ale anului 1979, U.R.S.S. invadează Afganistanul; președintele Hafizullah Amin
este ucis, iar puterea este încredințată lui Babrak Karmal. Invazia declanșează un lung și
sângeros război civil (1979-1990), în cursul căruia aproape șase milioane de afgani s-au refugiat
în Pakistan și Iran. La 4 mai 1986, Babrak Karmal este înlăturat, puterea fiind preluată de
Mohammad Najibullah; guvernul sovietic, apreciind ca o greșeală invazia, semnează cu S.U.A.
la 14 aprilie 1988 un acord, mediat de O.N.U., privind retragerea trupelor sovietice din
Afganistan, operațiune încheiată la 15 februarie 1989. Forțele mujahedinilor alcătuiesc un guvern
în exil (23 februarie 1989), care continuă lupta. Najibullah încearcă o serie de tratative cu rebelii,
dar ele eșuează, ceea ce duce la continuarea războiului civil.
În urma presiunilor interne și externe președintele
Mohammad Najibullah a demisionat (16 aprilie 1992), punându-se astfel capăt regimului
comunist din Afganistan. Cele mai mari grupări rivale ale rezistenței (Hezb-i-Islami condusă de
Gulbuddin Hekmatyar și Jamiat-i-Islami condusă de Ahmed Shah Massud) au hotărât (24 aprilie
1992) crearea unui consiliu interimar pentru guvernarea țării până la alegerile legislative.
Neînțelegerile dintre cele două grupări s-au amplificat, provocând numeroase victime și
distrugeri materiale.

II) SISTEMUL ECONOMIC GENERAL AL ȚĂRII

II) A. Situația generală a economiei

Moneda nationala: Afghani (AFN)

Rata de schimb la 13 ianuarie 2020:
1 AFN = 0.0129 USD, 1 USD = 77.3004 AFN
1 AFN = 0.0116 EUR, 1 EUR = 86.0156 AFN
Tip de economie: Țară în tranziție, o economie cu venituri mici, care depinde în mare măsură de
agricultură și care beneficiază considerabil de ajutorul internațional
PIB (miliarde USD) : 18.73
PIB pe cap de locuitor (USD) : 510
PIB pe sectoare: Agricultură : 23%; Industrie : 21,1%; Servicii : 55,9% (datele exclud
producția de opiu, 2016)
Datoria brută a guvernului general (% din PIB) : 7.7
Rata de inflație (%) : 2.6
Forța de muncă : 8.478 milioane
Ocuparea forței de muncă pe sectoare (% din totalul locurilor de muncă): Agricultură
(44,3), Industrie (18,1), Servicii (37,6)
 PIB pe sectoare
Agricultură

Industrie

23; 23.00%
Servicii

55.9; 55.90%
21.1; 21.10%

Grafic nr. 1: PIB pe sectoare ( prelucrare proprie in baza datelor)

După cum se poate observa, Serviciile reprezintă mai bine de jumătate din PIB ( cu un
procent de 55,9 %), urmate de Agricultură (23%) și Industrie (21%) care aduc un aport similar în
economia țării .

Agricultura a fost în mod tradițional o forță motrice a economiei afgane. Înainte de

stăpânirea talibanilor și pe parcursul a zeci de ani de conflict, Afganistanul nu a fost capabil să
producă suficientă hrană pentru propria populație, dar a exportat și multe produse agricole,
precum migdale, rodii, fistic, stafide și caise. Cu toate acestea, agricultura este acum pe cale de
redresare, în principal prin ajutorul internațional, și continuă să fie principala sursă de venit
pentru multe gospodării. In agricultură se angajează 44,3% din forța de muncă .

Industria este încă în mare parte în stadiu incipient, și depinde de producția la scară mică
(în principal textilă), dar și de producția minieră și de energie. Industria este singurul sector care
angajează cu precădere femei (65% din totalul lucrărilor din industria prelucrătoare sunt femei)
care constituie doar 21% din forța de muncă totală. Industria reprezintă 21% din PIB și
angajează 8% din forța de muncă masculină și 24% din forța de muncă feminină.

În ciuda extinderii serviciilor din ultimii ani, sectorul, în ansamblu, angajează 37,6% din
forța de muncă totală și reprezintă aproape 56% din PIB. Serviciile comunitare, sociale și
personale ocupă o pondere considerabilă din sectorul terțiar, urmat de comerțul integral și cu
amănuntul. Serviciile de finanțare, asigurări, imobiliare și de afaceri sunt aproape inexistente și
angajează 1% din forța de muncă. Este important de menționat că statisticile oficiale nu iau în
 considerare activitățile ilicite, cum ar fi cultura macului, traficul de opiu și heroină, precum și
contrabanda transfrontalieră, care se raportează la o pondere semnificativă a economiei.

Principali 2017 2018 2019 2020 (e) 2021 (e)

indicatori
PIB (miliarde 20.24 19.63 18.73 18.86 20.00
USD)
PIB (prețuri 2.7 2.7 3.0 3.5 4
constante,
modificare
anuală%)
PIB pe cap de 570 545 513 510 533
locuitor (USD)
Datoria brută a 7.5 6.9 7.5 7.7 7.7
guvernului
general (în%
din PIB)
Rata de 5 0.6 2.6 4.5 4.7
inflație (%)
Cont 0.96 1,79 0,38 0,03 -0.02
curent (miliard
e USD)
Cont curent (în 4.7 9.1 2.0 0.2 -0.1
% din PIB)

Tabel nr 1: Evolutia indicatorilor in perioada 2017-2019 si estimari pentru 2020-2021

Sursa: FMI - Baza de date de perspectivă economică mondială, 2019

Inflația în perioada 2017-2019, cu perspective pe 2020-2021

 Rata inflației
6
5
4
3
2
1
0
2017 2018 2019 2020 (e) 2021 (e)
Rata inflației

Grafic nr 2. Rata inflației in perioada 2017-2019 și perspective pentru 2020-2021 (prelucrare

proprie in baza datelor)
Inflația a scăzut în 2018, inflația medie a perioadei atingând doar 0,6 %. În ciuda
condițiilor de secetă, inflația prețurilor la produsele alimentare a rămas negativă în cea mai mare
parte a anului 2018, datorită scăderii puternice a prețurilor la cereale regionale și a creșterii
importurilor alimentare. Prețurile produselor nealimentare au crescut cu 1,8 % față de anul
precedent.
Din februarie 2019, inflația principală a prețurilor de consum s-a accelerat constant,
ajungând la 3,6 % în aprilie 2019, prețurile la produsele alimentare crescând cu 5,1%.
Se preconizează o creștere a ratei inflației în următorii doi ani.

Comerțul Exterior al Afganistanului

Afganistanul este al 150-lea exportator în lume.
În 2018, Afganistanul a exportat 0,9 miliarde USD și a importat 7,4 miliarde USD,
rezultând un sold comercial negativ de 6,5 miliarde dolari.
Exporturile de top ale Afganistanului sunt: strugurii (143 milioane dolari), rășini de
insecte (102 milioane dolari), fructe tropicale (101 milioane dolari), brichete de cărbune (59,7
mil. USD) și alte nuci (58,4 mil. USD).
Importurile sale cele mai importante sunt făina de grâu (419 mil. USD), vehiculele
blindate (331 mil. USD), petrolul rafinat (258 mil. USD), zahărul brut (248 mil. USD) și
camioanele de livrare (189 mil. USD).
 Principalele țări partenere:

Ta
bel nr 2 : Principalii parteneri de comerț exterior ( prelucrare proprie în baza datelor obținute)

Investițiile Străine Directe (ISD) în Afganistan

După ce au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani în 2013 (39,6 milioane USD),
fluxurile de investiții străine directe au crescut substanțial, ajungând la 163 milioane USD în
2015. Această cifră este încă scăzută în comparație cu nivelurile de intrări pe care le-a primit țara
între 2004 și 2007 (cu o valoare maximă totală de 271 milioane USD în 2005).
O pondere semnificativă a ISD a fost legată de intervenția forțelor armate NATO și de
proiectele de dezvoltare asociate.

Evoluția ISD în perioada 2016-2018

Investițiile străine directe 2016 2017 2018
Fluxul intern de investiții 94 53 139
străine directe (milioane USD)
Stoc ISD (milioane USD) 1376 1430 1569
Numărul de investiții 0 1 2
Greenfield ***
Intrate ISD (în% din GFCF 2.8 n /A n /A
****)
Stoc ISD (în% din PIB) 7.2 n /A n /A
 Tabel nr. 3: Investițiile străine directe în perioada 2016-2018
Sursa: UNCTAD, 2019
Față de 2017, când intrările au scăzut la 53 de milioane USD, fluxurile de investiții
străine directe au crescut la 139 milioane USD în 2018. ( Raportul de investiții mondiale 2019 al
UNCTAD ).
Conform celor mai recente date furnizate de UNCTAD, stocul ISD - cu 1,5 miliarde USD
- a reprezentat 8,0% din PIB-ul țării în 2018.

Fiscalitate – 2019

 Taxa pe valoarea adăugată: 10% (până în 2021)

 Impozitul pe profit: 20%
Sursa: Ministerul Finanțelor (Bugetul Național)
Actualizări importante ale informațiilor privind impozitarea
Afganistanul se angajează să introducă politici și să aducă îmbunătățiri administrative
care să crească veniturile interne. Acordul OMC ( Organizația Mondială a Comerțului) impune
guvernului să elimine impozitele fixe pe importuri și să pună în aplicare taxa pe valoarea
adăugată (TVA) înainte de 1 ianuarie 2021.
Se estimează că o rată de TVA de 10% va produce un procent de 1,9% suplimentar din
PIB.
Impozite comerciale
Tipul impozitului Rata și baza de impozitare
Impozitul pe profit 20% impozit pe profit conform articolului 4 din legea privind impozitul pe venit în
Afganistan
Impozit pe - Câștigurile de capital sunt tratate ca și incluse în venituri impozabile la o rată de
castiguri de capital 20%
- Fondul comercial este de asemenea impozabil sub impozitul pe câștigurile de
capital
Impozitul pe TVA va înlocui impozitul pe chitanța de afaceri percepută pentru anumite articole
primirea afacerilor și servicii (cum ar fi serviciile hoteliere și de restaurant). În prezent, nu există o
reglementare completă separată pentru TVA. Guvernul intenționează să perceapă
TVA pentru diverse servicii și bunuri până în ianuarie 2021.

În prezent, diferite categorii de mărfuri au diferite rate de impozitare aplicabile

pentru primirea afacerilor, de exemplu:
- Automobile și piesele de schimb: 4% sau 7%
 - Agenții de turism: 4%
- Venituri de la evenimente de divertisment public, expoziții și asistență: 4%
- Vânzare de mărfuri și servicii: 4%
Impozitul pe venit / 20% din venituri după ce au permis anumite cheltuieli deductibile
profit pe sucursală
Reținerea ratelor 20% din venituri din dividende / redevențe / dobânzi
de impozitare
Tabel nr 4: Impozite comerciale
Surse: Ministerul Finanțelor ( Republica Islamică Afganistan , Departamentul de venituri din
Afganistan)

II) B. Sănătatea climatului de afaceri

Perspectiva de creștere pe termen scurt este supusă unor riscuri semnificative .
Violența continuă și instabilitatea politică ar putea impiedica și mai mult investițiile și
creșterea economică.
Întreruperile legate de alegeri privind colectarea veniturilor și disciplina cheltuielilor ar
putea submina managementul fiscal și încrederea.
Pe de altă parte, negocierile de pace în curs de desfășurare pot debloca investiții . Acestea
ar aduce o creștere substanțială dacă vor conduce la o îmbunătățire cuprinzătoare și susținută a
securității.
Fără o reformă accelerată și o situație îmbunătățită de securitate, creșterea este probabil
să rămână lentă, cu progrese limitate doar la reducerea sărăciei de la nivelurile foarte
înalte. Reformele sunt necesare imediat pentru a îmbunătăți încrederea generală a investițiilor și
pentru a mobiliza potențialul economic existent, în special în agricultură și industria extractivă.
Riscul economic pe termen lung al Afganistanului este printre cele mai ridicate din lume,
dar puțin mai mic decât alte state extrem de afectate, cum ar fi Sudanul de Sud, Yemenul și Siria.
Riscul ridicat reflectă un grad ridicat de volatilitate în creșterea economică și alți indicatori
economici cheie, inflație ridicată și șomaj, deficite fiscale și conturi curente foarte largi (atunci
când asistența externă este eliminată), precum și sisteme financiare slabe.
Riscul Operațional: Afganistanul continuă să se confrunte cu provocări considerabile în
reconstruirea economiei sale după perioade lungi de conflict, iar contractele pe care le-a semnat
cu China continentală vor contribui într-un fel la sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii țării.
Cu toate acestea, perspectivele slabe de securitate prezintă riscuri pentru implicarea străină în
țară.
 III- STANDARDUL GENERAL DE VIAŢĂ

Puțini afgani au acces la angajări productive sau remunerative. 25% din forța de muncă
sunt șomeri, iar 80 % din ocuparea forței de muncă este vulnerabilă și nesigură, cuprinzând o
forță de muncă pe cont propriu, o muncă zilieră sau o muncă neplătită.
Aproape trei sferturi din populație sunt sub vârsta de 30 de ani și aproximativ 25 % au
între 15 și 30 de ani. Acești tineri, în număr de aproximativ 8 milioane, intră pe piața muncii cu
un nivel scăzut de educație și puține oportunități de angajare. Ca urmare naturală a situației
inoportune de securitate și a resurselor limitate de dezvoltare, crearea de locuri de muncă nu a
reușit să țină pasul cu creșterea populației, iar locurile de muncă bune sunt puține și departe de
orașul de reședință. Ratele de participare la forța de muncă ale femeilor tinere afgane sunt
deosebit de mici datorită ratelor mai mari de inactivitate și șomaj.

A) Niveluri ale veniturilor

Salariile din Afganistan variază între 10.623 AFN (aprox. 137 $) pe lună (salariu minim)
până la 347.531 AFN ( aprox. 4495 $) pe lună (salariu maxim).
Salariul mediu este de 75 343 AFN ( 974 $) pe lună. 25% din populație câștigă sub
38.685 AFN, în timp ce 25% câștigă mai mult de 194.522 AFN.
 347 531
AFN
75 343
AFN

10 623
AFN

Grafic nr 3 : Valorea salariilor minim, mediu și maxim ( prelucrare proprie în baza datelor)

B) Deținerea de locuințe și bunuri de folosință îndelungată

În timpul celor două decenii și jumătate de conflict din Afganistan, aproape șase milioane
de oameni au fost nevoiți să fugă ca refugiați în Pakistan , Republica Islamică Iran și alte țări.
Mulți dintre cei care s-au întors și-au găsit locuințele rău deteriorate de război sau de cutremure
repetate și pământurile în proprietatea altora - însușite în mod legal sub guvernele succesive sau
prin metode ilegale.
Cele mai multe orașe din Afganistan se confruntă acum cu deficiențe acute de locuințe, cu
o populație care trăiește în condiții inumane.
În așezările informale din Kabul, două treimi din case sunt ocupate de mai mult de
o familie și aproape 9 din 10 familii locuiesc în doar una sau două camere.

Pentru a atenua deficitul sever de locuințe vor fi necesare acțiuni concertate de către
guvern, sectorul privat, donatori și părțile interesate.
Banca Mondială estimează că doar la Kabul vor fi necesare investiții de 2,44
miliarde USD pentru reabilitare și construcții noi. Eforturile pentru dezvoltarea sectorului
locuințelor trebuie să se concentreze pe mai multe provocări: soluționarea problemelor legale de
proprietatea asupra terenurilor, deținerea și transferul; crearea unui cadru legal și a infrastructurii
necesare pentru piața locuințelor; lărgirea accesului la finanțare și dezvoltarea pieței ipotecare; și
extinderea împrumuturilor pentru microfinanțare pentru acoperirea locuințelor pentru grupurile
cu venituri mici.
Nesiguranța titlului de proprietate:
Lipsa unui regim juridic și de reglementare adecvat a împiedicat băncile comerciale și,
într-o măsură mai mică, instituțiile de microfinanțare să intre pe piața finanțărilor pentru
locuințe. Executarea necorespunzătoare a legilor și a punctelor slabe structurale de pe piața
locuințelor au făcut din finanțarea locuințelor o propunere prea riscantă. Printre motivele pentru
care băncile comerciale invită să rămână în afara pieței de locuințe se numără incapacitatea de a
stabili un titlu clar asupra proprietății, costul ridicat al înregistrării creditului și lipsa legilor de
tranzacție sau de închidere.
Stabilirea unui titlu clar asupra terenurilor este o problemă majoră în Afganistan . Nu
există o lege coerentă de înregistrare a terenurilor. În Kabul, aproximativ 70% dintre rezidenți
locuiesc pe proprietăți care nu au fost înregistrate în mod oficial.

Pentru a ajuta oamenii să intre în regimul oficial de atribuire a terenurilor, Curtea

Supremă a redus numărul de măsuri necesare pentru înregistrarea proprietății de la peste 30 la
doar 4 sau 5. Acest lucru a redus atât timpul necesar, cât și oportunitățile pentru corupție. În plus,
guvernul s-a angajat să scadă costurile de înregistrare de la 10 la sută din valoarea proprietății la
2 %.
Acces la titlu pentru femei : Obținerea titlului de proprietate este deosebit de dificilă pentru
femeile din Afganistan . Un procent foarte mic de femei dețin un titlu de proprietate în zonele
urbane, iar un număr și mai redus în mediul rural. În schimb, femeile trebuie să se bazeze pe o
rudă de sex masculin pentru a deține titlul de proprietatea lor.

IV - ANALIZA ȚĂRII

Fig. nr. 2; Sursa: https://it.semrush.com/blog/sentiment-analysis-social-listening/

A) Structura pieței la nivelul comercianților cu amănuntul

Tehnicile tradiționale de vânzare domină încă sectorul de vânzare cu amănuntul.
Pentru a înțelege modul în care funcționează piețele din Afganistan este crucial să se
examineze factorii care afectează alegerile oamenilor de a investi în afaceri, precum și jucătorii
de pe piață.
Există un număr mare de jucători implicați pe piețele afgane. Aceasta este o caracteristică
care poate fi observată în orașele afgane, unde bazarele se compun dintr-un număr mare de
oameni implicați în activitatea economică.
Figura nr. 3 ilustrează rețeaua complicată care operează în mod specific în sectorul
combustibilului.

Fig nr 3 :Schema jucătorilor economici de pe piața afgană din sectorul combustibililor

Sursa: Going to Market:Trade and Traders in Six Afghan Sectors, Anna Paterson, June 2006
Cu toate acestea, mulți jucători de pe piață din Afganistan fac marje neglijabile și sunt
prinși la un nivel de activitate micro. Alte zone marginalizate, includ agricultura și
ambarcațiunile, producătorii care au acces limitat la piețe și sunt prinși în relații cu Orientul
Mijlociu, nu întotdeuna avantajoase.
S-ar putea spune că acest lucru este tipic piețelor pentru mărfuri agricole unde
producătorii sunt deținători mici din țările în curs de dezvoltare,și chiar a piețelor de mărfuri
agricole în țările dezvoltate, unde producătorii primesc adesea o fracțiune din vânzarea cu
amănuntul a unui produs. Totuși, acestea relațiile pot să nu ajute la dezvoltarea de piețe în mod
”pro-sărac” - care necesită jucători săraci și marginalizați pentru a culege beneficiile creșterii.
Mai mult decât atât,dezavantajele cu care se confruntă producătorii afgani
sunt înrăutățite de o serie de alți factori,cum ar fi lipsa de informații despre alternative pe piețe
pentru bunurile lor.
Totodată, alti factori negativi sunt și legăturile personale, încrederea oferită uneori prea
ușor care îi blochează în relații cu anumiți comercianți și le creează datorii.
B) Canale de distribuție folosite în mod curent

Fig nr 4, Sursa: https://www.cleanpng.com/png-distribution-management-industry-fedex-strategy-ga-2304140/

Canalele de distribuție nu sunt bine dezvoltate în Afganistan.

Cea mai mare parte a comerțului se limitează la magazinele mici, la piețe și la
tranzacționarea informală pe marginea drumului.
Unele centre de distribuție majore pot fi găsite în Kabul, Herat, Mazar-e-Sharif, Jalalabad
și Kandahar. Multe bunuri comerciale destinate Afganistanului sunt livrate prin porturi în
Karachi, sau Port Qasim în Pakistan, mutate pe uscat pe calea ferată sau camion, și intră în țară
prin Torkham (provincia Nangarhar) sau Chaman (provincia Kandahar).
În plus, o cantitate semnificativă din importurile Afganistanului trec prin Hairatan, al
treilea port ca mărime al țării, în nordul Afganistanului.
O legătură feroviară de 75 km, de la Uzbekistan la Marzar-e-Sharif, a fost finalizată la
jumătatea anului 2011, dar nu există o rețea feroviară internă în Afganistan.
În prezent, mărfurile sunt distribuite în Afganistan cu camionul. Un alt traseu maritim
major este prin Iran, prin Bandar-i-Abbas, care intră în Afganistan la granița cu provincia Herat.
Deși un număr tot mai mare de companii de transport aerian își oferă serviciile, acest
sector este încă nedezvoltat și rămâne scump.
Distribuția formală și distribuția modernă nu sunt bine dezvoltate în
Afganistan. Principalele canale internaționale de distribuție nu sunt încă stabilite în țară, în
principal din cauza preocupărilor de securitate.
Canalele de operare, în special în Kabul, sunt:
- A-one
- Chelsea Supermarket
- Finest Superstore
- Spinneys Canalele

Comerțul online – foarte slab dezvoltat

Accesul la internet : Afganistanul are o populație de 37 mil. locuitori, dintre care doar 2,2
milioane au acces la internet (o rată de pătrundere de doar 6,8%). Deși țara a înregistrat o
creștere constantă a penetrării în bandă largă mobilă în ultimii cinci ani, piața afgană este încă
într-un stadiu incipient de dezvoltare, iar pătrunderea internetului rămâne relativ scăzută în
comparație cu alte țări din Asia. Cele mai populare motoare de căutare web din Afganistan sunt
Google (96,3%), Bing și Yahoo (1,8% și, respectiv, 1,2%).

Piața comerțului electronic

Piața comerțului electronic din Afganistan este încă într-un stadiu infantil. Acest lucru se
datorează mai multor factori: în primul rând, infrastructura IT slabă a țării, lipsa metodelor sigure
de plată online și, de asemenea, tradiția culturală conform căreia afganii preferă să cumpere de la
magazinele din apropiere cu care sunt familiarizați.
Timpurile lungi de livrare împiedică, de asemenea, comerțul cu amănuntul online (în
special în capitala Kabul). În prezent, marea majoritate a plăților se efectuează în numerar la
livrare, deși guvernul intenționează să implementeze „Sistemele de plăți din Afganistan (APS)”,
un comutator de plată la nivel național, care este o poartă pentru toate plățile online locale și
internaționale.
Unele dintre principalele magazine online locale sunt: Amtaa, Afghan Bazar, Azad
Bazar, afom.af, JVBazar.com și zarinas.com.

C) Funcții și activități de marketing realizate:

Funcțiile și activitățile de marketing se împart în 4 categorii:
1) investiția pieței, a necesităților de consum
2) conectarea dinamică a întreprinderii la mediul economico-social
3) satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum
4) maximizarea eficienței economice (a profitului )

Afacerile de dimensiuni reduse din Afganistan sunt adesea folosite ca „strategie” pentru
populațiile sărace și vulnerabile. De obicei, aceste afeceri se bazează pe cumpărarea și vânzarea
sau revânzarea unei cantități mici de bunuri.
Acest fenomen a fost observat în cele două piețe de import; în combustibil și piețele
farmaceutice sunt mulți vânzători stradali.
În sectorul carburanților, de obicei, comercianții stradali vând conserve din plastic de 10
sau 20 de litri și tobe metalice de motorină. Unii au magazine mici sau chioșcuri pe marginea
drumului, în timp ce alții pur și simplu vând dintr-un car. Cei cu magazinele proprii sau chioșcuri
vând adesea canistre cu gaz.
Vânzătorii stradali își cumpără motorina de la stațiile de pompare sau uneori de la
angrosiști și chiar direct de la contrabandiști. Comercianții de stradali oferă clienților
comoditatea de a cumpăra de la un comerciant local, mai degrabă decât vizitarea unei stații de
pompare care poate implica mai mult timp, dar și o deplasare.
Cei care au deținut chioșcuri proprii în Herat au raportat că afacerile lor au
fost afectate de construcția stațiilor de alimentare, dintre care multe s-au deschis doar în ultimii
ani. In orice caz,vânzătorii stradali rămân o parte vizibilă în această piață în
toate orașele.
De asemenea, medicamentele sunt de obicei disponibile pe stradă, vândute de vânzătorii
care se adună pe piețele stradale aglomerate și oferă o varietate de produse farmaceutice.
Mulți dintre acești vânzători sunt copii. Vânzătorii au raportat că ar putea face până la
300 de afgani (4 USD) pe zi, prin vânzarea de medicamente pe stradă.
Un articol din 2004 înregistrează unele reacții negative experimentate de clienți după
cumpărarea de medicamente de la vânzătorii de pe stradă și, de asemenea confirmă faptul că
mulți astfel de furnizori sunt foarte tineri.

D) Modele și comportamente de cumpărare

Există un număr foarte mare de produse ieftine pakistaneze și chineze pe piață,ceea ce

îngreunează producătorii afgani.
Cu toate acestea, dificultatea logistică de importare într-o zonă închisă și impactul
inflației favorizează consumul produselor locale.
Piața vehiculelor din Afganistan favorizează modele ieftine, și uneori foarte
vechi.Mașinile japoneze domină, dintre care majoritatea sunt ”Toyota”, iar cel mai frecvent
vehiculul este modelul ”Corolla”.
Toyota Corolla este, de asemenea, una dintre cele mai binevândute mașini în toată lumea.
Mașinile japoneze second-hand sunt accesibile, iar piesele de schimb pentru aceste vehicule sunt
ușor de găsit.
De asemenea, vehiculele sunt mai ieftine în Herat decât în Kabul. Mulți oamenii
călătoresc în Herat pentru a-și cumpăra vehiculele.
Piața farmaceutică conține un număr semnificativ de produse ieftine. Cele mai scumpe
medicamente provin din Europa. Cele mai ieftine medicamente sunt cele indiene și chineze.

E) Infrastructura de marketing
1- Sisteme de transport
ORGANIZAREA TRANSPORTULUI DE MĂRFURI
Aeroporturi: Aeroportul Internațional Kabul
Aeroportul Internațional Herat
Aeroportul Internațional Kandahar
Aeroportul Internațional Mazar-e-Sharif
Organizații de transport aerian: Autoritatea aviației civile din Afganistan
Organizații de transport rutier : Ministerul Transporturilor
Organizații de transport feroviar : Autoritatea feroviară din Afganistan

Noua cale ferată Hairatan către Mazar-e-Sharif a început să funcționeze în august 2011.
Căile ferate își propun să crească comerțul dintre Afganistan și Uzbekistan, reducerea costurilor
de transport și crearea oportunităților de muncă.
Compania aeriană națională din Afganistan, Ariana, operează rutele interne și
internaționale, inclusiv zboruri către New Delhi, Islamabad, Dubai, Moscova, Istanbul, Frankfurt
și Teheran.

2- Medii de reclamă
Principalele agenții de publicitate
 Zarin
 KaPul Group
 FKH Media
 Mediamark
 Delight
3- Instituții financiare
Sistemul financiar al Afganistanului este format din bănci și instituții financiare nebancare.
Pe lângă bănci, există dealeri FX, furnizori de servicii financiare, instituții de monedă electronică
și servicii financiare și companii de schimb valutar care fac parte din instituții financiare
nebancare.
Bănci: Există 12 bănci care operează în Afganistan formate din 3 bănci de stat, 7 bănci private
și 2 sucursale ale băncilor străine.

Instituții Financiare Autorizate

Fig nr 4 : Sigiliul ”Da Afghanistan Bank”

Banca Da Afganistan ( Pashto : ‫ ; د افغانستان بانک‬Dari : ‫ ) بانک مرکزی افغانستان‬este banca
centrală a Afganistanului . Acesta reglementează toate operațiunile bancare și de gestionare a
banilor din Afganistan. În prezent, banca are 47 de sucursale în toată țara, dintre care cinci sunt
situate în Kabul , unde se află și sediul. Khalil Sediq este actualul său guvernator, începând cu 13
iulie 2015.
Da Afghanistan Bank (DAB) este o bancă integrală a Afganistanului, care a fost înființată
în 1939.
Sarcinile de bază ale DAB sunt:
Formulează, adoptă și execută politica monetară din Afganistan.
Dețineți și gestionați rezervele valutare oficiale din Afganistan.
Tipărește și emite bancnote și monede afgane.
Acționează ca bancher și consilier și ca agent fiscal al statului.
 Licențierea, reglementarea și supravegherea băncilor, dealerilor valutari, furnizorilor de
servicii banesti, operatorilor de sisteme de plată, furnizorilor de servicii de valori
mobiliare, operatorilor de sisteme de transfer de valori mobiliare.
Stabilirea, menținerea și promovarea sistemelor solide și eficiente pentru plăți, pentru
transferurile de valori mobiliare emise de stat sau DAB și pentru compensarea și
decontarea tranzacțiilor de plată și a tranzacțiilor cu astfel de valori mobiliare

F) Geografia şi climatul şi impactul lor asupra comportamentului de cumpărare şi al

consumului
Afganistanul este o țară fără ieșire la mare și este situată în Asia Centrală. 75% din
suprafață este acoperită cu munți colțuroși, care se centralizează în Munții Hindu Kush, al doilea
lanț muntos ca mărime din lume. Multe vârfuri depășesc 6100 m înălțime. Cea mai mare parte a
restului țării conține câmpii aride, care flanchează miezul muntos în nord, vest și sud. Podișul
sud-vestic este în mare parte pustiu, nelocuit, majoritatea populației concentrându-se în văile
fertile din jurul orașelor Ghiuri, Bamian și Jalalabad.
În ciuda dezavantajelor și a costurilor de transport crescute datorate geografiei, poziția
geografică a Afganistanului ar putea fi transformată într-un avantaj economic, având în vedere
infrastructura îmbunătățită și cooperarea regională. Afganistanul are în prezent o pondere mică
din comerțul regional total, iar comerțul non-opiu reprezintă doar aproximativ șase procente din
economia afgană în prezent.
Afganistan are o climă continentală, secetoasă, cu patru anotimpuri distincte.
Temperaturile variază puternic în funcție de anotimp și de regiune. Iernile aduc zăpadă,
iar verile sunt calde și secetoase. Toamna este moderată. Cantitatea medie de
precipitații este de aproximativ 340 mm pe an și scade în principal primăvara.
Clima țării este potrivită pentru cultivarea culturilor horticole .
Afganistanul este originea geografică a multor culturi precum stafidele,rodiile, fisticul și
migdalele. Există aproximativ 1 milion de ferme înAfganistan și peste 2.000 angrosiști pentru
produse horticole.

G) Legi şi reglementări guvernamentale cu impact direct asupra activităţii de

marketing
Politici comerciale
Afganistanul s-a alăturat Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) în iulie 2016 ca al
164-lea membru, după aproape 12 ani de negociere a termenilor de aderare. De asemenea, a
acceptat oficial noul Acord al OMC privind facilitarea comerțului. Afganistanul a fost a noua țară
cel mai puțin dezvoltată care a aderat la OMC de la înființarea organizației în 1995.

Legea vamală din 2005 autorizează guvernul să interzică sau să restricționeze importurile
anumitor mărfuri. În conformitate cu această lege, Afganistanul interzice în prezent importul de
băuturi alcoolice, carne de porc și produse de porc vii, semințe de bumbac și narcotice.

În iulie 2010, Afganistanul a introdus taxe de export la deșeuri și deșeuri, ratele aplicate
variind între 5% și 40%.

În februarie 2010, Afganistanul a introdus o taxă de redevență asupra exporturilor de

minerale (Legea mineralelor), care reglementează extracția mineralelor din țară pentru export.
Stabilește o taxă de redevență de 15% pe valoarea facturii comerciale a tuturor mineralelor, cu
excepția lapis lazuli. În ceea ce privește lapisul, acesta stabilește o taxă de redevență de 15%, în
funcție de gradul valorii estimate a pietrei.

În februarie 2010, guvernul Afganistanului a introdus taxe de export la anumite resurse

naturale. Taxele variază de la 2,5% la 40%, în funcție de produs.

Afganistanul are o rată tarifară medie de 7%, a treia cea mai mică (din opt țări) din
regiunea Asiei de Sud, ceea ce reflectă, potrivit oficialilor, intenția guvernului de a stabili o
economie deschisă pe piață.

Comerțul cu Afganistan este complicat și greoi. Raportul „Ease of Doing Business” din
2018 al Băncii Mondiale se situează pe Afganistan 175 din 190 de țări din indicele de
tranzacționare transfrontalieră. Comunicările de bază și asistența pentru procesele automate sunt
reținute de aprovizionarea electrică nesigură în punctele de trecere majore și la frontiera lungă și
poroasă. Comercianții se confruntă cu proceduri neclare la frontiere, cu obligații extra-legale și
obstacole birocratice. Coordonarea este foarte scăzută între autoritățile vamale și alte
autorități guvernamentale. Sunt în derulare eforturile de reformă vamală pentru a stabili taxe și
proceduri standardizate pentru mărfurile importate, precum și proceduri simplificate pentru
exporturi, împreună cu un cadru format din personal profesional.
Surse: OMC - Revizuirea politicilor comerciale, Fitch Solutions

Standarde pentru mărfurile importate

 Problema standardizării este abordată de către Autoritatea Națională de Standardizare a
Afganistanului (ANSA), în cadrul Ministerului Comerțului.

Standarde pentru producători

Standardele sunt, de asemenea, de o importanță vitală pentru producătorii și exportatorii
afgani, în special pentru a avea acces la piețele care cer un nivel ridicat de calitate.
Pe piața de covoare, înființarea și aplicarea standardelor de calitate prin etichetare și
certificare ar putea consolida marca tradițională afgană. O astfel de etichetare ar putea sprijini
utilizarea unor materii prime de calitate (cum ar fi filetul manual, lână, qaraqol ) și dezvoltarea
de modele tradiționale.

H) Cultura şi influenţa sa asupra practicilor de afaceri şi a modelelor de cumpărare

Titlul funciar a fost complicat de mai multe regimuri juridice în vigoare: dreptul obișnuit
(rawaj), dreptul civil (Qanoon madani), dreptul religios (Shar'ia) și dreptul statutar sau național
de stat. În plus, schimbările frecvente de regim au dus la mai mult de 60 de legi funciare diferite
și modificări ale legii de stat. Drept urmare, proprietatea poate fi deținută în mod legal în mai
multe moduri diferite, inclusiv printr-un document obișnuit certificat de shura locală sau jga.
În timp ce shurasul și jirgasul nu sunt recunoscute oficial de sistemul judiciar, acestea
oferă adesea cea mai eficientă cale de a încheia o tranzacție sau de a rezolva un litigiu.

VI) CONCLUZIE

În pofida îmbunătățirilor speranței de viață, veniturilor și alfabetizării, începând cu 2001,

Afganistanul a devenit extrem de sărac, depinzând foarte mult de ajutorul extern.
O mare parte din populație continuă să sufere de lipsa de locuințe, apă curată,
electricitate, îngrijiri medicale și locuri de muncă.
Corupția, insecuritatea, guvernanța slabă, lipsa infrastructurii și dificultatea guvernului
afgan în extinderea statului de drept în toate părțile țării reprezintă provocări pentru creșterea
economică viitoare. Nivelul de trai al Afganistanului este printre cele mai scăzute din lume.
Din 2014, economia a avut cel mai mult de suferit, în mare parte, din cauza retragerii a
aproape 100.000 de militari străini care au realizat în mod artificial creșterea economică a țării
din anii precedenți.
Puncte tari
Nivelul scăzut al concurenței creează oportunități pentru investitori și exportatori străini
de a aduce produse noi cu marje de profit potențial bune. Având poziția geografică strategică care
leagă Asia Centrală de Asia de Sud și duce către Europa, Afganistanul ar putea servi drept poartă
pentru investitorii care doresc să intre pe piața regională. Companiile locale sunt adaptabile,
antreprenoriale și au dat dovadă de rezistență la declinul economic și incertitudinile politice.
Țara are o clasă mijlocie în creștere și 70% din populație are sub 25 de ani. Există, de asemenea,
un potențial semnificativ de explorare în minerale și în petrol și gaze. Companiile străine
beneficiază de o taxă de 0% la importul mașinilor și de o taxă de 1% la importul de materii
prime.
Puncte slabe
Contextul de securitate este precar, întrucât atacurile teroriste și răpirea străinilor rămân
predominante. În timp ce noul guvern se angajează să îmbunătățească climatul de afaceri și
încrederea investitorilor, țara are un scor foarte scăzut la Indicele Doing Business al Băncii
Mondiale, din cauza birocrației greoaie și a infrastructurii slabe. Sistemul juridic nu este suficient
de dezvoltat pentru a gestiona probleme comerciale complexe, iar autoritățile locale nu au
suficientă experiență în gestionarea proiectelor și în relațiile cu companiile occidentale. Corupția
continuă să fie o problemă majoră, întrucât țara este foarte slab clasată pe indicele de percepție a
corupției al Transparency International.
In concluzie, având în vedere cele enunțate mai sus, consider că intrarea pe piața din
Afganistan nu este oportună, mai ales în contextul socio-politc actual.

BIBLIOGRAFIE:
1. Anna Paterson, ”Going to Market: Trade and Traders in Six Afghan Sectors”, 2006.
2. ”Economy Profile Afghanistan”, World Bank Group ( Doing Business 2020).
3. World Bank. 2005. Afghanistan – State Building, Sustaining Growth, and Reducing Poverty.
Washington: World Bank..
4. Minoia G. , ”Understanding rural markets in Afghanistan”, 2017.
5. Dima. A, ”Afganistan - situaţia actuală de securitate”,
6. Congressional Research Service , ”Afghanistan: Background and U.S. Policy In Brief”,
2019
7. *** , ”Global country report on afghanistan” .Disponibil la
file:///C:/Users/dorinela/Downloads/622E-Going-to-Market-SP.pdf.
8. Morgenthau. H - Politica între naţiuni. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace, Iaşi
9. Editura Polirom,2007.
10. Pipes, D- Militant Islam Reaches America, Editura WW Norton; 2002.
11. Pop. V - Afganistan, ţara conflictelor fără sfârşit, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre
“Nicolae Bălcescu”, 2014.