Comentariu la Sfaturile lui Ka-Gemni din

Gândirea Egipteană Antică în Texte,

Constantin Danie, Editura Științifică , 1974,
București
Munteanu Mihai, Master, Anul II, Instituții
și Ideologii ale Puterii în Europa

I. Introducere

Structura lucrăriile mele va fi un comentariu pe fiecare

paragraf în parte, iar la final voi face un ultim comentariu
împreună cu concluziile mele asupra textului.
Din păcate s-a păstrat din acest text doar sfârșitutul. Este
considerat unul din cele mai vechi texte păstrate de pe perioada
Imperiul Vechi de pe perioada dinastiei a III-a sau a IV. Dovezi
avem legat de acest lucru. Este menționat regele Huni, la
sfârșitului textului pe care îl studiem. El a fost ultimul rege al
dinastiei a III-a. Odată cu venirea la putere a fiului său Senefru,
începe dinastia a IV ( circa 2723 Î.Hr.). Acest text pare să fi fost
scris de Ka-Gemni. El a fost vizirul regelui Senefru, pentru fii și
descendenții acestuia sau și pentru elevii care l-au urma,
respectiv oamenii pe care i-a inițiai în problemele administrării
pământurilor.

II. Comentariu asupra textului Sfaturile lui Ka-Gemni

"Omul smerit propăşeşte şi cel ce lucrează în chip cinstit

este lăudat. Încăperea cea mai lăuntrică este deschisă pentru
omul tăcerii. Larg este scaunul omului cu luare-aminte la
vorbele sale , dar cuţitul este bine ascuţit pentru acela care îşi
croieşte drum cu silnicie; el nu poate merge înainte decît în
vremea cuvenită."
Primul paragraf oferă imagini despre moralitatea ideală.
"Omul smerit propășește și cel care lucrează în chip cinstit este
lăudat" se referă la faptul că cei care sunt umili și cei care
lucrează vor ajunge departe să fie lăudați. Din aceasta se poate
deduce că autorul se referă la un sistem de meritocrație.
Încăperea pentru omul tăcerii oferă o viziune că pentru cei care
există ordine interioră există întodeauna un spațiu. Ultima frază
din acest paragraf cum că pentru cei care își amintesc de vorbele
întelepte se găsește un loc, iar cei violenți pot înainte doar când
sunt ordonați.
"Dacă şezi laolaltă cu lume adunată, să nu pofteşti şi să
ceri de mîncare, chiar dacă ai nevoie (de hrană); nu-ţi trebuie
decît o clipă spre a-ţi înfrîna dorinţa inimii şi este ruşinos să fii
lacom. Puţină apă în podul palmei este îndeajuns să stingă setea
şi o gură de pepene întăreşte (slăbiciunea) inimii (înfometate).
Un lucru de folos ţine loc de ceea ce este bun şi cîte puţin
înlocuieşte ce este mult."
Acest paragraf putem să deducem că este mai mult o lecție
de stăpânire către cei destinatarii originali ai textului. Este o
lecție de stăpânire a lăcomiei și de autocontrol. Să se limitize la
ceea ce pot să facă cu puțin.
"Dacă şezi alături de un om mîncăcios începe să mănînci
atunci cînd el a sfîrşit, dacă stai lîngă un beţiv primeşte de la el
ceva băutură şi inima sa va fi mulţumită . Nu te mînia împotriva
mîncării (ce ţi se oferă) în prezenţa unui om lacom; primeşte ce
îţi oferă el şi nu refuza nimic, socotind că refuzul tău ar fi
politicos."
Ca precedentul, prima jumătate a acestui fragment ne
transmite un mesaj de abținere, dar și de bună comportare alături
de diferite tipuri de oameni. Exemplul ce mai evident este atunci
când se referă la omul lacom, deoarece chiar dacă instinctele
spun că este politic să refuzi, trebuie să faci împotriva
instinctelor, deși știind că el îți va oferi puțin, trebuie să accepți
și ceea ce ți se oferă.
"Dacă un om nu este într-o tovărăşie bună, nici o cuvîntare
nu are influenţă asupra lui. El e acru la faţă înaintea celui plin
de veselie care este binevoitor cu el. El este pricină de întristare
pentru mama şi pentru prietenii săi. Toţi oamenii ii spun: „Fă-
ne cunoscut numele tău! Eşti tăcut şi (nu glă- suieşti; cu gura ta
cînd ţi se adresează o vorbă!" "
Contextul acestui fragment ne oferă o imagine a unui om
care nu este într-o situație buna. Un om care este tăcut și mânios
asupra tuturor cu care are contact. Un om care refuză să se
introducă și care nu vorbește nici măcar când îi este adresată
direct o vorbă.
"Nu fi lăudăros cu puterea ta în mijlocul ostaşilor tineri! Ia
seama să nu pricinuieşti vrajbă; nimeni nu ştie (dinainte) ce se
poate întîmpla şi ce va face zeul cînd dă o osîndă."
Aici se poate observa o lecție de stăpânire a laudei. A nu fi
lăudaros în mijlocul soldaților tineri poate însemna că oricare
dintre ei poate fi mai puternic decât tine(personajul la care se
referă) , acest lucru fiind întărit și de menționarea zeului care
poate da osîndă, referindu-se chiar la faptul că se poate muri.
 "Vizirul a pus să fie chemaţi fiii şi fiicele sale cînd a sfîr- şit
scrierile sale cu privire la căile oamenilor şi la firea celor pe
care i-a întîlnit. Şi el le-a grăit lor: „La tot ce se află scris în
cartea aceasta, voi să-i daţi ascultare ca şi cum le-aş fi grăit eu
vouă". Apoi ei s-au întins pe pîntecele lor.
Ei au citit acestea, aşa cum era scris în carte şi s-au aflat
mai fericiţi în inima lor decît toţi cei ce se găseau în întreaga
ţară (a Egiptului). Ei au stat în picioare şi s-au aşezat jos
conform acestor (sfaturi)."
În aceste două paragrafe din text se face referință directă la
vizir în care își cheamă fiii și fiicele și le menționează lucrarea
sa spunându-le să facă exact cum scrie în carte, considerând de
parcă ar fi direct spuse de el. Ei se conformă acestor spuse ,
aducându-le bucurie sufletească, găsind mai multă bucurie în
sfaturile regăsite în carte decât oriunde ar fi găsit în țara
Egiptului.
"Măria Sa Regele Egiptului de Sus şi de Jos, Huni, a ajuns
la limanul vieţii sale şi Măria Sa Regele Egiptului de Sus şi de
Jos, Senefru, a fost înălţat ca rege binefăcător peste întreaga
ţară. Atunci Ka-Gemni a fost făcut guvernator al cetăţii de
scaun (a Egiptului) şi vizir."
Sunt pomeniți în acest ultim fragment cei doua faraoni ai
Egiptului, Huni și Senefru. Este pomenit Huni la finalul vieții
sale și cum succesorul său Senefru urcă pe tron. Este menționat
și Ka-Gemni cum este făcut guvernator al capitalei Egiptului și
vizir. În acest fragment se regăsesc o marturie directă a
evenimentelor din istoria Egiptului. Se confirmă de aici dreptul
ereditar de succesiune la tron.

II.1 Comentariu asupra întregului text și concluzii

La începutul textului se oferă o laudă asupra persoanei

smerite, dar nu din punct de vedere religios , ci din punct de
vedere moral. Omul nu trebuie să se mândreasca în fața
oamenilor și nu trebuie să se opună ordinelor care le primește ,
ci sa fie obidient și ascultător.
Omul tăcerii menționat în text nu este om de conotație
religioasă ci este cel care nu protestează asupra ordinelor primite
ci este cel care le execută fără să ofere replici la ceea ce i se
ordonă să facă.
Ka-Gemni oferă și sfaturi pentru maniere la masă dar în
același timp oferă și sfaturi asupra opririi lăcomiei. Se poate
avea acest lucru în genere la civilizația egipteană. Cel mai bun
exemplu este cum sunt reprezentați faraonii în diferite sculpturi ,
statuete, etc. Ei sunt reprezentați cu talie îngustă șî subțiri, fiind
un om de oprire al lăcomiei, un model moral.
 Ce ne este dat din acest text de sfaturi , nu oferă o viziune
religioasă. Preoții egipteni în unele manuscrise erau considerați
că pot vedea și cunosc viitorul. Aici este menționat doar o
singura dată termenul de zeu, cimentând natura morală mai mult
decât cea religioasă a textelor. El oferă o serie de sfaturi și
atitudini pentru a trăi în societate. Fraza „cuţitul este bine
ascuţit", din primul fragment , poate fi considerat și o analogie
asupra societății din acel timp. O societate de rău augur și doar
cu un "cuțit" poți fi sigur că poti supraviețui prin ea.
Ca o concluzie , Sfaturile lui Ka-Gemni , sunt sfaturi de
ordin moral , nu de ordin religios, care deși sunt referință la o
civilizație și societate de mult apusă ele pot fi aplicate chiar și în
zilele noastre.