MĂSURI DE P.S.I.

 SPECIFICE LA
DEPOZITAREA AZOTATULUI DE AMONIU

Azotatul   de   amoniu   este   o   substanţă   comburantă   care   nu   arde   dar   întreţine

arderea. Prin descompunere azotatul de amoniu pune în libertate oxigen, determinând
aprinderea substanţelor combustibile sau a pulberilor metalice la contactul cu acestea.
În anumite condiţii de spaţii închise azotatul de amoniu degajă prin descompunere
un volum mare de gaze provocând explozie.
Dintre materialele interzise a se amesteca cu azotatul de amoniu se menţionează:
materiale   organice   ca   de   exemplu:   uleiurile   minerale   sau   vegetale,   grăsimi   animale,
cărbune, materiale combustibile, solvenţi, bumbac, fibre vegetale, zahăr, naftalină, lemn
precum şi anorganice, ca: pulberi metalice, sulf, acizi, sodă caustică, gaze lichefiate etc.
Din acest motiv la manipularea, depozitarea şi transportul azotatului de amoniu,
sub orice formă şi sortiment, trebuie luate măsuri de siguranţă, conform prescripţiilor
prevăzute în regulamentul de funcţionare al fiecărui depozit şi în spiritul prezentului
normativ.
Prezentele   măsuri   specifice   tratează   numai   depozitarea   azotatului   de   amoniu
granulat   îngrăşământ   şi   nu   se   tratează   depozitarea   azotatului   de   amoniu   tehnic
cristalizat folosit la fabricarea explozivilor minieri.
Instrucţiunile   pentru   depozitele   de   azotat   de   amoniu   îngrăşământ   agricol   este
obligatoriu pentru proiectarea depozitelor şi conţine prevederi de proiectare şi amplasare
a   acestora,   atât   în   ceea   ce   priveşte   depozitele   interioare   cât   şi   cele   exterioare
platformelor industriale.
Depozitarea azotatului de amoniu ­ îngrăşământ agricol ­ ambalat în saci de mase
plastice sau de hârtie, introduşi sau nu  în interiorul  unui  sac textil, se poate face  în
magazii închise, în condiţiile reglementate de Ordinul MICh nr. 1862/1977.
Studiile   şi   proiectele   de   construcţii   şi   instalaţii   pentru   aceste   depozite   se   vor
executa conform prevederilor Ordinului MICh nr. 1862/1977.
Prezetul Ordin se referă la sorturile de azotat de amoniu care se fabrică în ţara
noastră, acestea fiind prezentate în tabelul 1.
TABEL 1
CONŢINUT Sorturi de nitrocalcar şi azotat de amoniu îngrăşământ
­ Conţinut în azot (100%) 20,5%­26 26,1%­28% 28,1%­33,5% 33,6%­34,5%
­Conţinut în azotat de 20,5%­74,5% 74,5%­80% 80%­96,0% 96%­98,5%
amoniu
­ Adaos de materiale 41,5%­25,4% 25,5%­20% 20%­4% 4%­1,5%
inerte şi umiditate

Din punct de vedere al conţinutului de azot, sortimentul cuprins între 20,5% N şi
28% N inclusiv se denumeşte “Nitrocalcar”.
Sorturile cu un conţinut în azot mai mare de 28% N sunt denumite  în general
“Azotat de amoniu îngrăşământ”, la care în mod obişnuit se precizează şi conţinutul în
azot, corespunzător sortului fabricat. Se precizează că limita procentuală de azot indicată
arată sortul din care face parte produsul. Conţinutul în azot al fiecărui sort poate varia
în limitele admise de normativele de calitate.
Toate sorturile de nitrocalcar şi de azotat de amoniu îngrăşământ sunt fabricate
sub formă granulată.
S.C.”TERRA INTERNATIONAL”S.R.L.
 2
Prezentul normativ are în vedere că sortimentele indicate în tabelul nr.1, în afară
de cele în vrac , se ambalează în saci de hârtie din mai multe foi, în saci de polietilenă,
sau alte mase plastice, în ambalaje mixte ( hârtie+masă plastică), în ambalaje metalice
speciale (butoaie sau containere)  , până  la  un conţinut   care  să  nu depăşească 50  kg.
Pentru ambalajele metalice sau containere speciale. Produsul ambalat sau depozitat  în
vrac nu trebuie să depăşească 500C.
Depozitarea azotatului de amoniu îngrăşământ pentru toate sorturile indicate în
tabelul   1   ,   se   va   face   în   general   în   clădiri   (magazii)   închise   ,   atât   pentru   produsele
ambalate, cât şi pentru cele în vrac , în cantităţi admise a fi depozitate pentru fiecare
sortiment în parte, corespunzător datelor din tabelele 2a şi 2b,
În mod excepţional, atunci când magaziile de depozitare sunt pline, se admite ca
azotatul de amoniu îngrăşământ cu un conţinut sub 28% azot, ambalat în saci de mase
plastice, să fie depozitat şi în aer liber , pe platforme speciale de beton destinate acestui
scop, ferite de însorire şi ploaie, prin acoperire cu prelate de culori deschise şi în cel mult
5 stive a 500 tone fiecare. Aceste depozite în aer liber nu vor fi amplasate lângă surse de
căldură şi pe cât posibil vor fi cât mai îndepărtate de alte obiecte (minimum 60 mm).
Prin depozit de azotat de amoniu se înţelege un ansamblu de obiecte ( magazii sau
platforme) amenajate într­o zonă restrânsă al cărui număr este determinat de cantităţile
admise a se depozita pentru fiecare sortiment şi de necesităţile platformei industriale.
Din   punct   de   vedere   al   amplasării   depozitelor   şi   al   cantităţilor   admise   a   se
depozita, depozitele se împart în două categorii:
a) Depozite de fabricaţie legate de fluxul tehnologic, care sunt amplasate în
interiorul platformei industriale.
b) Depozite de tranzit, situate în afara platformelor industriale.
Depozitul de fabricaţie interior platformei industriale poate fi constituit din mai
multe magazii diferite, construite în condiţiile din prezentul normativ.Fiecare magazie
este rezervată depozitării unui singur sortiment, cu respectarea prevederilor din tabelul
2a cu privire la cantităţi şi la modul de depozitare a acestora.
Prin depozit de tranzit exterior platformelor industriale se înţelege una sau mai
multe   magazii,   clădiri   supraterane   şi   diferite   construcţii   anexe,   amplasate   pe   un
teritoriu comun, izolat de alte obiective. Fiecare magazie este rezervată depozitării unui
singur sortiment cu respectarea cantităţilor şi distribuţiei arătate în tabelul 2b.
Depozitul de fabricaţie interior poate fi comasat cu secţia de ambalare, în vederea
asigurării   mecanizării   transportului,   prevăzându­se   la   estacade   obloane   sau   uşi   cu
închidere automată.
Prin compartiment al unei magazii se înţelege un spaţiu limitat, separat de altul
prin ziduri de 37,5 cm zidărie de cărămidă sau o grosime echivalentă din beton armat.
În cadrul unui compartiment se pot depozita una sau mai multe stive, în funcţie
de sort şi de felul depozitării (saci sau vrac­vezi tabelul 2a şi 2b.)
Stiva este cantitatea maximă de produs ce se depozitează într­o singură grămadă,
indiferent de sort, ambalaj şi necesităţi de depozitare (tabelele 2a şi 2b).
Cantităţile admise a se depozita pentru fiecare sort în parte sunt cele arătate în
tabelele 2a şi 2b.

Depozit de fabricaţie (interior platformelor industriale)        TABEL 2.A

Nr. Sortiment de azotat de Cantitatea admisă a fi Felul depozitării şi
crt. amoniu îngrăşământ depozitată (tone) şi numărul cantităţile maxime din
maxim de magazii din compartimente şi stive
depozit
1 2 3 4

1 Până la 26% azot inclusiv
2 De la 26% azot până la 28%
azot inclusiv
3 De la 28% azot până la
33,5%  inclusiv
4 De la 33,5% azot şi până la
34,5% azot inclusiv
3
max. 10.000 în 2 magazii a În vrac , în stive a 1.000
5.000 tone tone
max. 20.000 în 4 magazii a În saci , în compartimente
5.000 tone de 2.5oo tone şi în stive de
1.250 tone 
max. 5.000 în 4 magazii a În vrac , în stive a 1.250
2.500 tone tone
max. 15000 în 3 magazii a În saci , în compartimente
5.000 tone de 2.5oo tone şi în stive de
1.250 tone 
6000 în 2 magazii a 1.500 În saci , în compartimente
tone de 1.5oo tone şi în stive de
750 tone
1.500 în magazie a 1.500 În saci , în compartimente a
tone 1.5oo tone şi în stive de 250
tone

Depozit de tranzit (exterior platformelor) TABEL 2.B

Nr. Sortiment de azotat de
crt. amoniu îngrăşământ
1 2
1 Până la 26% azot inclusiv
2 De la 26% azot până la 28%
azot inclusiv
3 De la 28% azot până la
33,5%  inclusiv
4 De la 33,5% azot şi până la
34,5% azot inclusiv
Cantitatea admisă a fi Felul depozitării şi
depozitată (tone) şi numărul cantităţile maxime din
maxim de magazii din compartimente şi stive
depozit
3 4
max. 30.000 tone Numai în saci în
(6 x 5.000) compartimente a 2.500 tone
şi stive a 1.250 tone 
max. 20.000 tone Numai în saci în
(4 x 5.000) compartimente a 2.500 tone
şi stive a 1.250 tone 
max. 9.000 tone Numai în saci în
(3 x 3.000) compartimente a 1.500 tone
şi stive a 750 tone 
max. 6.000 tone Numai în saci în
(2 x 3.000) compartimente a 1.500 tone
şi stive a 250 tone 

În cadrul fiecărui compartiment se va depozita cantitatea arătată în tabelul 2b
astfel:
­ în stive de maximum 1.250 tone fiecare pentru produsul ambalat  în saci
până la un conţinu de 28% N;
­ în stive de maximum 750 tone pentru produsul cu conţinut până la 33,5%
N;
­ în stive de maximum 25o tone pentru produsul cu conţinut de 34,5% N,
ambalat în saci.
Fiecare   stivă   sau   grămadă   în   vrac   este   separată   una   de   alta   prin   culoare   de
maximum 2 m lăţime pentru aerisirea şi asigurarea spaţiului necesar circulaţiei.
Nu se admite a se depozita saci la peretele magaziei, la o distanţă mai mică de 0,7
m şi stive mai înalte de 3 m (inclusiv dimensiunile paletelor). Schiţa privind organizarea
stivelor în magazie se va face odată cu proiectul respectiv.
 4
În   cazul   depozitării   în   vrac,   pentru   sorturile   care   admit   aceasta,   înălţimea
grămezii   este   limitată   la   10   m   măsurată   la   vârf,   cantitatea   maximă   pentru   fiecare
grămadă   fiind   cea   indicată   în   tabelul   2a.   Evacuarea   materialului   se   va   face   prin
preluarea   acestuia   de   la   baza   grămezii,   cu   respectarea   culoarelor   de   aerisire   dintre
grămezi. Nu se va depozita în vrac materialul cu o temperatură mai mare de 500C.
În  magaziile  proiectate  pentru  depozitarea   în  saci   nu  se  admite depozitarea   în
vrac.
În situaţia inversă se admite acest lucru,  însă cu respectarea condiţiilor pentru
stivele în saci.
La   adoptarea   mijloacelor   mecanizate   ce   se   vor   prevedea   prin   proiecte   pentru
încărcare   ­  descărcare   şi  stivuire   a   sacilor   în  cadrul   magaziilor,  se  va   ţine   seama   de
recomandările din prezentul normativ.
Pentru depozitele de fabricaţie destinate sortimentelor cu conţinut de azot până la
28% inclusiv, nu se impun distanţe faţă de obiectele înconjurătoare, acestea urmând a se
încadra   în   distanţele   stabilite   în   normativul   republican   (NPCI),   pentru   clădirile   de
categoria C de încadrare, cu luarea măsurilor impuse de specificul produsului.
Pentru   sortimentele   de   îngrăşăminte   cu   un   conţinut   de   peste   28%   N,   distanţa
depozitului de fabricaţie la obiectele înconjurătoare va fi de 60 m, considerând produsul
în categoria C de încadrare cu prevederile specifice acestuia.
Distanţele faţă de obiectele înconjurătoare nu se referă la secţiile de ambalare, cu
care depozitele de fabricaţie sunt în mod necesar comasate.
Atât în cazul depozitelor interioare, cât şi în cel al depozitelor exterioare, când
există posibilitatea de schimbare a sorturilor se va aplica situaţia cea mai restrictivă în
privinţa cantităţilor admise a fi depozitate în magazii.
Pentru   depozitele   de   tranzit   ­   care   se   construiesc   pe   amplasamente   exterioare
platformelor   industriale   sau   în   alte   localităţi   ­   atunci   când   acestea   sunt   destinate
sorturilor de azotat de amoniu ce conţin peste 28% azot , distanţele faţă de obiectele
înconjurătoare , cu funcţii definite în anexa II din Ordinul M.I.Ch. nr.1862/26 VIII 1977,
se vor determina pe baza următoarei formule :

0,166G
R=

în care :
R       = distanţa de protecţie , în metri;
G       = cantitatea admisă la depozitare în magazie, în kg.
0,166 = coeficient de echivalenţă, faţă de TNT care e egal cu 1
        = coeficient care se ia din tabelul Anexa II din Ordinul M.I.Ch. nr.1862/26
VIII 1977

Distanţele rezultate din calcul se vor măsura de la magazia periferică sau de la
stivele periferice (în cazul depozitării în aer liber).

Formula de mai sus nu se aplică în cazul depozitelor proiectate pentru sorturi de
îngrăşământ care conţin sub 28% azot. Totuşi atunci când aceste depozite se amplasează
în vecinătatea uzinelor , distanţa faţă de platforma industrială nu va fi mai mică de 400
m.
Depozitele exterioare pot fi prevăzute cu valuri de protecţie când necesităţile de
amplasament   o   cer;   în   acest   caz   distanţa   faţă   de   alte   obiecte   calculată   prin   formula
menţionată la pct. 5.2., poate fi redusă cu 50%.
 5
Pentru aplicarea formulei prevăzute la pct 5.2., se dau  în Anexa II din Ordinul
M.I.Ch. nr.1862/26 VIII 1977 ,exemple de interpretare a coeficienţilor.
Măsurile precizate în acest capitol se aplică tuturor sorturilor de azotat de amoniu
depozitate.
Magaziile   din   cadrul   depozitului   de   azotat   de   amoniu   pot   fi   realizate   separat
(construcţii izolate) sau comasate. Comasarea se face numai în cazul magaziilor pentru
care se prevede depozitarea de azotat de amoniu sub 28% N şi s­a exclus prin proiectare
posibilitatea de a se depozita sorturi de azotat de amoniu cu conţinut de azot mai mare
de 28%. Magaziile se vor construi numai pe un nivel.
În cazul comasării acestor magazii, ele vor fi separate prin ziduri despărţitoare
antifoc de 37,5 cm fără acces între ele.
Construcţiile   vor   fi   de   tipul   “construcţie   rezistentă   la   foc”   gradul   I­II   în
conformitate  cu   NPCI  din  materiale  incombustibile,  cu  acoperiş   uşor,  fără   a  se  folosi
lemnul.
Fac excepţii de la aceasta, magaziile pentru îngrăşăminte conţinând până la 28%
azot, care pot fi construite integral de “ti uşor”, din materiale incombustibile fără a se
utiliza lemnul ca material de construcţie şi dacă în ele nu se prevede a se depozita  şi
sorturi cu conţinut de azot mai mare de 28%.
De la caz la caz, în funcţie de ritmul şi modul de ambalare şi expediere, se pot
construi   magazii   prevăzute   cu   copertine   parţiale   sau   totale   deasupra   rampelor   de
expediere ­ încărcare în mijloacele de transport.
De clădirile magaziilor de depozitare a azotului de amoniu îngrăşământ din cadrul
depozitului exterior platforme industriale, nu se alipesc alte clădiri în afară de clădirea
staţiei   electrice   aferentă   depozitului   şi   construcţia   agregatelor   de   încălzire.   Aceste
construcţii se amplasează la unul din capetele ultimei magazii.
Pardoselile magaziilor vor fi executate din materiale antiacide, sau asfalt de beton,
cu dozaj mare de ciment. La pereţii depozitului se vor pune plinte de 0,3­0,5 m din asfalt
sau cărămizi antiacide sau lambriuri de clor­cauciuc.
Încăperea magaziei depozitului de azotat de amoniu îngrăşământ ambalat în saci
va   fi   prevăzută   cu   ventilaţie  naturală,   prin  deschiderea   ferestrelor  în  afară.   În  cazul
depozitării în vrac a produsului, încăperea se poate executa fără ferestre.
Calculul   ferestrelor   se   va   face   ţinând   seama   că   la   fiecare   20   m3  de   volum   al
încăperii   este  necesar  1  m2  de  ferestră,  asigurându­se  prin  construcţie  şi   o  ventilaţie
naturală eficientă.
În cazul depozitelor de tranzit (exterioare platformelor industriale), acestea vor
trebui să aibă o împrejmuire cu gard, la o distanţă de circa 50 m de obiectele clădite în
incinta depozitului. Depozitul va fi dat în supravegherea pazei. În interiorul depozitului
şi pe toate laturile lui va fi amenajat un drum de acces. Suprafeţele căilor de acces şi de
transport între magazii şi rampele C.F. vor trebui să fie pavate.
În   interiorul   magaziilor   şi   compartimentelor   de   depozitare   ,   indiferent   de
conţinutul de azot al produsului sau de felul ambalajului, nu se vor depozita nici un fel
de alte produse sau materiale . La nevoie şi numai în cadrul unui singur compartiment,
se pot depozita paleţii folosiţi în cadrul depozitului la expedierea produsului.
Se   admite   folosirea   paleţilor   din   lemn   ignifugat,   în   condiţii   corespunzătoare
pentru azotat de amoniu sau confecţionaţi din aliaje de aluminiu.
La intervale regulate­(trimestrial)­ se va face o revizie a stării paleţilor şi se vor
înlocui paleţii găsiţi necorespunzători cu alţii noi (prin casarea celor uzaţi).
În general, magaziile de depozitare a produsului în saci nu se prevăd a fi încălzite
iar elementele de încălzit vor fi montate cât mai izolat  şi pe verticală. Este interzisă
folosirea corpurilor de  încălzire cu suprafeţe care favorizează depunerile de praf  şi în
 6
special a elementelor prevăzute cu aripioare. Alegerea agentului termic, apă caldă sau
abur, va fi făcută în funcţie de temperatura exterioară a elementului de încălzire, care în
nici un caz nu trebuie să depăşescă 1300C (sub temperatura de topire a materialului
depus întâmplător pe acesta). De la caz la caz şi când volumele de încălzit sunt mari, se
poate folosi căldura în aer proaspăt furnizat de agregate centrale montate în exteriorul
magaziei, fără ca aerul cald introdus să provoace antrenări de material pulverulent.
Instalaţiile electrice interioare de iluminat, forţă şi curenţi slabi ale magaziilor,
indiferent   de  sortul   depozitat   şi   de   felul   ambalajului,   se  vor   executa   respectând   prin
asimilare prevederile din Normativul pentru instalaţii electrice în mediu cu pericol de
explozie elaborat de IPIP­ Ploieşti şi aprobat de M.I.Ch. prin Ord. 850/D. din 9.07.1968;
acesta este în concordanţă cu “Directivele nr.17 pentru instalaţii electrice în exploatare
periclitate   de   explozivi   ”   (VDE   0166   anexa   cap.8.,   editat   de   Asociaţia   profesională   a
industriei chimice din R.F.G. 1966). 
­ Instalaţiile electrice executate în condiţiile de mai sus se încadrează  în categoria
II a din Normativul  IPIP,  în care se includ mediile de praf, cu apariţie discontinuă  ,
eventualele   depuneri   sau   acumulări   de   praf   combustibil,   pe   sau   în   apropierea
echipamentelor electrice , putând fi aprinse de arcuri electrice, scântei sau de materiale
incandescente provenite de la acestea.
­ Faţă de prevederile indicate mai sus alegerea echipamentului se va face astfel:
­ aparatajul electric va avea protecţie minimă I.P. 54;
­ electromotoarele vor avea protecţie minimă IP.44 iar cutia de borne IP.54
va fi şi cu autoînchidere.
Tablourile electrice se vor amplasa într­o cameră electrică, la care în cazul în care
accesul se va face din depozit, se va prevedea un sas, prevăzut cu uşi rezistente la foc şi
cu autoînchidere.
Toate carcasele metalice ale motoarelor, butoanele precum şi toate părţile metalice
ale instalaţiei electrice se vor lega la nul printr­un conductor al cablului  şi la pământ
prin platbendă OL­Zn.25 x 4, vopsită anticorosiv.
Legăturile la pământ se vor executa conform STAS 6616 şi se vor verifica periodic,
de 2 ori pe an în perioada când este terenul uscat (iarna la îngheţ şi vara la secetă).
Depozitele şi magaziile de depozitare pentru azotat de amoniu vor fi prevăzute cu
instalaţii   de   paratrăsnet   corespunzătoare,   conform   cu   normativul   în   vigoare   privind
proiectarea, executarea şi recepţionarea instalaţiilor de paratrăsnete la clădirile civile şi
industriale.   Absolut   toate   instalaţiile   electrice   din   cadrul   depozitului   vor   fi   verificate
lunar. Indicaţiile necesare rezultate la fiecare verificare vor fi consemnate într­un proces
verbal cu stabilirea termenelor de remediere urgentă a deficienţelor.
Depozitele   exterioare   cât   şi   cele   interioare   platformelor   industriale   vor   avea
asigurată alimentarea cu apă pentru stingerea din exterior a incendiilor prin reţele de
hidranţi subterani.
Proiectarea reţelelor exterioare de hidranţi subterani pentru depozitele interioare
cât şi pentru cele exterioare platformelor industriale se va face cu respectarea NPCI în
vigoare. Se vor prevedea câte 2 hidranţi de tip subteran la fiecare uşă de acces în depozit,
fiecare compartiment fiind prevăzut cu minimum 4 uşi (două câte două opuse). Presiunea
necesară la orificiul ţevii de refulare se va determina astfel încât lungimea jetului să fie
cel puţin egală cu jumătatea lăţimii depozitului.
Depozitele   de   fabricaţie   interioare   platformelor   industriale,   în   care   se
înmagazinează produse cu un conţinut  mai mare de 28% N (ambalat  în saci ), vor fi
dotate pe lângă sistemul de hidranţi exteriori şi cu un sistem automat de stropire cu apă.
De asemenea, se vor prevedea sesizoare pentru ridicarea temperaturii sau sesizoare de
fum, cu comanda manuală de la tabloul central al punctului de control, pentru a se putea
 7
interveni în caz de pericol, imediat, de către un lucrător al depozitului, organ PSI sau de
către paznicul însărcinat cu supravegherea.
Instalaţia de stropire va fi formată din conducte de distribuţie şi capete de stropire
de tip “drencer”, montate deasupra stivelor de saci la plafonul depozitului.
Conductele   de   distribuţie   vor   fi   alimentate   din   coloane   separate   pe   zone   de
stropire, fiecărei coloane alimentatoare a unei zone de stropire corespunzându­i o linie de
supraveghere.
Numărul capetelor de stropire se va stabili de proiectant, în funcţie de diametrul
orificiului stropitorului şi de înălţimea de montaj, astfel încât pe suprafaţa superioară a
stivelor de saci să se realizeze o intensitate de stropire de 0,33 1/sec.m2.
Pentru asigurarea unei pulverizări fine a apei, presiunea disponibilă la orificiul
stropitorului amplasat cel mai defavorabil va fi de minimum 3,5 kgf/cm 2.
Pentru stabilirea de către proiectant a volumului rezervei intangibile de apă de
incendiu se va considera o durată maximă de calcul a incendiului în interior de o oră, cu
posibilitatea existenţei simultane a două incendii în depozit, cu două zone de stropire
distincte.
Durata maximă de refacere a rezervei intangibile de incendiu se va considera de
24 ore.
Beneficiarul lucrării este obligat ca la recepţia instalaţiei să verifice împreună cu
proiectantul de specialitate, perfecta stare de funcţionare a instalaţiei de avertizare şi
semnalizare, cu instalaţia hidraulică, astfel încât cifrele luminoase apărute pe panoul de
semnalizare   să   corespundă   cu   cifrele   înscrise   pe   vanele   coloanelor   de   alimentare   ale
zonelor de stropire deservite.
În magaziile depozitelor de tranzit, alimentarea cu apă de incendiu se va face prin
reţele de hidranţi subterani.
Proiectarea reţelelor exterioare de hidranţi subterani pentru depozitele interioare
cât şi pentru cele exterioare platformelor industriale se va face cu respectarea NPCI în
vigoare. Se vor prevedea câte 2 hidranţi de tip subteran la fiecare uşă de acces în depozit,
fiecare compartiment fiind prevăzut cu minimum 4 uşi (două câte două opuse). Presiunea
necesară la orificiul ţevii de refulare se va determina astfel încât lungimea jetului să fie
cel puţin egală cu jumătatea lăţimii depozitului.
 În situaţii speciale (vecinătatea depozitului cu obiecte de importanţă deosebită) se
va prevedea pe lângă sistemul de hidranţi exteriori şi cu un sistem automat de stropire
cu apă.
De   asemenea,   se   vor   prevedea   sesizoare   pentru   ridicarea   temperaturii   sau
sesizoare   de  fum,  cu   comanda   manuală  de  la   tabloul   central  al   punctului  de  control,
pentru a se putea interveni în caz de pericol, imediat, de către un lucrător al depozitului,
organ PSI sau de către paznicul însărcinat cu supravegherea.
În fiecare magazie se va prevedea o canalizare exterioară antiacidă, dimensionată
corespunzător   pentru   evacuarea   apelor   rezultate   în   caz   de   eventuală   intervenţie   de
incendiu.
Pentru   fiecare   depozit   de   azotat   de   amoniu   este   obligatoriu   să   existe   un
regulament de funcţionare şi exploatare a depozitului şi măsurile de luat în caz de avarie
şi care, printre alte dispoziţiuni speciale, trebuie să cuprindă şi prevederile arătate în
anexa 1. La prezentul normativ privind prescripţii generale şi măsuri PSI.
Aceste prevederi nu sunt limitative.

 ANEXA I.­  PRESCRIPŢII GENERALE ŞI MĂSURI DE  P.S.I.
 8
În cadrul depozitului este obligatoriu să existe un regulament de funcţionare a
depozitului şi măsurile de luat în caz de avarie şi care printre alte dispoziţiuni speciale
trebuie să cuprindă următoarele :
­ se interzice accesul persoanelor străine depozitului.
­ se interzice fumatul atât în interiorul magaziilor cât şi în exteriorul lor. Fumatul
este   permis   numai   la   grupul   social   sau   într­un   loc   special   destinat,   cu   respectarea
normativului M.I.Ch. ed.1968, privind construcţia grupurilor sociale. 
­ se interzice introducerea de foc deschis în clădirea depozitului.
­ se interzice sudarea în interiorul magaziilor (atât timp cât este depozitat în ea
azotatul de amoniu îngrăşământ).
În mod cu totul excepţional şi dacă nu este posibil altfel, se admite sudarea  în
interiorul magaziei, la utilajele sau echipamentele din compartimentul respectiv, după ce
s­a făcut evacuarea materialului şi o curăţenie completă cu luarea tuturor măsurilor care
să asigure securitatea depozitelor.
Materialul colectat din ruperea sacilor (hârtie sau masă plastică) se va valorifica
în   funcţie   de   gradul   şi   natura   impurităţilor,   cu   excepţia   materialului   impurificat   cu
substanţe combustibile care se va trimite la ardere.
Sacii   rupţi   rezultaţi   ca   urmare   a   deteriorării   la   manipulare   se   vor   trimite   de
asemenea  la   ars   ,   după   ce   în  prealabil   au   fost   sortate  pe   tipuri   de  fabricaţie  şi   prin
continuă supraveghere a focului, într­un crematoriu special construit  în afara incintei
depozitului.
Materialul   depozitat   în   magazii   trebuie   expediat   ritmic,   dându­se   prioritate
materialului cu data de fabricaţie mai veche.
Prin măsuri organizatorice se va evita depozitarea în vrac a nitrocalcarului, până
la 28% N, pe perioada de timp care poate duce la aglomerarea materialului. Pentru a se
evita aglomerarea , indiferent de sortul depozitat, se recomandă marcarea stivelor de
saci cu data de ambalare,  în scopul ca în magazie să nu se depăşescă 90 zile, pentru
materialul depozitat în saci şi 45 zile pentru cel în vrac (marcându­se stivele cu data de
înmagazinare).
Pentru   manevrarea   vagoanelor   spre   şi   de   la   depozit   nu   se   admite   folosirea
locomotivelor cu foc . În   incinta   magaziilor   se   vor   folosi   pentru   manevră
electrostivuitoare,protejate   contra   prafului   şi   umidităţii   şi   nu   se   admit   motoare   cu
explozie la manevrarea acestora.
Nu   se   admite   intrarea   mijloacelor   auto   în   magazie.   În   zimpul   încărcării­
descărcării la rampă se opreşte funcţionarea motorului.
Fiecare depozit  de  azotat  de  amoniu va  avea  un  responsabil  gestionar, care pe
lângă evidenţa intrărilor şi ieşirilor materialului are şi sarcina de a instrui personalul de
deservire   a   depozitului   şi   urmăreşte   respectarea   regulamentului   interior   al   acestuia
întocmit de beneficiar.
În incinta depozitului şi la fiecare magazie se va afişa la loc vizibil regulamentul
interior   al   depozitului   privind   instrucţiunile   de   depozitare,   manevrare   şi   expediere   a
produsului precum şi instrucţiunile de protecţie contra incendiilor şi protecţia muncii.
În   perioada   când,   în   cadrul   depozitului   nu   se   lucrează,   este   obligatoriu   a   se
întrerupe energia electrică (forţă şi lumină) de la tabloul central. 
Este interzisă folosirea aburului pentru stingerea incendiilor sau chiar a oricărui
alt produs, care ar produce o încălzire sau ar reacţiona cu azotatul de amoniu.
Stingerea incendiilor se face numai cu apă şi aceasta folosită din abundenţă.

Ordinul M.I.Ch. nr.1862/26 VIII 1977. 
 9
ANEXA II

Nr. CATEGORIA DISTRUGERILOR valoarea

crt.
1 Distrugerile uşoare la obiecte fără pericol de incendiu în 0,19
procesul tehnologic, cu structură de beton armat
2 Distrugeri uşoare la obiecte cu pericol de incendiu în 0,088
procesul tehnologic
3 Distrugeri uşoare la obiecte cu pericol de incendiu mărit 0,066
în procesul tehnologic
4 Geamuri separate complet la obiecte cu pericol de 0,050
incendiu şi explozie în procesul tehnologic
5 Geamuri sparte parţial la locuinţe şi clădiri social­ 0,022
culturale sau întreprinderi cu un caracter deosebit impus
de interdicţia de a avea trepidaţii, avarii temporare etc.