SISTEMUL AFIS 2000 -

PRINTRAK DE PROCESARE
A AMPRENTELOR SI
URMELOR DIGITALE

SISTEMUL AFIS 2000 - PRINTRAK DE PROCESARE A

AMPRENTELOR SI URMELOR DIGITALE.

Identificarea dupa amprente exista aproximativ de Ia inceputul

secolului si se bazeaza pe fise manuale, care contin amprente de referinta
inregistrate cu ajutorul unui sistem de calificare complex. In anumite tari
colectiile de referinta au devenit atat de importante intrucat consultarea
manuala a fisiereIor este putin practicata.

Se poate intampla chiar ca operatorul sa nu poata sa gaseasca amprenta

prezenta totusi in colectia de referinta care corespunde unei urme relevante Ia
Iocul infractiunii. Dupa punerea Ia punct a sistemelor informatice de
recunoastere a amprentelor digitale (AFIS) multe dintre aceste vechi dosare
nerezolvate au putut fi redeschise, informatizarea fisierului permitand
consultarea ansamblului bazei de date de o maniera mult mai eficace.

Majoritatea sistemelor actuale utilizeaza datele furnizate de catre

amprentele luate cu tus, o data cu aparitia pe piata a mai multor tipuri de Iectori
optici care permit luarea directa a amprentelor (line scan), dactiloscopia va
evolua probabil, chiar daca asa cum se intampla in alte domenii cu puternica
traditie, rezistenta Ia schimbare va fi .puternica. Utilizarea lectorilor optici va
permite conservarea unor fisierede amprente de mai buna calitate, chiar daca
obtinerea lor se face de catre operatori nespecializati.

Politia cantonala din Zurich / Elvetia1 a adoptat o noua varianta internationala,

care permite sa se castige mult timp botezata ,,Raspuns Rapid Afis (R.R.A.).
Atunci cand trebuie obtinute amprente digitale (prin metoda clasica a tusuIui),
amprentele celor doua degete mari sunt mai intai scanate de catre Iectorul optic
si transmise, Ia Berna, Oficiului Federal de Politie, pentru compararea cu un
fisier informatizat special, care nu contine decat amprentele degetelor mari.
Raspunsul pozitiv, sau negativ, este obtinut in circa cinci minute.
 Daca sunt identificate si raspunsul este pozitiv, datele normative privind
persoana in cauza pot fi verificate direct. Prin societatea SAGEM, sistemul
informatizat de recunoastere a amprentelor digitale (AFIS), operational Ia nivel
central, permite alinierea prestarilor de servicii in materie de dactiloscopie la
celelalte prestatii Interpol-ul in materie de cautare automata a datelor.

Multumita noilor tehnologii incorporate, acest sistem poate rezolva

problemele reale ale utilizatorilor fiind rodul mai multor ani de colaborare cu
F.B.I -ul pentru dezvoltarea standardelor procesarii automate a urmelor
papilare.

_____________________________________________

1
Col.dr.loan Hurdubaie. ,,lnformatica in Criminalistica" in Revista ,,Criminalistica". nr. 1. anul II. ianuarie 2000. p.8

PRINTRAK are peste 100 de agenti in toata lumea, care utilizeaza

echipamentele sale. Facilitatile oferite de A.F.I.S. 2.000 sunt:

A.F.I.S. 2000 se poate adapta Ia cerintele oricarui tip de utilizare (de Ia

cel mai mic Ia cel mai mare ), pentru procesarea urmelor papilare, capacitatea
putand fi urmarita Ia cerere. Firma poate pune Ia dispozitie echipamente pentru
introducerea impresiunilor prin scanare.

1. Componentele sistemului A.F.I.S

Configuratia tipica medie a sistemului A.F.I.S. 2.000 este prezentata in

schema de mai jos:
 Statii situate in alte cladiri si conectate Ia
retea

2. Configuratia sistemului AFIS 2000 PRINTRAk

Statiile de lucru ergonomice ofera operatorilor conditii excelente de lucru iar

folosirea unui, "mouse" inteligent usureaza mult munca si face mai rapida
operarea.

Statia de introducere (S.1) consta dintr-o unitate centrala, (S.I) mouse, o

tastatura, monitor, doua scannere specializate pentru impresiuni si pentru urme.
Este conectata cu celelalte subsisteme printr-o magistrala.

_____________________________________________

Ghe. Pasescu. l.RConstantin. op. cit.. p. 287.

3. ETHERNET1

Prin aceasta statie se pot introduce impresiunile de pe fisele deca si

urmele relevate si se pot verifica fiseIe decadactilare introduse si urmele
stocate. lnformatia continuta de impresiuni este preluata Ia o singura trecere a
scannerului si afisata in 256 nuante de gri. Scannerul are o rezolutie de 500
(dpi) puncte/inch (aproximativ 20 puncte/mm) si viteza mare de preluare, o fisa
decadactilara fiind introdusa in cca. 20 secunde, inclusiv preluarea textului
insotior.

Sistemul poate fi usor configurat pentru a include si o statie de

introducere a impresiunilor ,,pe viu" si eventual si atasarea fotografiei
persoanei.

Impresiunile se stocheaza prin simpla rulare a degetului pe un

dispozitiv special. Aceasta aplicatie se poate folosi mai ales pentru stabilirea
identitatii persoanelor care folosesc mai multe nume, datele citite fiind trimise
instantaneu pentru comparatie statiei centrale S.I.
 Sistemele automate sunt de neanlocuit in cadrul cartotecilor
dactiloscopice, asigurand o viteza de lucru si un randament de neatins in
sistemul manual de lucru. Se poate spune ca doar prin utilizarea sistemelor
automate, ideea de cartoteca dactiloscopica a fost transpusa integral in realitate.

Stadiul actual al tehnologiilor informatice si rezultatele spectaculoase

obtinute in domeniul tratarii matematice a analizei imaginilor au permis
punerea la punct si implementarea in activitatea curenta a autoritatilor judiciare
a unor sisteme automate de identificare a amprentelor - AFIS aflate in ziua de
azi intr-o continua expansiune.

Practica utilizarii unor asemenea sisteme ca si testarile efectuate de

specialistii romani in cadrul procedurilor preliminare achizitionarii, precum si
in perioada de instruire, receptie calitativa, antrenare a poIitistilor si utilizare a
tehnologiei aflate astazi in dotarea Inspectoratului General al Politiei, au
demonstrat avantaje considerabile fata de modul clasic de Iucru, prin care:

 automatizarea cvasicompleta a celor mai anevoioase operatiuni in

procesul valorificarii amprentelor, de Ia selectarea datelor, Ia compararea
impresiunilor sau urmelor;

 precizia si fiabilitatea, care permit analizarea mai multor milioane de

impresiuni si urme in cateva minute, eliberand speciaIistii pentru activitati de
validare, precum si de analiza a rezultatelor;

 compatibilitatea cu sisteme informatice preexistente;

 arhitectura modulara si flexibila, care permite adaptarea Ia

necesitatile utilizatorului;

 exploatarea relativ simpla, modul de lucru putand fi insusit de

specialistii dactiloscopi;

_____________________________________________

1
Ghe. Pasescu. I.R. Constantin. Sistemul AFIS 2000-PRINTRAK de procesare a amprentelor si urmelor digitale. Ed. National
Bucuresti. Ed.1996. p. 287.

 intr-o perioada destul de scurta, interfata cu utilizatorul permitand

vizualizarea alaturata pe ecran a amprentei de identificat si a celei existente in
memorie;

 abordarea si tratarea automata a oricaror amprente, chiar a urmelor

imprimate fragmentar, inexploatabile prin metode traditionale;
  calitatea imaginii, dispozitivele de ameliorare permitand operatorului
sa completeze eventualele puncte caracteristice, mariri totale sau partiale,
inversarea video;

 citirea directa a amprentei de pe degetul persoanei, fara a mai fi

necesara amprentarea clasica.

Astfel, pe segmentii identificarii faptuitorilor prin examinarea urmelor

papilare descoperite, relevate si ridicate de Ia fata locului, sistemele permit
codificarea si stocarea Ia nivel central a cazurilor de pe intregul teritoriu,
inclusiv a celor imprimate fragmentar, in asa fel incat in momentul identificarii
se pot stabili aproape instantaneu faptele comise pana Ia acea data pentru care
exista asemenea posibilitati de probatiune.

Pe planul cooperarii internationale, sistemele permit identificarea atat a

faptuitorilor care au comis infractiuni pe teritoriul altor state cat si a urmaritilor
care folosesc documente or isi declara identitati false.

La nivel mondial, in prezent exista mai multe firme care produc si

comercializeaza asemenea sisteme, conceptia si arhitectura acestora fiind,
aproximativ asemanatoare, iar diferentele se refera in principal Ia
performantele privind precizia si viteza de lucru, numarul de statii si speciaIisti
necesari pentru a raspunde unor solicitari determinate, preturile de cost si
numarul de utilizatori.

In EIvetia, sistemul AFIS1 este folosit in comun de doua autoritati

judiciare diferite: Politia si Oficiul pentru protectia refugiatilor, realizandu-se
atat identificarea faptuitorilor pe baza urmelor papilare cat si evidenta
dactiloscopica a refugiatilor pentru clarificarea tuturor situatiilor referitoare la
acestia.

Sistemul din dotarea Politiei Romane - AFIS 2000 - instalat Ia lnstitutul

de Criminalistica din I.G.P., are urmatoarele caracteristici principale:

 capacitate de stocare: impresiunile a 600.000 persoane;

 baza de date operationala, impresiunile a 340.000 persoane;

 posibilitati de extensie a memoriei fara a modifica arhitectura actuala

a sistemului: impresiunile a 1 .000.000 persoane,

 viteza de lucru zilnica:

 - clasificarea, controlul, examinarea si stocarea in baza de date a
impresiunilor unui numar de 200 persoane;

- verificarea si stocarea in baza de date specifica a 150 urme papilare,

pe intervalul a 2 schimburi;

____________________________________________

1
General N. Berechct. ..INTERPOLUL. noilor realitati. o noua strategie a ripostei. Revista ..Criminalistica. nr. I. II ianuaric 2000. p. 3 -
7.

 sistemul este mentinut in stare operationaIa permanenta, 24 de ore

din 24;

 softul a fost conceput pe baza celei mai simple clasificari a

amprentelor formula Henry, ceea ce exclude cvasicomplet erorile de operare;

 performante informatice:

- efectuarea a 2 miliarde de operatii pe secunda,

- durata cautarii si compararii in bazele de date a unei amprente: de Ia 2

zecimi de secunda Ia cateva minute;

- depanarea sistemului prin telecomanda;

- echiparea cu tehnologie RAID, ceea ce permite refacerea automata a

informatiilor, ca urmare a oricarui incident mecanic.

Sistemul AFIS1 2000 are o arhitectura standard, pentru o astfel de

dotare, respectiv:

 statie de introducere a impresiunilor papilare, permitand scanarea

acestora si codificarea automata a caracteristicilor (minutiilor).

Scanerul dedicat poate fi calibrat pentru oricare dintre formatele fiselor

decadactilare aflate in uz, precum si pentru formularul european standardizat
dactilocarta. Dupa scanarea imaginilor si marcarea automata a caracteristicilor
se executa controlul de calitate al acestora, se compara impresiunile nou
introduse cu cele existente in banca de date, precum si cu urmele din evidenta,
stocarea realizandu-se numai dupa validarea rezultatelor acestor operatiuni.
 In structura acestei statii este incorporat si un procesor de scanare si
codificare automata a urmelor Iatente, folosit in cazurile in care acestea redau
aproape in totalitate suprafata falangetei.

Fiind o inventie tehnologica relativ noua, unii utilizatori manifesta

rezerve in folosirea acesteia, cu toate ca testarile efectuate i-au demonstrat
fiabilitatea.

Doua statii pentru examinarea urmelor latente. Scanerele pentru urme

papilare permit examinarea acestora de pe fotogramele Ia marime naturala,
film si folii purtatoare, in lumina directa sau in transparenta.

Dupa capturarea imaginii, marcarea caracteristicilor (minutiilor) se realizeaza

de catre experti, intr-un mod specific comparativ cu cel consacrat in
dactoloscopia clasica. Nota de diferentiere rezulta din faptul ca procesarea in
sistem ia in calcul numai capetele de creste si bifurcatiile, respectiv contopirile.
Marcarea acestora se realizeaza urmand proceduri standard, precizate in
manualele de utilizare.

Pentru precizia marcarii, sistemul prezinta facilitati de marire a unor

zone din suprafata urmei, precum si de inversare alb-negru si stanga-dreapta.

Numarul minim de caracteristici (minutii) necesar pentru trimiterea

unei urme Ia cautarea in bazele specifice de date este de 7, iar in sensul
dactiloscopiei clasice este obligatorie prezenta a 12 caracteristici in vederea
intocmirii expertizei.

Trimiterea urmei pentru a fi cautata se face atat pentru evidenta urmelor

introduse anterior cat si pentru baza de date a impresiunilor.

_____________________________________________

Manu Mircea - ,,Criminalistii au pasit cu dreptul in anul 2001" - Revisia

Criminalistica (Sistemul AFIS 2000). Nr. 4 anul III. iulie 2001. p.

O alta componenta Iucrativa a sistemului este statia de verificare avand

aceeasi structura ca si statiile pentru urme latente, mai putin scanerul pentru
urme Iatente si convertorul de imagini. La aceasta componenta a sistemului se
pot verifica rezultatele cautarilor in bazele de date atat pentru urme cat
si pentru impresiuni.
 Ordinea detinerii rezultatelor este cea a introducerii in baza de date, dar
sistemul prezinta facilitatea de comanda ca urmele sa fie cautate cu prioritate,
fara a mai astepta la rand.

De asemenea, se pot executa alte operatiuni de care depinde buna

functionare a sistemului cum ar fi: intretinerea bazelor de date, corectarea unor
eventuale erori de operare, verificarea calitativa si cantitativa a activitatilor
desfasurate de fiecare expert.

Rezultatul verificarii urmei, atat in baza specifica de date cat si in cea a

impresiunilor este afisat pe monitor. Pentru primul caz este prezentata
imaginea urmei de verificat, iar alaturat a celei din baza de date lasata de
aceIasi deget.

In continuare, sunt afisate la scara micsorata cele asemanatoare. De

asemenea, intr-un tabel apar numerele de identificare si scorurile de asemanare,
precurn si degetele de la care provin.

Cel care decide asupra identificarii este expertul sau specialistul

dactiloscop.

Pentru orice urma de verificat, cautata in baza de date a impresiunilor,

computerul afiseaza in numar predeterminat de candidati. In cazul identificarii.
sistemul ofera facilitatea intocmirii pIansei dactiloscopice demonstrative, direct
Ia statia de verificare sau Ia oricare din cele prezentate anterior, iar editarea se
realizeaza Ia videoprinter.

Dispozitivul special din dotarea acestei statii permite amprentarea

directa a persoanei, fara folosirea cernelii tipografice.

Degetele persoanei sunt rulate deasupra unui senzor, iar datele de identificare
sunt introduse in memoria computerului cu ajutorul tastaturii.

lmaginile amprentelor se transmit prin comanda Ia oricare din statiile

prezentate anterior pentru a fi codificate, examinate si stocate, iar Ia
imprimanta speciala se editeaza pe loc fisa decadactilara, formatul european.

Avantajul acestui mod de amprentare este evident, calitatea

impresiunilor imbunatatindu-se considerabil Persoana amprentata este apoi
fotografiata, iar imaginilor Ii se atribuie aceIasi numar de identificare ca si fisei
cu impresiuni.
lmaginile fotografice impreuna cu mentiunile privind semnalmentele persoanei
sunt stocate intr-un procesor.

Arhitectura actuala include si o statie de prelucrare a imaginilor, avand

destinatia de a inregistra figurile fetei umane, dupa fotografie, iar prin tastatura
se asociaza un numar de identificare, precum si principalele elemente
caracteristice: varsta, sexul, inaltimea, descrierea trasaturilor fizionomice.

Schema logica de functionare efectiva a Sistemului AFIS 2000 este

identica celei a oricarei cartoteci, respectiv stocarea impresiunilor in baza
specifica nu se poate realiza fara cautarea prealabila in bancile de urme si
impresiuni. La fel, urmele de verificat sunt cautate atat in banca de impresiuni
cat si in cea de urme1.

Imresiuni de
verificat Impresiuni in evidenta

Urme de verificat Urme in evidenta

Procesorul de baza (creierul) sistemului AFIS, este format de doua subsisteme

care realizeaza de fapt cautarea, stocarea si actualizarea informatiilor.
 PRINTRAk cauta in continuare sa imbunatateasca calitatile acestor
componente, marind viteza si precizia lor.

Subsistemul de memorare si actualizare a datelor (SMA) se bazeaza pe

un sistem ce stocheaza date digitizate. El poate memora si regasi orice fel de
informatii, imagini ale urmelor digitale si palmare, fotografii, voce, texte,
impresiuni papilare, date de identificare. Initial, sistemul este pregatit sa
stocheze urme si impresiuni papilare, putand fi transformat ulterior pentru a
stoca si alte informatii. Are viteza marita si posibilitatea de a reface o zona
defecta cu ajutorul unei copii de siguranta.

Subsistemul de cautare (S.C.). Functia centrala a sistemului AFIS o constituie

cautarea si regasirea datelor pentru crearea unui fond de fise si urme ce
prezinta asemanari intre ele pentru a fi supuse ulterior comparatiilor realizate
de dactiloscopii operatori.

Sistemul de cautare este prevazut cu un suport de inregistrare a datelor

in care se stocheaza datele privitoare Ia identitate si cele despre elementele de
identificare ale impresiunilor, ceea ce usureaza mult operatia de cautare.

Trebuie remarcat faptul ca toate aceste operatiuni, in sistemul clasic de

lucru nu se puteau realiza nici macar Ia nivelul unei cartoteci locale de
dimensiuni reduse.

Codificarea, examinarea si stocarea urmelor si impresiunilor de pe

intregul teritoriu in baza de date specifice, gestionate Ia nivelul central prezinta
avantaje considerabile.

In concluzie, sistemele de codificare, examinare si stocare a urmelor si

impresiunilor papilare (AFIS) au revolutionat investigatia dactiloscopica, motiv

_____________________________________________

Marin Mircea - Utilizarea sistemului automat de identificare a amprentelor in

investigarea dactiloscopica" - Revista Criminalistica", nr. 1, anul I, martie
1999. p. 6.

pentru care implementarea in practica judiciara si dezvoltarea lor se afla

in atentia autoritatilor din aproape toate tarile.