Geografie Fizică Caiet Cu Fişe de Lucru Pentru Clasa A IX A Partea I Ioan Mărculeț Cătălina Mărculeț PDF

Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale” Bucureşti
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE FIZICĂ
Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a

ISBN 978-973-0-25185-2
BUCUREŞTI
2017
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” Bucureşti
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE FIZICĂ
Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a
(material didactic pentru uz intern)
UTILIZATOR
Nume ..........................................................................................
Prenume ....................................................................................
ISBN
ISBN 978-973-0-25185-2
BUCUREŞTI
2017
Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.
2
COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE”

www.cnilcb.ro
Bucureşti – Calea Dorobanţilor, nr. 163, Sector 1
Telefon: 0212.301.021
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com
IOAN MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei – studiu
geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013) și
profesor gradul I la Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București – este autorul sau coautorul a peste
45 cărți, broșuri şi caiete (studii de specialitate, monografii, enciclopedii, dicționare, cărți şi auxiliare
școlare etc.) și a publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de geografie (geomorfologie,
climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor, geografie economică, geografie
culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie, precum și peste 150 de articole de
popularizare și cu caracter școlar.
CĂTĂLINA MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române,

doctor în Geografie din anul 2010, cu teza Clima şi riscurile climatice din Depresiunea Alba Iulia -
Turda, cu o activitate editorială alcătuită din: peste 20 de cărți și broșuri realizate în colaborare, 10
capitole în volume, peste 150 de articole ştiinţifice în diverse reviste de specialitate acreditate,
rezultatul a peste 100 de comunicări susţinute la diferite sesiuni şi conferinţe, naţionale şi
internaţionale, alături de alte peste 50 de articole şi broşuri de popularizare şi informare.
ISBN 978-973-0-25185-2
Important: prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face

numai cu acordul scris al autorilor.
Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
cmarculet@yahoo.com
3
CUPRINS
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE CONȚINUTUL PAGINA

PĂMÂNTUL – O ENTITATE A Universul şi Sistemul Solar 5
UNIVERSULUI Caracteristicile Pământului şi consecinţele geografice 8
MĂSURAREA ŞI REPREZENTAREA Coordonatele geografice 12
SPAŢIULUI TERESTRU Reprezentări cartografice. Reprezentările cartografice şi
societatea omenească 13
Măsurarea şi calculul distanţelor şi al suprafeţelor pe hărţi
geografice şi în orizontul local 16
RELIEFUL TERESTRU Scoarţa terestră ca suport al reliefului 18
Unităţile majore ale reliefului terestru 21
Agenţi, procese şi forme de relief. I. Agenții interni și
relieful creat 24
Agenţi, procese şi forme de relief. II. Agenții externi și
relieful creat 28
Agenţi, procese şi forme de relief. III. Relieful petrografic şi
relieful structural 34
Tipuri şi unităţi de relief 36
Analiza şi interpretarea reliefului. Relieful şi societatea
omenească 38
Relieful orizontului local. Aplicaţii practice în orizontul local 39
BIBLIOGRAFIE 40
ATMOSFERA TERESTRĂ Alcătuirea şi structura atmosferei
Factorii genetici ai climei
Climatele Terrei
Evoluţia şi tendinţele de evoluţie a climei
Hărţile climatice şi harta sinoptică
Analiza şi interpretarea datelor
Clima şi societatea omenească
Clima orizontului local
APELE TERREI
VIAŢA ŞI SOLURILE PE TERRA Biosfera şi organizarea ei; Evoluţia vieţii pe Terra

Pedosfera
Zonele biopedoclimatice
Biosfera, solurile şi activitatea omenească
Aplicaţii în orizontul local
MEDIUL, PEISAJUL ŞI SOCIETATEA Interacţiunile dintre elementele naturale ale mediului; /
OMENEASCĂ Interacţiunile dintre om şi mediul terestru
Peisajele naturale
Factorii geoecologici naturali
Tipurile de mediu natural
Rolul mediului geografic în evoluţia şi dezvoltarea societăţii
omeneşti; Mediul orizontului local
4
PĂMÂNTUL – O ENTITATE A UNIVERSULUI
Fişa de lucru: Universul şi Sistemul Solar
A. Universul
Universul sau Cosmosul ……………………………………………………………………………………………………………..….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Universul s-a format în urmă cu aproximativ 15 miliarde de ani, în urma „marii explozii” (Big Bang), și se află
într-o continuă expansiune.
Se consideră că formarea Universului a durat 3 minute, iar la 100 milioane de ani de la Big Bang, era un
amestec difuz de hidrogen și heliu la temperaturi scăzute.
Mai târziu, repartiția acestor gaze a devenit neomogenă, în spațiile cu concentrare mai mare apărând, sub
influența gravitației, formațiuni sferice pe locul cărora se vor „naște” galaxiile.
După: Mândruț O., Geografie fizică. Pământul – planeta oamenilor. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Corint, București, 2000, p. 6.
În funcție de „cunoaștere”, Universul a fost „împărțit” în:

 Universul observabil („Metagalaxia”) - ………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Universul fizic - ………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Universul total (presupus).
Între corpurile din Univers se evidențiază stelele.
Stelele ……………………………………………………………………………………………………………..………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Galaxiile …………………………………………………………………………………………………………..………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Se disting mai multe tipuri/categorii de galaxii: neregulate, eliptice și spirale.
Model de hartă a cerului
Cum se numește galaxia în care
seaflă Soarele și Pământul și din care
categorie face parte?
Constelațiile …………………………………..
…………………………………………………..…...
……………………………………………………….
……………………………………………………….
………………………...……………………………..
Bolta cerească a fost împărțită în 88 de
constelații.
12 constelații sunt situate pe același
plan cu orbita Pământului în jurul Soarelui.
Aceste constelații, care au atras atenția
încă din Antichitate, formează zodiacul.
http://observatorulastronomicbacau.ro/evenimente/
calendar-astronomic/ (16 Sept. 2016, ora 20:30)
5
B. Sistemul Solar
Sistemul Solar ……………………………………………………………………………………………………………..………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
I. Soarele este o stea de mărime medie care concentrează peste 99% din întreaga masă a Sistemului Solar.
 Activitate individuală Soarele este alcătuit în principal din două gaze:

hidrogen (55%) și heliu (44%)1.
Exercițiul I: Cu ajutorul textului alăturat, completează
Mișcarea de rotație este neuniformă ca viteză. Se
graficul de mai jos.
realizează în 25 de zile terestre la Ecuator și de 35 de
zile în zonele polare
 Activitate în perechi
Citiţi textul de mai jos şi pe baza informaţiilor obţinute …
Exercițiul II:
 Soarele se compune din interiorul Soarelui (în partea centrală) și din atmosfera solară.
 Interiorul Soarelui se caracterizează prin:
 temperaturi foarte ridicate (circa 15 mil. grade Celsius);
 presiuni uriașe: 1011 atmosfere;
 material în stare de plasmă;
 reacții termonucleare.
 Atmosfera solară este compusă din trei straturi:
1. Fotosfera, situată în bază, se evidențiază prin:
 temperaturi de aproximativ 6.000oC;
 porțiuni mai intunecate (pete solare) și mai reci (4.500oC).
2. Cromosfera înconjoară fotosfera și prezintă: Petele solare din fotosferă și erupțiile
 temperaturi de circa 20.000oC; solare din cromosferă se intensifică cu
 erupții solare (explozii) care determină formarea protuberanțelor o periodicitate medie de 11 ani.
solare.
3. Coroana solară este învelișul exterior, vizibil în timpul eclipselor de soare. Caracteristici:
 gaze ionizate foarte rarefiate;
 temperaturi de câteva milioane de grade Celsius;
 emite fluxuri de plasmă (vânt solar).
... scrieți elementele din compunerea Soarelui marcate, pe schița Structura Soarelui
alăturată, cu numere.
1 ...................................................................................................................
2 ...................................................................................................................
3 ...................................................................................................................
4 ...................................................................................................................
5 ...................................................................................................................
 Din energia emisă de Soare, Pământul primește numai a

doua miliarda parte. Cantitatea de energie primită de Terra la
partea superioară a atmosferei este de 1,96 cal./cm2/min.
(constanta solară).
1
Conform altor surse, proporțiile sunt diferite: 71% hidrogen și 28% heliu.
6
II. Planetele ...................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
 Activitate individuală
Exercițiul III: Pe baza cunoștințelor acumulate până în prezent, scrieți numele planetelor din Sistemul Solar,
începând cu cea mai apropiată de Soare.
 Primele patru sunt planete mici, alcătuite din elemente grele (rocă), iar următoarele patru sunt planete
gigant, alcătuite din elemente ușoare (gaze).
III. Sateliţii .....................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
Luna este satelitul Pământului.
Exercițiul IV: Cu ajutorul textului din manual, completează graficul de mai jos cu principalele caracteristici ale Lunii.
În unele situaţii, din cauza poziţionării celor trei corpuri cereşti (Soare, Pământ şi Lună) se formează eclipse de
Soare şi Lună.
Exercițiul VI: Analizează figura din manual sau din atlas, referitoare la eclipse. Scrie ordinea celor trei corpuri
cereşti la:
a) Eclipsele de Soare: …………………………………………………………………………………………………………………………
b) Eclipsele de Lună: …………………………………………………………………………………………………………………………..
IV. Asteroizii ..................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
Comparativ cu planetele, asteroizii sunt mult mai mici, din care cauză sunt numiți, uneori, „planetoizi”. Cei mai
mulți asteroizi își au traseul între orbitele planetelor Marte și Jupiter2, unde formează așa-numita Centură de
asteroizi. Ei orbitează în jurul Soarelui, la fel ca și planetele, de la vest la est.
V. Cometele ..................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
VI. Meteoriții ................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
Anexă
Distanțele în spațiul cosmic:3
UNITATEA DE MĂSURĂ SIMBOL TRANSFORMĂRI
Unitatea astronomică u.a. 150 mil. Km (15x107 km)
Anul-lumină a.l. 9x1012 km; 63.300 u.a.
Parsecul pc 3,26 a.l.; 31x1012 km
Kiloparsecul kpc 103 pc
2
Între 320 și 480 de milioane de kilometrii de Soare.
3
După: Mândruț O., Geografie fizică. Pământul – planeta oamenilor. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Corint, București, 2000, p. 12.
7
Fişa de lucru: Caracteristicile Pământului şi consecinţele geografice

Terra este o planetă a Sistemului Solar, situată la o distanţă medie de 149.500.000 km faţă de Soare. Terra sau
Pământul se evidenţiază prin următoarele caracteristici:
A. Forma Pământului
Care este forma Pământului? Datorită cărui fapt Pământul are această formă?
De-a lungul timpului, forma Terrei a fost Reprezentarea geoidului și terroidului
considerată ca fiind:
a. elipsoid de rotație, ........................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
(Forma de elipsoid este caracteristică unui corp
omogen. Pământul nu este un corp omogen din punct
de vedere fizico chimic.)
b. geoid, .............................................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
(Diferența între geoid și elipsoid este de ±100 m.)
c. terroid sau telluroid, .....................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
..................................................................................................
Explică modul în care forma Terrei determină distribuirea inegală a energiei solare pe suprafața sa.
B. Dimensiunile Pământului
Exercițiul I: Analizați tabelul alăturat și rezolvați următoarele cerințe:
a. Precizați suprafața Pământului. Dimensiunile Pământului
..................................................................................... Suprafața 510 mil. km2
b. Calculați diferența dintre raza ecuatorială și Volumul 1,08 mld. km3
raza polară. Raza ecuatorială (semiaxa mare) 6.378,1 km
..................................................................................... Raza polară (semiaxa mică) 6.356,7 km
Lungimea circumferinței 40.075 km
c. Calculați diferența dintre lungimea
Ecuatorului
circumferinței Ecuatorului și circumferința unui
meridian. Lungimea circumferinței unui 40.008 km
meridian
.....................................................................................
C. Alcătuirea chimică a Pământului

Din punct de vedere chimic, Pământul este alcătuit din 90 de elemente, diferite ca proporții.
Exercițiul II: Cu ajutorul graficului de mai jos scrie:
 numele principalelor opt elemente chimice care intră în alcătuirea Pământului; ..........................................................
...........................................................................................................................................................................................................
8
 valorile procentuale ale principalelor Principalele elemente chimice din alcătuirea Pământului
cinci elemente:
 oxigen = .................................................
 siliciu = ..................................................
 aluminiu = ..............................................
 fier = ......................................................
 calciu = ..................................................
D. Proprietățile fizice ale Pământului

I. Magnetismul terestru .........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Polii magnetici nu corespund cu polii geografici: Polul Nord magnetic se află în Arhipelagul Canadian (la 70 lat.
N și 100 long. E), iar Polul Sud magnetic, în Antarctica (la 68 lat. S și 143o long. E).
Exercițiul III: Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliți consecințele geografice determinate de magnetismul
terestru.
II. Gravitația .............................................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul IV: Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți consecințele geografice ale gravitației terestre.
III. Densitatea medie a Pământului este de 5,52 g/cm3. Pe verticală, distribuția densității scade din interior
spre suprafață: 12-17 g/cm3 în nucleu, 4-6 g/cm3 în manta și 2-3 g/cm3 în scoarță.
Precizați cauza pentru care cea mai mare densitate se găsește în interiorul planetei (în partea
centrală).
IV. Înclinarea axei terestre.

Axa terestră este o axă imaginară care intersectează suprafața globului terestru în cele două puncte diametral
opuse numite poli geografici (Polul Nord și Polul Sud).
Exercițiul V: Observă imaginea de mai jos. Care este poziția axei terestre?
a. verticală b. orizontală c. înclinată
9
Axa terestră formează un unghi de 23o27’ cu verticala și un unghi de

o
66 33’ cu planul orbitei. Ea rămâne fixă în raport cu stelele, fiind îndreptată
spre același punct de pe bolta cerească (Steaua Polară).
Exercițiul VI: Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți consecințele
geografice ale înclinări axei terestre.
V. Mișcările Pământului
Asemănător cu celelalte planete din Sistemul Solar, și Terra efectuează o
serie de mișcări, mai importante fiind:
 mișcarea de rotație;
 mișcarea de revoluție.
A Mişcare de rotaţie ................................................................................................
....................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Viteza mișcării de rotație scade le la Ecuator spre poli: 465 m/s la Ecuator, 345 m/s la 60o latitudine și 0 m/s la poli.
Consecințele mișcării de rotație.
Exercițiul VII: Cu ajutorul textului din manual și a profesorului de la clasă, stabiliți consecințele mișcării de rotație.
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Variația orei pe glob
Un punct de pe suprafaţa Terrei execută o mişcare de rotaţie completă (360o) în 24 de ore.
Calculează câte grade de meridian parcurge un punct de pe suprafaţa Pământului într-o oră.
Exercițiul VIII:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Activitate in perechi
Exercițiul IX:Pe baza cunoştinţelor din anii anteriori, răspundeţi la următoarele întrebări.
1. Cum se numeşte distanţa de 15o longitudine? …………………………………………………………………………………………..
2. În câte fusuri orare a fost împărţită suprafaţa Pământului? ………………………………………………………………………..
3. Câte grade are meridianul Greenwich? …………………………………………………………………………………………………..
4. Câte grade are meridianul considerat „linia internaţională de schimbare a datei”4? ………………………………………………...
B Mişcare de revoluție ..............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Ce este anul bisect?
Viteza medie a mișcării de revoluție este 29,7 km/s.
4
Spre est de acest meridian, ne aflăm în ziua curentă, iar spre vest, suntem cu o zi înainte.
10
Pământul este mai aproape de Soare la periheliu (147.100.000 km, la 3 ianuarie) și la distanță mai mare la
afeliu (152.100.000 km, la 6 iulie).
Consecințele mișcării de revoluție.
Exercițiul X: Cu ajutorul textului din manual și a profesorului de la clasă, stabiliți consecințele mișcării de revoluție.
 ................................................................................................................................................................................................
 echinocțiul de primăvară (21 martie) ...............................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 solstițiul de vară (22 iunie) .................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 echinocțiul de toamnă (23 septembrie) ...........................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 solstițiul de iarnă (22 decembrie) .....................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul XI: Îndrumaţi de profesorul de la clasă, desenaţi evoluţiile duratelor zilelor şi nopţilor în cursul unui an.
 ................................................................................................................................................................................................
(o zonă caldă, două zone temperate și două zone reci).
 Verifică-ți cunoștințele!
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos:
1. Viteza de deplasare a Pământului pe orbită, în jurul Soarelui, este de:
a. 27,7 km/s b. 28,7 km/s c. 29,7 km/s
2. Pământul este cel mai aproape de Soare în luna:
a. ianuarie b. iunie c. iulie
3. Curgerea râurilor este cauzată de:
a. gravitație b. magnetism c. înclinarea axei terestre
4. Pământul este mai turtit la:
a. Ecuator b. Polul Nord c. Polul Sud
5. În compoziția chimică a Pământului, ocupă locul doi ca pondere:
a. aluminiul b. oxigenul c. siliciul
6. Ziua este egală cu noaptea la:
a. 22 iunie b. 23 septembrie c. 22. decembrie
11
MĂSURAREA ŞI REPREZENTAREA SPAȚIULUI TERESTRU
Fişa de lucru: Coordonatele geografice

Poziţia unui punct pe Terra poate fi stabilită cu ajutorul coordonatelor geografice: latitudinea şi longitudinea.
Latitudinea5 …………………………………………………………………………………………………………………………………..……….............
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….........….......
Această coordonată geografică variază între 0o (la Ecuator) şi 90o (la poli) şi este redată prin paralele.
Paralelele …………………………………………………………………………………………………..
….................……………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………............................................................................
Ecuatorul împarte Pământul în două emisfere: emisfera nordică şi
emisfera sudică.
Exercițiul I: Scrie în desenul alăturat: Ecuator, Emisfera Nordică, Emisfera
Sudică, Polul Nord şi Polul Sud.
Longitudinea6 ………………………………………………………………………………………………………………………………..……….............
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...................
Longitudinea estică sau longitudinea vestică variază între 0o (meridianul de origine)7 şi 180o.
Această coordonată geografică este redată prin meridiane.
Meridianele ….……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………....................................................................................
Meridianele de 0o şi 180o formează un cerc ce împarte Pământul în două
emisfere: emisfera estică şi emisfera vestică.
Exercițiul II: Scrie în desenul alăturat: Emisfera Estică, Emisfera Vestică, Polul
Nord şi Polul Sud.
Exercițiul III: Analizați coordonatele geografice din figura alăturată și
precizați pozițiile geografice ale punctelor marcate cu literele A, B, C, D și E.
A. ............................................................................................................
................................................................................................................
B. ............................................................................................................
................................................................................................................
C. ............................................................................................................
................................................................................................................
D. ............................................................................................................
................................................................................................................
E. .............................................................................................................
................................................................................................................
5
Latitudinea este unghiul diedru format de verticala punctului dat şi planul Ecuatorului.
6
Longitudinea este unghiul diedru format de planul meridianului de origine cu planul meridian al punctului considerat.
7
Meridianul de origine (0o) trece prin Greenwich.
12
Fişa de lucru: Reprezentările cartografice.

Reprezentările cartografice şi societatea omenească
Spaţiul geografic este reprezentat în două moduri: glob şi hartă.
A. Globul geografic …………………………………………………………………………………………………………………………………..….......
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................
Cele mai numeroase globuri geografice sunt: globurile fizice și globurile politice.
Exercițiul I: Scrieți în tabelul de mai jos deosebirile și asemănările de conținut dintre un glob geografic fizic și un
glob geografic politic.
Globul geografic fizic Globul geografic politic
Deosebiri Asemănări Deosebiri
....................................................................... ....................................................................... ......................................................................
....................................................................... ........................................................................ .......................................................................
....................................................................... ........................................................................ .......................................................................
....................................................................... ........................................................................ .......................................................................
....................................................................... ........................................................................ .......................................................................
....................................................................... ........................................................................ .......................................................................
....................................................................... ......................................................................... .......................................................................
B. Harta ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………...........
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................
Să ne reamintim!
►Harta este micşorată ………………………………………………………………………………………………………………………….....…...........
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................
Tipuri de scări:  numerică:
 grafică:
 directă:
Exercițiul II: Analizează imaginea alăturată.
Măsoară şi calculează distanţele dintre:
a) punctele A şi B = ......................................................
b) punctele C şi D = ......................................................
c) punctele A şi D = ......................................................
►Harta este o reprezentare convenţională ..…….
…………………………………………………………………............
………………….............................................................
…………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………….
Precizaţi culorile utilizate pentru redarea formelor de relief în funcție de altitudine.
►Harta este o reprezentare generalizată ………………………………………………………………………………………………............…..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................
13
► Harta este o reprezentare aproximativă ………………………………………………………………………………………………..............

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................
Proiecţie cilindrică Proiecţie conică Proiecţie azimutală
Proiecţiile cartografice
sunt de trei tipuri:
proiecţie cilindrică,
proiecţie conică şi
proiecţie azimutală.
 Conţinutul hărţii.
Pe hărţi sunt redate:
 titlul hărţii;
 scara;
 coordonatele geografice;
 elemente de planimetrie; …………………………………………………………………………………………………………………....................
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...................
(exemple: ţărmurile, reţeaua hidrografică, pădurile, aşezările umane, căile de comunicaţie etc.).
 elemente de nivelment:
 cote ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..........
 curbe de nivel ………………………………………………………………………………………………………………………………………...........
(echidistanţa reprezintă valoarea în metri care indică diferenţa de înălţime dintre două curbe de nivel).
Exemplificare:
 curbe batimetrice ……………………………………………………………………………………………………………………………….….........

………………………………………………………………………………………………………………………………………………....................................
 treptele hipsometrice …………………………………………………………………………………………………………………………............
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................
 Tipuri de hărţi (clasificare):
 După scara de proporţie:
 hărţi la scară mare (între 1:20.000 şi 1:200.000);
 hărţi la scară mijlocie (între 1:200.000 şi 1:1.000.000);
 hărţi la scară mică (peste 1:1.000.000).
 După conţinut:
 hărţi generale (pe care sunt redate toate elementele geografice prezente într-o regiune);
14
 hărţi speciale (pe care este redat un singur element sau un grup de elemente, în funcţie de scopul pentru
care a fost întocmită).
Exercițiul III: Precizaţi câteva tipuri de hărţi speciale utilizate în anii anteriori la orele de geografie.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 După mărimea teritoriului reprezentat:
 hărţi pe care apare întreaga suprafaţă terestră (planiglob, planisferă, mapamond);
Planiglob Planisferă Mapamond
 hărţi ale emisferelor;

 hărţi ale continentelor;
 hărţi ale bazinelor oceanice;
 hărţi ale statelor;
 hărţi ale unor suprafeţe restrânse.
 După destinaţia utilizării.
Exercițiul IV: Scrie câteva domenii socio-economice în care sunt utilizate hărţile.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Temă:
Realizaţi un scurt eseu prin care să arătaţi importanţa reprezentărilor cartografice pentru societatea omenească.
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
15
Fişa de lucru: Măsurarea şi calculul distanţelor şi al suprafeţelor pe hărţi geografice

şi în orizontul local
Cu ajutorul hărţilor se pot determina distanţele dintre două puncte, în linie dreaptă, curbă şi frântă, cum ar fi:
distanţa dintre două aşezări umane, distanţa dintre izvorul şi gura de vărsare ale unui râu, distanţa dintre
domiciliu şi şcoală etc.
De asemenea, se pot măsura suprafeţele unor unităţi de relief, bazine hidrografice, aşezări umane, terenuri
agricole etc.
Exercițiul I: Analizează harta de mai jos („Fragment din harta turistică a Munților Gurghiu”) și...
Fragment din harta turistică a Munților Gurghiu
16
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” B u c u r e ş t i
După: Istvan D. și colab., Munții Gurghiu. Ghid turistic, Edit. Sport-Turism, București, 1990.
...calculează:
a. distanța dintre punctele A și B;
...........................................................................................................................................................................................................
b. suprafața figurii geometrice marcată cu Y;
...........................................................................................................................................................................................................
c. altitudinea dintre punctele C și D.
...........................................................................................................................................................................................................
Specialiştii măsoară distanţele cu aparatul numit curbimetru şi suprafeţele, cu planimetrul.
Exercițiul II: Măsuraţi pe harta murală:
a) distanţa, în linie dreaptă, dintre două localităţi;
...........................................................................................................................................................................................................
b) lungimea unei ape curgătoare.
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul III: Analizează harta de mai jos și, utilizând compasul și rigla, măsoară și calculează:
Harta luncii râului Cugir
Legenda: 1, lunca inundabilă; 2, lunca înaltă; 3, limita luncii în regiunea cu versanţi şi terase; 4, sector înscris în lunca Mureşului;
5, con de dejecţie; 6, glacis de luncă; 7, exces de umiditate.
După: Mărculeț I., Culoarul Mureșului – studiu geomorfologic, Edit. Samuel, Mediaș, 2013, p. 50.
a) lungimea râului Cugir între orașul Cugir și confluența cu Mureșul;

...........................................................................................................................................................................................................
b) lățimea luncii în dreptul localității Balomiru de Câmp.
...........................................................................................................................................................................................................
Măsurarea pe teren se poate face cu pasul, cu panglica (de 10, 20 sau 50 m), cu compasul (de 1 sau 2 m) şi cu
instrumente moderne (G.P.S.).
Temă:
Realizaţi, în echipă, harta orizontului local8 (aşezarea umană şi regiunea învecinată) şi stabiliţi:
a) poziția geografică în cadrul României;
_____________________________________________________________________________________________________
b) suprafaţa localității în care aveţi domiciliul;
_____________________________________________________________________________________________________
c) distanța dintre localitatea în care aveți domiciliul și cea mai aproapeiată localitate vecină;
_____________________________________________________________________________________________________
d) distanţa dintre casa (blocul) în care locuiţi şi şcoala în care învăţaţi.
_____________________________________________________________________________________________________
8
Important: harta să fie însoţită de scara grafică şi legendă.
17
RELIEFUL TERESTRU
Fişa de lucru: Scoarţa terestră ca suport al reliefului

Relieful .......................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
A. Structura internă a Pământului

Datorită gravitaţiei terestre şi mişcării de rotaţie, structura internă a Pământului este zonar-concentrică,
elementele mai dense fiind situate în interiorul planetei.
Cu ajutorul manualului, scrie
Exercițiul I: Structura internă a Pământului
numele elementelor marcate, cu litere, pe schița
alăturată.
A. ................................................................................
a. ...........................................................................
b. ...........................................................................
B. ................................................................................
c. ...........................................................................
d. ...........................................................................
C. ................................................................................
Materia din componența celor trei învelișuri,
separate de discontinuități, este solidă sau
vâscoasă, cu temperaturi și densități diferite.
A. Nucleul (între 2.900 și 6.370 km) cuprinde:
a. nucleul intern, alcătuit din .............................
.............................................................................
b. nucleul extern, din .........................................
............................................................................. După: Neguț S. și colab., Geografie fizică generală, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 29.
În interiorul său se formează curenți de convecție.
Care este proprietatea fizică a Pământului determinată de acești curenți din nucleul extern?
.....................................................................................................................................................................................
B. Mantaua (între aproximativ 100 și 2.900 km) cuprinde:
c. mantaua inferioară, alcătuită din .............................................................................................................................
d. mantaua superioară (astenosfera), din ...................................................................................................................
Materia din astenosferă este înscrisă într-o mișcare lentă, formând circuite largi (celule de convecție sau curenți
subcrustali) care deplasează plăcile tectonice.
C. Scoarța sau crusta terestră9 are grosimi de aproximativ 80-120 km în blocurile continentale și de 10-20 km
sub oceane. Ea este formată din trei pături (subînvelișuri): bazaltică, granitică și sedimentară.
Exercițiul II: Observați desenul de mai jos („Structura scoarței terestre”) și scrieți, în fișă, dispunerea şi caracteristicile
celor trei pături din alcătuirea scoarței.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
9
Litosfera reprezintă învelișul solid al Pământului, format din scoarță și din porțiunile solide din partea superioară a astenosferei.
18
Structura scoarței terestre
În funcție de repartiția celor trei subînvelișuri,
se evidențiază două tipuri de scoarță:
 de tip continental (29%), care conține .................
.................................................................................
.................................................................................
 de tip oceanic (71%), având doar .........................
.................................................................................
.................................................................................
Scoarța terestră nu este continuă. Ea a fost
fragmentată, de curenții subcrustali din
astenosferă, în blocuri cu volum și masă
deosebite, numite plăci tectonice. Acestea plutesc
pe astenosferă într-un echilibru izostatic. După: Posea Gr., Mândruț O., Geografie fizică generală, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 14
După dimensiuni, se deosebesc:

 plăci majore (macroplăci): Africană, Antarctică, Euroasiatică, Indo-Australiană, Nord-Americană, Sud-Americană și
Pacifică;
 plăci medii (mezoplăci), rezultate din fragmentarea plăcilor majore: Arabă, Caraibelor (Antilelor), Cocos,
Filipinelor, Juan de Fuca10, Nazca și Somaleză.11
 plăci minore (microplăci), provenite din: a) fragmentarea plăcilor majore și medii și b) în urma consumării
plăcilor tectonice foarte vechi. În regiunea României funcţionează un sistem compus din mai multe microplăci:
placa Est-Europeană, ce pătrunde sub Carpații Orientali, placa Transilvano-Panonică (Intraalpină), ce înaintează
spre est, placa Moesică, ce avansează spre nord-vest și pătrunde sub Carpații Meridionali, și placa Mării Negre, ce
se deplasează rapid spre curbura Munților Carpați.
Exercițiul III: Cu ajutorul manualului Schița plăcilor tectonice majore și medii
și a atlasului geografic, scrieți în fișă:
a) numele plăcilor majore marcate, pe
schița alăturată, cu litere:
A. .........................................................
B. .........................................................
C. .........................................................
D. .........................................................
E. .........................................................
F. ..........................................................
G. .........................................................
b) numele plăcilor medii marcate, pe schița
alăturată, cu numere:
A-G = plăci majore 1-7 = plăci medii (mezoplăci)
1. ........................................................ După: Neguț S. și colab., Geografie fizică generală, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 31.
2. ........................................................ 3. ........................................................
4. ........................................................ 5. ........................................................
6. ........................................................ 7. ........................................................
Exercițiul IV: Cu ajutorul profesorului de la clasă,
desenați, pe harta alăturată, plăcile tectonice care funcționează
pe teritoriul României: Est-Europeană, Transilvano-Panonică,
Moesică și a Mării Negre. Indicați prin săgeți sensurile de
deplasare ale acestora.
10
După unele manuale, placa Gorda.
11
În manualul publicat de Edit. Corint (O. Mândruț, 2000, p. 37) figurează și plăcile: Scoția (în sudul Americii de Sud), Iraniană și Egeeană.
19
B. Alcătuirea scoarței
Scoarța este alcătuită din minerale și roci.
Mineralele ...................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Ele pot fi alcătuite dintr-un singur element chimic (aurul, argintul, grafitul, sulful) sau din mai multe.
Majoritatea mineralelor sunt în stare solidă. Există, însă, și în stare:
 lichidă: ..........................................................................................................................................................................................
 gazoasă: ........................................................................................................................................................................................
Rocile .........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Rocile se deosebesc după modul de formare, alcătuire, structură, textură etc.
După geneză, rocile se împart în: roci magmatice, roci metamorfice și roci sedimentare.
 Activitate pe grupe
Utilizaţi textul din manual și caracterizați tipurile de roci după modul de formare. Dați pentru fiecare
Exercițiul V:
tip de rocă exemple.
Grupa 1: Rocile magmatice.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa 2: Rocile metamorfice.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Grupa 3: Rocile sedimentare.12
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
12
În manualul apărut la Edit. Economică (Ge. Erdeli și colab., 2004, p. 27) în cadrul rocilor sedimentare sunt prezentate și rocile reziduale.
Acestea se formează prin dezagregarea și dizolvarea rocilor și transportarea elementelor solubile. Elementele insolubile rămânân „pe loc,
precum solurile, terra rossa, lateritul, bauxita”.
20
Fişa de lucru: Unităţile majore ale reliefului terestru

Formele de relief reprezintă aspectul real al neomogenităților scoarței terestre, cu anumite întinderi și cu
anumite dimensiuni verticale (înățime, adâncime).
În funcție de dimensiuni, formele de relief se clasică conform tabelului de mai jos:
Categorii de forme Forme planetare Forme majore Forme minore
de relief
Definiție Sunt cele mai mari forme de Forme de relief dezvoltate Forme de relief dezvoltate
relief. pe formele planetare. pe formele de relief majore.
Exemple - continentele, - munții, dealurile, câmpiile, - văile, crovurile, dolinele,
- bazinele oceanice. platformele oceanice, dunele, estuarele, fiordurile,
gropile abisale ș.a. circurile glaciare ș.a.
Exercițiul I: Analizează textul de mai sus și răspunde la următoarele întrebări:
1. Care sunt formele de relief planetare? .........................................................................................................................................
2. Pe care forme de relief s-au dezvoltat formele de relief majore? ................................................................................................
3. Din care categorii de relief fac parte:
a. ... bazinele oceanice? .......................................................................................................................................................
b. ... câmpiile? ......................................................................................................................................................................
c. ... dunele? .........................................................................................................................................................................
d. ... circurile glaciare? ..........................................................................................................................................................
e. ... gropile abisale? ...........................................................................................................................................................
A. Formele de relief planetare sunt reprezentate de:
1. Continentele ..........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2. Bazinele oceanice .................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul II: Analizează harta de mai jos și scrie numele continentelor (a) și bazinelor oceanice (b).
Harta continentelor și oceanelor
a. ...............................................
...................................................
...................................................
...................................................
...................................................
...................................................
...................................................
...................................................
b. ...............................................
...................................................
...................................................
...................................................
...................................................
B. Formele de relief major s-au dezvoltat pe continente şi în cadrul bazinelor oceanice.

 Formele de relief major de pe continente:
1. Munții ....................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
21
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(Munții Alpi, Munții Anzi, Munţii Appalachi, Munții Atlas, Munții Carpați, Munții Caucaz, Munții Himalaya, Munții Marii
Cumpene de Ape, Munții Stâncoși ș.a.)
2. Podișurile ..............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(Podișul Australiei de Vest, Podișul Braziliei, Podișul Etiopiei, Podișul Moldovei, Podișul Preriilor, Podișul Rusiei Centrale,
Podișul Siberiei de Vest, Podișul Tibet ș.a.)
3. Dealurile ...............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(Colinele Gâtine, Colinele Timan, Dealurile de Vest, Subcarpații ș.a.)
4. Câmpiile ................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(Câmpia Amazonului, Câmpia Europei de Vest, Câmpia Mississippi, Câmpia Mozambicului, Câmpia Senegambia, Câmpia
Siberiei de Vest, Marea Câmpie a Australiei, Marea Câmpie Chineză ș.a.)
Exercițiul III: Cu ajutorul atlasului geografic, scrieţi numele unităţilor de relief marcate, pe harta de mai jos, cu
numere.
Grupa I, numerele: 1, 2, 3, 4 şi 5. 1. ..................................................... 2. .....................................................

3. ..................................................... 4. ..................................................... 5. .....................................................
Grupa II, numerele: 6, 7, 8, 9 şi 10. 6. ..................................................... 7. .....................................................
8. ..................................................... 9. ..................................................... 10. ...................................................
Grupa III, numerele: 11, 12, 13, 14 şi 15. 11. ................................................... 12. ...................................................
22
13. ................................................... 14. ................................................... 15. ...................................................
Grupa IV, numerele: 16, 17, 18, 19 şi 20. 16. ................................................... 17. ...................................................
18. ................................................... 19. ................................................... 20. ...................................................
 Formele de relief major ale bazinelor oceanice sunt: platforma continentală, abruptul continental, platoul
oceanic, fosele abisale şi dorsalele oceanice.
Exercițiul IV: Citiţi textul de mai jos şi ...
1. Platformele continentale (litorale) sunt cuprinse între 0 și -200 m (chiar -400 m). Pe suprafețele lor se găsesc
văi vechi submerse ale unor fluvii, cândva, terestre.
2. Abrupturile continentale (povârnișurile sau taluzurile) coboară până la -3.000 m (chiar -4.000 m) și fac
trecerea de la domeniul continental la cel oceanic. Au pantele mari și sunt fragmentate.
3. Platourile oceanice (câmpiile abisale sau fundul oceanic) coboară lin până la adânimi de -6.000 m. Pe
„aceste câmpii” abisale se pot observa podișuri și munți vulcanici (dorsale).
4. Fosele abisale (gropile abisale) sunt înguste și cu lungimi mari. Coboară cu pante accentuate de la -6.000 m
la peste -10.000 m (-11.033 m în Groapa Marianelor)13. S-au format la contactul de „tip coliziune” dintre plăcile
tectonice.
5. Dorsalele oceanice sunt sisteme montane de origine vulcanică ce se ridică deasupra platourilor oceanice cu
2.000-2.500 m. S-au format la contactele de tip rift dintre plăcile tectonice.
… pe baza informaţiilor obţinute completaţi asemănările şi deosebirile dintre diferitele forme majore ale bazinelor
oceanice.
Platformele continentale Platourile oceanice
Abrupturile oceanice Gropile abisale

Dorsalele oceanice Gropile abisale

Temă:
Cu ajutorul curbei hipsometrice din manual sau de pe internet, scrie valorile proporțiilor deținute de:
a. treapta munților și podișurilor înalte: .........................................
b. treapta câmpiilor și podișurilor joase: .........................................
c. platformele continentale: .........................................
d. abrupturile continentale: .........................................
e. platformele oceanice: .........................................
f. gropile abisale: .........................................
13
După diferite surse, adâncimea maximă în Groapa Marianelor ar coborî la: -11.033 m, -11.034 m, -11.080 m -11.516 m, -11.521 m etc.
23
Fişa de lucru: Agenţi, procese şi forme de relief

I. Agenții interni și relieful creat
Relieful Terrei este continuu transformat (modificat) de două categorii de agenți: interni și externi.
Agenții sunt forțe care, datorită energiei de care dispun, crează diferite forme de relief.
 Agenții interni .....................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................
Cuprind: mișcările tectonice (orogenetice și epirogenetice), magmatismul, vulcanismul și seismele (cutremurele
de pământ).
I. Mișcările tectonice ...............................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
Se împart în mișcări orogenetice și mișcări epirogenetice.
a) Mișcările orogenetice ...............................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
În acest caz, contactele dintre placile tectonice sunt de tip:
1. rift, ................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2. coliziune (subducție), .................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
a. Contact de tip rift b. Contact de tip coliziune
De-a lungul timpului au avut loc mai multe orogeneze:

 Orogeneza caledoniană, când au fost înățlați: Munții (Alpii) Scandinaviei, Munții Scoției, nordul Munților
Appalachi, Podișul Casimcei ș.a.
 Orogeneza hercinică, evidențiată prin: Masivul Central Francez, Munții Pădurea Neagră, Meseta Spaniolă,
Munții Ural, Alpii Australieni, sudul Munților Appalachi, Munții Măcin etc.
 Orogeneza alpină (cea mai nouă), pusă în evidență de: Munții Alpi, Munții Pirinei, Munții Carpați, Munții
Caucaz, Munții Himalaya14, o parte din Munții Atlas, Munții Anzi, Munți Stâncoși.
b) Mișcările epirogenetice ............................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
 când mișcările sunt pozitive (ridicări) se produc extinderi ale uscatului și retrageri (regresiuni) ale mărilor;
14
Munții Himalaya sunt cei mai înalţi din lume (8.848 m în Vârful Everest sau Chomolungma / „Zeiţa mamă a munţilor”; 8.850 m, după
alte surse), sunt situaţi în partea central-sudică a Asiei. Sunt cei mai tineri de pe continent, având o vechime de până la 15 mil. ani. Împreună
cu Munţii Karakorum formează cel mai înalt sistem montan, cu 14 vârfuri la peste 8.000 m: Kanchenjunga, 8.585 m, Everest, 8.850 m,
Makalu, 8.470 m, Cho Oyu, 8.182 m, Gosainthan, 8.126 m, Manaslu, 8.125 m, Lhotse, 8.545 m, Annapurna, 8.078 m, Dhaulagiri, 8.178 m,
Nanga Parbat, 8.126 m, Gasherbrum I, 8.062 m, Gasherbrum II, 8.038 m, Broad Peak, 8.051 m, şi K2, 8.611 m (După: Mărculeţ I. (coord.),
Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 55).
24
 când mișcările sunt negative (scufundări) au loc retrageri ale uscatului și înaintări (transgresiuni) ale mărilor.
Procesul tectonic de lăsare lentă a fundului unui bazin de sedimentare, pe măsura acumulării de materiale, ca
efect al apăsării acestora, se numește subsidență.
Exercițiul I: Analizează schiţele de mai jos (a, b și c). În comparație cu schița marcată cu litera a, care dintre
celelalte două schițe indică:
1. transgresiunea marină? ............................
2. regresiunea marină? ............................
Forme magmatice
II. Magmatismul ...............................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
Formele rezultate se numesc: batolite, lacolite şi filoane.
Observați imaginea alăturată și descrieți cele
Exercițiul II:
trei forme generate de magmatism și marcate cu literele a, b și c.
III. Vulcanismul ................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
Aparatul vulcanic este compus din mai multe elemente.
Exercițiul III: Analizează aparatul vulcanic alăturat și scrie
părțile componente. Descrie aceste componente.
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
Produsele vulcanismului sunt:
 Lava15 este o magmă sărăcită în gaze. După conținutul în dioxid de siliciu (SiO2) sunt:
 lave acidice (bogate în SiO2); ................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
 lave bazice (sărace în SiO2); ..................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
15
Nyiragongo este vulcanul în craterul căruia se află, încă din 1928, un mare lac de lavă fierbinte (lungimea de circa 300 m şi lăţimea de 160
m). Este situat în Marele Graben (Congo, Africa), la 1o31’ lat. S și 29o15’ long. E. Are altitudinea de 3.470 m şi a avut cea mai recentă
erupţie în anul 2010 (După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică,
București, 2014, p. 86).
25
 Emanații gazoase:
 fumarole, ..............................................................................................................................................................
 solfatare, ...............................................................................................................................................................
 mofete, .................................................................................................................................................................
 Piroclastite (produse solide):
 bombe sau blocuri vulcanice, ................................................................................................................................
 lapili, .....................................................................................................................................................................
 nisip vulcanic, cenușă vulcanică.
Regiunile geografice cu cele mai numeroase și ample procese vulcanice sunt: „Cercul de Foc al Pacificului” (în
jurul Oceanului Pacific), Dorsala Medio-Atlantică, Marele Rift African și Bazinul Mării Mediterane.
Exercițiul IV: Cu ajutorul hărții murale și a atlasului geografic, desenați, pe harta de mai jos („Principalele regiuni
vulcanice de pe Terra”), principalele regiuni vulcanice de pe glob.
Principalele regiuni vulcanice de pe Terra  Lectură
 Fuji-Yama/Fuji-San – vulcanul cu
cea mai perfectă formă conică
(simetrică) – este situat în Insula Honshū
(în nordul Peninsulei Izu), la 35o21’35”
lat. N și 138o44’02” long. E. Este alcătuit
dintr-un con central, înalt de 3.776 m,
înconjurat de conuri mai mici (circa 100)
cu înălţimi de 1.500-1.900 m. Între inelul
de conuri mai mici şi conul principal se
află o depresiune cu lacuri vulcanice.
Cea mai recentă erupţie a avut loc în
perioada 1707-1708.
 Tambora, vulcanul cu cea mai
puternică erupţie din timpurile moderne,
este situat în Insula Sumbawa (Arhipelagul Sondele Mici, Indonezia), la 8o15’ lat. S și 118o00’ long. E. Erupţia sa din
aprilie 1815 a fost de opt ori mai violentă decât erupţia vulcanului din Insula Krakatoa, din august 1883, în cazul
căreia zgomotul a fost auzit în Australia şi în Madagascar, iar cenuşa vulcanică a făcut de mai multe ori înconjurul
lumii, înainte de a se depune într-un strat de 60 cm. Exploziile produse în perioada 10-12 aprilie s-au auzit până la
1.750 km, iar bombele cântărind 5 kg au fost proiectate până la distanţe de 40 km. Au fost pulverizaţi 150 km3 de
cenuşă şi s-au înregistrat 92.000 de victime. Ultima dată a erupt în anul 1967.
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 85-86.
IV. Mişcările seismice (cutremurele de pământ) ..............................................................................................

.............................................................................................................................................................................
Cauzele formării seismelor sunt: .............................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
Exercițiul V: Cu ajutorul textului din document, completați organizatorul grafic de mai jos.
Document
 Punctul în care are loc declanșarea seismului se numește hipocentru, iar proiecția la suprafață se numește
epicentru.
 În funcție de adâncimea hipocentrului, cutremurele se împart în: cutremure de suprafață (până la 100 km),
cutremure cu adâncimi medii (între 100 și 300 km) și cutremure profunde (peste 300 km).
 Mișcarea seismică se transmite prin unde seismice longitudinale (cu viteze de propagare de 7-13 km/s) și
transversale (cu viteze de 4-7,3 km/s).
 Intnsitatea seismelor se măsoară în grade Mercalli (12), iar magnitudinea, în grade Richter (cu valori între 0 și
9, cu numere fracţionale).
26
Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă le consideri adevărate, încercuieşte litera A, iar dacă le consideri
false, încercuieşte litera F.
A / F 1. Lacoliţii sunt corpuri vulcanice.
A / F 2. Scara Mercalli este compusă din 12 grade.
A / F 3. Seismele cu hipocentrul la adâncimi de 30 km sunt considerate profunde.
A / F 4. Gropile abisale se formează în rifturi.
A / F 5. Lapilii sunt produse vulcanice solide.
A / F 6. Mofetele au un conținut ridicat de dioxid de carbon.
A / F 7. Transgresiunile marine se produc atunci când mișcările epirogenetice determină coborârea uscatului.
A / F 8. Munții Carpați au fost înălțați în orogeneza alpină
A / F 9. Scara Richter măsoară intensitatea seismului.
A / F 10. Contactul de tip rift determină formarea planului Benioff.
 Lectură
Scara Mercalli
Gradul I: Nu este simțit. Animalele și păsările devin neliniștite. Gradul II: Este simțit numai de puține persoane
care se găsesc în repaus (în special de cele de la etajele superioare). Gradul III: Este simțit de unele persoane din
interiorul clădirilor. Gradul IV: Este simțit de mai multe persoane din interiorul clădirilor și de unele aflate în
exterior. Gradul V: Este simțit de aproape toată lumea. Multe persoane sunt sculate din somn. Gradul VI: Este
simțit de toată lumea. Mulți se sperie și fug din locuințe. Unele mobile grele se deplasează. Gradul VII: Cei mai
mulți oameni părăsesc locuințele. Clădirile prost construite înregistrează stricăciuni considerabile. Este perceput și
de persoanele aflate la volan. Gradul VIII: Casele se deplasează pe fundațiile lor, iar perenții ușori sunt aruncați în
afară (unii pereți din cărămidă se prăbușesc). Gradul IX: Provoacă panică generală, stricăciuni considerabile (chiar
în structuri special construite) și crăpături mari în teren. Gradul X: Distruge cele mai multe structuri din cărămidă
și provoacă alunecări de teren. Gradul XI: Dărâmă majoritatea clădirilor din cărămidă, distruge poduri și îndoaie
puternic șinele de cale ferată. Gradul XII: Provoacă distrugeri aproape totale. Au loc modificări ale reliefului, iar
unele obiecte sunt aruncate în sus.
După: Grecu Florina, Hazarde și riscuri naturale, Edit. Universitară, București, 2004, p. 51.
27

II. Agenții externi și relieful creat
 Agenții externi .....................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
Acţionează prin eroziune, transport și acumulare.
Printre principalii agenţi externi se numără: precipitațiile, radiația solară, apele curgătoare, apele marine,
ghețarii, vântul și omul.
Se evidențiază:
I. Procesele fizico-chimice (meteorice) .............................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
 Dezagregarea ........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Este determinată de:
 variația bruscă a temperaturii (între zi și noapte);
 înghețul și dezghețul apei în porii și fisurile din roci;
 alternanța umezire-uscare a rocilor argiloase;
 presiunea rădăcinilor plantelor.
 Alterarea chimică .................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Se realizează prin: oxidare, hidratare, hidroliză, carbonatare, dizolvare și Scoarță de alterare
alterare biochimică.
În urma proceselor de meteorizare se formează scoarța de alterare.
Exercițiul I: Analizează schița alăturată și scrie numele straturilor/
orizonturilor care intră în compoziția scoarței de alterare.
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
Detritus = material rezultat prin puternica sfărâmare a rocilor. Poate fi compus din nisip, pietriș etc.
II. Procesele gravitaţionale
Gravitaţia, deşi este un agent intern, are rol decisiv în deplasarea materialelor pe pante.
Deplasările materialelor (ajunse în dezechilibru din cauze diferite) pot fi: bruște și lente.
1 Deplasările bruște cuprind:
 Prăbușirile .............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Se deosebesc: prăbușiri individuale și prăbușiri în masă.
Se produc prin: cădere liberă, rostogolire, surpare și năruire.
 Alunecările de teren .............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Cauzele/condițiile de formare pot fi:
 potențiale:  prezența unui substrat argilos;
 pantă accentuată;
precipitații bogate.
 preliminare:  crăpăturile din rocă, provocate de uscăciune și seisme;
 eliminarea vegetației;
28
 accentuarea pantei.
 de declanșare  precipitații bogate;
 seisme;
 explozii;
 subminarea bazei versanților.
Alunecare de teren
Exercițiul II: Analizați figura alăturată și scrieți
elementele care compun alunecarea de teren.
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
Exercițiul III: Stabilește trei măsuri destinate combaterii alunecărilor de tere.
……………………………………………………………………………………………………..………………………………………………
……………………………………………………..………………………………………………………………………………………………
 Curgerile noroioase .............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
2 Deplasările lente:
 Solifluxiunea .........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Sufoziunea ............................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................16
Determină formarea: pâlniilor de sufoziune, hornurilor, tunelelor, hrubelor17 și izvoarelor de sufoziune. În timp,
prin creșterea tunelurilor, părţile de deasupra se pot prăbuși, rezultând văi de sufoziune.
Forme de relief create prin sufoziune
Exercițiul IV: Analizează figura alăturată și scrie numele
formelor create prin sufoziune.
1. .................................................................................................
2. .................................................................................................
3. .................................................................................................
4. .................................................................................................
Tasarea reprezintă procesul prin care particulele de nisip şi argilă din masa loessului se reaşează în spaţiile
goale generate de dizolvarea calcarului de către apa care circulă prin rocă. Ca urmare, rezultă: crovuri
(microdepresiuni circulare cu adâncimi de 0,3-5 m şi diametre de până la 50 m), găvane (formate prin unirea
16
Loess = rocă sedimentară detritică, prăfoasă, cu porozitate mare, alcătuită din cuarţ, argilă, carbonat de calciu etc.; are culoare gălbuie până
la brun-gălbuie.
17
Cavităţi în loess.
29
crovurilor), padine (depresiuni mai întinse formate prin unirea găvanelor) şi văi de tip „furcitură”18 (cu aspect
neregulat şi lipsite de apă cea mai mare parte din an).
Forme de relief create prin tasare

Exercițiul V: Analizați figura alăturată și scrieți numele formelor
create prin tasare.
a. ...................................................................................................................
b. ...................................................................................................................
c. ...................................................................................................................
d. ...................................................................................................................
III. Procesele și formele de relief legate de acțiunea precipitațiilor

► Pluviodenudarea …...................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Acest proces de eroziune în suprafaţă generează degradarea solurilor.
► Şiroirea …....................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Rigolele sunt şanţuri scurte, puţin adânci (până la 0,5 m), care pot dispărea la sfârşitul ploii.
 Ravenele sunt şanţuri mai lungi (zeci de metri), mai adânci (peste 0,5 m), care taie stratul de sol.
 Ogaşele sunt şanţuri lungi şi adânci, care taie aproape în întregime depozitul de pe versant.
► Torenţialitatea …........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Organismul torenţial este alcătuit din bazin de recepţie, canal de scurgere şi con de dejecţie.
Exercițiul VI: Cu ajutorul schiţei din manual, explicați ce reprezintă cele trei componente ale organismului torențial.
 Bazinul de recepție: …............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Canalul de scurgere: …..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................
 Conul de dejecție: …...............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
IV. Acțiunea apelor curgătoare și formele de relief rezultate (relieful fluvial)
Prin eroziune, transport și acumulare, apele curgătoare creează văi (forme de relief negative cu lungimi mari și
foarte mari și cu adâncimi de zeci și sute de metrii).
Părţile componente ale unei văi sunt:
a) Versanții .................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................... Părțile componente ale terasei
b) Terasele ...............................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
c) Albia majoră (lunca) ............................................................................................................
.........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
d) Albia minoră ..........................................................................................................................................................................
18
Văile de tip „furcitură” se formează atunci când la baza loessului există strat argilos slab înclinat, care permite circulaţia apei pe anumite
direcţii. La suprafaţă se poate ajunge la dezvoltarea unor crovuri care se înşiră pe aliniamentele circulaţiei apei subterane. Prin unirea
îndelungată a acestor crovuri rezultă văi cu contur neregulat.
30
...........................................................................................................................................................................................................
Albia majoră este alcătuită din: maluri și patul albiei. Meandre libere: a. simple,
Buclele formate de albia minoră se numesc meandre și sunt de două tipuri: b. compuse
meandre încătușate și meandre libere.
Exercițiul VII: Observați imaginea alăturată și precizați prin ce se deosebesc
meandrele libere simple de meandrele libere compuse.
Prin gâtuirea meandrelor se formează belciuge (meandre părăsite) și popine
(grădiști).
e) Talvegul (canalul de etiaj) ...........................................................................................
..................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
Vale (secțiune transversală)

Exercițiul Analizați schița
VIII:
alăturată și scrieți elementele văii
marcate cu litere.
A ...................................................................
B ...................................................................
C ...................................................................
D ...................................................................
V. Acțiunea gheții. Relieful glaciar

Ghețarii se formează în regiunile cu temperaturi medii anuale mai scăzute de -2pC, la altitudini de: peste 5.000
m în zona caldă, peste 3.000 m în zonele temperate și la 0 m la poli.
Tipuri de ghețari:
 ghețari de calotă (calote glaciare), în Antartica și Groenlanda
 ghețari montani, de tip:  alpin;
 pirineean;
 himalayan;
 stea.
Citiți cu atenție textul de mai jos și …
Exercițiul IX:
Ghețarii acționează asupra reliefului prin: eroziune glaciară (exarație), transport și acumulare.
Gheţarii alpini se compun în general din trei elemente: a) zona de acumulare a zăpezii, unde se formează zăpada
înghețată (névé-ul) și care se suprapune peste un bazin de vale existent înaite de instalarea ghețarului; b) circul
glaciar, care este o excavație de formă ovală unde se acumulează gheață și care se delimitează de névé printr-o
rimaye (crăpătură circulară); c) limba glaciară, care se scurge pe o vale glaciară pâna la limita de topire a gheții.
Limba glaciară prezintă numeroase crevase (crăpături) când trece peste praguri, iar prin eroziune creează o vale
glaciară care are în profil transversal forma literei „U”. Materialele erodate, transportate și depuse de ghețari la
limita de topire a gheții, se numesc morene.
După: Posea Gr., Mândruț O., Geografie fizică generală, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 56.
… scrieți elementele indicate prin cifre pe schița Gheţar montan alpin

alăturată.
 ...........................................................................................
 ...........................................................................................
 ...........................................................................................
 ...........................................................................................
 ...........................................................................................
Ghețarul pirineean este compus numai din circ
glaciar, iar cel himalayan, din confluența mai multor
31
limbi glaciare.
Ghețarii de tip stea se formează în craterele vulcanilor, iar gheața se revarsă pe versanții conului.
VI. Acțiunea apei de mare. Relieful litoral
Apele mărilor şi oceanelor modelează relieful în regiunile litorale (cu faleze19, plaje20, delte etc.). Prin
intermediul valurilor, curenţilor şi mareelor, apele exercită acţiuni de eroziune (abraziune), transport (deplasează
spre larg materialele erodate) şi acumulare (creează plaje, cordoane de nisip etc.).
 Activitate în perechi Faleză și plajă
Exercițiul X: Analizați figura alăturată și

scrieți două deosebiri între faleză și plajă.
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
Ţărmurile ……………………………............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
În funcţie de înălţime, ţărmurile se împart în:
A. ţărmuri înalte:
 Ţărmuri cu fiorduri, ………………………........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(în Peninsula Scandinavia, Insula Islanda, Insula Groenlanda etc.)
 Ţărmuri cu riass, ……………………….................................................................................................................. ..........................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(în nord-vestul Franţei şi Spaniei, în sud-vestul Marii Britanii)
 Ţărmuri cu canale şi insule (dalmatin), ………………………..........................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(în Croaţia)
B. ţărmuri joase:
 Ţărmuri cu estuare21, ………………………....................................................................... Estuar
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
(estuarele fluviilor: Tamisa, Sena, Obi, Amazon ş.a.)
 Ţărmuri cu lagune, ………………………...........................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
(Laguna Maracaibo, în Venezuela; Laguna Veneţia, în Italia; Laguna Razim, în România ş.a.)
 Ţărmuri cu limanuri, ……………………….................................................................................................................... ...................
...........................................................................................................................................................................................................
19
Faleze = abrupturi stâncoase.
20
Plaje = fâşii joase cu nisip şi pietriş.
21
Estuarele sunt prezente şi în regiunile cu ţărmuri înalte.
32
...........................................................................................................................................................................................................
(limanul Nistrului, limanul Niprului, Lacul Techirghiol ş.a.)
 Ţărmuri cu delte, ………………………............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(deltele fluviilor: Mississippi, Huang He, Gange-Brahmaputra22, Dunăre, Nil etc.)
VII. Acțiunea vântului. Relieful eolian
Vântul acţionează în regiunile în care roca este lipsită de covor vegetal protector – deşerturi, crestele munţilor
etc. – şi se manifestă prin trei procese: eroziune (coroziune sau coraziune), deflaţie (spulberare) şi acumulare.
Prin cele trei procese, vântul creează în deşerturi:
 erguri: ………………………………………………………………………………………………………………………………………….
 reguri şi hamade: …………………………………………………………………………………………………………………………....
Relief eolian
Exercițiul XI: Analizați figura alăturată și scrieți ce proces și ce forme
de relief sunt indicate cu ajutorul săgeților.
A .........................................................................................................................
B .........................................................................................................................
C .........................................................................................................................
În regiunile montane, dar şi în regiunile deşertice cu roci dure, prin coraziune vântul creează forme reziduale
cu aspect de ciuperci (babe), sfincşi, stâlpi etc.
Stâncă Babă
Împreună cu
Exercițiul XII:
profesorul de la clasă, realizaţi
schema formării unei babe pe
conglomerate23.
Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă le consideri adevărate, încercuieşte litera A, iar dacă le consideri
false, încercuieşte litera F.
A / F 1. Scoarţa de alterare rezultă în urma proceselor meteorice.
A / F 2. Râpa de desprindere este creată de tasare.
A / F 3. Crovurile sunt microforme de relief cu aspect de movile.
A / F 4. Rigolele sunt şanţuri cu adâncimi de până la 1,5 m.
A / F 5. Abraziunea este eroziunea generată de acţiunea vântului.
A / F 6. Hamadele sunt câmpuri cu pietre.
A / F 7. Deltele se formează în regiunile cu maree ridicate.
A / F 8. Albia majoră este numită şi talveg.
A / F 9. Văile glaciare au în profil transversal forma literei „V”.
A / F 10. Fiordurile fac parte din categoria ţărmurilor înalte.
22
Delta Gange-Brahmaputra, cea mai întinsă deltă de pe Glob (circa 105.640 km2), este situată la vărsarea fluviilor Gange, Brahmaputra şi
Menga în Golful Bengal (sudul Asiei, în Bangladesh şi India). Are formă triunghiulară şi găzduieşte circa 130 miloane locuitori (aproximativ
1.300 loc./km2).
23
Conglomerate: roci sedimentare detritice rezultate prin cimentarea pietrişurilor; cimentul poate fi silicios, calcaros şi argilos.
33

III. Relieful petrografic şi relieful structural
Prin proprietăţile lor şi prin modul de dispunere a straturilor, rocile reacţionează diferit la acțiunea agenților
modelatori, ajungând să impună dezvoltarea unor reliefuri specifice: petrografic și structural.
A. Relieful petrografic
Totalitatea formelor impuse de proprietățile rocii sub influența agenților modelatori formează relieful petrografic.
 Tipuri de relief petrografic
Tipul de relief Agenții modelatori Formele de relief rezultate
 Relieful dezvoltat pe roci magmatice
 pe granite temperaturile și umiditatea ridicate blocuri rotunjite („căpățâni de zahăr)
temperaturile ridicate și îngheț- forme ascuțite
dezghețul
 pe bazalte precipitațiile, schimbările de platouri, coloane
temperatură
 Relieful dezvoltat pe roci sedimentare
 pe nisip vântul dune
apele curgătoare văi largi
 pe argile precipitațiile și gravitația alunecări de teren, rigole și ravene
dense („pământuri rele”)
 pe loess și depozite loessoide precipitațiile și gravitația crovuri, găvane, padine, văi seci,
hrube, tuneluri de sufoziune
 pe conglomerate apele curgătoare văi înguste cu versanți în trepte
variațiile mari de temperatură, coloane, ciuperci (babe), sfincşi,
precipitațiile, vântul grohotiș
 pe calcare (carstic) apa încărcată cu dioxid de carbon forme exocarstice (lapiezuri,
doline, uvale, polii, avenuri) și
endocarstice (peșteri, stalactite,
stalagmite, coloane)
apele curgătoare chei (văi înguste), văi seci
Exercițiul I: Cu ajutorul dicţionarului geografic şi a informaţiilor de pe internet, definiţi:
Avenul = ...........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Dolina = ...........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Endocarstul = ..................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exocarstul = ....................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Lapiezul = ........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Stalactita = .......................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Stalagmita = .....................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
34
Secțiune în relief carstic
Exercițiul II: Analizează schiţa alăturată şi
scrie numele elementelor reliefului carstic marcate
cu numere.
1. ………………......................................................
2. ………………......................................................
3. ………………......................................................
4. ………………......................................................
B. Relieful structural
Relieful structural este determinat de .....................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
La formarea sa mai contribuie şi unele însuşiri ale rocilor: duritatea, permeabilitatea, solubilitatea etc.
 Tipuri de relief structural (pe structuri geologice variate):
 Relieful pe structuri tabulare (orizontale) se Relief pe structură tabulară
evidenţiază prin prezența:
 platourilor (suprafețelor structurale), specifice formelor de
relief numite …………………………........................................
 teraselor structurale;
 canioanelor.
Exercițiul III: Utilizează manualul sau alte materiale
didactice pentru realizarea, în caseta alăturată, a unei
schițe a reliefului pe structuri tabulare.
 Relieful pe structuri monoclinale se impune Cuestă
prin prezența:
 cuestei, compusă din: frunte (front) și spinarea cuestei
(suprafață structurală);
văilor consecvente, subsecvente și obsecvente.
Exercițiul IV: Scrie în dreptul săgeților din desenul
alăturat, numele elementelor care compun o cuestă.
 Relieful pe structuri cutate se caracterizează Relief pe structură cutată
prin existența:
 culmilor de anticlinal, specifice ……………………………...
…………………………………………………………………......
 văilor de sinclinal.
Exercițiul V: Utilizează manualul sau alte materiale
schițe a reliefului pe structuri cutate.
 Relieful pe structuri faliate cuprinde: Relief pe structură faliată
 horstul, evidențiat sub formă de: ……………………………
…………………………………………………………………......
 grabenul, prezent sub forma: ………………………………
…………………………………………………………………......
Exercițiul III: Utilizează manualul sau alte materiale
schițe a reliefului pe structuri faliate.
35
Fişa de lucru: Tipuri şi unităţi de relief
Unităţile de relief reprezintă suprafeţe în care relieful prezintă numeroase elemente de omogenitate
(geologică, structurală, altitudinală etc.).
Exercițiul I: Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, scrieţi numele unităţilor de relief marcate, pe harta
României, cu numere de la 1 la 13.
1. ............................................................................................... Unitățile de relief din România
2. ...............................................................................................
3. ...............................................................................................
4. ...............................................................................................
5. ...............................................................................................
6. ...............................................................................................
7. ...............................................................................................
8. ...............................................................................................
9. ...............................................................................................
10. .............................................................................................
11. .............................................................................................
12. .............................................................................................
13. .............................................................................................
Exercițiul: II Citiţi textul de mai jos și ...
 Munţii Himalaya – situaţi pe teritoriul Asiei – aparţin cutărilor alpine şi reprezintă cel mai înalt sistem
montan de pe Terra (8.840 m, în Vârful Chomolungma/Everest). În alcătuirea lor se evidenţiază şirurile de culmi
paralele – Himalaya Mică şi Himalaya Mare –, separate de podişuri depresiuni şi văi. În regiunile înalte sunt
prezente circuri glaciare, văi glaciare, creste, grohotişuri etc.
 Munţii Ural sunt aşezaţi la contactul dintre Europa şi Asia şi au fost înălţaţi de cutările hercinice. Sunt munţi
vechi, erodaţi, cu altitudini mai mici de 2.000 m (1.894 m, în Vârful Narodnaia). Culmile montane din compunere
sunt dispuse de la nord la sud. În nord se evidenţiază văile glaciare şi morenele, iar în sud, văile cu aspect de
defileu.
 Podişul Tibet (Xizang), situat la nord de Munţii Himalaya (în Asia), este cel mai înalt podiş de pe Terra, cu
altitudini cuprinse între 4.500 şi 5.200 m. El se dezvoltă pe un scut vechi precambrian, scufundat (Scutul Tibetului)
şi fragmentat de mişcările netotectonice. Podişul este larg vălurit (din cauza unor lanţuri muntoase care-l străbat)
şi are aspect stâncos, golaş, cu grohotişuri.
 Podişul Braziliei, situat în America de Sud, este masiv, cu înălţimi cuprinse între 500 şi 3.000 m. Soclul vechi,
cristalin, apare frecvent la zi. Pe suprafaţa sa sunt prezente platouri, sierre eruptive, abrupturi tectonice,
„căpăţâni de zahăr” etc.
 Subcarpaţii s-au format prin încreţirea rocilor sedimentare – gresii, marne, conglomerate, pietrişuri, argile
etc. – acumulate în exteriorul arcului carpatic, în ultimele faze ale orogenezei alpine. Se evidenţiază prin
alternanţa unor şiruri de depresiuni încadrate de dealuri, care au, în general, înălţimi mai mici de 1.000 m
(altitudinea maximă: 1.218 m, în Măgura Chiciora/Chiciura).
 Dealurile de Vest s-au format prin acumulări de sedimente la poalele vestice ale Carpaţilor Occidentali.
Straturile de roci – nisipuri, pietrişuri, argile – sunt aşezate monoclinal, predominant de la est (400 m altitudine) la
vest (200 m), iar pe alocuri sunt prezente măguri, alcătuite din şisturi cristaline şi roci eruptive. Altitudinea
maximă a Dealurilor de Vest este de 810 m, în Culmea Preluca.
 Câmpia Amazonului este situată în America de Sud şi este cea mai întinsă câmpie de pe Terra. S-a format
prin acumulări de aluviuni într-o regiune subsidentă. Este o câmpie netedă, cu altitudini reduse (sub 150 m), cu
sectoare inundabile, mlăştinoase, cu mâluri şi nisipuri.
36
 Câmpia Europei de Est (Est-Europeană) s-a format prin eroziune şi acumulări fluvio-glaciare şi are altitudini
cuprinse între -28 şi 450 m. Unitatea reprezintă un ansamblu de câmpii morenaice, coline şi podişuri vechi,
erodate.
… realizați următoarele comparații:24
Grupa I: Precizați o asemănare și două deosebiri între relieful Munților Himalaya și relieful Munților Ural.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Grupa II: Precizați trei deosebiri între relieful Podișului Tibet și relieful Podișului Braziliei.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Grupa III: Precizați trei deosebiri între relieful Subcarpaților și relieful Dealurilor de Vest.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Grupa IV: Precizați trei deosebiri între relieful Câmpiei Amazonului și relieful Câmpiei Europei de Est.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Temă:
Caracterizați, la alegere, două unități de relief de pe glob.

_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
24
Comparațiile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a
altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
37
Fişa de lucru: Analiza şi interpretarea reliefului.

Relieful şi societatea omenească
Relieful are o importanţă deosebită pentru om. Datorită acestui fapt, analiza şi interpretarea sa au devenit
premise ale utilizării lui raţionale.
Studiul şi interpretarea reliefului se face prin mai multe metode:
 observarea directă;
 cartografierea şi identificarea elementelor componente pe teren;
 realizarea unor reprezentări grafice şi cartografice: profiluri geomorfologice, blocdiagrame şi hărţi ale reliefului
(hipsometrice, ale adâncimii şi fragmentării, ale pantelor, ale expoziţiei versanţilor, generale etc.).
 Activitate individuală Profil transversal prin Culoarul Mureşului
Exercițiul I: Analizează profilul alăturat și precizează:

a) forma de relief cu cea mai joasă altitudine;
.......................................................................................................................
b) formele de relief marcate, pe profil, cu literele A și B;
A. ...................................................... B. .......................................................
c) cu câți metri este mai înalt Dealul la Furnicar decât albia minoră a râului
Mureș.
.......................................................................................................................
 Activitate în perechi Hartă generală a reliefului
Exercițiul II: Analizați harta alăturată și
precizați:
a) forma de relief care ocupă cea mai mare
suprafață;
............................................................................
b) forma de relief cu altitudinea cuprinsă între
197 și 204 m;
............................................................................
c) poziția geografică a ostroavelor.
............................................................................
Legenda hărții: 1, lunca joasă; 2, lunca înaltă;

3, glacisuri; 4, agestre; 5, renie, plajă de nisip;
6, exces de umiditate; 7, ostrov; 8, canal, curs temporar;
9, terase, versanţi.
Relieful reprezintă suportul habitatului

uman, respectiv suportul pentru locuire şi
desfăşurare a activităţilor omului. După: Mărculeț I., Culoarul Mureșului – studiu geomorfologic, Edit. Samuel, Mediaș, 2013, p. 47.
De-a lungul timpului, omul a modificat local relieful, prin: nivelări, terasări, construirea de ramblee, debleuri, diguri
etc., săparea de canale pentru drenarea apei şi pentru navigaţie, exploatarea resurselor subsolului, depozitarea
sterilului, intensificarea sau limitarea proceselor de versant (alunecări de teren, prăbuşiri, eroziune în suprafaţă) etc.
Exercițiul III: Scrieţi câteva activităţi ale omului care au determinat modificări în fizionomia reliefului din regiunea
în care locuiţi.
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
38
Fişa de lucru: Relieful orizontului local.

Aplicaţii practice în orizontul local
Orizontul local se evidențiază printr-o varietate mai restrânsă de forme de relief.
Pentru cunoașterea caracteristicilor reliefului din orizontul local (localitatea în care se află școala în care
învățați), realizați un poster, format A3, care să cuprindă:
a) titlul (Relieful orizontului local: relieful din regiunea localității ...........);
b) numele elevului, clasa și instituția de învățământ;
c) unitatea și subunitatea de relief în care se află localitatea;
d) poziția geografică a localității pe o hartă a României care să cuprindă toate unitățile de relief (o hartă
asemănătoare cu cea din modelul de mai jos);
e) modul de formare a reliefului;
f) alcătuirea petrografică;
g) caracteristicile reliefului: altitudine, fragmentare, expoziția versanților etc.;
h) procesele geomorfologice actuale: procesele fizico-chimice (meteorice), procesele gravitaționale, procesele
generate de precipitații, procesele datorate apelor curgătoare, procesele eoliene etc.
i) relieful antropic: cariere, halde de steril, debleuri, canale, șanțuri pentru scurgere etc.
î) modul de valorificare a reliefului;
j) măsuri destinate protejării reliefului;
k) bibliografie.
Textul posterului va fi însoțit de o hartă și imagini concludente.
Model de hartă
România – harta unităților și subunităților de relief
După: Geografie. Bacalaureat. Europa-România Uniunea Europeană. Ghid de pregătire intensivă. Sinteze și 50 de teste cu rezolvări,
Edit. Erc Press, București, 2016, p. 18.
39
BIBLIOGRAFIE
Cheval Dorina, Cheval Sorin, Mihai Sorin: Geografie fizică. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Teora, București,
2004.
Coteţ P.: Europa şi Asia. Geografie fizică, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1967.
Donisă I., Donisă Angelica, Anastasiu Viorela: Geografie. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Didactică şi Pedagogică,
București, 2004.
Dumitrescu M., Dumitrescu Irina Nicoleta: Ghid practic pentru aplicații geografice, Edit. Detectiv, București, 2006.
Erdeli Ge., Șerban Cătălina, Vlăsceanu Gh.: Geografie. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Economică, București,
2004.
Furdui M., Dincă C.: Fișe de lucru – Geografie clasele IX-XII, Edit. Techno Media, Sibiu, 2013.
Grecu Florina: Hazarde și riscuri naturale, Edit. Universitară, București, 2004.
Istvan D., Popescu S., Pop I.: Munții Gurghiu. Ghid turistic, Edit. Sport-Turism, București, 1990.
Mărculeţ Cătălina, Mărculeţ I.: Tot ce trebuie să știi despre atmosferă, Edit. Erc Press, București, 2017.
Mărculeț I.: Culoarul Mureșului – studiu geomorfologic, Edit. Samuel, Mediaș, 2013.
Mărculeţ I.: Tot ce trebuie să știi despre lacuri, Edit. Erc Press, București, 2017.
Mărculeț I. (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, Colegiul
Național „I. L. Caragiale”, București, 2014.
Mărculeț I., Ghiță Cristina (coord.): Geografie. Bacalaureat. Europa-România Uniunea Europeană. Ghid de
pregătire intensivă. Sinteze și 50 de teste cu rezolvări, Edit. Erc Press, București, 2016.
Mărculeț I., Mărculeț Cătălina: Geografie generală. Elemente introductive. Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a V-
a, Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București, 2017.
Mândruț O.: Geografie fizică. Pământul – planeta oamenilor. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Corint, București,
2000.
Mândruţ O.: Geografie generală. Manual pentru clasa a X-a – Şcoala de Arte şi Meserii, Edit. Corint, Bucureşti,
2004.
Neguț S., Apostol Gabriela, Ielenicz M., Bălteanu D.: Geografie fizică generală. Manual pentru clasa a IX-a, Edit.
Humanitas, București, 1999.
Popescu Manuela Valentina: Geografie fizică. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Aramis, București, 2004.
Posea Gr., Mândruț O.: Geografie fizică generală. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Didactică și Pedagogică,
București, 1996.
Posea Gr., Armaș Iuliana: Geografie. Manual pentru clasa a 9-a, Edit. All, București, 1999.
Posea Gr., Armaş Iuliana, Aur N.: Geografie. Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii. Clasa a X-a, Edit. All,
București, 2000.
Rădulescu N. Al., Giurcăneanu C., Roșca I.: Geografie fizică, cu noțiuni de geologie. Manual pentru clasa a IX, Edit.
Didactică și Pedagogică, București, 1966.
***http://observatorulastronomicbacau.ro/evenimente/calendar-astronomic/
***Legatura dintre principiile didactice care au continut psiho-pedagogic si accesibilizarea continutului informativ
al disciplinei Geografie, aplicand o suita de exemple si strategii didactice interactive – proiect,
http://www.scritub.com/profesor-scoala/Legatura-dintre-principiile-di2322219611.php
40

Geografie Fizică Caiet Cu Fişe de Lucru Pentru Clasa A IX A Partea I Ioan Mărculeț Cătălina Mărculeț PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie Fizică Caiet Cu Fişe de Lucru Pentru Clasa A IX A Partea I Ioan Mărculeț Cătălina Mărculeț PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Naţional „I. L.

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

(material didactic pentru uz intern)

COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE”

CĂTĂLINA MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române,

Important: prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE CONȚINUTUL PAGINA

VIAŢA ŞI SOLURILE PE TERRA Biosfera şi organizarea ei; Evoluţia vieţii pe Terra

PĂMÂNTUL – O ENTITATE A UNIVERSULUI

Fişa de lucru: Universul şi Sistemul Solar

În funcție de „cunoaștere”, Universul a fost „împărțit” în:

 Activitate individuală Soarele este alcătuit în principal din două gaze:

 Din energia emisă de Soare, Pământul primește numai a

Fişa de lucru: Caracteristicile Pământului şi consecinţele geografice

C. Alcătuirea chimică a Pământului

D. Proprietățile fizice ale Pământului

II. Gravitația .............................................................................................................................................................................

IV. Înclinarea axei terestre.

Axa terestră formează un unghi de 23o27’ cu verticala și un unghi de

MĂSURAREA ŞI REPREZENTAREA SPAȚIULUI TERESTRU

Fişa de lucru: Coordonatele geografice

Fişa de lucru: Reprezentările cartografice.

►Harta este o reprezentare generalizată ………………………………………………………………………………………………............…..

► Harta este o reprezentare aproximativă ………………………………………………………………………………………………..............

 curbe batimetrice ……………………………………………………………………………………………………………………………….….........

 hărţi ale emisferelor;

Fişa de lucru: Măsurarea şi calculul distanţelor şi al suprafeţelor pe hărţi geografice

a) lungimea râului Cugir între orașul Cugir și confluența cu Mureșul;

Fişa de lucru: Scoarţa terestră ca suport al reliefului

A. Structura internă a Pământului

După dimensiuni, se deosebesc:

Fişa de lucru: Unităţile majore ale reliefului terestru

B. Formele de relief major s-au dezvoltat pe continente şi în cadrul bazinelor oceanice.

Grupa I, numerele: 1, 2, 3, 4 şi 5. 1. ..................................................... 2. .....................................................

Abrupturile oceanice Gropile abisale

Dorsalele oceanice Gropile abisale

Fişa de lucru: Agenţi, procese şi forme de relief

 Agenții interni .....................................................................................................................................................

De-a lungul timpului au avut loc mai multe orogeneze:

IV. Mişcările seismice (cutremurele de pământ) ..............................................................................................

Fişa de lucru: Agenţi, procese şi forme de relief

Forme de relief create prin tasare

III. Procesele și formele de relief legate de acțiunea precipitațiilor

Vale (secțiune transversală)

V. Acțiunea gheții. Relieful glaciar

… scrieți elementele indicate prin cifre pe schița Gheţar montan alpin

Exercițiul X: Analizați figura alăturată și

Fişa de lucru: Agenţi, procese şi forme de relief

Fişa de lucru: Tipuri şi unităţi de relief

Caracterizați, la alegere, două unități de relief de pe glob.

Fişa de lucru: Analiza şi interpretarea reliefului.

Exercițiul I: Analizează profilul alăturat și precizează:

Legenda hărții: 1, lunca joasă; 2, lunca înaltă;

Relieful reprezintă suportul habitatului

Fişa de lucru: Relieful orizontului local.

S-ar putea să vă placă și