Sunteți pe pagina 1din 1

CÂINELE INIMĂ DE CÂINE

de Silvia Filip de Tudor Arghezi

La cotețul lui Dulău,


Paznic bun și câine rău,
Stă pe labe gânditor -Vrăbiile se adună
Mai priveşte câte-un nor Sa prânzească împreună.
Vine Petru şi-i aruncă
Un os mic,apoi o nucă Zgribulite-n pod și-n pom,
Doar atâta merit eu? Au văzut, ducând, pe om,
C-am lătrat şi mi-a fost greu… Troaca mare cu păsat
Şi vroiam un os mai mare Și Dulău a și lătrat.
Să-l pot duce în spinare
Să-mi ajungă pentr-un an
Uriașul negru știe
Iar cu nuca ce să fac?
Că a pus tovărășie
Să joc baschet c-un pisoi
Și cu vrăbioii hoți
Şi să fac tumba apoi…
Mămăliga pentru toți,

Și gingaș cum nu se poate,


Le-a lăsat-o jumătate.

Un căţel dalmaţian
de Constanţa Buzea

– Spune, te rugăm frumos,


Tu eşti trist sau somnoros?
– Nu vă mai miraţi de mine
Că sunt câine cu buline.
Mă gândesc de-acum un an,
De ce sunt dalmaţian?

S-ar putea să vă placă și