Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste LB Romana
Teste LB Romana
Intrebarii Raspunsul
corect
1 Dintre explorările non-invazive ale patului arterial nu face parte:
a) examenul Doppler
b) angio- CT
c) angio –RMN
d) arteriografia prin puncţie Seldinger
e) examenul Triplex
2 Complicaţiile locale în arteriografia prin puncţie Seldinger sunt reprezentate de
următoarele , cu excepţia :
a) hematoame
b) fistule arterio-venoase
c) disecţie, ocluzie vasculară şi embolii periferice
d) insuficienţă renală acută
e) pseudoanevrisme
3 Care din următoarele afirmaţii sunt false ? În condiţiile unui arbore arterial
normal anatomic arteriografia oferă următoarele informaţii:
a) localizarea precisă a leziunilor
b) existenţa leziunilor unice sau multiple
c) existenţa circulaţiei colaterale
d) nu poate stabili originea embolică sau trombotică a unei ischemii acute
e) starea patului vascular distal
4 Pentru salvarea extremităţii în condiţii optime , intervalul de timp scurs de la
instalarea ischemiei la instituirea tratamentului (respectiv la restabilirea fluxului
arterial) trebuie să fie mai scurt de :
a) 1-2 ore
b) 4-6 ore
c) 6-8 ore
d) 10-12 ore
e) 12-24 ore
5 Dat fiind faptul că la majoritatea pacienţilor care au suferit traumatisme
vasculare circulaţia colaterală este slab dezvoltată (pacienţii sunt mai degrabă
tineri, cu artere normale) ischemia ireversibilă apare:
a) mai precoce
b) mai tardiv
c) nu poate apărea
d) ca urmare a traumatismului maselor musculare
e) ca urmare a leziunilor nervoase
6 Traumatismele vasculare cu prognosticul cel mai bun sunt următoarele , cu
excepţia :
a) plăgile vasculare simple
b) plăgile înjunghiate
c) rupturile vasculare
d) contuziile arteriale
e) plagile vasculare iatrogene
7 O serie de factori influenţează direct prognosticul în traumatismele vasculare, cu
excepţia :
a) intervalul de timp scurs între momentul traumatismului şi intervenţia
terapeutică adecvată
b) vârsta tânără
c) localizarea anatomică
d) leziunile osoase associate
e) leziunile nervoase asociate
8 Următoarele afirmaţii sunt false :
a) In traumatismele vasculare arteriografia este procedeul diagnostic cel mai
precis pentru diagnosticul unei leziuni vasculare
b) O arteriografie negativă exclude o leziune arterială la un pacient cu semne
echivoce
c) Arteriografia precizează sediul exact, natura şi extensia leziunii/leziunilor
vasculare în vederea tratamentului
d) Arteriografia este indicată la pacienţii instabili hemodinamic
e) Arteriografia intraoperatorie este de preferat
9 Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate
următoarele , cu excepţia:
a) toţi pacienţii cu traumatisme vasculare trebuie evaluaţi pentru prezenţa
altor leziuni în vederea ierarhizării tratamentului
b) şocul hemoragic este frecvent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare
ale membrelor
c) trebuie folosite garourile in scopul asigurării hemostazei
d) echilibrarea hemodinamică trebuie începută imediat şi pe cât posibil
obţinută preoperator
e) trebuie în primul rând excluse sau tratate leziunile care ameninţă viaţa
10 Insuficienţa arterială acută este în marea majoritate a cazurilor rezultatul
obstrucţiei intrinseci printr-un tromb.Următoarele afirmaţii sunt adevărate , cu
excepţia:
a) O cauză majoră de ischemie acută periferică este embolia
b) Cea mai frecventă sursă de emboli este cordul
c) Se poate produce embolie cu conţinutul plăcilor de aterom-
ateroembolie sau "sindromul degetelor albastre"
d) Manifestările clinice ale ocluziei arteriale acute prin tromboză sunt
mai severe decât în cazul altor etiologii
e) Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arterială
paradoxală
11 Există şase semne clinice cardinale în ischemia acută, cu excepţia:
a) durere
b) parestezii
c) paloare
d) prezenţa pulsului distal de nivelul ocluziei
e) răceala tegumentelor
12 Cea mai buna metoda imagistica de detectare a obstructiei venoase profunde
este:
a) rezonanta magnetica
b) echografia Doppler
c) febografia
d) pletismografia
e) computer-tomografia
13 Următoarele afirmaţii referitoare la ischemia acută periferică sunt adevărate , cu
excepţia :
a) Administrarea de heparină previne propagarea distală a trombului
b) Extremităţile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar şi de
căldură sau presiunea exercitată asupra lor
c) Fluxul retrograd (fluxul de sânge care curge din extremitatea
distală a arterei după înlăturarea obstrucţiei) semnifică un pat
vascular distal eficient
d) În cazul existenţei trombozei venoase, îndepărtarea trombului
venos trebuie efectuată dupa restabilirea fluxului arterial
e) Protejarea patului vascular situat distal de obstrucţie este prima
etapă a tratamentului în ischemia acută
14 Primul gest terapeutic în ischemia acută prin embolie trebuie să fie :
a) administrarea unui bolus de heparină
b) încălzirea membrului ischemic
c) efectuarea embolectomiei cât mai rapid posibil
d) administrarea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau
petidinei
e) administrarea de manitol alături de alcalinizarea urinii pentru
prevenirea insuficienţei renale acute
15 Care din următoarele afirmaţii sunt false?
a) Pentru a fi eficientă, embolectomia trebuie indicată şi efectuată
precoce, în primele 6 ore
b) Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv în toate
ischemiile acute
c) Embolectomia se efectuează, de obicei, sub anestezie locală, mai
ales că majoritatea pacienţilor sunt bătrâni şi cu stare generală
proastă
d) Heparina reduce la minimum propagarea trombozei şi favorizează
liza naturală a trombului ca şi dezvoltarea circulaţiei colaterale
e) O revascularizare arterială eficientă este exclusă în cazul lipsei unui
flux distal adecvat
16 Metode non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele, cu o excepţie:
a) masurarea indicelui glezna-brat
b) pletismografia
c) examenul Doppler
d) arteriografia
e) măsurarea presiunii arteriale digitale
17 Tratamentul cu AVK este contraindicat în urmatoarele situaţii, cu excepţia:
a) In cazul existenţei unei diateze hemoragice
b) In hipertensiunea arterială malignă
c) In cazul în care contextul psihosocial al pacientului nu permite
supravegherea adecvată a tratamentului
d) La vârste < 75 ani
e) La vârste > 75 ani
18 Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esenţial în următoarele situaţii, ce
excepţia :
a) In tratamentul infarctului acut de miocard
b) In tratmentul emboliei pulmonare
c) In trombozele venoase profunde cu debut de > 14 zile
d) In trombozele venoase profunde cu debut de < 14 zile
e) In trombozele arteriale acute
19 Principale contraindicaţii ale trombolizei sunt , mai puţin una:
a) Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme,
chirurgie, neoplasme, accident vascular cerebral tranzitoriu sau
definitiv
b) Hemoragie necontrolată (genito-urinară sau digestivă)
c) Tulburări ale hemostazei
d) Hipotensiune arterială
e) Hipertensiuena arterială
20 Alegerea grefonului vascular nu ţine cont de :
a) diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau by-passat
b) prezenta infecţiei
c) străbaterea sau nu a unei regiuni articulare
d) disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen
e) costul unui grefon sintetic
21 Pacienţii cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicaţie intermitentă moderată
sau uşoară vor beneficia de măsuri terapeutice conservatoare, mai puţin:
a) renunţarea la fumat
b) exerciţii fizice zilnice
c) scădere ponderală
d) intervenţie chirurgicală d’emblée
e) consum hidric zilnic
22 În cazurile de boală aorto-iliacă cu ischemie severă se remarcă, cu excepţia:
a) eritroza de declivitate
b) paloare la ridicarea membrului
c) modificări trofice ale pielii la nivelul piciorului şi gambei
d) prezenţa pulsului periferic
e) absenţa pulsului periferic
23 Tratamentul trombozei venoase profunde trebuie sa cuprinda, mai putin:
a) repaus la pat
b) heparinoterapie
c) compresie elastica
d) anticoagulante orale
e) embolectomie cu sonda Fogarty
24 Următoarele afirmaţii referitoare la boala obstructivă aterosclerotică sunt
adevărate, cu o excepţie:
a) Evoluţia naturală a bolii obstructive cronice infrainghinale este
invariabil către amputaţie
b) Se caracterizează mai frecvent prin claudicaţie intermitentă
stabilă
c) Simptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării
circulaţiei colaterale
d) Durerea de repaus şi ischemia critică a membrului reprezintă
indicaţii chirurgicale ferme
e) Leziunile trofice distale sunt clasificate in stadiul IV Leriche-
Fontaine
25 Termenul de ischemie critică a membrului este definit prin, mai puţin:
a) durere de repaus continuă necesitând analgezie cu durata de
peste două săptămâni
b) ulcer ischemic
c) gangrena piciorului
d) presiune sistolică la nivelul gleznei > 50 mm Hg
e) presiune sistolică la nivelul gleznei < 50 mm Hg
26 Dintre complicaţiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-
popliteu, una nu este întâlnită:
a) tromboza grefonului
b) hemoragia
c) infecţia
d) impotenţa sexuală
e) limforagia
27 Simptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt, cu excepţia:
a) slăbiciunea, amorţeala şi stângăcia la nivelul membrelor
contralaterale
b) pierderea vederii de aceeaşi parte cu leziunea (amaurosis
fugax)
c) disfazia în cazul afectării emisferei dominante
d) acufene
e) pierderea vederii este caracteristică, pacientul descriind orbirea
ca pe o perdea întunecată trasă de cineva de obicei de sus în jos
28 Complicaţiile endarterectomiei carotidiene pot fi, cu excepţia:
a) accident vascular cerebral
b) paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau laringeu
recurent
c) hematom
d) amnezie
e) infarct de miocard
29 Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai ales posterior, în
retroperitoneu. Semnele clinice sunt, cu excepţia:
a) șoc
b) prezenţa unei mase abdominale pulsatile
c) durerea (abdominală sau în spate)
d) hemoragia digestivă
e) hipotensiune
30 Dintre complicaţiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă
infrarenală sunt întâlnite, cu excepţia:
a) hemoragia intraoperatorie
b) şocul acut la declamparea aortei
c) embolizarea in teritoriul carotidian
d) lezarea ureterului
e) embolizarea in patul arterial distal
31 Dintre complicaţiile gastrointestinale ce pot apărea in chirurgia anevrismelor de
aortă infrarenală cea mai de temut este :
a) ileusul paralitic prelungit
b) anorexia
c) diareea
d) colita ischemică
e) constipaţia
32 Principalele complicaţii ale anevrismelor periferice sunt, cu excepţia:
a) tromboza
b) embolia distală
c) ruptura
d) hemoragia digestivă
e) compresia venelor adiacente
33 Următoarele afirmatii referioate la trombangeita obliterantă sunt adevărate, cu
excepţia:
a) Simpatectomia lombară este încă indicată pe scară largă
b) Atingerea distală şi absenţa unui pat vascular distal nu permit o
chirurgie de revascularizare în marea majoritate a cazurilor
c) Oprirea fumatului reprezintă tratamentul etiopatogenic
esenţial
d) Revascularizarea chirurgicală este posibilă în marea majoritate
a cazurilor
e) Oprirea fumatului scade rata şi incidenţa amputaţiilor
34 În trombangeita obliterantă sunt indicate:
a) tratamentul leziunilor ischemice locale şi a durerii
b) evitarea fumatului, inclusiv al celui pasiv
c) simpatectomia
d) Iloprost-ul
e) toate de mai sus
35 Tratamentul in boala Buerger poate sa cuprindă:
a) II CEAP
b) III CEAP
c) IV CEAP
d) V CEAP
e) VI CEAP
98 Lipodermatoscleroza poate fi intalnita in urmatoarele stadii CEAP, exceptand:
a. C4
b. C5
c. C3
d. C6
e. C4, C5, C6
99 Un membru inferior cu vene varicoase, telangiectazii si fara edem este in stadiul:
a) II CEAP
b) III CEAP
c) I CEAP
d) IV CEAP
e) V CEAP
100 Pot fi detectate venele perforante prin palpare?
a) nu
b) da si acesta este un semn patognomonic al incompetentei
venelor perforante
c) da
d) da, prin manevra Valsalva
e) nici un raspuns nu este correct