Pagina 1

Pagina 2
Misiunile răutăcioase 5

dorit
Copiii mor din cauza ciumei și în încercarea ei de a fura
antibiotice de la o pereche de traficanți de droguri sexy, asistenta Callinda
Seebré vine față în față cu un domn al drogurilor care acum o dorește
mort.
Pentru a o păstra în siguranță, contrabandiștii Hammond Miller și Spencer
Prentice îl răpește pe Callie. Odată la bordul navei lor, ea devine o
catalizator, stimulând bărbații să exploreze nu numai atracția lor către
ea, dar și atracția lor unul față de celălalt.
Dar Hammond și Spencer nu sunt tocmai ceea ce par.
Decisiți să doboare domnul drogurilor, își dau seama că în ordine
pentru a reuși, trebuie să­l pună pe Callie în pericol. Își pot risca
inimile și viața ei pentru a­l prinde?
Gen: Futuristic, Ménage a Trois / Quatre, Science Fiction
Lungime: 34.329 cuvinte

Pagina 3

WANTED
Misiunile răutăcioase 5
Elizabeth Raines
MENȚIUNEA ÎNTREPRINDERE
Siren Publishing, Inc.
www.SirenPublishing.com
 Pagina 4

DESPRE CĂRȚI E­AȚI CUMPĂRAT:
Cumpărarea dvs. ne­rambursabilă a acestei cărți electronice 
vă permite să
o singură copie LEGALĂ pentru propria lectură personală
propriul computer sau dispozitiv personal. Tu nu ai
revendicare sau distribuire drepturi fără scrisul 
prealabil
permisiunea atât a editorului cât și a dreptului de autor
proprietar al acestei cărți. Această carte nu poate fi 
copiată în niciun fel
format, vândut sau transferat altfel de pe computer
la un altul prin încărcarea într­un fișier de partajare peer to 
peer
program, gratuit sau contra cost, sau ca premiu la orice 
concurs.
O astfel de acțiune este ilegală și încalcă drepturile de autor 
ale SUA
Lege. Distribuirea acestei cărți electronice, integral sau 
parțial, online,
offline, tipărit sau în orice fel sau orice altă metodă în 
prezent
cunoscut sau încă de inventat, este interzis. Daca tu nu
mai vrei această carte, trebuie să o ștergi din
calculator.
ATENȚIE: reproducerea sau distribuția neautorizată
a acestei opere protejate de drepturi de autor este 
ilegală. Dreptul de autor penal
încălcarea, inclusiv încălcarea fără bani
câștigul, este investigat de FBI și se pedepsește cu până la 5
ani în închisoare federală și amendă de 250.000 USD.
Dacă găsiți o carte electronică Siren­BookStrand vândută 
sau distribuită
ilegal, vă rugăm să ne informați la
legal@sirenbookstrand.com
Pagina 5
O CARTE DE PUBLICARE SIREN
IMPRINT: Ménage Everlasting
WANTED
Copyright © 2011 de Elizabeth Raines
Carte electronică ISBN: 1­61034­630­0
Prima publicare a cărții electronice: iulie 2011
Design de copertă de Les Byerley
Toate drepturile de autor pentru artă și logo © 2011 de Siren 
Publishing, Inc.
TOATE DREPTURILE REZERVATE: Este posibil ca această 
lucrare literară să nu fie
reprodus sau transmis sub orice formă sau prin orice mijloace, 
inclusiv
reproducere electronică sau fotografică, integrală sau parțială, fără
permisiunea scrisă expresă.
Toate personajele și evenimentele din această carte sunt 
fictive. Orice asemănare
pentru persoanele reale care trăiesc sau mor este strict coincidentă.
EDITOR
Siren Publishing, Inc.
www.SirenPublishing.com
Pagina 6

Scrisoare către cititori
Dragi cititori,
Dacă ați achiziționat această copie a Wanted by Elizabeth Raines de 
la
BookStrand.com sau distribuitorii săi oficiali, mulțumesc. De 
asemenea, mulțumesc
pentru că nu ați împărtășit copia acestei cărți.
În ceea ce privește pirateria de cărți electronice
Această carte este proprietate intelectuală cu drept de autor. Nicio 
altă persoană sau
grupul are drepturi de revânzare, drepturi de licitație, drepturi de 
membru, partajare
drepturi sau orice fel de drepturi de a vinde sau de a oferi o copie a 
acestuia
carte.
Autorul și editorul lucrează foarte mult pentru a aduce plata noastră
cititorii divertisment de lectură de înaltă calitate.
Acesta este traiul Elizabeth Raines. Este corect și simplu. Vă rog
respecta dreptul doamnei Raines de a­si castiga viata din munca ei.
Amanda Hilton, editor
www.SirenPublishing.com
www.BookStrand.com
Pagina 7

DEDICARE
Pentru Marc ­ mulțumesc că ai fost o astfel de inspirație!
Pagina 8

WANTED
Misiunile răutăcioase 5
PLEURI ELIZABETE
Copyright © 2011
Capitolul 1
Callinda Seebré scoase vălul departe de față, obosită
simțind ca și cum nenorocitul lucru o sufla. Nu putea decât să 
suspine
și gâfâi după ce a alergat atâta timp. Latura ei o durea cu o cusătură, 
dar
știa că nu­și poate lua prea mult timp să­și respire. Ea
a trebuit să ajungă pe platforma de andocare înainte de navă cu
medicamente prețioase au decolat.
Aruncându­și mâna în fanta pe care o tăiase în roba lungă, ea
și­a apăsat degetele pe pistolul cu impulsuri apăsat pe șold.
Încă nu era sigură că ar putea împușca pe oricine, dar pe ea
iubitul a încurajat­o să o ia de­a lungul cazului. Amuzant, dar
când i­a spus lui Mikel că va merge la acea platformă de andocare
naiba sau apă înaltă, fusese foarte susținător ­ până a venit vremea
să plece, iar el i­a spus că nu are cum să meargă cu ea.
Ceva despre șeful său care are nevoie de el pentru a ajunge la birou
imediat.
Atât de mult pentru dragoste ...
În niciun caz nu l ­ ar fi lăsat să meargă într­o misiune de genul 
acesta,
ceea ce nu a confirmat decât suspiciunea ei din ce în ce mai mare că 
era mult mai mult
angajat în relația lor decât el. Lipsa lui de inimă și
compasiunea pentru copiii pe care încerca să­i salveze au fost 
omorâți
Pagina 9
dorit
9
afecțiunea ei în devenire pentru Mikel.
Cu o scuturare din cap, Callinda s­a concentrat asupra meseriei cu 
care s­a confruntat
mai degrabă decât viața ei de iubire patetică. Copiii din spitalul 
misiunii
contau pe ea și jurase să nu lase o altă fată să moară
din cauza lipsei a ceea ce ar trebui să fie un medicament disponibil 
liber.
Din păcate, guvernul Bromond nu a dat naiba
ce s­a întâmplat cu femelele de pe această lume. Bărbații din deșert
planeta a văzut femeile ca nimic altceva decât proprietate și deseori
și­au abandonat fiicele la naștere, lăsându­le să moară în căldura
dunele de nisip. Lucrând cu alții care, ca ea, au crezut
practică pentru a fi barbară, Callie a ajutat la salvarea cât mai multor 
fetițe
au putut și au încercat să găsească case pentru ei pe alte lumi.
Apoi a ajuns ciuma și nimeni nu va „risipi” bine
droguri la fete. Deci, când a primit unele extrem de valoroase
informații din contactele ei mai puțin savuroase despre care a fost 
Ampirica
sosind pe Bromond prin niște traficanți de droguri bine consacrați, 
ea
a decis că va fura drogurile de la acei contrabandiști ca ei
le­a livrat persoanei care le­ar vinde pentru exorbitant
prețurile pe piața neagră. Contactele ei i­au spus că este nebună
chiar gândiți­vă la asta, darămite să încercați. Callie nu se deranjase 
să argumenteze asta
pronuntare. Nu a fost prima dată când cineva i­a spus că este
fructe cu coajă lemnoasă.
Atrăgând voalul înapoi pe fața ei, ea aruncă o privire în jurul
colțul aleii, ușurat să vadă că era încă singură. Adunarea
haină lungă în mâinile ei, a ridicat­o deasupra genunchilor și a pornit
alergând spre zona de andocare. Sunetele nopții erau
înecat de propriile sale respirații grele, dar pe ea a alergat, îngrozită 
că ar fi făcut­o
ratează singura ocazie de a fura medicamentele de care aveau nevoie
fetele ei. A ei
informatorul o asigurase că astăzi a fost ziua pentru o expediere de
Ampirica și nu avea să rateze această ocazie.
A derapat până la oprire în fața Platformei Opt și repede
înfipt în spatele unor lăzi enorme, trecând de la una la alta
apropie­te și urmărește­i pe cei doi bărbați care stau lângă navă.
Pagina 10
10
Elizabeth Raines
Îmbrăcat în pantaloni camo, tricouri întunecate și cizme de luptă 
negre,
arătau mai mult ca soldați decât pirații pe care îi așteptase. Nu
cioburi largi sau săbii de argint. Nici o pălărie împodobită nu s­a 
scufundat
spre sprâncenele lor. Fără păr lung sau pete peste un ochi. Desigur,
s­au întemeiat ideile ei romantice stupide despre spadasini
pe vechile pământuri pe care le­a avut ea și sora ei mai mare 
Lyrianna
citit crescut. Nava lor era mică și părea a fi construită pentru
viteză, mai degrabă decât pentru transportul de persoane sau de 
marfă. O versiune modernă
a unei fregate pirat.
Ambii contrabandiști aveau pistoale cu laser, dar ea s­a obligat să nu
o facă
gandeste­te la consecinte. Propriul său pistol cu impulsuri se oprea
setând, dar știa că pistolele lor o vor ucide dacă ar trebui
ocazie de a o lovi. N­a contat. Fetele erau pe moarte și
ar fi jurat să­i ajute. Ea s­a oprit nu mai mult de trei metri
de unde stăteau bărbații, încordându­se să audă ce sunt
discuta.
"Suntem gata?" întrebă bărbatul cu părul scurt, blond de căpșuni.
„Doamne, vreau să mă înțeleg.”
Al doilea, un bărbat înalt, cu părul ondulat, castaniu, care se 
încolăcea
gâtul lui, îi băgă pistolul. ­ La naiba, îl vom primi. Trebuie să trimit
semnalul căderii. Fii cu ochii pe lucruri? ”
Blondul îi aruncă un semn scurt din cap.
Callie a ridicat mâneca lungă a halatului pentru a­i verifica ceasul.
Cu doar zece minute înainte de contrabandiști trebuiau să ajungă să 
cumpere
drogurile. A fost acum sau niciodată. Norocul a fost de partea ei ca 
șanse
întors în favoarea ei. Brunetul s­a întors pe navă, s­a dus pe jos
rampa și a dispărut în magazia de marfă. Blondul își încrucișă 
brațele
peste pieptul său, întoarse spatele spre ea și își sprijini umărul lat
împotriva coca navei. Urmărea, evident, a docului
intrare în timp ce se zvârlise în sine. Nu a recunoscut melodia.
Oferind o rugăciune rapidă, a ieșit din spatele lăzi și
a tras pistolul prin gaura din haina ei, încercând să controleze
tremurând în mâinile ei. Trei pași repezi au pus­o în spatele lui, iar 
ea
Pagina 11
dorit
11
apăsă arma pe spatele bărbatului. ­ Nu vă mișcați.
El a înghețat, nici măcar nu aruncă o privire peste umăr. "Tu ce faci
vrei?"
­ Vreau Ampirica. Să­mi dau seama că ar fi intimidant și
poate să­l forțeze să se conformeze, ea a apăsat butoiul pistolului
mai greu împotriva lui. "Acum."
„Nu se întâmplă”, a răspuns bărbatul, cu vocea calmă în ciuda
pericol în care se afla. „Îți dau acele droguri, sunt un om mort.”
„Nu­mi dai acele medicamente, ești un om mort. Spune­i
prieten să­mi aduci două cutii sau te voi împușca acolo unde stai. ”
Un strigăt uluit a izbucnit atunci când el a făcut un vârtej și a lovit­o
braț atât de tare, pistolul a plecat zburând din strânsoarea ei. Durerea
era
imediat, dar ea s­a învârtit pentru arma, știind că era singura ei 
șansă.
Bărbatul a fost mai rapid, dând­o afară în timp ce o aborda spre
sol. A încercat să­i aducă genunchiul în sus pentru a se conecta cu 
inghinul lui, dar
el a fixat­o cu greutatea lui mai grea, cu coapsele musculare ținute
a ei încă.
Ochii verzi se uitau la ai ei, un amestec de furie și curiozitate
reflectate în acele bazine de smarald. „Ce naiba încerci?
do? Te omori? ”
Callie s­a luptat în timp ce și­a dat seama că acest bărbat o poate 
ucide cu ușurință. Ea
trântit în jurul unei încercări de a scăpa. Nu s­a mutat a
centimetru, doar rânji la ea cu unul dintre cei condescendenți
zâmbete masculine care au făcut­o să vrea să­l pălmuiască 
prost. "Lasa­ma sa plec!"
­ Încă nu, micuța mea sălbatică. Nu până nu văd cine ești. Deținere
încheieturile ei cu o mână, el le ridică deasupra capului, fixându­le
la asfalt. Cealaltă mână îi scoase capul acoperindu­se și
voal. Părul ei lung și blond revărsat, blocându­i parțial vederea. El
a netezit tulpinile de pe fața ei, cu vârful degetelor care o mângâia
obraz. "Wow. Nu ceea ce mă așteptam deloc. Esti draguta."
„Du­te dracu’. Încercă să­și tragă încheieturile din strânsul lui
ea întoarse capul.
El o strânse de bărbie și o forța să se uite la el. „Aș prefera să mă fut
Pagina 12
12
Elizabeth Raines
tu."
Deci nu avea să o omoare ­ avea să o violeze. Ea
bătut împotriva lui, pelvisul apăsându­se împotriva lui. În momentul 
în care ea
a simțit lungimea grea a cocoșului său, ea se opri.
„Ei bine, bine”, a sunat o voce masculină puternică din toată lumea
platformă de andocare. „Se pare că ai mixa afacerea cu plăcerea,
Hammond.“
Blondul ­ Hammond ­ se aplecă să­i șoptească la ureche. "Fi
Liniște. Fă doar ce îți spun, ca să te pot proteja. ”
Sigur? Era nebun? Cu o clipă în urmă, a avut intenția de viol
iar acum… nu avea habar care erau intențiile lui.
"Ce pot sa spun?" spuse el în timp ce se târâse de ea și o trăgea
la picioarele ei. „Când o femeie frumoasă îmi traversează calea, 
trebuie să o iau
avantajul norocului meu. ”
Omul nou ­ cel pe care Callie și­a dat seama că veniseră 
contrabandiștii
Întâlniți ­ cine chemase la brunet a venit în jurul lumii
asfalt. Era uimită că cineva putea merge cu atâta greutate
pe rama lui. După ce se aflau în spatele obezului, bărbatul chel era 
doi
alti oameni, unul un dracorian cu piele galbena, celalalt un albino
Tanglion cu șase brațe. Ambele ținteau puști cu impulsuri spre 
Hammond.
"Hei! Carlos!“ a sunat contrabandistul brunet în timp ce cobora
rampă. Privirea lui se întoarse către Callie și ochii albaștri se 
lărgiseră. „Geesh,
Hammond. Plec un minut și ai deja o bucată fierbinte
coadă."
„Eu sunt , nu o bucată fierbinte de coadă“ , Callie împușcat 
din spate, o nivelare
scârțâind privirea spre el.
Hammond chicoti. ­ Cred că tocmai te­ai insultat, pisică.
El i­a sărutat un sărut pe obrazul ei, care a trimis căldură prin ea
trupul trădător. "Liniște. Te rog , șopti el înainte să tragă
departe. Aruncă un rânjet către prietenul său. „Ce pot să spun, 
Spencer? eu am
o reputație de păstrat.
Spencer se întoarse spre Carlos și hoții săi, cu fața lui frumoasă
crescând greu atât de repede, o luă respirația. ­ Ai adus
Pagina 13
dorit
13
bani?" Porunca lui era aspră, trimițând un fior pe lungime
a coloanei vertebrale. Acesta nu era un bărbat care să fie străbătut.
"Desigur!" Carlos dădu din cap către Dracorian care i­a înmânat
mic duffle pe care l­a purtat. Carlos o ținea de uriașa lui burtă. „I
vreau să­l văd pe Ampirica mai întâi. ”
Hammond îi dădu capului o scuturare încăpățânată. „Primele credite 
Uni.
Antibiotice după. ”
Îngustându­și ochii căprui înroși, Carlos se încruntă. ­ Nu
aveți încredere în mine?"
­ La naiba, nu, răspunse Hammond. ­ Ești un traficant de droguri.
Râsul răsună prin omul cel mare. „Nu e de mirare că ești așa
contrabandist de succes. A aruncat duffleul către Spencer, care a 
prins­o.
După ce a desfăcut­o și a pescuit înăuntru, a dat din cap
Hammond. ­ Am să iau cutiile. Făcând câțiva pași spre
rampă, se opri brusc și se întoarse înapoi pentru a se uita la Callie.
Rahat . Pentru o clipă, Callie sperase că o vor uita cu toții.
Chiar se gândise să încerce să se strecoare. Din pacate,
Hammond avea încă o stăpânire pe ea. Când Spencer aruncă o 
privire
într­un fel, Hammond îi trecu un braț peste umăr, ridicând­o în sus
mai aproape de partea lui. Pistolul său se băgă dureros în șold, dar ea
nu credeam că a venit momentul să plângem.
­ Poate că va merge pe navă, spuse Spencer, dând din cap
și nivelând cu greu privirea spre Hammond.
Hammond ezită, considerând clar un mesaj tăcut
Spencer îl trimitea. Și­a schimbat privirea între Carlos și
Callie. ­ Un plan bun, răspunse el în cele din urmă. „De ce nu te duci
și aștepți
pentru mine? Și scoate haina blestemată. De fapt, ia totul
și așteaptă în patul meu.
Învârtindu­se în jur, Callie și­a bătut fața. Tot ce a făcut Hammond a
fost
chicoti, apuca mainile si trage­o in bratele lui. Avea gura acoperită
a ei, surprinzând­o pe gâdilă surprinsă.
Și Doamne, a sărutat­o. Buzele moi și calde îl mângâiau pe ale sale 
și
când limba lui i­a alunecat în gură, a uitat unde se afla.
Pagina 14
14
Elizabeth Raines
Căldura i­a inundat corpul, așezându­se în păsărică, făcând­o să se 
târască
împotriva lui. Ce naiba nu era în regulă cu ea?
Când el și­a îndepărtat gura de a ei, a încercat să­l urmeze
cu chipul ei și și­a dat seama că își înfășura brațele în jurul gâtului.
Chicotirea lui arogantă a făcut­o să vrea să­l pălmuiască din 
nou. „Nu o face niciodată
iarasi asta!" avertiză ea, întinzându­și palmele pe pieptul lui și 
încercând
să­l împingă departe. La fel de bine ar fi încercat să mute un
prolobeast.
Hammond întrebă o sprânceană ca și cum ar fi parfumat o 
provocare.
În loc să o sărute, el a întors­o și i­a dat insistent
împingeți între omoplat. „Fii o fată bună și mergi
Spencer." El i­a bătut fundul. ­ Și te voi săruta din nou mai 
târziu. Este o
promisiune."
Pe punctul de a­i blister urechile, Callie nu a putut decât să strige de 
durere atunci când
împușcăturile sună peste asfalt, lovind­o în umăr. Genunchii ei
se uită să se ceară, dar înainte să se prăbușească, Hammond se 
împinse
ea la pământ și a acoperit­o cu trupul lui. Când o a doua lovitură
înfiorat de ea, ea a luat arma de șold, a arătat­o spre Carlos
se întoarse către unul dintre minionii săi și strânse orbește 
declanșatorul.
Carlos scoase un urlet, cu mâinile acoperindu­și nasul. Oamenii lui 
s­au despărțit
la el ca și cum nu știi ce să faci. "M­a împușcat!" a suflat el
mâinile lui, care deveneau repede șuvițe cu sângele lui. "Ea
nenorocitul mi­a împușcat! "
„Ai împușcat primul! Ce naiba, Carlos? Strigă Hammond.
"Este un nenorocit de martor!" strigă el înapoi.
­ Și tu ești un nenorocit de psiho!
"Acea curvă mi­a împușcat fața!" Carlos scoase o batistă de la a sa
buzunarul și o apăsă pe nasul sângerător. „Dă­mi­o! Acum!"
„Te ia dracu! Nu o atingi! " Spencer aruncă duffle
în interiorul navei și își scoase arma din toc.
„Dă­mi­o!” Carlos urlă înainte să dea din cap
Dracorian. "Omoar­o."
Spencer a făcut o lovitură înainte ca Dracorianul să se supună lui 
Carlos,
Pagina 15
dorit
15
lovindu­l chiar între ochii lui roșii. Străinul s­a sfâșiat într­un
grămadă de viață Hammond scoase pistolul din tremurarea lui Callie
mâna și o arătă spre Carlos.
"Ea e moartă! Și acum sunteți și amândoi morți! ” Carlos se întoarse
și a început să se zbătească, ținându­și batista cu sânge
față și lăsându­și hoțul să își facă munca murdară.
Tanglionul a tras asupra lui Spencer, care s­a mișcat să se pună în 
față
din Callie și Hammond. Rulant pentru a evita împușcarea 
tanglionului,
Spencer a revenit la foc, lovitura lui bătând în brațul albinei care o 
ținea
armă. Străinul apucă pușca pe care o aruncase cu una din a sa
alte arme înainte de a lovi pământul, dar asta i­a dat lui Hammond 
doar
timp suficient pentru a­l trage, prinzând pieptul Tanglionului. Albino
prăbușit pe asfalt.
Callie voia să urle, dar avea prea multă durere. Nimeni
îi spusese vreodată cât de rănit o lovitură de pușcă ­ cum era cineva
ținând o umbră aprinsă pe umărul ei. Murmură ea, încercând
îndepărta­l pe Hammond de la ea, deoarece greutatea lui grea făcea 
agonie
mai rau.
Se întoarse, ghemuindu­se de partea ei și încercând să ia halatul
în timp ce Spencer i s­a alăturat. Un mârâit frustrat a alunecat înainte
Hammond a fost capabil să înfige câteva degete în orificiul lăsat de
explodează și rup materialul deschis. „Atârnați­vă acolo, păsărică am
o
med­kit pe ecstasy. “
Nava sa se numea Ecstasy? Fuckin 'ticălos arogant ...
Ea a strigat când Spencer a luat­o în brațe, forțând­o
umărul rănit de pieptul lui.
­ Îmi pare rău, iubito.
­ Nu sunt copilul tău, strigă ea, cu lacrimi care îi curgeau
obrajii. Dându­și seama de pericolul care o aștepta dacă o prindeau 
pe asta
nava, a încercat să se lupte în brațele lui. Dar tot ce făcea era să o 
facă
umărul a rănit mai mult, atât de mult încât lumea a început să se 
rotească în mintea ei.
Chiar înainte de a leșina, a auzit­o pe Spencer spunând: „Încă 
nu. Dar tu
va fi."
Pagina 16
16
Elizabeth Raines

capitolul 2
Callie se trezi cu un început, stând într­un pat moale. Un foarte mare
buncă, își dădu seama, într­un dormitor mic. Fără ferestre, doar 
pereți de oțel.
Apoi amintirile s­au întors. Era singură pe dinăuntru
a navei lor spațiale ­ extazul . Nu exista niciun semn de Spencer sau
Hammond. La naiba, a fost prinsă cu doi contrabandiști și ea
nici măcar nu le cunoșteau numele de familie.
Rulând cu precauție pe umăr, nu simțea decât o durere ronțăind
mai degrabă decât durerea intensă care o aruncase într­un leșin. Mi 
sa părut
împușcatura îi lovise brațul superior mai mult decât 
umărul. Aruncând o privire spre
rană, a oftat ­ nu din pielea urâtă și pielea învinețită, ci din
faptul că sânii ei erau goi. Ridică foaia și oftă ușurat
că i­au lăsat pantaloni scurți, pe care spera că înseamnă că nu au 
făcut­o
a profitat de ea în timp ce ieșise. Al naibii de pirați au avut
a arunca o privire .
O privire pripită în jurul camerei a ajutat­o să­și găsească rezervorul
sprijinindu­se deasupra unui kit med. Callie și­a aruncat picioarele 
peste parte
din buncăre și a sărit în picioare. Prea repede, pentru că picioarele ei
a început să tremure. A apucat partea patului și a încercat să țină
ea însăși în poziție verticală.
Ușa se deschise cu un claxon puternic. "Hei! Hei! Care ți­a spus
că te poți ridica? ” Spencer se grăbi spre ea, înfășurând un braț 
puternic
în jurul taliei ei și ținând­o aproape de partea lui.
Dacă ar fi avut puterea, l­ar fi îndepărtat. „I
mi­a dorit tricoul.
­ Atunci ar fi trebuit să întrebi. El a ajutat­o să se întoarcă pe pat.
A apucat imediat foaia și a ținut­o la sânii ei goi.
Pagina 17
dorit
17
­ Nu erai aici. El a împușcat­o încruntată, făcând­o să­și învârtă ochii
înăuntru
agravare. "Amenda. Întreb acum. Pot să am tricoul meu? Nu aveai
chiar să mă dezbrace, știi. ”
Cu o chicotire, el și­a luat cămașa și i­a întins­o. Ea
a ținut foaia apăsată pe sânul ei și a luat partea de sus a rezervorului
înţelege. ­ Întoarce­te, a ordonat ea.
­ Am văzut deja țâțele tale. Apropo de țâțe fine.
"Întoarceți­vă!"
Spencer s­a supus de fapt, deși a râs din nou. "A trebuit să
scoate cămașa pentru a­ți verifica rana ”, a spus el, părând defensiv,
ceea ce a făcut­o fericită. „Am avut grijă de tine după ce ai fost 
împușcat
Hammond ne­a scos de acolo. Nu din vina mea sutienul i­a fost în 
cale. ”
După ce a verificat dacă cămașa ei era intactă, a respirat un oftat
de ușurare. Împușcarea lipsise materialul. Și­a smucit tricoul
capul ei, ușor ușor brațul dureros prin gaura corespunzătoare și
apoi a scos haina în jos. „Presupun că credeți că ar trebui să vă 
mulțumesc
tu pentru ajutorul tău. Poți să te întorci acum. ”
Zâmbetul lui frumos a făcut­o să respire în gât. Ochii lui
erau cea mai minunată nuanță de albastru, amintindu­i de limpede
apa pe Remiza. Părul lung și castaniu i se potrivea feței ovale, iar ea
i­a plăcut că l­a lăsat liber pentru a­și atinge aproape umerii în loc de
trăgând dresurile groase într­un fel de ponei masculi. "Tu
au fost foarte norocoși ”, a spus el. ­ Explozia a trecut direct. Nu
oase rupte și numai leziuni minore ale țesuturilor. Vei fi bun ca nou
o zi sau două. ”
Doar a mormăit ca răspuns.
­ Ești foarte binevenit, iubito.
­ V­am mai spus, nu mă chema copil , a contracarat Callie. "Unde
suntem? Tot pe Bromond?
A scuturat din cap. „Am decolat imediat înainte ca Carlos să poată
aduna întăriri. Ne întoarcem spre Rozale. ”
Rozale . A fost câteva zile. Deși știa că ar trebui să fie
recunoscătoare bărbaților că i­au salvat viața, nu a putut să se ducă
Pagina 18
18
Elizabeth Raines
mulțumesc Spencer. O greutate s­a așezat pe inima ei în timp ce se 
gândea la toate
vieți nevinovate, care s­ar pierde din cauza modului în care a 
deranjat­o
misiunea ei. Trebuia să rezolve asta. Cumva . „Trebuie să mă întorc 
la
Bromond.“
Punându­și mâinile pe șoldurile lui, Spencer se încruntă la ea.
„În niciun caz nu te lăsăm să te întorci acolo. Nu când Carlos
Pontierri te vrea mort. "
"Nu ajungi să­mi spui ce să fac!"
Cu o altă lovitură puternică a ușii, Hammond intră în interior
dormitor. Râsul lui i­a spus că a auzit­o declarația furioasă.
„Dacă nu vrei să sari de pe această navă, noi o facem. Presupun că 
poți
consideră­ți ostaticul nostru deocamdată.
Ostatic? A smuls râsul la ideea cuiva plătit
bani pentru întoarcerea ei în siguranță. Mikel? Probabil că nu ar face 
parte cu un
singur credit universal pentru a­și salva fundul. Singura persoană în 
ansamblu
cosmosul care a iubit­o cu adevărat a fost sora ei. Și frații au trăit așa
vieți separate, Callie nu auzise de Lyrianna în câteva luni,
deși acest lucru nu a fost neobișnuit. Ca și Callie, Lyrianna a avut 
tendința de a
agățați în jurul unor personaje umbroase. Ambele surori au putut să 
ajute
alții cu informațiile pe care le­au scos din contactele lor. Poate
odată ce epidemia s­a încheiat pe Bromond, avea să o caute pe sora 
ei.
"Ce e așa amuzant?" Întrebă Spencer, clătinând din cap.
Ea a refuzat să răspundă. „ Chiar trebuie să mă întorc la 
Bromond. Acum."
Doar pentru a le demonstra că poate fi rezonabilă, a adăugat: „Vă 
rog”.
„Nu se întâmplă”, a răspuns el. „La fel de bine te­ai putea resemna
la compania noastră de câteva zile. Când vom ajunge la Rozale, ne 
vom da seama
afară ce să faci cu tine. ”
Câteva zile singur pe o navă mică cu doi bărbați frumoși? Cel mai
femeile ar crede că ar fi lovit loteria interstelară. Nu Callie. Toate
ar fi putut face griji pentru fetele bolnave din spatele lui Bromond 
care
așteptau medicamente care nu vor ajunge niciodată. O lacrimă a 
alunecat
pe obrazul ei.
Hammond întinse mâna și o surprinse cu degetul mare. "Ceea ce este
Pagina 19
dorit
19
greșit acum? "
Tot ce a făcut a fost să clatine din cap și să încerce să se abată.
Spencer se așeză lângă ea. "Ce este in neregula iubitule?"
Callie a lovit perna cu pumnul. "Nu sunt copilul tău! Nu mai suna
eu asta! ”
­ Atunci ar fi bine să­mi oferiți o alternativă, a răspuns el, clar
neafectat de temperamentul ei. O reacție ciudată, considerându­l 
mereu pe Mikel
ieșea din cameră ori de câte ori își evita iritarea, ceea ce era probabil
mult prea des. Lyrianna spunea mereu că Callie trebuie să învețe
răbdare și control.
Așa că au vrut să știe numele ei. Se gândi să mintă
lor. Dacă ar alcătui vreun nume, nu ar ști niciodată cine este ea
a fost cu adevărat. Putea inventa și o poveste despre viața ei, 
conducând
amândoi contrabandiștii în goana veselă.
Dar ce ar realiza asta? Acești bărbați erau traficanți de droguri.
Puteau să o violeze, chiar să o omoare și, probabil, nu vor simți 
niciodată un moment
de remușcare. Ce bine ar face minciuna? Ar fi făcut­o doar viața
mai dificil cu cât a încercat să­și țină minciunile drepte. "Numele 
meu este
Callinda Seebré. ”
­ Callinda, răspunse Hammond. „Te cheamă oamenii sau asta?
ai o poreclă? "
­ Linda, poate? Întrebă Spencer. ­ Sau Lin?
­ Callie, a răspuns ea.
­ Callie este, spuse Hammond, coborând pe patul ei
altă parte. ­ Sunt Hammond Miller. El dădu din cap spre 
Spencer. „Este
Spencer Prentice. Acum că am fost introduși, trebuie să venim
la o înțelegere și singurul mod în care putem face asta este să știm de
ce
ai ajuns ca ostaticul nostru destul de mic. Ce făceai pe asta
platforma de andocare? "
Erau prea apropiați ca ea să se gândească și curat, masculin
mirosurile o înecau, trimițând o gură de umezeală
pizda ei. Fiind belusiană, ea deținea o conducere sexuală foarte 
mare. Sau la
cel puțin asta i se spusese mereu. Să nu fi simțit niciodată un
Pagina 20
20
Elizabeth Raines
nevoia copleșitoare de a căuta o companie masculină, își asumase ea
era imun la acea trăsătură genetică. În momentul în care Hammond a
sărutat­o
în spatele platformei de andocare, și­a dat seama că a greșit, din 
cauză
ea îl dorea cu o înverșunare care a lovit­o ca un club în sus
cap. A simțit din nou aceeași dorință în timp ce respira în plăcerea 
lor
parfumuri, îndoindu­și degetele în palmele mâinilor pentru a nu se 
feri
întinzându­i pe bărbați.
Între cei doi, tot ce a putut face a fost
amintiți­vă de căldura buzelor lui Hammond, gustul minunat al lui
în gura ei și cum corpul ei a răspuns la apropierea lui. Si ea
și­a amintit cât de minunat se simțea a fi legat în brațele lui Spencer.
Chiar și cu durerea din umăr, recunoscuse cât de puternic și de 
puternic
în siguranță el o făcuse să se simtă. Rahat, nu numai că era 
insuportabil excitat, ea
dorea doi bărbați.
„Callie?“ Spencer și­a așezat degetul sub bărbie pentru a o 
transforma
înfruntă­l. ­ De ce ai venit la acel doc?
„Am avut nevoie de Ampirica pe care ai contrabandat­o pe planetă”, 
ea
replică, încercând să pună mâna pe inteligența ei risipită.
"De ce?"
"Pentru copii. Fetele mici din spitalul meu mor din cauza
ciuma.“
­ Nu există alte antibiotice, unele care nu sunt atât de rare?
Ea clătină din cap. Am încercat orice alt antibiotic. Ei au nevoie de
Ampirica.“
­ Cum ai știut că avem vreunul? Întrebă Hammond chiar
deși se uita la Spencer. Cei doi păreau a fi apropiați
suficient pentru a comunica fără cuvinte, iar ea a invidiat acel tip de
legătură.
Apoi, ceva foarte ciudat a apărut asupra ei. Acesta era singurul pat
pe o navă prea mică pentru a avea mai mult de un dormitor. Au 
împărtășit­o?
Nu . Pe navă trebuiau să fie mai multe dormitoare, oricât
mic arăta. Doi bărbați care erau atât de virili, atât de incredibil
masculul nu ar putea fi implicat unul cu celălalt, nu sexual.
Pagina 21
dorit
21
Dreapta?
Callie își aruncă privirea în poală, urând asta pur și simplu privindu­l
fețele lor o făceau să curgă inima. Acești doi bărbați o țineau
prizonier. Erau contrabandiști de droguri. Totuși tot ce se putea 
gândi a fost
se apropie. De ce nu puteau fi grași și urâți? Atunci prostul ei
dorința ar muri o moarte rapidă. Așa cum era, avea poze zburând
prin mintea ei. Sărutându­i. Atingându­le. Una particulară
imaginea a făcut să se tragă de căldură la clitorisul ei ­ Spencer suge 
țâțele în timp ce
Hammond și­a lins pizda.
Era ridicolă.
„Callie?“ Hammond întinse mâna și­l cuprinse în obraz
palma pentru a o forța să­l înfrunte. A trebuit să reziste dorinței de a 
o freca
obraz împotriva mâinii sale ca un animal de companie care caută o 
mângâiere dulce din ea
maestru. „Ești la un milion de kilometri distanță”.
"Sunt chiar aici."
„Nu în gândurile tale. La ce te gandesti?" Când nu a făcut­o
răspunde, se încruntă. ­ Ești îngrijorat pentru Carlos?
Rai dulce . Fusese atât de ocupată cu gândul cu pizda, ar fi trebuit
uitat de el. „A încercat să mă omoare. De ce? Nici măcar
mă cunoști."
­ Nu, dar acum îl cunoști. Ești martor. Ai putea
identifică­l. " Aruncă o privire cunoscută către Spencer. "Și, desigur
te­ai dus și i­ai împușcat fața deja urâtă. Nu­mi imaginez cât de 
hidos
va arăta fără nas. Știi că nu poți să te întorci
Bromond din nou. Vreodată. Va fi un contract pentru tine și Carlos
nu uită niciodată.
­ Ca un elefant, spuse Callie cu un suspin resemnat. "El chiar
arată ca unul ”.
­ Știi despre elefanți? Ești om? ” Întrebă Spencer. "Asa de
suntem."
„Nu sunt om”, a răspuns ea cu o clătină din cap. "Sunt
Belusian.“
Ochii verzi ai lui Hammond zburau larg. Dacă nu ar ști mai bine,
Pagina 22
22
Elizabeth Raines
ea ar crede că era ... înspăimântată. „Belusian?“ spuse el, cu vocea 
lui
cracare. „Ești un empat? Știi ce gândesc?
A oftat din nou, în timp ce își roti ochii. „De ce sunt oamenii așa
naibii de prost? O întrebare retorică, dar a atras încruntările din
bărbați care o făceau să se răsucească în amuzament. Ea a ghemuit
grimasă. „Empatele nu citesc mintea. Nu facem decât să simțim 
sentimente. Și
înainte să întrebi, nu . Nu știu ce dintre voi simți acum.
Abilitățile mele empatice sug. Mă întreb uneori dacă sunt cu 
adevărat
Belusian.“ Cel puțin ea a avut până când hormonii ei au lovit în 
overdrive.
­ Ar fi trebuit să știu, spuse Spencer, netezindu­și părul peste ea
umăr, trimițându­i frânturi de curse dorite pe pielea ei. Cum ar putea
ceva la fel de nevinovat ca o atingere o fac să se simtă atât de 
generoasă
nevoie? Fiecare celulă din corpul ei a prins viață când oricare dintre 
bărbați a dat
cea mai simplă atenție.
­ Cum ai putea ști? ea a intrebat.
"Ochii tăi. Sunt o nuanță atât de frumoasă de gri. ” Aplecat,
el apăsă un sărut către vânătăile de pe umărul ei gol. Ea șuieră un
respirație ca răspuns. "Te mai doare? Vă pot oferi un hipo­spray 
dacă
ai durere.
Ce zici să te dezbraci de pantalonii ăia camo și să­mi dai o vită 
fierbinte
injecție în schimb? ­ Nu ... nu, mulțumesc. Sunt doar… epuizat ”.
căscatul care a alunecat imediat după ce cuvintele au punctat 
afirmația ei.
Hammond se ridică mai întâi, dar se aplecă să o sărute pe frunte.
Ea închise ochii pentru a savura gestul tandru. "Odihneste­te. Bine
vorbim mai tarziu." Apoi s­a încruntat, contrazicând acțiunea 
amabilă. "Si tu
ne va spune totul ”.
Doar a dat din cap, în timp ce se întreba cât de multe 
dintre viețile lor le­ar face
dezvălui­ i . Probabil nu prea mult.
Spencer își spălă buzele pe obrazul ei. "Dormi. Cel mai bun lucru 
pentru
tu, iubito. Vom veni să te primim după ce Hammond ne va rezolva 
ceva
mânca." S­a ridicat în picioare și a bătut perna. Când a dat jos, el
târâse foaia peste corpul ei.
Ușa alunecată se închise în spatele lor și Callie se rostogoli pe spate 
spre
Pagina 23
dorit
23
priviți în vârful buncărelor. Inima ei încă mai alerga și amândoi
mirosurile lipite de perne. Au împărtășit acest pat? Gândul de
ei sărutându­se, atingându­se, iubindu­se reciproc, au trimis mai 
multe lichide de la ea
păsărică.
Chiar înainte de a lăsa somnul să pună stăpânire, s­a întrebat cum
bine ar putea fi între cei trei.
La naiba .
Pagina 24
24
Elizabeth Raines

capitolul 3
"Ce trebuie să facem cu ea?" Întrebă Spencer în timp ce alunecă
pe scaunul copilotului. Frumoasa lor ostatică încă dormea
sonor, iar el era ușurat, umărul ei fusese doar ușor
răniți. De asemenea, a verificat dacă există fisuri în os
Hammond îi smulse arma. Doar o mică vânătăi era
a lăsat în urmă și rana de pușcă a răspuns atât de bine la tratament,
el a crezut că va fi bună ca noua, în grabă.
Hammond nici măcar nu aruncă o privire. „Nu o putem lăsa să se 
întoarcă
Bromond. Nu­mi pasă cât de mult cerșește. Este pentru binele ei. ”
Spencer dădu din cap. „Nu trebuie să mă convingi. Ea a suflat
Carlos naibii de nas!
­ A făcut­o, nu­i așa? Chicotitul lui Hammond îl făcu pe Spencer să 
râdă
în schimb.
Apoi seriozitatea întregii mizerii s­a instalat din nou. „Va avea
fiecare zgârietură de pe mormanul acela de nisip care strălucește 
pentru ea. Și dacă cineva
o prinde ... Spencer se cutremură în revulsie. Oamenii el și
Hammond trebuia să se ocupe zilnic cu care să facă lucruri oribile
o femeie, mai ales una la fel de drăguță ca Callie.
­ Știu, a răspuns Hammond. „El va fi uimitor și pentru noi
știu.“
Nu părea să conteze. Pentru oricare dintre ei. Au fost bine
capabili să se protejeze. Doar Callie a contat. De ce? Nu a fost
sigur. Spencer nu simțise niciodată o asemenea nevoie de a adăposti 
o femeie în a sa
Întreaga viață. Dar a făcut­o acum și a decis pur și simplu să nu lupte
împotriva
acea nevoie. „Cineva trebuie să o protejeze. Carlos are brațe care 
ajung la toate
drumul spre Rozale. ”
Pagina 25
dorit
25
„Dar tot trebuie să ne întoarcem să le raportăm superiorilor noștri ce
s­a întâmplat pe acea platformă de andocare. Cel puțin știm mai 
multe
ascunzători de pe Rozale. " Un oftat a căzut de pe buzele lui 
Hammond ca
tăcerea grea umpluse cabina.
Amândoi au dat drumul în jurul adevăratei probleme și este sigur
nu era imperiul criminal al lui Carlos Pontierri sau lipsa unui 
nas. Spencer
și Hammond învățaseră tot ce puteau despre pivotul,
adunând informații de la alimentatorii de jos care lucrau pentru el
și își croiesc drum în lanțul alimentar pentru a face față în cele din 
urmă
omul însuși. Și au reușit.
Din păcate, nu se așteptaseră la primul lor contact important
el să se încheie cu bărbatul să fie împușcat și ei să ridice un 
delectabil
bucățică de „bagaj”. Carlos nu ar face niciodată afaceri cu ei
din nou și toate eforturile lor de a se apropia de el au fost pierdute.
Spencer și­a încleștat mâinile în pumn, făcând să vadă că vor aduce
ticălosul acela jos. Într ­o zi. Dar Carlos nu era bariera în picioare
între parteneri în acel moment.
Callie Seebré era.
Unul dintre ei a trebuit să fie primul care să fie sincer ­ au fost 
întotdeauna
sinceri unul cu altul înainte. Din momentul în care au devenit
parteneri și au pornit în această… misiune a lor, știa Spencer
între el și Hammond era ceva special. ei
depindeau unul de celălalt pentru a supraviețui și au petrecut zile 
singure pe site
Extazul . În timp ce își împărtășeau timpul, au început și ei să le 
împărtășească
gândurile ... și în cele din urmă sentimentele lor. Ambii bărbați se 
aplecaseră întotdeauna
spre a fi bisexuali, dar niciunul nu a mai făcut saltul în a avea
sex cu un alt bărbat.
Spencer se temuse întotdeauna de atracția sa față de ambele sexe
el ... greșit cumva ­ o frică pe care o avea familia sa zeloasă din 
punct de vedere religios
a făcut puțin pentru a scuti de prejudecățile lor și de oboseala lor
homosexuali. Deci toată viața lui, fusese forțat să­și păstreze 
dorințele
secret.
Până când l­a cunoscut pe Hammond.
 Pagina 26
26
Elizabeth Raines
Deși împărtășiseră câteva sărutări încălzite, ambele fuseseră
ezitant să devină iubitori ­ ca și când ar traversa podul, s­ar face
fii pentru totdeauna arzând­o în spatele lor. Nici că nu era virgin,
deși niciunul nu se culcase cu un alt bărbat, doar cu femei. În
Cazul lui Spencer, multe femei ca o modalitate de a încerca să lupte 
împotriva a ceea ce
i se spusese că era o dorință păcătoasă. Dar dorința era încă acolo, ca
și
a fost o afecțiune din ce în ce mai mare pentru partenerul său. A 
avea viața lui depinde
Hammond era o modalitate rapidă de a lega o legătură strânsă între 
ei.
Spencer presupusese că era pur și simplu o chestiune de timp. Atunci
Callie a avut
a trântit­o în lumea lor și a schimbat acele dinamici
considerabil. Spencer se simțea ca un bărbat sfâșiat în doi ­ care­l 
dorea pe Hammond
dar simțind și o dorință pentru Callie pe care abia o putea conține.
­ E în regulă, Spence. Și eu o vreau. ” Îndrăgostitul zâmbi 
partenerului său
își aruncă drumul dezvăluind un obraz frumos pe obrazul drept.
„Mă cunoști prea bine. Eram pe punctul de a spune același lucru. El
privea stelele care păreau atât de aproape și totuși atât de departe.
„Știu că pare… ciudat, dar… cred că și ea ne vrea. Amândoi."
­ Da, se strânse Hammond. „Am și eu această vibrație. Ea este 
belusiană,
dupa toate acestea."
Spencer dădu din cap. „Sex sexual ridicat, dar cred că este mai mult 
decât atât.
Este ca și cum ar reacționa la noi și o sperie. ”
Zâmbetul lui Hammond s­a lărgit. ­ Dar pariez că nu o va opri.
„Probabil că nu ar trebui să profităm de asta.”
„Și dacă nu profitați?”
"Ce vrei sa spui?"
În sfârșit, Hammond se întoarse spre el, învârtindu­și scaunul și
aplecat înainte. „Uite, și dacă e ceva… mai mult acolo. Ce
dacă Callie este o șansă pentru ceva bun pe lumea asta, ceva real?
Ce se întâmplă dacă este șansa noastră de a ieși din această… muncă
pe care o facem și o găsim
ceva care nu pune un ochi de taur în centrul piepturilor noastre și
face ca fiecare slime să vrea să ne arunce în bucăți? Dar dacă ea e a 
noastră
sansa de a avea o familie? Nu asta ne dorim? O viață normală ? ”
Spencer își roti ochii. „Da, o relație cu trei sensuri este așa
Pagina 27
dorit
27
normal . ”
Hammond se încruntă. „Este la fel de normal ca oricare dintre noi
știu.“
Aruncă cuvintele lui Spencer înapoi la el, ridicând toate
aceleași argumente pe care le­a folosit Spencer când a recunoscut 
prima dată
Hammond că cădea pentru el, că nu numai că­l dorea
un prieten, dar ca ceva ... mai mult. Un pic de gelozie a izbucnit asta
Hammond a simțit asta pentru Callie până când și­a dat seama că se 
simte la fel
despre ea. ­ Deja simțiți atât de mult pentru ea?
"Da, fac. Ciudat, știu, dar… doar… fac ”.
"Este interesant, pentru că și eu."
"Deci ce facem?"
Dându­și seama că cineva trebuie să spună asta, Spencer a exprimat 
ceea ce știa
se învârtea și prin gândurile lui Hammond. „Ceea ce facem noi este
împărtășește­o.
Întorcându­se să înfrunte din nou com, Hammond zâmbi. „Atunci 
este timpul
să lăsăm natura să­și ia cursul. ”
* * * *
„Hei, Sleeping Beauty”, a spus Hammond în timp ce Callie a intrat
galera. Mirosul de mâncare o trezise și stomacul
mârâi destul de tare încât zâmbea ca răspuns. ­ Îți place friptura?
"Friptură? Ai friptură? Ce fel?" Se așeză la masă
când dădu din cap la scaunul cel mai aproape de ea.
­ Mă bate, răspunse el. „Orice am trăit din adânc
îngheţa." Își ținea vasul aproape de nas și adulmecă.
­ Prolobeast, poate? Vită?" O chicotire a alunecat. "Cine dracu
stie? Este proteină. Am amestecat în niște legume și păsări, așa este
comestibil."
Callie ridică din umeri. „Nu sunt un mâncător plin de mâncare.” La 
naiba, înapoi pe Bromond,
a avut noroc dacă a primit o masă completă pe zi. A început să­și 
facă griji
era prea subțire, apoi se întrebă de ce era preocupată de ce
Pagina 28
28
Elizabeth Raines
bărbații s­ar gândi dacă ar vedea­o goală.
La naiba, dar acești bărbați erau prea frumoși pentru liniștea ei 
sufletească ...
două distrageri amețitoare de care nu avea nevoie acum.
­ Nici eu, anunță Spencer în timp ce se plimba în
cameră. "Lucru bun din moment ce nici Hammond, nici cu mine nu 
gătim, merită un rahat."
Lăsă un sărut în vârful capului, făcând­o să cadă maxilarul
surprinde. Apoi, cu un rânjet smug, s­a așezat lângă ea. „Cum
senzație, iubito?
El trebuia să o facă în mod intenționat ­ să o cheme 
pe copilul ei, indiferent cât de mult
de multe ori ea l­a corectat. Nu­l cunoștea suficient de bine ca să
dăm seama dacă încerca să­i împingă butoanele sau pur și simplu s­a
gândit
ea ca bebelușul lui . Și de ce spera că acesta din urmă era dincolo de 
ea.
"Mai bine." Ridicând și coborând brațul, a încercat să le arate 
bărbaților pe care ea
nu era rănită și putea să aibă grijă de ea acum.
"Bun." Hammond a pus caserola pe masă și a întins­o
Callie o farfurie. "Doamnele intai."
O chicotire a alunecat. „Nimeni nu m­a acuzat niciodată că sunt o 
doamnă.
Nici măcar când eram mic. Nu sunt altceva decât un mormânt 
depășit. ”
A apucat furculița și a început să scoată mâncare pe farfurie.
„Miroase destul de bine pentru a mânca.”
Ochii de smarald ai lui Hammond s­au așezat pe pieptul ei și au 
rămas fixați
acolo până când a îngustat ochii și a mârâit. S­a înroșit de fapt
înainte de a­și servi niște mâncare și a mormăi ceva care
suna ca o scuză pe jumătate.
Cei trei au mâncat în tăcere, trecând priviri furtive peste masă,
suficient de pasional și sexual pentru a face temperatura în galeră
creştere. Abilitățile ei empatice au intrat, spunându­i că sunt toate
prins într­un fel de web, simțind o atitudine care i­a afectat pe toți
lor. Era aproape neputincioasă să se lupte cu ea și știa că sunt
având aceeași problemă. Callie și­a dat seama că nu numai că voia
pe ei ­ amândoi ­ dar au vrut­o și poate unul pe altul,
fiecare bit la fel de mult. Valul de căldură care se răspândea prin ea a
fost așa
depășind puterea, aproape că a privit în jur pentru ceva care să se 
fană
 Pagina 29
dorit
29
cu.
Acesta avea să fie un zbor lung .
După ce cei trei au lucrat împreună, surprinzător de ușor, la
curățând după masă, Spencer o luă de mână. "Noi
trebuie să vorbim."
"Despre?"
­ E timpul pentru culcare, răspunse Hammond, venind să stea lângă 
ea
și luându­i cealaltă mână.
Vrei să vorbim despre pat? Suna ca un idiot. nu­
își dau seama de efectul pe care îl aveau asupra ei stând atât de 
aproape?
Nu știau că atunci când pielea lor s­a periat de a ei, ea era
capabil să obțină o citire empatică asupra lor și a simțit pofta 
curgând
amândoi? Nu și­au dat seama că combinația dintre propriul ei sexual
dorința și a lor era imposibil de rezistat?
Callie a încercat să acționeze non­chalant, eșuând mizerabil pe 
măsură ce vocea ei o lua
pe un ton husky. "Asa de? Despre ce anume vom vorbi? "
Nu au răspuns niciodată, au dus­o pur și simplu în dormitor. S­a 
săpat în ea
călcâie, refuzând chiar să ia în considerare să ajungă în pat până 
vorbește.
Când bărbații treceau prin cameră, ea se rezemă de ușă
imediat după ce a alunecat. Apoi a tras prima lovitură în luptă pentru
Control. ­ Trebuie să ne întoarcem la Bromond.
Amândoi au clătinat din cap.
„Ne îndreptăm spre Rozale”, a spus Hammond.
­ Dar fetele din spitalul meu? Callie a încercat să folosească
privirea intimidantă, dar Hammond și Spencer nu păreau a fi
tip de bărbați care s­au intimidat ușor . Dacă deloc. „Nu pot 
abandona doar
lor. Nu poți scuti de Ampirica? Vă rog? Adică, nu se poate
doar tu ... furi mai mult? "
­ Nu este chiar atât de ușor, răspunse Spencer, trântindu­și degetele
părul înainte de a­și pune mâinile pe șolduri. ­ Uite, Callie. Avem 
nevoie să
fii sincer cu tine. ”
Ea a decis să­l salveze de necazul unei mărturisiri. "Eu deja
stiu ca contrabandi droguri. De aceea am încercat să te jefuiesc. M­
am gândit că
Pagina 30
30
Elizabeth Raines
medicamentele respective ar fi folosite mai bine pentru fetele 
mele. Chiar nu aș vrea
te­am rănit. Pistolul meu era asomat.
­ Așa că v­ați gândit, spuse Spencer, copleșitor de iritare
în vocea sa, „că tot ce suntem noi este un cuplu de traficanți de 
droguri. Nu mai,
nu mai puțin. Doar câțiva criminali.
"Pai da." Dându­și seama de încruntările lor înverșunate că
i­a insultat cu acea judecată rapidă, a încercat să se înmoaie nu 
numai
cuvintele ei, dar natura ei judecătorească. "Nu te condamn pentru 
asta ...
sora mea lucrează cu mulți oameni din piața neagră la Rozale. E o
profitabile ... um ... de afaceri.“ Frunzele lor nu se ușurau. „Uite, nu 
este
ca si cum ai transporta heroina, meth sau patron sau chestii urate asa.
Doar contrabandi lucruri precum Ampirica, care sunt imposibil
oriunde ajunge, cu excepția pieței negre. "
„Noi nu suntem contrabandiști cu droguri.” Hammond aruncă un furt
aruncă o privire spre Spencer. A prins zguduirea rapidă a capului lui 
Spencer.
­ Mai mult ca ... intermediari.
„Intermediari?“
Spencer a fost cel care a lămurit. „Nu furăm medicamentele. Noi
gard­ le. Oamenii care obțin drogurile le primesc la noi. Primim
ei către băieții care vor plăti cel mai mult pentru ei.
De parcă le­ar fi arătat vreodată că aduce medicamentele pe internet
planeta a fost contrabanda, chiar dacă nu le ­ ar fi furat. Dacă le­a 
făcut
se simt mai bine să se gândească la ei înșiși ca mijlocitori, bine cu 
ea.
Apoi s­a concentrat un pic mai mult pe ceea ce spusese cu adevărat,
amintindu­mi schimbul din nou pe platforma de andocare. Atunci,
durerea ei fusese atât de intensă, totul era cam obraznic. "Din nou pe
Bromond, ai bani, dar nu i­ai dat droguri lui Carlos.
Asta înseamnă că ai încă antibiotice, nu­i așa?
Spencer chicoti. De parcă l­am fi înmânat pe Ampirica după el
dacă ar fi încercat să ne omoare ”
Callie a așteptat ca bărbații să vadă aceeași ocazie de aur cu ea
făcut. De vreme ce nici nu a spus nimic, a decis să le spună pentru 
ei.
„Deci, poți da banii sursei tale ...”
Pagina 31
dorit
31
„După ce ne luăm tăierea”, a adăugat Spencer.
­ Dar nu trebuie să­i dai acum lui Carlos Ampirica. Dreapta?"
O încruntare îi traversă chipul lui Hammond și nu era sigură ce să 
facă
face reacția respectivă. „Tehnic, nu. Deși Carlos ne va dori
amândoi morți de când te lăsăm să tragi din nas și apoi plecăm fără
aruncând cutiile pe asfalt. De ce?"
Învârtindu­și ochii, a încercat să nu oftă frustrare. Ei erau
în mod clar prea dens ca să­și urmeze trenul de gândire. „Întoarce­te 
și pleacă
înapoi la Bromond. Dă medicamentul la spitalul meu. O vom pune
bună utilizare. ”
Când amândoi bărbații au început să clatine capul, se simțea Callie
erupt ca un vulcan. Nu și­au dat seama ce era în joc? "De ce
naiba nu? ”
­ Nu așa s­a terminat, iubito. Rânjetul lui Spencer era atât de bărbat 
și
atât de nenorocit de arogant, a apucat primul lucru pe care l­a văzut 
și l­a aruncat
l. El scapă ușor peria de păr, lăsând­o să sară de pe perete
aterizeaza pe podea.
„Acei copii vor muri fără Ampirica! Cum poți fi
atât de neînțeles? " Apoi a crezut că a înțeles. „Ți­e frică să
du­te înapoi la Bromond? Aceasta este problema? "
­ Nu este vorba despre noi că ne este frică să mergem la Bromond, 
Spencer
contracarată. "E despre tine. Dacă te duci înapoi la Bromond, vei 
muri.“
"A muri? Cum?"
„Carlos Pontierri este unul dintre cei mai mari lideri de mob din 
acest sector.
El îți ia un contract și ești la fel de bun ca mort. El este bine
cunoscut pentru a scăpa de toți martorii. ”
­ L­ai împușcat, pisică sălbatică, adăugă Hammond. "In fata. Iad
vreau să fii scufundat. Încet."
Spencer își încleșta capul, fiind confuz în mod clar de lipsa ei de 
reacție.
­ Nu te îngrijorează deloc?
Callie ridică din umeri. A fi asistent nu trebuia să fie periculos
profesie. A ales această meserie pentru că voia să ajute oamenii,
mai ales cei care au avut nevoie cel mai mult de ea. Dar iată­o, 
făcând zoom
 Pagina 32
32
Elizabeth Raines
în jurul cosmosului pe o navă cu doi contrabandiști și ea avea
un oarecare criminal care își dorește capul pe un platou pur și simplu
pentru că
știa cum arăta și scosese o lovitură norocoasă. A lui
nasul putea fi fixat fără prea multe probleme. La dracu, urât cum 
era,
s­ar putea să arate mai bine acum.
Nimic din asta n­a contat dacă ar putea salva viața acelor fetițe.
Hammond și Spencer nu aveau nici o idee despre lungile la care 
urma să meargă
acei inocenți dacă ar însemna că pot fi salvați de ciumă. La naiba,
a încercat deja jaful, deși justificase această acțiune
spunându­și că jefuiește din punct de vedere tehnic infractorii. Două 
negative
a făcut o pozitivă în cele din urmă. Dreapta?
Hammond se grăbi să stea în fața ei și o apucă de mâini,
ținându­i ferm când a încercat să­i smulgă din mâna lui.
Ridicându­se peste ea, el se uită în jos în ochii ei. Toate gândurile
ea își ținea în minte împrăștiată ca niște bucăți de gunoi într­un vânt 
puternic.
Hammond o dorea.
Ceea ce era și mai rău ... ea îl dorea la fel de rău.
Nu trebuie să știe dacă aceasta a fost o capcană pentru doi sau trei, 
ea
trăgea privirea spre a găsi ochii lui Spencer. Pofta a găsit­o
acolo s­a spălat peste ea ca un tsunami. Deja orbit de dorință
se simțea din Hammond și de nevoile ei sexuale, Callie știa că ea
era neputincios să lupte cu acest tip de atracție.
Numărul ar fi de trei.
„Sunteți doi iubiți?” a izbucnit ea, încercând să țină seama de
cel puțin o gândire logică.
Hammond o smulse tare, forțând­o să se apese împotriva lui în timp 
ce el
înapoi a pășit spre mijlocul camerei. Înfășurându­și brațele
ea, el și­a aplatizat sânii de pieptul lui. Sfarcurile ei s­au intarit
prin vârful subțire al tancului și ea șopti, dorind să aibă mai mult
autocontrol. Dacă numai ea ar fi putut acționa de la sine sau 
neinteresat. Dacă numai ea
ar putea pretinde că acești bărbați nu au făcut­o să­i sângele 
fierbinte. Doar daca
ea îi putea face să creadă că le este frig.
Spencer era deodată în spatele ei, călduroasă ­ și acum goală ­
Pagina 33
dorit
33
pieptul frecându­se de spatele ei în timp ce mâinile lui mari se 
așezară pe ea
umeri. Palmele lui îi mângâiau pielea, trimițând frisoane în jos
coloana vertebrală și căldura care se adună între coapse. „Ar fi 
important
tu dacă am fi? șopti el. Limba lui îi urmărea liniile urechii,
iar ea a început să tremure.
Întrebare destul de importantă ­ a contat?
Callie a încercat să se gândească, căutându­și mintea pentru un 
motiv să nu cadă
în pat cu acești bărbați. Știind că ar putea fi iubiți ar trebui să aibă
i­a răcit ardoarea. Nu ar trebui? Știa despre cuplurile care au devenit
trios și au fost delirant fericiți. Cea mai bună prietenă a surorii ei a 
fost căsătorită
la doi bărbați care trecuseră cu câțiva ani înainte să o întâlnească. Si 
ei
trăiau o viață perfectă împreună.
O imagine a strălucit prin mintea adăugată de hormoni ai lui 
Callie. Spencer
și Hammond într­o îmbrățișare, buzele lor întâlnindu­se într­un sărut
pasional,
limbile care se împerechează în timp ce mâinile mângâiau corpurile 
dure, musculare. Ea s­a închis
cu ochii și șopti din nou, ghemuindu­și șoldurile mai întâi înainte
împotriva cocoșului lui Hammond, apoi înapoi pe lungimea grea a
Erecția lui Spencer. „Nu”, a recunoscut ea în cele din urmă când a 
putut
alunga imaginea și deschide ochii.
"Nu ce?" Întrebă Hammond înainte să o sărute pe frunte, ea
nasul și fiecare obraz.
Abia putea forma un gând coerent. „Nu, nu contează dacă
esti iubit. ”
"Nu înseamnă că da?" Întrebă Spencer în timp ce­și ridica părul,
o duse peste umăr, apoi îi înfipse o pată sensibilă
gât.
Păsăria ei se încleșta înainte ca fluidul să se grăbească. Înclinând 
capul spre
dă­i un unghi mai bun, își zvârli aprobarea, gata să abandoneze
ultimul din sănătatea ei.
Cât de departe a căzut din ceea ce fusese mereu! Un talentat
asistenta care și­a dedicat viața pentru a­i ajuta pe ceilalți. Cineva
părea să respecte. Un cetățean care respectă legea.
Acum, ea a fost cineva care a încercat să deturneze drogurile furate, 
deși
Pagina 34
34
Elizabeth Raines
dintr­un motiv întemeiat. Era cineva care era în compania drogurilor
contrabandiști. Și mai rău, era pe punctul de a­i lua pe acești doi 
criminali ca
iubitori.
Lacrimile i se vărsară pe genele ei, când Callie a recunoscut în cele 
din urmă
ea însăși ceea ce o deranja cel mai mult. Bărbații trebuiau să 
presupună că ea
a fost receptiv la progresele lor sexuale din cauza Ampirica, că
se tranzactiona pentru medicamente. "Crezi că sunt o curvă"
ea a șoptit.
Coloana vertebrală a lui Hammond s­a îndreptat atât de repede, fiind
uimită că nu
auzi cum se prinde. "Ce ai spus?"
Ea adulmecă și clătină din cap, în timp ce mai multe lacrimi îi 
curgeau
obrajii. El le­a netezit cu degetele mari, făcând­o să se clatine
cu capul mai greu pentru a se îndepărta de atingerea lui. Capcând­o 
pe fața lui
mâini, el o ținea nemișcată și se uită în ochii ei. „Ce ai făcut
Spune?" el a cerut.
­ Crezi că sunt o curvă, șopti ea din nou.
„De ce ai spune așa ceva?” Spencer a spus împotriva
urechea ei, atingerea respirației sale calde, trimițându­i mai multă 
umiditate
cunt.
„Pentru că vreau să dorm cu tine ­ cu amândoi ­ și vreau
tu să o duci pe Ampirica la spitalul meu. ” Nu voia să arate
oricare dintre ei în ochi. "Nu­mi barmez corpul pentru asta ... Eu ..."
„Oh, copilule ...” Spencer și­a înfășurat brațele în jurul taliei,
îmbrățișând­o strâns împotriva corpului său dur. „Crezi că de aceea 
noi
te vreau?"
Callie apăsă fruntea pe pieptul lui Hammond, dând din cap.
„Nu l­am întreba niciodată pe tine.” Vocea lui Hammond îi făcu 
pieptul
bubuit. „Această ... atracție pe care o simțim unii pentru alții
nimic de a face cu aceste medicamente.
­ Nimic, a adăugat Spencer. „De altfel, nu am făcut­o
promit că o va duce pe Ampirica la Bromond. Nu v­am promis
orice. Acest lucru este cu totul altceva. "
Deși știa că ia o abordare lașă, Callie
Pagina 35
dorit
35
își ținu fața apăsată pe pieptul lui Hammond și­i dădu capul
scutura. "Nu este ... diferit."
Ridicându­și bărbia, el a forțat­o să se uite la el. "Asculta,
sălbatic și ascultă bine. ” Vocea îi era plină de emoție. "Am vrut
tu din clipa în care am privit­o pe tine. "
"Ai făcut?" Ea îi cercetă ochii, sperând să vadă sinceritatea ei
atât de disperat nevoie. ­ Dar aveam o armă îndreptată spre spatele 
tău.
Chicotitul lui umplu aerul. „M­am referit după ce am smuls voalul
fata ta." Hammond își încurcă degetele prin părul ei. "Cand eu
Am văzut cât de frumos ești. ”
Spencer a luat tivul tricoului și a început să­l ușureze. Ea
nu putea să dragă voința de a­l opri. „Ai vrut și noi, nu
tu, iubito? ”
Întrucât întregul ei corp reacționa, încercând să se apropie de ei, așa
aproape că putea să miroasă a parfumurilor lor minunate și să­și lase 
pielea să se atingă
ai ei, ar ști dacă ar încerca să minte. "Da."
Buzele lui Hammond s­au periat peste ale ei. O singura data. De 
două ori. "Da ce,
pisică sălbatică?“
„Da, te­am dorit. Amandoi." Obrajii lui Callie s­au înroșit, dar
ea a refuzat să privească departe. Timiditatea și jena nu au avut loc
acest tip de unire. Acești bărbați erau sinceri cu privire la 
sentimentele lor.
Nu le datora nici mai puțin. "Te vreau acum."
Scoțând­o în brațele lui, Hammond a dus­o în pat,
Spencer chiar pe călcâie. ­ Atunci suntem ai tăi, spuse Hammond 
înainte
el a pus­o pe pat.
Pagina 36
36
Elizabeth Raines

capitolul 4
Spencer nu­și venea să creadă cât de ușor era de acord Callie, dar el
nu a fost unul care să pună la îndoială noroc. El a avut un hard­on de
la
în momentul în care o atinsese prima dată, dar abia îndrăznise să 
spere că ea
ar putea lua în considerare a face dragoste cu ei.
Era o astfel de enigmă, iar el se simți un pic înfricoșat de ea.
Ce tip de femeie ar avea bile pentru a încerca să fure contrabandă
medicamente de la el și Hammond? Poate că Callie nu a făcut­o
auzit despre reputația lor de a fi un cuplu de nemernici nemiloși, a
statutul pe care perechea îl forjase rapid în încercările lor de a­și 
lucra calea
până în rânduri pentru a putea avea de­a face cu bărbați precum 
Carlos Pontierri. Sau
poate că era doar atât de disperată pentru a salva niște copii 
suferinzi, încât
nu se gândise la consecințe și nici nu­și făcea griji pentru toate
lucruri atroce care i s­ar fi putut întâmpla.
Slavă Domnului că a decis să­i jefuiască pe el și pe Hammond și nu 
pe unii
dintre asociații lor mai puțin plăcuți.
Tot ceea ce se afla în interiorul lui Spencer și­a dorit această femeie, 
totuși a fost și el
copleșit de nevoia de a o proteja ­ chiar și de ai ei
natură nesăbuită. Mâinile lui tremurau în timp ce el îi scotea cămașa 
în sus
corp, bătând acele țâțe superbe pe care nu le­a fost în stare să­i sfâșie
ochii
departe de. ­ Ridică­ți brațele, iubito, spuse el, neputând să­și 
păstreze vocea
de la crăpat ca un adolescent prost. Când ea s­a supus, el
i­a biciuit tricoul peste cap.
Sutienul ei din dantelă roșie, același purtat pe care îl îndepărtase 
atunci când el
a lucrat pe umărul ei, a părut al naibii de sexy pe ea. Spencer
m­a întrebat dacă ar trebui să­și verifice bărbia dacă are drool. Nu­l 
putea ține
gânduri în interior. „Știți cât de frumos sunteți?”
Pagina 37
dorit
37
Callie aruncă o privire în timp ce un fard se ridica pe obraji. De cand
Hammond părea a fi atât de zgâlțâit încât a avut probleme să ajungă
hainele de pe el, Spencer se așeză lângă ea și­și luă bărbia
între degetul mare și degetul. El a întors cu blândețe fața înapoi spre 
a lui.
"Tu. Sunt. Frumoasa."
Zâmbetul ei era atât de dulce, încât nu mai putea aștepta o clipă să 
guste
a ei. Înclinându­se, el s­a apropiat de ea cu grijă, de teamă că se va 
produce brusc
schimbă­i părerea. În schimb, ea a șocat dracul din el când ea
i­a aruncat mâinile în jurul gâtului și l­a bătut la pumn.
La naiba, buzele ei erau imposibil de moi și avea un gust ca zahărul
se folosise în ceaiul ei. Antrenat din perioada în care era tânăr să fie
agresor, că bărbații trebuiau să conducă spectacolul, nu putea să lase
ea face următoarea mișcare, așa că el a măturat limba pe buzele ei 
până când
ea i­a despărțit. Cu un mârâit, el a revendicat gura, mângâind­o
acoperiș cu limba lui și savurând cum i­a dat o gemetă moale 
înăuntru
raspuns.
Salteaua se schimbă în timp ce Hammond se muta în cealaltă parte a 
lui Callie.
Spencer s­a îndepărtat de ea, pentru a­i putea îndepărta restul
haine, dându­și seama că Hammond va termina de a o 
dezbrăca. Sărind
patul, Spencer își scoase pantofii, își desfăcu pantalonii și se împinse
ei peste șoldurile lui. Cocoșul lui se îndreptă înainte, zvârlind spre 
Callie
ca un fel de busolă care caută spre nord. Nu a simțit niciodată așa 
ceva
dorință orbitoare pentru o femeie și știa că Hammond o dorea la fel
prost. Acea pasiune cuplată cu ceea ce simțea pentru Hammond, și el
era aproape pierdut în nevoie. Ochii lui rătăceau spre inghinarea 
partenerului său și
Dorința lui Spencer s­a umflat mai mult în timp ce și­a imaginat 
atingând grosul, greu
cocoșul care se ridică din cuibul de bucle crocante și întunecate.
Tragându­se pe saltea, urmărind cuplul ca o panteră după
prada lui, Spencer a simțit o dorință pe care nu o mai cunoscuse până
atunci. Două
oamenii l­au ispitit, făcându­l să experimenteze un fel de pasiune pe 
care ar fi avut­o
am auzit doar despre, nu am simțit niciodată. Îl privi pe Hammond 
aruncând la o parte roșul
sutien și așeza­și palmele pe sânii frumoși ai lui Callie ca ea
își scutură degetele prin pata de păr brun pe pieptul lui.
Pagina 38
38
Elizabeth Raines
Văzându­i pe cei doi atingând i­a făcut să se strângă bilele și a trimis
un
izbucnire de pre­cum arunca din pula lui.
Să­mi dau seama că aceasta va fi una dintre acele situații în care
nimic nu s­ar considera cu adevărat greșit, Spencer întinse mâna
cu pantaloni scurți de talie, a apăsat butonul și a început să­i tragă
peste șoldurile ei. Callie s­a aruncat pentru a­l ajuta, dar a continuat 
drept la mângâiere
Hammond, dându­și mâinile departe de sânii ei, ca să poată
a deveni agresorul. Mâinile i­au netezit în jos brațele și spatele
din nou, înainte ca degetele ei să­i urmeze coloana. Apoi fără
avertizare, ea i­a adus sfarcurilor sale o modificare care l­a făcut pe 
Hammond să sugă în
respirație tare.
Sărutându­și drumul până la coloana vertebrală, Spencer se întinse 
spre a­l pune
mâinile pe țâțele ei superbe. Sfarcurile ei se frecau de palmele lui,
transformându­se în pietricele dure care îl făceau să gemu de 
dorință. Doar noi
o surprinse pe Hammond prin surprindere, o făcu pe Spencer să se 
arunce în hohote
mâna întinsă în jurul lui ca să­și bată scrotul. „La naiba, Callie ... 
asta se simte așa
bun."
Callie nu răspunse, îi făcu pur și simplu un zâmbet cochet peste 
umăr
în timp ce ea a luat una dintre mâinile lui de la sân și a dus­o la ea
păsărică. Perfizându­și vârful degetelor peste părul blond care o 
acoperea
movilă, el alunecă un deget pe fanta ei între buze. Cald,
salut bun pe care l­a găsit acolo l­a făcut să crească, sunetul crescând
mai tare ca degetele ei reci se înfășura în jurul erecției sale. Dacă a 
ținut
fiind atât de agresiv, avea să sfârșească venind pe cearșafuri
ca un copil blestemat.
Hammond a încercat să respire adânc pentru a­l încetini
raspuns, dar dupa ce l­am vazut pe Callie izbindu­se de cocoasa lui 
Spencer si se uita
degetele lui alunecă în păsărică, se temea că va veni chiar înainte să 
ajungă
șansa de a­l dracu pe unul dintre partenerii săi. Cei doi ­ mai ales ca
s­au atins reciproc într­o manieră atât de flagrant sexuală ­ au fost
cele mai tari lucruri pe care le văzuse vreodată. Dacă și­ar fi putut 
găsi vocea, el
le­ar fi spus așa.
În cea mai mare parte a vieții sale, el fusese atras mai mult de femei 
decât de bărbați. Inca
Pagina 39
dorit
39
fantezii de a atinge corpul unui bărbat, de a mângâia un cocoș dur 
sau de a alerga
limba lui în jurul unui cap înfăptuit, pe măsură ce lichidul se scurgea
din vârf
l­a bântuit cam de când a lovit șaisprezece ani. Hammond a avut
nu a acționat niciodată la acele fantezii pentru că tipii pe care i­a 
numit „prieteni”
l­ar fi ostracis. L­a numit fag. Un tânăr. Așa că a încercat
smulge­i dorințele și îndepărta femeile de câte ori putea
el însuși, pur și simplu, pentru a­și arăta amicilor că era tot om.
În ziua în care a cunoscut­o pe Spencer, și­a dat seama de acele 
fantezii pe care le­ar putea avea
a fost măturată deoparte, îngropată într­o paradă de femei ale căror 
fețe putea
abia își amintesc, dar nu dispăruseră. Prima dată mâna lui
a atins pielea lui Spencer, cocoșul lui Hammond s­a întărit atât de 
repede,
devenise cam amețit. Odată ce au devenit parteneri, au petrecut
cu atâta timp singur, o prietenie solidă a crescut înaintea zilei 
Spencer
a avut bile să admită că a fost atras de Hammond. Singurul
răspunsul pe care l­ar putea da acestei declarații curajoase a fost să­l 
prindă pe Spencer
si saruta­l prost. Dar asta a fost cât a mers, chiar dacă
era clar că amândoi doreau mai mult. Mult mai mult.
Mulțumesc Domnului, Callie devenise catalizatorul lor, folosindu­l 
inocent
senzualitatea inerentă pentru a­i forța pe ambii bărbați să acționeze 
asupra atracției lor către
ea ­ și unul altuia.
Hammond nu era sigur pe cine să atingă primul. Tot ce știa era el
avea nevoie de o legătură cu cei doi noi iubiți și avea nevoie de ea
naibii acum.
Cufundându­și degetele în părul lung al lui Callie, el o trase mai 
aproape până
gura lui era atât de aproape de a ei, încât putea să­i guste 
respirația. "Saruta­ma,"
spuse el, având oarecum nevoie de ea pentru ca această primă 
mișcare să fie la fel
a avut­o când a sărutat­o pe Spencer.
Zâmbetul ei era mai luminos decât soarele Bromondi, dar nu
Vino mai aproape. În schimb, limba ei se întindea pentru a­și gâdilă 
buzele, tachinând
cu mici atingeri înainte să o tragă pe cusătură. Se înfășura
mâna ei liberă în jurul cocoșului și stoarse.
Un sunet care parțial mârâia și un gemut se ridica din adânc în 
interior
el în timp ce­și aruncă șoldurile înainte, încercând să obțină mai mult
din atingerea ei. A ei
Pagina 40
40
Elizabeth Raines
degetul mare periat în pre­cumul acumulat în vârf în același timp
ea își aruncă limba în gura lui. A înțeles­o între a lui
dinți și supt, capturând gemetul ei.
Palma i­a acoperit din nou unul dintre sâni, iar el a iubit cum
perfect se potrivea cu mâinile lui mari. Dându­i o încordare rapidă, 
el a ușurat
cu mâna înapoi pentru a­i prinde sfârcul împietrit între degete și
degetul mare, trăgând ușor. Când nu a reacționat, Hammond a tras­o
gura departe. Spune­mi ce îți place, sălbăticie. Spune­mi ce e plăcut
tu."
­ Te rog, mă rog, răspunse ea, cu o șoaptă sultă. "Tu
vă rog și mie, adăugă ea, întorcându­se către Spencer. „Acum… 
vreau să faci
va rog reciproc. "
Privirea șocată de pe ambele fețe ale bărbaților l­a făcut pe Callie să 
zâmbească. Ea ar
a sesizat legătura dintre bărbați din momentul în care a cunoscut­o
ei, care inițial o confundaseră pentru că și ei păreau
vrea­o. Cumva, avea să devină o ... conexiune între ei și
când se lăsaseră să răspundă la întrebarea ei dacă
erau iubiți, știa că nu au făcut acest pas. Cu toate acestea . Dar ea
abilitățile empatice i­au spus că vor. Știind că poate fi ea
unul care să­i ajute să facă acel salt, ea a lăsat dorința pe care o 
simțea pentru ei și
pofta pe care o țineau pentru ea și unii pentru alții preiau controlul, 
la fel ca ea
preluând controlul acestei situații.
Mângâindu­și fiecare cocoșii, zâmbi șocat
expresii încă pe fețele lor când anunțase că vrea
ei să se mulțumească reciproc. Păstrarea lor drogată cu mângâieri și
stoarce, Callie le­a dat următoarea comandă. ­ Spencer, sărut­o pe 
Hammond.
­ Nu ... nu ar trebui ... um ... Spencer se bâlbâi în timp ce ochii i se 
încleștau
cu Hammond's.
Vrei să­l sărute? Întrebă Callie, înclinând capul
spre Hammond.
"Um ... da, dar ..."
­ Hammond, vrei ca Spencer să te sărute?
El a dat din cap rapid.
Pagina 41
dorit
41
"Fă­o!" a ordonat din nou în timp ce își elibera strânsoarea asupra lor
erectii. "Acum. Sau ies din patul ăsta.
Hammond făcu prima mișcare, apucând gâtul lui Spencer și
trăgându­l mai aproape. Bărbații se uitau unul la altul cu atâta
intensitate, Callie se clătină ca răspuns, simțindu­și emoțiile care 
curg
prin ea, amestecându­se cu ale ei până când pasiunea a amenințat­o
o înecă.
Spencer a pus capăt torturii, apăsându­și buzele spre Hammond. La 
fel de
amândoi bărbații mârâiau și sărutul se adânci, Callie zâmbi. "Asta e 
ceea ce
Vorbesc despre asta. Bărbații s­au pierdut atât de mult în sărut, încât 
a decis
reamintește­i că ea era încă acolo. Înclinându­se, ea a lins
capul cocoșului lui Hammond, ridicând lichidul sclipind pe
capul violet.
Mâinile lui i se împleteau prin păr, în timp ce­și îndepărtă gura
Spencer. "Callie ... rahat ... ma suge."
A făcut­o, atrăgându­l adânc în gură și supt din greu. El
avea un gust minunat, aroma sarată a fluidului său răspândit peste ea
limba în timp ce el spulbește ceva mai pre­cum. Strânsoarea pe care 
o avea pe părul ei
era aproape dureros, dar îi plăcea să știe cât poate ajunge
l.
Fără niciun avertisment, Callie îl elibera pe Hammond și se întoarse 
spre
ia cocoșul lui Spencer în gură, cu gâtul adânc în timp ce el gemea
și a căzut înapoi împotriva pernelor. Ea îl urmă în jos, trăgând­o
gura înapoi suficient încât să poată turna limba în jurul
învârtit capul. Emoția pe care o simțea curgând din bărbații ei
a infectat­o, făcând­o să se simtă desfrânată și hotărâtă sexy pentru 
primul
timpul din viața ei.
La fel de brusc pe cât o bătea pe el, se așeză pe spate, rânjind
în jos, la Spencer, în timp ce ea o luă în față. L­ar fi mulțumit.
Acum trebuia să se mulțumească și cu ea și ceea ce voia era
simți unul dintre iubitorii ei adânc în interiorul corpului. „Cine vrea 
să se fută
primul?"
„Oh, naiba, nu. Încă nu, a răspuns Hammond. El a apucat­o
Pagina 42
42
Elizabeth Raines
umerii să o întoarcă spre el, iar gura lui i­a acoperit­o într­un
sărut posesiv care i­a pus degetele la furnicături.
În timp ce o sărută, el o coborî spre foile moi, răcoarea
lovind pielea încălzită a spatelui și a feselor. Limba lui se 
împerechea
cu ale ei, alunecând peste și în jurul gurii, forțându­l pe Callie
raspuns. Ea și­a încadrat fața în mâinile ei, iubind senzația lui
bâlbâitul se împiedică de palmele ei. Deci, masculin. Atât de 
dur. Atât de sexy.
Când în sfârșit își sfâșie buzele, el îi zâmbi. "Este
când am înapoiat favoarea. ” Înainte ca ea să­și cunoască intenția, s­
a mutat
pe corpul ei, întinse picioarele cu mâinile lui și îi îngropă fața
impotriva pizdei ei.
Un scârțâit surprins a ieșit în timp ce Callie și­a ridicat genunchii în 
sus,
Hammond încântat era un iubitor atât de dăruitor. Urmează să­l 
atragă pe Spencer
în amestec, ea a tresărit când el s­a rostogolit și și­a lins sfârcul
înainte de a­l trage adânc în gură și de a suge.
Focul a explodat în interiorul ei, în timp ce inima ei trântea un ritm 
dur.
Nu ar fi avut niciodată un bărbat care să o apropie atât de repede de 
orgasm.
Poate că era lectura ei de pofta lor. Poate că a plecat și ea departe
mult timp fără iubit. Sau poate că avea nevoie pur și simplu 
de doi bărbați. Callie
nu a pus sub semnul întrebării norocul ei incredibil și s­a așezat pur 
și simplu pentru a se bucura.
Hammond a despărțit faldurile păsăricii în timp ce el a alunecat mult
degetul adânc în interiorul ei. Șoldurile ei s­au tăiat ca răspuns. El 
chicoti,
adăugând un al doilea deget în timp ce el îi atrăgea clitorisul între 
buze și
freca micuțul nub cu limba.
„O să… O, Dumnezeule…” Nodul strâns și fierbinte din ea era
gata să se dezlănțuie și când Spencer a trecut la celălalt sân și
supt tare, tot ce se afla în Callie s­a spulberat. Arătând, dădu
înăuntru, lăsând ventilatorul de căldură printre membrele ei, în timp 
ce spasmele i­au zguduit pasarica.
Eliberarea părea să continue pentru totdeauna, în timp ce Hammond 
continua să o chinuie
Clit și Spencer i­au tachinat sfarcul cu limba lui de catifea.
În momentul în care ceața sexuală s­a limpezit, Callie se uită în sus 
la o pereche de
verde și o pereche de ochi albaștri care sclipeau de o satisfacție 
arogantă.
Venise momentul să preiau din nou sarcina. ­ O să întreb din 
nou. Cine vrea sa
Pagina 43
dorit
43
să te futi mai întâi? " Atunci i s­a întâmplat ceva. „Sau vrei
naiba?
­ Am o idee, spuse Hammond în timp ce trase un deget între ele
valea sânilor ei și se încheia în timp ce el îi înconjura 
ombilicul. "Cum
despre noi amândoi dracu 'ai? Atunci nimeni nu a părăsit.
Știa ce vrea să spună și o mulțime de fiori trecu prin ea,
amestecându­și pasarica pentru a elibera mai mult fluid. ­ Bine, a 
răspuns ea înainte
reținerea pusă în.
După ce și­a înfășurat gura în jurul amândurora cocoșii lor, ar fi 
trebuit
mi­am dat seama cât de mari erau bărbații. La naiba, probabil că ar fi
sfâșiat­o
pizda în afară, să nu mai vorbim de fundul ei. Nu, ar fi mai bine ...
Spencer și­a oprit trenul gânditor neliniștitor cu o limbă ­
sărutul duel, ca și cum ar fi simțit dorința ei să se răcească rapid și ar
fi vrut
a stocat focul din interiorul ei. Degetele lui i­au înfipt sfârcul până 
când a atins vârful
din nou, iar când s­a îndepărtat în cele din urmă, i­a dat un zâmbet 
tandru
că totul i­a topit inima. „Vom fi blânzi, iubito. Nu vom face rău
tu. Iți promit."
S­ar putea ca grija ei să fi fost o prostie, deși în timp ce se uita la ea
Cocoșul uriaș al lui Hammond sări în timp ce se apropia de un sertar 
și
l­a deschis, s­a întrebat din nou dacă vor fi prea mari pentru ea. El
a preluat o sticlă de lichid și s­a târât înapoi pe pat. „Lube”, el
spuse, fardul lui la fel de strălucitor ca o supernova.
­ Ai un lubrifiant? Întrebă Spencer.
„Um ... da. Bănuiesc că speram ... s­ar putea să ... avem nevoie de 
ea. "
Callie zâmbi la ezitarea lui pentru că era în contrast cu aceasta
puterea pe care o simțise și o văzuse în Hammond din momentul 
respectiv
ea apăsase arma aceea pe spatele lui. „Foarte atent,” ea
a spus în cele din urmă să rupă tăcerea încordată.
Mâna lui Spencer se întinse pentru a stoarce testiculele lui 
Hammond.
„Și eu sperasem și eu.”
Dacă nimic nu a venit din relația ei cu acești doi bărbați,
Callie s­ar îndepărta mulțumit, știind că a ajutat­o să aducă
Hammond și Spencer împreună. Dar în acel moment, trupul ei era
Pagina 44
44
Elizabeth Raines
cerșind o altă versiune, mai ales când o privea pe Spencer
atingându­l pe Hammond atât de intim.
Ajungând, își înfășura degetele în jurul cocoșului lui Spencer
și mângâie, iubind cum a crescut el ca răspuns. Deși nu la fel
gros ca al lui Hammond, penisul lui era lung ­ suficient de lung 
pentru a apărea
un pic ... intimidând când s­a gândit să o simtă în fundul ei.
De data aceasta, Hammond a sărutat­o. La naiba, dar băieții ei erau 
în ton
cu emoțiile ei, o calitate pe care o știa era rară și minunată. Ea
a luat decizia, împingându­se pe umerii lui Hammond să facă
el se întinde pe cearceafuri. El s­a supus cu un zâmbet ca Spencer
a eliberat sacul.
Callie a mișcat mâna pentru a apuca sticla și a o înmâna către 
Spencer.
El o luă cu un broscuță din cap, o deschise și începu să smulgă 
seninul
lichid peste erecția lui în timp ce ea se plimba pe șoldurile lui 
Hammond.
­ Vreau să fiu în interiorul tău, sălbăticie, spuse Hammond, ținându­
și mâna
pula enormă și o freacă de păsărică.
„Lucru bun”, a răspuns ea, întinzând capul spre canalul ei.
­ Pentru că tocmai acolo te vreau. Încet, a alunecat până când
cocoșul său era ferm plantat în interiorul ei. Nimic nu se simțise 
vreodată pe jumătate
minunat ca acel penis gros umplând­o complet. A gemut,
aplecându­se înainte și apoi împingând înapoi pentru a lăsa arborele 
să perie
clitorisul ei.
Mâinile calde îi acopereau globurile fundului în timp ce Spencer se 
așeză
in spatele ei. Hammond i­a cuprins gâtul și a tras­o în jos să se sărute
ea, mulțumind­o atât de drogată cu buzele și limba lui, încât
când degetul umed al lui Spencer a înconjurat locul ei cel mai privat,
Callie
nici măcar nu a clipit. Degetul alunecă pe lângă primul inel strâns
mușchi, iar ea a gemut din nou. Plăcerea a luat­o prin 
surprindere. Nu
cineva i­a spus vreodată cât de minunat ar fi să ai pe cineva
izbucni în interiorul ei în acest fel. Când a adăugat un al doilea 
deget,
luminile începură să strălucească în spatele ochilor ei.
Tocmai când s­a temut că ar putea atinge din nou punctul culminant 
înainte ca Spencer să fie
înăuntrul ei, el și­a tras degetele înapoi, făcând­o să înăbușe înăuntru
Pagina 45
dorit
45
neplăcere. Capul tăios și umed al cocoșului său s­a împins împotriva
ei ca a lui
mâinile s­au așezat pe șoldurile ei. ­ Gata, Callie?
Deoarece era prea ocupată sărutându­l pe Hammond, tot ce putea să 
facă era
împinge­i șoldurile înapoi pentru a­l anunța cât de mult avea nevoie 
pentru a simți asta
cocoș în interiorul ei. Cu gâdilări blânde, el a intrat în anus până la
capul alunecat înăuntru. Câteva mai multe apăsări, iar el a mers 
destul de adânc, al lui
bile pălmuite împotriva ei. "Rahat, prunc ... Corpul tău e ca cerul."
Ambii bărbați s­au mișcat împreună ca de o singură minte și un 
singur corp, așezându­se
un ritm ușor care a crescut repede, încordările lor mergând
măsurat până sălbatic până când Callie a crezut că își va pierde 
mințile. A ei
orgasmul a trântit prin ea, făcându­i bătăile inimii să urle în urechi în
timp ce
corpul ei s­a împrăștiat în jurul celor doi cocoși ca și cum i­ar 
mulge. Ea a sfâșiat
cu buzele plecate să urle de plăcerea spălându­se peste ea, o plăcere
asta a crescut când Spencer și apoi Hammond i­au împușcat
sperma din interiorul ei. După­amiaza a zguduit­o, forțând mai multe
gemete
amestecat cu strigătele de eliberare ale bărbaților.
Pagina 46
46
Elizabeth Raines

capitolul 5
Hammond intră în galerie și în ciuda mesajului sumbru
avea nevoie să se elibereze, zâmbi când îl văzu pe Callie zburând 
peste ei
cină. În călătoria de cinci zile la Rozale, căzuseră într­un mod ușor
rutina care părea să le potrivească tuturor. Au împărtășit un singur 
pat mare
Hammond și Spencer se întorc verificând pilonul automat și
stând cu ochii pe mesajele primite, care erau rare
având în vedere natura ascunsă a locurilor de muncă. Callie părea să 
se bucure
gătit, iar ea a fost mult mai bună la ea decât bărbații. Deci ea
era adesea în galerie, săpând prin tot ce putea găsi
congelator sau cămară și încercând să vină cu ceva gustos.
Iar trio­ul făcea dragoste unul cu celălalt în fiecare seară cu o 
urgență
care se învecinau cu frenetic ­ de parcă toți s­ar teme de data aceasta 
împărtășiți
aveau să se încheie de îndată ce ajungeau la Rozale și că ei
nu ar putea niciodată să re­creeze paradisul.
Callie era un iubitor dăruitor, oferindu­se lui Hammond și
Spencer liber cu o pasiune care l­a lăsat pe Hammond să se simtă 
amețit, aproape
beat. Ea i­a îndemnat pe bărbați să facă pași mici spre intimitate
reciproc și i­a încurajat să­și exploreze propriile sentimente ­
aproape ca și cum ar fi vrut ca ei să se poată reciproca dacă 
pleacă. Ce ea
nu părea să­și dea seama că în apropierea lor unul de celălalt,
îi apropia și de ea. În ce puțin timp Hammond
iar Spencer s­a găsit singur, legătura lor părea ... slabă fără
Callie acolo pentru a acționa ca adezivul care le ține împreună. Parcă
ar fi
au fost complete doar atunci când au acționat trei.
Pentru el, a reprezentat totul frumos la o femeie ­ deci
diferit de cele pe care le cunoscuse în armată. Cei care
Pagina 47
dorit
47
mereu voiau să demonstreze că mingile lor erau la fel de mari ca 
cele ale bărbaților. ei
și­au mușcat părul scurt. Au strâns, chiar folosind contrabandă
steroizi pentru a ajuta dacă ar trebui. Și nu își lasă niciodată 
feminitatea
spectacol.
Callie a fost întruchiparea cuvântului. Mișcările ei erau
grațioasă, vocea ei melodioasă. Pielea ei era imposibil de moale. Tot
el
a vrut să fac a fost să o țin pentru totdeauna. Ea și Spencer.
La naiba, dar sentimentele sale pentru ambii parteneri s­au dezvoltat 
atât de repede,
trebuia să se oprească din a se întreba dacă este real sau pur și 
simplu
o infatuare. Nu mai fusese îndrăgostit până acum și, deși el
nu era sigur că acesta era numele a ceea ce simțeau pentru Spencer și
Callie,
Hammond a recunoscut ­ chiar dacă numai pentru el însuși ­ că 
aceste sentimente
urmau să rămână cu el tot restul vieții.
Rolul lui Callie ca ostatic s­a stins repede pe măsură ce se stabilise
în viața de extaz și ea nu mai cerea să o ia
înapoi la Bromond. Singurul lucru pe care îl întrebase de la ei a fost 
acela
ei își folosesc legăturile cu lumea interlopă pentru a o ajuta să își 
găsească sora
Lyrianna. De vreme ce femeia trebuia să trăiască pe Rozale ­ la
cel puțin ea fusese ultima dată când Callie a contactat­o patru luni
în urmă ­ și­a dat seama că va fi o sarcină ușoară.
Departe de.
Traseul Lyrianna, care fusese rece de la început,
se încălzise considerabil până astăzi. Acum, Hammond trebuia să 
explice
lui Callie de ce vânătoarea ajunsese la capăt brusc.
­ Hei, a spus el, venind în spatele lui Callie pentru a­și face un sărut
gâtul ei zvelt. Părul ei blond era împletit într­o lungă împletitură și
a trebuit să reziste îndemnului de a o da jos și de a o răspândi peste 
ea
umeri. Arăta mereu atât de frumoasă când se așternuse ca o pătură
peste pielea ei bronzată.
Punând vasul pe tejghea, ea se întoarse în brațe și
a apăsat mâinile pe pieptul lui. Ridicându­se pe vârfuri, a periat
sărut rapid peste buze. "Hei. Orice știre?"
Aceeași întrebare pe care și­a pus­o de mai multe ori pe zi de când a 
făcut­o
Pagina 48
48
Elizabeth Raines
a început vânătoarea Lyrianna. Din păcate, nu a putut să­i dea a lui
raspuns obisnuit. „Um ... da. E ... știri.“
Degetele ei zvelte se încleștau în materialul cămășii sale ca gri
ochii i­au căutat, folosind probabil acea abilitate empatică care 
întotdeauna
l­a făcut să se simtă gol emoțional în jurul ei. "E rău, nu?"
El a dat din cap. „Probabil ar trebui să stai jos”.
­ Nu vreau să mă așez. Și­a îndepărtat mâinile și s­a întors
înapoi la tejghea. A ridicat vasul, a apucat o lingură și
a început să agite amestecul cu o vigoare la care nu se putea gândi 
decât la
un atac asupra mâncării. "Spune­mi. Acum."
Un oftat puternic se strecură. „E ... lipsă.“
Callie continua să se agite. "Dispărut?"
„Da. A fost rotunjită într­o incursiune și ... "
"Raid? Ce fel de raid? "
­ Un măturător de droguri. În urmă cu câțiva ani, Înaltul Consilier 
Rozale l­a pus
împreună o grupă de lucru a unui grup de agenții diferite pentru a 
încerca să reducă
comercializarea medicamentelor de pe piața neagră. Au o mulțime 
de oameni care lucrează
sub acoperire, intrând în organizațiile care se ocupă de medici. Cand
au cuvânt pe cineva important poate fi prins, au înființat un
mătura pentru a aresta pe oricine și toată lumea prinsă în plasele 
lor. Lyrianna
a fost arestată într­una dintre acele mătușii când încerca să obțină 
unele
vaccinuri. Evident, i­a dus pe o navă misionară care a decolat
chiar înainte să o ia în arest.
Râsul lui Callie părea trist. ­ Asta­i Lyri. Ea întotdeauna are
treaba făcuta. De ce în iad au arestat­o dacă ajută în mod evident
misionarii salvează vieți? ”
„Se ocupa de droguri de pe piața neagră, chiar dacă era bine
cauză. Judecătorul a condamnat­o la închisoarea de femei din Delta
luna.“
Se întoarse spre el, învârtind în continuare lingura în jurul
amestec. ­ Deci este în închisoare? Am crezut că ai spus că 
lipsește. eu
nu înțeleg. "
„Asta e ciudat. A fost înregistrată pe navetă
Pagina 49
dorit
49
prizonierii care se îndreptau spre lună, dar ea nu a ajuns 
niciodată. Este ca ea
pur si simplu ... a dispărut. Nimeni nu a putut afla ce s­a întâmplat
pentru ea. Există un fel de anchetă hush­hush,
ceva despre… um… ”Rahat, nu voia să­i spună. Dar el era dator
ea adevărul. „Ceva legat de judecători și angajați ai închisorii
trafic de femei. Culoarea i se scurgea de pe fața ei atât de rapid, el
se temea că ar putea leșina. ­ Ești bine, Callie?
Se uită la el cu o expresie atât de devastată, încât simțea el
dacă cineva l­ar fi lovit în intestin. „Nu sora mea ... Te rog, nu
Lyri ...“
Bolul a alunecat din mâinile lui Callie și numai ale lui Hammond
reflexele rapide îl împiedicau să lovească podeaua. A dat­o deoparte 
și a încercat
trage­o în brațele lui. Ea a luptat împotriva lui, mormăind un șir de
înjurături în timp ce lacrimile începeau să­i rostogolească pe 
obraji. Nu a fost surprins
acea reacție, știind că va avea nevoie să­și elimine durerea și 
frustrarea
înainte de a­l lăsa să o mângâie. Dar nu se putea forța să se întoarcă
era liberă de teamă că se va răni, așa că el a lăsat­o să­și bată pieptul
pumnii ei mici până când în cele din urmă a scos un suspin rupt și a 
apăsat­o
fata impotriva tricoului.
­ Shh ... Hammond îi mângâie părul moale, simțindu­se inadecvat
ușurează­i durerea. Niciuna dintre conexiunile sale nu a fost în stare 
să afle
orice i­ar putea ajuta să găsească Lyrianna Seebré, deși câteva
din contactele lor mai puțin savuroase mai aveau simțitori afară. „O 
vom găsi,
pisică sălbatică. Spence și nu vom renunța până nu o vom găsi 
pentru tine. ”
Spencer intră în galeră, aruncă o privire rapidă cuplului,
apoi închise ochii cu Hammond. "Ea stie?"
­ Știe ea, a răspuns el.
Venind să stea în spatele ei, Spencer își înfășura brațele în jurul ei
talie la fel cum Hammond o ținea de umeri. "Va fi bine,
bebelus. O vom găsi.
Callie a adulmecat în timp ce dădu din cap spre pieptul lui 
Hammond. „Multumesc
tu. Amandoi. Doar ... am nevoie de ea.
Ajungând­o spre masă, el o așeză, luând un scaun pe unul
Pagina 50
50
Elizabeth Raines
în timp ce Spencer o lua pe cealaltă. „Cineva trebuie să știe unde
este. Ea se afla într­o navetă guvernamentală spre luna Delta, în 
numele lui Dumnezeu.
Nu putea pur și simplu ... să dispară fără ca cineva să știe ce
s­a întâmplat. Am mai mulți oameni care se ocupă de asta. ”
A reușit să zâmbească. „Îmi imaginez că cunoașteți mulți oameni
care au modalități interesante de a afla ­ oameni care știu lucruri. ”
Spencer a râs de asta. "Nu ai nici o idee."
„Sora mea Lyrianna ­ singura familie pe care o am. Ea practic
m­a crescut după ce ne­am pierdut părinții. Ar fi trebuit să țin 
legătura mai mult.
Dar Bromond este un astfel de gaură. Tehnologia lor este blocată în
secolul XXI. Și băieții nu sunt dispuși să ajute femeile,
în special femeile ca mine. ”
­ Și Rozale este o gaură în iad, a contracarat Hammond. ­ Nu a ținut
în legătură, nu?
Cu o clătină din cap, Callie a spus: „Amândoi ... am luat doar fiecare
altele, de bună seamă, cred. Întotdeauna am știut că va fi 
acolo. Mainile ei
o strânse de împletitură, mângâind lungimea părului lung, o trăsătură
nervoasă
Hammond observase prima dată când purta părul împletit. "De ce
nu m­a contactat când a fost arestată?
"Rozale are un sistem de judecată foarte strict", a răspuns 
Spencer. "Al lor
prizonierilor li se acordă foarte puține privilegii. În niciun fel n­ar fi 
lăsat­o să trimită un
mesaj către un loc ca Bromond. Ar fi norocoasă dacă ar lăsa­o
contactați pe cineva pe Rozale. Mă îndoiesc că a avut chiar șansa de 
a vorbi cu un
avocatul apărării."
­ Mă voi uita cu cine a vorbit în timpul procesului, Hammond
a oferit. Poate asta ne va ajuta.
Callie întinse mâna pentru a înțelege mâinile 
bărbaților. "Mulțumesc."
În timp ce încerca să se ridice, Hammond strânse mâna pe care i­o 
oferise
el, trăgând­o mai aproape, în timp ce o elibera pe Spencer. El a 
întors­o așa el
ar putea să o tragă în poala lui. Iubind zâmbetul pe care i l­a dat
răspuns, a zâmbit înapoi. Apoi îi apăsă un sărut până pe fruntea ei.
"Cu plăcere. Știi că aș face orice pentru tine, Callie.
Zâmbetul ei se întoarse. "Probabil că ar trebui să vă mulțumesc cum 
trebuie."
Pagina 51
dorit
51
Cocoșul său a reacționat la sensibilitatea senzuală a vocii și a
promisiune erotică ținută în declarația ei. "Oh? Și care ar fi un
spectacol corect de apreciere? "
Îndreptându­și fața cu mâinile ei, ea îl sărută, cu limba ei
bâlbâindu­i buzele până când a cedat și și­a deschis gura spre ea.
Ea i­a dat un sărut potrivit, iar limba ei s­a lovit peste el,
trimițându­și tot sângele grăbit în inghinale. Coapsa superioară se 
frecă
împotriva erecției sale. Ea îi dădu limbii o suptă blândă și tot el
a putut face a gemu ca răspuns.
Când a încheiat sărutul, s­a retras înapoi pentru a rânji, în mod clar
bucurându­se cât de repede putea să­l determine să piardă 
controlul. De când a făcut­o
a câștigat dreptul la un zâmbet arogant, nu putea decât să zâmbească 
înapoi.
Spencer i­a oferit împletiturii un remorcher blând. „Nu am niciunul
apreciere?"
­ L­ai ajutat pe Hammond? Întrebă Callie în timp ce o stabilea
ochi frumoși asupra lui. Hammond știa efectul pe care l­a avut 
asupra lui Spencer
pentru că ea ajungea mereu la el la fel cum își fixa privirea
pe el. Un bărbat putea uita fiecare gând logic atunci când acestea
ochii hipnotici i­au atras atenția.
­ La naiba, am făcut­o. Spencer făcu un gest cu mâna lui pentru ca ea
să o facă
vino la el înainte de a­i bate piciorul.
Callie îi plăcea cât de deschiși erau bărbații cu dorința lor pentru ea 
și
cum deveneau mai liberi, recunoscând dorința lor pentru fiecare
altele, de asemenea. Zilele pe care le­a petrecut cu ele în extaz au 
avut
a fost ... extaz . Deși fusese nerăbdătoare să ajungă la Rozale așa că 
ea
a putut vedea Lyrianna, acum că știa că sora ei nu aștepta la
sfârșitul călătoriei, ea nu a vrut niciodată să se încheie călătoria.
A ajunge cu Rozale a însemnat cu siguranță încheierea timpului ei
Spencer și Hammond. S­ar întoarce la viața lor la
lor ... profesie. Ar fi trebuit să găsească o călătorie înapoi la 
Bromond, așa că ea
putea să se întoarcă la spitalul ei și să facă ceea ce a putut pentru 
copii
care fusese în grija ei. Bărbații supraestimau clar cum
mult Carlos i­ar părea să se răzbune pe ea. Pentru dracu '
Pagina 52
52
Elizabeth Raines
dragă, fixarea unui nas era la fel de ușoară precum obținerea unei 
tunsoare. Poate, doar
poate, ar fi capabilă să­i determine pe băieții ei să o ajute să găsească
ceva Ampirica
pe Rozale putea reveni cu ea, deși habar nu avea cum
ar plăti pentru asta.
Vestea că sora ei lipsea, că ar fi putut întâlni o
soarta oribilă, cum ar fi vândut ca sclav, i­a făcut durerii inimii lui 
Callie
mult de­abia își putea conține durerea. Citind empatic
dorința să curgă printre bărbați, a decis să­și înecă întristările
dorința aceea de a o lăsa pe Spencer și Hammond să o ajute să 
uite. Chiar dacă
a fost doar pentru niște momente prețioase și pline de iubire, la care 
putea să­și dea drumul
țineți­vă aproape de inima ei când au părăsit­o.
Doamne, de ce i­a făcut rău atât de mult doar să mă gândesc la 
băieții care se vor întâmpla
cu viața lor fără ea? Se simțea ca un cuțit la inimă.
Callie aproape că a aruncat la iveală de ce a rănit atât de mult.
Pentru că îi iubesc! Amândoi!
La dracu '!
Nu a fost bine. Nu este bine deloc. Era prea curând ­ mult prea 
curând.
Dar sentimentul a refuzat să fie refuzat.
Acum ce trebuia să facă?
Spencer și­a pus mâinile mari pe talie și a târât­o mai aproape,
perturbându­i gândurile tulburi când stătea să o apese pe ale sale
corp puternic. Ea a cedat cu bucurie, având nevoie să­i simtă 
căldura, pasiunea.
În loc să­l lase să facă prima mișcare, ea și­a aplatizat sânii
împotriva pieptului său, iubind cum i se întăriseră sfârcurile prin 
subțire
cămaşă. Atingerea lui Spencer, atingerea lui Hammond, a făcut­o 
atât de fierbinte
repede, părea să­și piardă tot controlul. Înfășurându­și brațele
gâtul lui, ea îl sărută, forțându­și limba în gură și
înghițindu­și gemetul răspunzător.
Palmele lui s­au strecurat spre fundul ei, tresărind­o de cocoșul lui 
tare.
Și­a scuturat șoldurile, anunțându­l că nu numai că a simțit dorința 
lui,
a înapoiat­o.
Sunetul mâncărurilor care se spulberă îl făcu pe Callie să­și 
biciuiască capul.
Hammond curățase masa cu o mătură rapidă a brațului.
Pagina 53
dorit
53
Când privirea ei a prins­o, căldura de acolo a amenințat­o să o 
ardă. Ea
nu­i păsa dacă focul o consumă. I­a aruncat un zâmbet jignitor și
a spus: „Am înțeles că nu ne îndreptăm spre pat”.
În loc să­i răspundă, Hammond a înfipt un braț în jurul ei
talie, îndepărtând­o de Spencer. Ridicând­o pentru a­și potrivi fața la
ea
în spate, și­a așezat pelvisul împotriva ei, lungimea erecției sale
frecându­și spatele. ­ Abia aștept, Callie.
­ Bine cu mine. Chiar dacă a fost în întregime la Hammond's
milostivire, degetele de la picioare zburlind de pe podea, își strâmbă 
degetul
Spencer. ­ Bună, scumpo. Alăturați­ne."
Hammond a pus­o înapoi pe picioare și a început să o dezgroape
pantaloni scurți în același timp, Spencer și­a biciuit tricoul peste cap.
Întrucât nu se deranja să­și pună sutienul tăiat, aerul răcoros a făcut
sfârcurile ei deja rigide se întăresc în pietricele strânse.
Privirea lui Spencer era atât de apreciată, încât simți obrajii înroșiți
culoare. ­ Ai cele mai bune țâțe, iubito.
Înainte să poată răspunde la această afirmație, Hammond a împins­o
pantaloni scurți și chiloți peste șoldurile ei. Când au bălăcit la 
picioarele ei, ea
i­a dat afară. ­ Rândul tău, spuse ea în timp ce se întindea spre 
Spencer
betelie.
Nici măcar nu i­a oferit o șansă să ajute. Ambii bărbați s­au 
dezbrăcat mai repede
decât credea posibil. Callie s­a uitat de la un cocoș dur la
în continuare, absolut uimiți de modul în care doi bărbați erau bine 
înzestrați și asta
chipeșul era atât de atras de o fată slabă ca ea. In loc de
punând la îndoială acea minune, a ales să se dedice la ea. O înfășura
degetele în jurul ambelor erecții, iubind cum au răspuns tipii ei
ea cu gemete moi. „Cât de exact trebuie să facem noi trei?
fac sex pe o masă? întrebă ea în timp ce îi mângâia.
Hammond zâmbi. „Unul dintre noi te înnebunește în timp ce suge
alte."
"Văd. Cum putem decide cine este futut și cine este supt? ”
El a ridicat din umeri. "Rock, hârtie, foarfece?"
­ Nu contează pentru mine, a răspuns Spencer. „Oricum, toți
Pagina 54
54
Elizabeth Raines
victorie."
­ Bine, spuse Hammond, stând pe masă și scuturând
mijlocul. „Haide, sălbăticie. Călărește­mă.
"Bucuros." Callie se strecură surprins când Spencer o ridică
pe masă. Ea îi făcu un mulțumit mulțumit, apoi se înălță
Șoldurile lui Hammond. Degetele ei i­au înconjurat cocoșul. La 
naiba, dar ea a iubit
cât de mătăsoasă îi simțea pielea și cât de gros putea să crească, 
suficient de groasă pentru ea
degetele și degetul mare nu se puteau întâlni în jurul lui. Ea îi 
mângâia lungimea,
frecând cu degetul mare picăturile de lichid care ieșeau din fanta
în jurul capului umflat și savurând privirea fierbinte care venea de la 
al lui
ochi frumosi
­ Te vreau, spuse el, cu vocea lui atât de plină de dorință, ea se 
cutremură
raspuns.
"Si eu te doresc." Callie s­a așezat peste el și l­a îndrumat spre ea
Intrare. Cu o forță puternică, el s­a împins în sus, umplând­o
complet și desenând un strigăt în timp ce pizda ei se întindea pentru 
a se acomoda
dimensiunea lui.
­ Nu te­am rănit, nu? Înainte ca ea să poată răspunde chiar, el zâmbi
pe. ­ Îmi pare rău, Callie. Mă duc doar un pic ... nebun cu tine. "
Ea s­a aplecat și l­a sărutat, lăsându­și limbile să se împerecheze 
leneș
înainte de a se împinge înapoi în sus. ­ Nu m­ai făcut rău, dragă. Tu 
simti
minunat în mine. ” Strângându­l strâns cu interiorul ei
ea a încercat să­i arate cât de uimitor a făcut­o să se simtă,
iubind încordarea potrivită a cocoșului său adânc în interiorul ei și 
senzația lui
alunecând înăuntru și în afară.
Spencer era pe masă, îngenuncheat lângă umărul lui Hammond.
Pula lui tare părea să­l întindă, așa că Callie o înfășura
degetele în jurul ei, mângâind din vârf în rădăcină și apoi lăsându­și 
fermă
bile în mână. Zâmbetul lui și felul în care îi adâncea respirația au 
făcut­o
zâmbi, și când pre­cum se scurgea din vârf, ea se aplecă spre gust
l.
Aroma sărată curgea peste limba ei, făcându­l pe Callie să­i aspire 
greu
încercați să trageți mai mult de la Spencer. Gemetul lui și un alt vârf 
de fierbinte
Pagina 55
dorit
55
fluide erau recompensele ei. Folosind limba și aspirația, a încercat
înnebunește­l, sarcină pe care și­a dat seama că a reușit­o când a lui
mâinile se așezară pe spatele capului ca și cum ar ține­o acolo.
Mâinile lui Hammond i­au strâns șoldurile, iar el s­a agitat pentru a 
o întâlni.
A fi capabil să­și iubească ambii bărbați în același timp a fost 
minunat, dar
mereu i­a plăcut mai mult când au simțit și o legătură.
Tragând înapoi, luă mâna lui Hammond și o conduse spre cocoșul 
lui Spencer.
După cel mai scurt moment de ezitare, degetele s­au închis în jurul
arbore și începu să se lovească. Cu un zâmbet, Callie luă coroana în 
ea
gura și a încercat să­l conducă să atingă punctul culminant cu dinții 
și limba.
Predarea lui Hammond a venit mai întâi în timp ce se îndrepta, 
bătând adânc
în interiorul lui Callie din nou și din nou, fără să elibereze stăpânul 
pe care îl avea
Spencer. Cu un strigăt aproape, el a inundat pântecele ei cu căldură, 
apăsând
de la lansarea lui Callie. Bătăile inimii îi urlă în urechi, lăsă
orgasmul o consumă în timp ce a supt tare pe cocoșul lui 
Spencer. Ea
își întinse sacul pentru a­i da o strângere blândă, sperând să­l facă
vino cu ea și cu Hammond.
Cu un mormăit scăzut, Spencer se împinse în gura ei și­l încurcă
cu degetele în părul ei și i­a umplut gura cu sperma lui. Ea
a continuat să lingă și să sugă până când ea era sigură că s­a terminat
împins în sus să­i zâmbească bărbaților.
­ La naiba, pisică sălbatică, spuse Hammond, cu mâinile întinse pe 
ea
șoldurile pentru a­i mângâia pielea. „Se îmbunătățește de fiecare 
dată.”
­ La naiba, da, adăugă Spencer, arătând totuși cam amețit
l­a făcut pe Callie să zâmbească și mai larg.
­ Data viitoare, a spus ea, sperând să le ofere ceva să arate
înainte, „vom încerca ceva… diferit”.
Ochii bărbaților s­au lărgit. În mod clar își câștigase atenția și
a trebuit să nu se râdă de râsul lor.
"Ce este diferit?" Întrebă Spencer.
­ Va trebui să fie o surpriză, răspunse ea, dorind să le continue
marginea și iubitorul cum a început să se întărească cocoșul lui 
Hammond în interiorul ei
din nou. S­a ridicat de pe el, s­a târât de pe masă și i­a aruncat
Pagina 56
56
Elizabeth Raines
ceea ce spera era un zâmbet enigmatic. „Doar aveți răbdare și eu
promit că vei fi bine răsplătit. ”
Pagina 57
dorit
57

Capitolul 6
­ Dar nu vreau să stau pe navă, spuse Callie, încercând din greu
să sune ca un copil zgârcit lăsat în urmă de părinții ei atunci când ei
a mers la o ieșire. S­a aruncat pe scaunul pilotului, mai ales pentru 
că
știa că îl iritase pe Hammond să o vadă pe scaunul său. Omul era
foarte posesiv al navei sale, menționând adesea că nici măcar nu­i 
plăcea
Spencer făcând zborul. De ce au fost bărbații mereu atât de 
blestemați
teritorială?
­ V­am spus, iubito, a răspuns Spencer. „Acești tipi sunt vești 
proaste.
Să ne protejăm. "
Hammond a pus o mână pe umăr, mișcare pe care a găsit­o
destul de condescendent când este împerecheat cu remarca lui 
Spencer pentru a pălpi
mâna aceea departe. ­ Bine, măi, Callie. Ai încredere în noi. Ești
mai bine să nu știu ce se întâmplă aici. Ignoranța poate fi 
cu adevărat
binecuvântare uneori.
„De ce să mă protejeze? Le aduci
bani ”, a insistat ea. „Ar trebui să fie fericiți cu tine.” Poate
suficient de fericit pentru a­mi ajuta copiii ...
Din pupa lor încruntată, știa că atât Spencer cât și
Hammond a văzut chiar prin ea. Voia să imploră contactele lor
lasă­o să păstreze Ampirica să se întoarcă la Bromond și pur și 
simplu
nu am voit. Vinovăția cântărea grea pe umerii ei
se gândi cum abandonează copiii care aveau nevoie de ea.
În loc să facă tot ce a putut pentru a­i ajuta, s­a înecat
în fericirea pe care o găsise în brațele bărbaților pe care îi iubea ­ 
bărbați
care probabil că urmau să o părăsească. În curând .
A trebuit să recunoască că nu păreau să se grăbească să ajungă
Pagina 58
58
Elizabeth Raines
ei în afara extazului . Chiar dacă s­au atras și s­au contactat
... asociații lor ­ ce altceva ar putea numi conspiratori criminali? ­
nici Hammond, nici Spencer nu au menționat­o plecând. Nu o 
singură dată.
Când a spus ceva despre ieșirea și încercarea de a găsi
Locul Lyriannei să vadă dacă poate descoperi vreun indiciu
unde se află sau își recuperează oricare dintre lucrurile surorii sale, 
toate ar fi făcut
a pus­o pe vas ca un fel de adolescent care s­a rupt
stare de asediu.
Cel puțin nu se grăbeau să se despartă de ea, ceea ce a făcut
Callie ține de o speranță pentru care ar fi dezvoltat anumite 
sentimente
ea ­ poate nu la fel de puternică ca sentimentele pe care le­a avut 
pentru ei. Dar
poate că unele emoții tandre se ascundeau în spatele tuturor machiei
bravadă.
Hammond ajunse într­un cărucior de pe com., Îl deschise și
a scos doi receptori. Și­a înfipt unul în ureche și i­a înmânat
alta pentru Spencer, care a împins­o în propria ureche. Atingând 
câteva
controale, a spus Hammond: „Testează. Unu. Două." Apoi zâmbi.
Înregistrarea este pornită.
O grindină de intrare a aprins o clipire ușoară asupra comului 
copilotului și
Spencer a deschis legătura. „Suntem aici, băieți! Gata când ești ”, a
voce vocală feminină sunată.
Callie se năpusti, temperamentul ei ridicându­se brusc la ideea că 
erau
urmând să întâlnesc o femeie. Gelozia a izbucnit tare și fierbinte, în 
ciuda faptului
știa de ce au aranjat această întâlnire. În niciun caz nu ar trebui inima
ei
fii atât de încurcat cu acești oameni într­o asemenea grabă. Dar ea a 
pierdut asta
deja le era organ ­ timpul a durat
irelevant. "Cine e?" întrebă ea înainte să se poată opri.
de fapt, ea își bătea degetele pe com. trebuia să spună că
bine, dar nu părea să se oprească.
­ Izabella Szabo, răspunse Spencer înainte de a se răspândi cu un 
rânjet
peste chipul lui. „De ce, Callie ... Ești gelos contactul nostru este
femeie?"
Și­a îndreptat brațele peste sâni și s­a încruntat. Sigur că ea
Pagina 59
dorit
59
era gelos! Avea sentimente în joc aici! Bărbații, pe de altă parte
mână, evident că nu. A înghițit­o rănită. "Nu. Deloc. Merge
pe. A se distra." Rahat, tonul ei zgârcit a adăugat doar umilința ei.
Zâmbetul cunoscut al lui Hammond o făcu să­și înguste ochii. „E 
Izzie
într­adevăr drăguț, super deștept și drăguț. Dar ea nu este altceva 
decât
Contact de afaceri. Sincer."
­ Tu ești cel pe care­l dorim, adăugă Spencer, cu vocea spălată
ca o mângâiere caldă.
A luptat îndemnul de a­i lăsa să o mângâie. Tot ce putea gândi
despre Ampirica și copiii ei suferinzi. Și Izabella
Szabo.
La dracu '! Ea într ­ adevăr a fost gelos. "Indiferent de…"
Învârtind scaunul spre față, văzu două persoane care așteptau
lângă grămada de cutii de pe docul de încărcare. Un bărbat dracorian
și un an
o femeie la fel de înaltă stătea acolo, cu ochii care­i scanau constant
zonă ca și cum s­ar teme să fie descoperite. În linia lor de lucru, ea
nu­i putea învinovăți.
Femeia era rafinată, îmbrăcată într­o geacă de piele neagră
și denim care i­a îmbrățișat corpul atât de strâns, a fost uimitor că ar 
fi putut
miscati­va deloc. Ușor musculos, era elegantă ca o pisică. Ea lungă, 
roșie
părul fusese tras într­o coadă de ponei înaltă. Era atât de drăguță, cu 
ea
piele fără cusur și ochi mari, verzi, probabil că a trebuit să­i bată pe 
bărbați
cu un băț. Cu norocul lui Callie trebuia să fie acea frumoasă roșcată
Izabella Szabo. „Avem companie”, a spus ea. „Sunt ale tale
contacte?"
Uitându­se la pereche, Hammond ridică geanta plină de uni­
credite pe care le­au obținut de la Carlos Pontierri pe 
Bromond. "Da. Asta­
Izzie. Cred că tipul cu ea este noul ei partener. Hai să mergem, 
Spence. ”
Bărbații au părăsit cabina de pilotaj și Callie a decis să rămână pusă 
și să vegheze
tranzactia. Mintind pe ea însăși că voia doar să fie cu ochii pe
Hammond și Spencer în cazul în care s­au confruntat cu probleme, 
ea a apucat câteva
butoanele de pe com, întrebându­se dacă va putea să ia orice audio
din cascăle lor. Trebuiau să înregistreze, așa că
Pagina 60
60
Elizabeth Raines
intrarea trebuia să meargă ... undeva. Din păcate, tehnologia nu a 
fost
forta ei. Dacă unul dintre ei avea nevoie de lichide intravenoase, o 
rană cusută,
sau hipo­pulverizare, ea ar putea ocupa de asta . Dar tehnologie? A 
pufnit a
râs mic, sarcastic.
Stingând butoanele cu care o văzuse pe Hammond cum se zbătea
au reglat bine receptorii, Callie și­a restrâns în cele din urmă 
alegerile
până la trei comutatoare. „Trebuie să fie… unul dintre… 
acestea”. Primii doi
nu a produs niciun sunet, dar a treia oară a fost un farmec ca vocea 
lui Spencer
înălțat prin camera minusculă. Ea a găsit rapid o modalitate de a 
reduce
volum și apoi s­a instalat pentru a afla ce a putut descoperi.
"Ești singur?" întrebă femeia.
Spencer și Hammond au dat din cap.
­ Bine că ai dat din tipa aia. Carlos a luat un contract
pe ea, la fel cum ai crezut ”, a spus femeia pe care o numiseră Izzie 
într­un
voce ușor accentuată, frecându­și mâna pe frunte ca și cum ar 
încerca
pentru a rezolva o durere plictisitoare. "Rahat, există contracte 
pentru amândoi,
de asemenea. Căldura ar trebui să cadă acum, după ce v­ați spălat pe 
mâini
a ei. Dar va trebui să faci o tonă de netezire în fund
viitor." Se întoarse către străinul care o însoțise. "Tu crezi
poate să­i cheme pe câini, Achchim? "
Deci numele lui Dracorian a fost Achchim ... „Nenorocita lui 
Fuckin”
Șopti Callie. Dracorii nu au lucrat niciodată cu nimeni care nu a fost
scum și și gândul la băieții ei se amestecă în afaceri
cu unul dintre ei i­a făcut intestinul să se estompeze. Nu numai 
moravurile lor au fost
reprobabil, privirile lor erau reduse. Ochi roșii. Șase degete.
Piele galbenă aprinsă.
„O alegere, nu am”, a răspuns el cu tipicul dracorian
năprasnic englezesc, aruncând o privire grea asupra 
bărbaților. „Banii pentru mine,
acea expediere înapoi la Bromond și Carlos o să­i spun înapoi în 
binele lui
haruri pe care vrei să fii. ”
­ Și fata? Întrebă Spencer. „Nu că îmi pasă sau ceva…”
Achchim clătină din cap. ­ Moartă va fi. Astăzi. Mâine.
Saptamana viitoare. O să fie. Buni bani pe care îi plătește Carlos 
pentru a fi sigur. ”
Pagina 61
dorit
61
Un fulger de furie i­a străbătut chipul lui Hammond, dar a dispărut 
așa
repede, Callie ar fi ratat­o dacă nu l­ar fi cunoscut mai bine.
Dracorianul nu a reușit să o vadă, părând plictisit ca ochii săi roșii
a continuat să scaneze zona de andocare.
­ Tot Carlos știe că este o asistentă, a spus Izzie, aruncând­o
coadă de ponei peste umăr. „Nu pot părea să obții mult mai mult
informație. Știți numele ei?
­ Doar o cunoșteam drept Callie, a răspuns Hammond, făcându­l pe 
Callie
recunoscător că nu avea de gând să le mai dea date despre ea
ușurează vânătorii de recompense sau căutătorii de recompense să o 
găsească. Ea
știa că era o prostie să­ți doresc să audă un fel de emoție în ale lui
voce, mai ales când încerca să o protejeze.
„Cunoșteați? Nu știi unde este acum? Întrebă Izzie. "Ar putea
o găsești dacă trebuia?
„De ce te pasă?” Achchim îi dădu o umflătură dură pe umăr
asta a făcut­o să se poticnească un pas și apoi să­l privească în 
schimb. "Timp pentru
revendicați acești bani, nu avem. Afaceri, trebuie să facem. ”
Frecându­și umărul, Izzie răspunse: „La naiba, Achchim. Carlos
are o infundare helluva pe cap. Adică, tipa a avut bilele la
trage­i nasul! Doar pentru asta, aș vrea să o cunosc. În plus, aș putea
folosiți unis. " Ea rânji la Hammond și Spencer. „Dacă nu mi­a 
plăcut
clovnii la fel de mult ca și mine, aș pretinde și eu recompensa. ”
Achchim a râs, sforăind prin toate cele patru nări.
„Oricum nu știm unde se află”, a spus în cele din urmă Spencer.
"Ne­am distrat cu ea, apoi am rămas­o."
"Oh?" Izzie se uită la Spencer. „Doar futut
i­a ieșit creierele și a aruncat­o pe luna următoare pe care ai trecut?
Atunci de ce să trageți acea platformă de andocare de pe Bromond 
pentru ea? La naiba,
baieti. Niciunul dintre voi nu a avut probleme în a fi pus la cale.
­ Nu am dat foc din cauza ei, a răspuns Spencer
iritare simplă pe tonul său scurt. „Carlos i­a împușcat pe acești 
nemernici,
de asemenea. Sigur că ne­am dat înapoi.
„Ați putea să o lăsați acolo și să o lăsați să o aibă”, Izzie
Pagina 62
62
Elizabeth Raines
presat ca un prolobeast flămând căutând un pui de pământ cărnos.
­ Nu trebuia să o tragi în extaz .
Spencer ridică din umeri, la fel ca Hammond, făcându­l pe Callie să 
înceapă să se îngrijoreze.
În niciun caz nu ar putea apărea acea nonșalantă fără să simți de fapt
în acest fel. Nu dacă nu cumva au fost cei mai mari actori ai 
universului.
Nu, băieții ei au avut grijă de ea. Era sigură de asta. Au fost doar
protejând­o. Asta e tot.
­ A fost drăguță, a spus Hammond în cele din urmă. ­ Un al naibii de
bine.
Nimic mai mult."
Un al naibii de bine. Nimic mai mult .
Inima lui Callie a căzut în picioare, iar ea a înghițit din greu. El
nu putea să însemne asta. Încerca doar să arunce perechea de pe 
cozi.
Nu­i așa?
­ Pe ce lună ai picat­o? Întrebă Izzie. ­ Ai făcut măcar
lăsați­o cu ceva bani pentru serviciile ei ... sau ați omis doar
afară?“
„Ea nu o curvă“ , a spus Spencer, scrâșnind din dinți.
Râsul Izzie a sunat tare și puternic. „Așa că ai sărit doar.
Geez ... dracu­o și atunci nici măcar nu o plătești? Ticăloși ieftini.
Un mormăit scârțâit din Hammond. ­ Las­o, Izzie. A dat
o ușoară înclinare a capului spre Achchim, a cărui privire era altfel
ocupat.
Deși nu părea plictisită, în cele din urmă le­a dat băieților un
da din cap. „Unde este Ampirica? Graveland o vrea înapoi.
"De ce? El a primit banii săi. Hammond dădu din cap spre duffle
se lăsase de partea lui Izzie.
­ Nenorocitul acela lacom? Izzie clătină din cap. „Va dori să­l vândă
din nou."
­ O să­l înțeleg într­un minut, a răspuns Spencer. Spune­ne ce 
urmează.
­ Trebuie să­l scoți pe Carlos de fundul tău. Puteți face asta obținând
Markus Graveland de partea ta. "
„Markus?“ Întrebă Hammond. „Am crezut că numele lui este Syrus
Graveland?“
Pagina 63
dorit
63
Achchim clătină din cap. ­ În închisoare este acum. Frate
afacerile rulează. "
Deși atât Hammond cât și Spencer păreau șocați, a fost
Spencer care a exprimat întrebarea în ochii lor. "Închisoare? Cine ar
au bile să­l prindă pe Syrus Graveland? "
Izzie chicoti. „Un pui ­ un belusian pe nume Lorianne
Briză marină. Sau asa ceva. Cuvântul este că l­a pregătit pentru un 
drog
intepatura.“
Inima lui Callie a sărit o bătaie înainte să înceapă să bată
mers în pieptul ei. ­ Lyrianna, șopti ea. Au recunoscut bărbații ei
numele? Din expresia stoică de pe ambele fețe, nu au făcut­o.
Se așeză, urmărind cu atenție. Gândurile ei alergau deja a
milioane de kilometri pe oră peste lucrurile îngrozitoare pe care 
Spencer și
Hammond spusese despre ea, dar presupusese că nu au făcut­o
doresc ca asociații lor să știe că era încă cu ei, imaginându­și
o protejau. Acum, a luat tot controlul să nu se grăbească
răspunsurile la asfalt și la cerere. Avea nevoie să afle despre sora ei.
Și, de asemenea, trebuia să știe că nu se gândeau cu adevărat la ea ca
la unii
curvă.
„Cuvântul este că cauți pe cineva”, a adăugat Izzie.
„Un belusian”, a adăugat Achchim. „Femeie la fel ca adusă
poate pe Graveland, poate?
Spencer clătină din cap. „Nah. Doar despre o doamnă despre care 
am auzit.
Se presupune a fi foarte ... talentat. Îi plac triplurile. Știi ce
Vorbesc despre asta. L­a legănat pe Achchim destul de tare pe 
dracorian
mormăi ca răspuns.
­ Micuțului tău Callie nu i­a plăcut triplu? Izzie a avut
mingi de cerut.
­ Întreabă­te despre Lyri, spuse Callie, vrând să­l urle în vârful
plămânii ei. Cumva știa că această Izzie ținea cărți pe care nu le 
făcea
arătând. "Intreab­o. Întreabă­te despre Lyri.
­ De fapt, spuse Hammond, punându­și mâinile pe ale sale
șolduri, „a fost minunată . I­au placut tot felul de rahaturi 
ingenioase. Gelos noi
Pagina 64
64
Elizabeth Raines
nu te­a invitat în schimb, Izzie?
­ La naiba, Hammond, a răspuns ea. ­ Dacă nu te­am cunoscut mai 
bine,
Aș crede că tu și Spencer ați sosit­o pe undeva. ”
­ Știi, Hammond, putem să ne întoarcem să o luăm acum,
Spencer a sugerat. „Am putea revendica această recompensă și să 
revenim
Harurile bune ale lui Carlos într­un singur pumn. Adică era 
distractivă și
totul, dar afacerile sunt afaceri. "
Un val de greață l­a lovit pe Callie când Hammond și­a frecat bărbia 
de parcă
având în vedere ideea. "Cât ai spus că a fost recompensa?" A lui
întrebarea a făcut­o să­și țină respirația.
­ Mai mult decât suficient încât să merite timpul tău, răspunse Izzie.
Rânjetul care răspunse pe chipul lui Hammond a forțat să dea un șoc
șocat
alunecă din buze. „Ar trebui să o predăm lui Carlos? Sunt sigur că 
vreau
face în valoare în timp ce noastre „.
Callie a apăsat butonul pentru a încheia linkul. Auzise mai mult 
decât
destul, panică scurgând prin ea. Exista prea mult pericol
stau. Pericol pentru ea. Pericol pentru ei. Venise vremea să 
alerge. Ea
s­a grăbit să plece din cabina de pilotaj, știind că, oricât de mult ea
i­a iubit pe Hammond și Spencer, nu putea să aibă încredere în ei, nu
după aceea
ce au spus. Nu voia să creadă că o vor trăda, dar ea
pur și simplu nu putea să zguduie frica.
Asta primești pentru că te­ai îndrăgostit de traficanții de droguri,
rahatule!
Nu mai avea de ales acum. Carlos a vrut­o și el a vrut doar el
ei din cauza ei. Dacă ar pleca, ar fi sigură că nu numai ea a fost
din îndemâna gangsterului, dar băieții nu vor fi vânați
mai lung. Aveau să găsească o modalitate de a reveni în favoarea lui 
și de a­și obține viața
înapoi.
Prinzând o cămașă neagră din sertar, o înfipse peste ea
capul și își împinse brațele în mâneci. O pereche de pantaloni cu 
cordon ...
din fericire și negru ­ a completat ansamblul întunecat. Ea a trebuit 
să
înfășurați mânecile și picioarele pantalonilor, dar cel puțin ar fi 
capabilă să se amestece
în umbre.
Pagina 65
dorit
65
Furișul ar fi ușor de când descoperise fuga
trapa din partea navei ­ o gaură de șuruburi pe care o avea aproape 
orice contrabandist
ca o modalitate de a arunca marfa sau de a aluneca dacă nava a fost 
îmbarcată. Callie
deschise ușa, aruncă o privire și apoi se coborî spre ea
asfalt. Cu inima care i se frânse, se grăbi să plece în noapte.
* * * *
Spencer a încercat să­și țină cumpătul, simțindu­se aproape 
copleșitor
trebuie să­și spele gura ca un copil care ar fi folosit un cuvânt 
murdar
din cauza lucrurilor oribile pe care trebuia să le spună despre 
frumoasa lui
Callie. El a continuat să­și amintească că este pentru binele ei, că ei
încercau să o protejeze. Dar minciunile erau amare pe limba lui.
Hammond simțea clar același lucru, deși era mai bine să­și ascundă
emoții. Spencer era sigur că a fost singurul care a observat­o
disconfortul partenerului de fiecare dată când oricare dintre ei a făcut
o deplorație
remarcă despre Callie. A fost nevoie de toată disciplina bine 
pregătită a lui Spencer
să nu­și strângă mâinile și să­și păstreze expresia la fel de blandă
posibil.
Achchim se întoarse spre Izzie. „Lasă acum, trebuie.” A ridicat
apoi Duffle își înclină capul spre Spencer și Hammond. „În curând
părăsi?"
Izzie dădu din cap. „Da. Uite, mergi mai departe cu unis,
Achchim. Trebuie să vorbesc cu prietenii mei despre acea expediere 
de vaccin
Markus. Trebuie să ne dăm seama cum să ajungem la 
bordul extazului . ”
Deși ochii lui roșii aveau suspiciune, Achchim a încuviințat în cele 
din urmă și
a plecat fără alt cuvânt.
Trio­ul a rămas liniștit mult timp ­ Spencer suficient de lung
era sigur că Dracorianul a plecat înainte să vorbească. ­ 
Nenorocitule. Aceasta
trebuie să te omoare pentru a juca frumos cu el, Izzie. "
­ N­ai idee, răspunse ea, rostogolindu­și umerii ca și cum ar fi
mușchii erau încordați. „Îmi face pielea să se târască de fiecare dată 
când îl văd. Daca el
nu era o înțelepciune atât de bănuitoare din fire, aș fi mai îngrijorat 
de el
Pagina 66
66
Elizabeth Raines
dă­mi seama că nu eram cu adevărat un zbucium ca el. Tinde să­l 
înnebunească urât
nas în locuri în care ar fi bine să rămână în afara.
Hammond își încovoie brațele peste piept. „Trebuie să discutăm
Callie.“
"Al naibii de drept." Izzie și­a mimat acțiunile. "Ai fost
punând prea multe întrebări și Markus crede că nu este din cauza
Carlos încearcă să vă conecteze două.
"Ce vrea sa insemne asta?" Întrebă Spencer.
­ Lyrianna Seebré. Ea este cea despre care te întrebi, nu? ”
bărbații au dat din cap. ­ Ei bine, ea este și cea care a obținut Syrus
Graveland prins. Nu a luat prea mult din partea lui Markus pentru a­
și da seama
Callie este sora lui Lyrianna când ai început să­i întrebi pe toți
și fratele lor ce i s­a întâmplat. ”
"Nu poate fi atât de ușor!" Insistă Spencer. „Nimeni nu știe cine
Callie este! ”
„La naiba, bine”, a răspuns Izzie. ­ A traversat o parte
Baietii lui Carlos de mai multe ori pe Bromond. Nu are nevoie de un
geniu
să­și dea seama că este și Belusiană. Puneți asta împreună cu voi
trimitând întrebări despre unde s­a dus Lyrianna și ... ”
"La dracu." Spencer i­a lovit coapsa cu pumnul.
„Bingo“. Zâmbetul ei nu putea fi descris decât drept 
contrabandă. „Una bună
lucru este că Markus vrea teritoriul lui Carlos. Nu­i pasă cum e tipul
este doborât, chiar de o asistentă. Ea este cheia ta pentru a pune 
capăt acestui lucru
întreaga sală cu un câștig, băieți. "
­ Nu se întâmplă, spuse Hammond. Spencer dădu din cap.
„S­ar putea să nu ai de ales. Carlos o vrea. Nu o faci
produce­o, atunci toată capacul tău ar putea fi suflat. " Izzie dădu din
cap
ecstasy . ­ Este încă pe nava ta, nu­i așa?
De parcă Spencer ar putea ascunde vreodată ceva de cineva care 
fusese
prietenul său din perioada în care își croiau amândoi drumul
Pregătirea Agenției Interplanetare pentru Controlul Drogurilor. A 
desenat
cu buzele într­o linie subțire și dădu din cap.
Mâna lui Izzie a ieșit pentru a­și smulge partea laterală a capului, 
același lucru
Pagina 67
dorit
67
făcea mereu când credea că este deosebit de dens.
­ Te gândești cu pula ta, Spence. Căderea capului peste călcâie 
pentru
niște curvă ... ”
„Nu­i așa!” el a insistat. ­ Ce rahat le­am spus dracorianului
nu era adevărat. Nimic din asta.
Hammond clătină din cap. "Nu este adevarat. Callie e minunat. Și
nu o lăsăm să plece, Izzie.
Ochii i se rostogoliră. „Lasă­mă să ghicesc… adevărata dragoste 
pentru trei. Dreapta? Sunt
tu nuci? Nu vă dați seama ce înseamnă să o protejați? veţi
fiți pe lista de rahat a lui Carlos ­ numerele unu și două cu un 
glonț. Avem nevoie
să­l aducem pe ticălosul acela și nu putem face asta decât din 
interior.
Tu stii asta! Amândoi ! Ce femeie merită să riște doi ani
a muncii sub acoperire și a vieții tale? ”
­ Callie, au răspuns amândoi.
Izzie își roti din nou ochii. "Amenda. Ai castigat. Sau, probabil, 
găinile tale
fac ... Cred că vom găsi o casă sigură pentru ea. Poate merge la 
Remiza sau
Pământ. Sau poate­"
Ambii bărbați își clătinau deja capul. Din moment
Spencer fusese însoțit de Hammond ca agenți IDEA
a fost în sincronizare. Acum că l­au găsit pe Callie, acum că a predat
ei cum să se conecteze, au fost chiar mai mult. "Este mai în siguranță
cu noi,
și o știi ”, a răspuns el în cele din urmă. „Dacă o vrea, nu există
casă suficient de sigură în acest sector. Cineva ar putea găsi o cale de
a ajunge
a ei. Nu pot să las asta. ”
­ Ea rămâne cu noi, adăugă Hammond. „Suntem singurii care
o pot proteja.
­ Pot măcar să mă întâlnesc cu domnișoara minunată? Întrebă 
Izzie. "Trebuie sa vad
singura și singura femeie din univers care v­ar putea face doi
uitați unul de celălalt. ”
„Uită­te unul de celălalt? Despre ce vorbesti?" Spencer
izbucni.
Râsul ei umplea aerul. ­ Sunt bine, Spence. Cine crezi
te păcălești? Știu cât de mulți vă placeți. Cred că eu
Pagina 68
68
Elizabeth Raines
întotdeauna m­am gândit că vei găsi o modalitate de a face să 
funcționeze împreună. Cel puțin eu
a făcut până a venit acest tip. ”
"Nu este o tipa."
"Indiferent de. Acum este vorba de doi tipi, o fată. Asta înseamnă că 
tu?
doi au renunțat unul la celălalt? ”
­ Nu­i treaba ta blestemată, Izzie, mormăi Hammond.
„Probabil că nu, dar mor de curiozitate.” Ea chicoti. "Și
poate simți puțină invidie. Nu m­am gândit niciodată să faci parte 
din
inainte in trei Nu te pricepi ... nu știu ... gelos
fiecare? Sau te apuci să privești în timp ce celălalt o înnebunește? ”
"Lăsa. Aceasta. Merge." Vocea lui Hammond era atât de înghețată, 
încât Spencer era uimit
înghețul nu a urmat cuvintele.
Izzie își întinse palmele. "Amenda. Amenda. Pot să mă întâlnesc cu 
ea? La
cel puțin așa pot ajuta cu dezinformarea. Știi, transmite
câteva descrieri proaste pentru a­i arunca pe oameni de pe coada ei?
Sugestia ei avea sens, dar dacă o prezentau pe Callie lui Izzie,
el și Hammond ar trebui să­și pună în sfârșit toate cărțile pe masă
și spune­i despre meseriile lor reale . Vorbiseră despre dezvăluirea
întregul adevăr când puteau smulge câteva momente de 
confidențialitate, ambele
dorind să fie în întregime sinceră cu Callie acum, când a ajuns
înseamnă atât de mult pentru ei. În plus, el ura ideea că ea a crezut 
că ei
nu erau decât niște contrabandiști ai vieții joase.
Ar fi mulțumită că erau IDEA cu adevărat sub acoperire
agenți? Ar fi fericită că au avut motive nobile să­l ajute
oamenii, mai degrabă decât dorințele de bază pentru a câștiga 
bani? El a vrut ca ea să fie
mândru de oamenii ei.
Oamenii ei. Și au fost. Niciun fel nu l­ar fi lăsat el sau Hammond 
vreodată
Callinda Seebré pleacă. Nu când ar fi ajuns să fie dragostea vieții lor.
Spencer dădu din cap spre Izzie, apoi se uită la Hammond. "Avem 
nevoie să
vorbește cu ea oricum. E timpul să­i spun adevărul. ”
El a dat din cap ca răspuns.
Spencer a condus drumul înapoi pe rampa. Odată ajuns în extaz ,
el a sunat: „Callie! Buna iubito! Trebuie sa vorbim." Când nu a 
făcut­o
Pagina 69
dorit
69
răspunse, se duse în dormitor. Ușa se deschise cu un
iar el și­a lipit capul înăuntru. „Callie? Bebelus?" Se întoarse spre
Hammond, instinctele lui urlând brusc că ceva a fost
greșit ­ foarte greșit. Verifică cabina de pilotaj.
Hammond s­a grăbit pe coridor.
Izzie arătă spre un sertar deschis care avea haine întâmplătoare
spânzurat. „Cineva s­a grăbit să se îmbrace.”
"La dracu!" Strigătul lui Hammond suna din cârpă.
Spencer se grăbi spre el, Izzie fierbinte pe călcâie. "Ce s­a 
întâmplat?"
El pocnea butoane pe com. „Ne asculta”.
"Esti sigur?"
Hammond dădu din cap înaintea fricii înregistrate în ochii lui. "Ea a 
plecat,
nu? A auzit minciunile și a plecat.
­ Dar nu am văzut­o să plece, a insistat Izzie. „Am fi văzut­o
pe rampă, chiar dacă încerca să fie furios. ”
Spencer se deplasa deja în gaura lor de șurub. Așa cum se temea, 
asta
era larg deschis. ­ La naiba, șopti el. A doua oară, a strigat­o.
­ Trebuie să o găsim, insistă Hammond în timp ce venea să stea
Partea lui Spencer. ­ Unde s­ar duce?
­ Nu știu, a răspuns el. „Dar suntem al naibii de bine să găsim
out.“
Pagina 70
70
Elizabeth Raines

Capitolul 7
Clădirea părea sigură. Callie se apropie de ea din spate
intrare, amintindu­și codul pe care Lyrianna o făcuse să­l memoreze 
așa
sora ei putea intra înăuntru ori de câte ori avea nevoie. După încă 
unul
Aruncând o privire în jur, Callie intră în cifre și își ținu respirația în 
timp ce ea
a așteptat să vadă dacă ușa se deschide. Cu un clic puternic, blocarea
unlatched. A apucat mânerul, a scos­o și s­a strecurat înăuntru.
Rahat! Este a treia ușă din stânga sau a patra?
Amintirea ei nu reușea, probabil pentru că gândurile ei erau
în atâta agitație. Tot ceea ce ar fi putut părea a fi fost să lupte cu 
lacrimile
imagini cu tipii pe care o iubea o bântuiau. Voia să urle. Ea
a vrut să lovească ceva. Voia să stea undeva în particular
și plânge ochii afară. Niciodată în viața ei nu se simțise atât de 
pierdut și atât
singur.
Cum ar fi putut să­i fi dat inima atât de complet la două 
medicamente
contrabandiști?
Au făcut bani într­un mod care i­a transformat stomacul, dar 
lucrurile
erau dure peste toată galaxia. Până și ea și Lyrianna fuseseră
forțat să lucreze cu oameni pe care, în mod normal, niciodată nu îi 
aveau în vedere
vorbesc cu. Iar o parte din acei oameni erau acum prietenii lor. Asa 
de
Callie i­ar putea ierta lucrând pe piața neagră.
Cea mai mare problemă era să nu fii suficient de sigur de 
sentimentele lor
pentru ca ea să aibă încredere în ele. Nu voia să creadă că o vor 
transforma
pentru că Bounty oferea Carlos Pontierri și priceperea ei empatică
nu simțise niciodată nimic duplicitar despre Hammond sau
Spencer. Dar faptul că se înecase din dorință ­ a ei și
a lor ­ ar fi putut compromite capacitatea ei nouă. Trebuia să ajungă
Pagina 71
dorit
71
departe de ei, pentru a­și limpezi capul, astfel încât să poată gândi în 
loc de doar
reacţiona. Și lăsându­i, ea îi ajuta.
Făcuse lucrurile corecte fugind. A trebuit să protejeze
ea însăși și trebuia să îi protejeze. Carlos și­ar lăsa băieții
singur acum.
Oprindu­se lângă a treia ușă, Callie bătu în cod, sperând
împotriva speranței că ar fi găsit locul surorii ei. Din fericire, ușa a 
alunecat
deschis. Aici, ar fi în siguranță. Lyrianna întotdeauna subînchide 
orice apartament
trăise la ea, fiind suficient de înțeleaptă ca să nu­și folosească 
niciodată propriul nume, deci nu
cum ar putea cineva să o urmărească aici. Nici măcar Carlos. Acum, 
putea să lase
își păzește, se odihnește și își face câteva planuri pentru viitor ­ mai 
ales
gândindu­mi cumva să localizezi mai mult Ampirica pentru a­l duce 
înapoi
fete de pe Bromond. Oarecum.
Interiorul era întunecat, singura lumină care se prelingea din jurul
jaluzele care acoperă fereastra unică a apartamentului. Moonlight a 
creat o
dreptunghi slab care abia oferea suficientă iluminare pentru ea
fumibil pentru o lumină. Când a simțit în cele din urmă o lampă, a 
apăsat
control, dușând camera mică cu luminozitate.
În mod tipic Lyrianna, locul a fost mobilat la fel de puțin
o baracă militară cu doar un birou, un computer vechi și un mic
privitor așezat în fața unui scaun suprasolicitat. Pe perete cu
fereastra era o chicinetă, care nu era altceva decât câteva
dulapuri, frigider în miniatură și cuptor cu microunde.
Callie deschise frigiderul, găsind exact ceea ce se aștepta.
Nimic . Cabinetul a dat o cutie de fursecuri ­ din fericire
nedeschis ­ și câteva conserve de ciorbă și legume care mai erau
în termenele lor de expirare. În acel moment, stomacul ei era încă 
înăuntru
noduri atât de nervoase, nici măcar nu­i păsa de faptul că nu
au o singură uniță pe care să o folosești pentru a cumpăra orice 
altceva de mâncat. Cina ar fi
supă și prăjituri, dacă ar putea găsi voința de a deranja chiar 
deschiderea
cutie sau cutie.
Pereții erau goi, cu excepția mai multor imagini tipărite
din holopracticele pe care sora ei le aranjase într­un colaj și le­a 
confruntat
Pagina 72
72
Elizabeth Raines
sus. Callie s­a apropiat mai mult pentru a­i privi și a trebuit să sufocă
mai mult
lacrimi când a văzut că majoritatea dintre ei erau din ea și Lyrianna 
din
de câteva ori reușiseră să găsească o zi sau două pentru a petrece 
împreună
ultimii doi ani.
Mergând în dormitor, dădu clic pe lampă și luă înăuntru
pat răsturnat și dulap single. O perie și mai multe cravate de păr se 
așezară
suprafața dressingului de lângă o cutie mică de lemn. Callie nu se 
putea opri
ea însăși de la răsturnare deschide capacul. În interior era exact un 
colier din aur
precum cel pe care­l deținea Callie ­ cel pe care­l lăsase înapoi pe 
Bromond.
Au cumpărat în vacanță lanțurile de serpentine identice
împreună pe Remiza, ultima dată când o văzuse pe Lyrianna.
O lacrimă i­a alunecat pe obraz în timp ce alunecă lanțul în jurul ei
gât.
Baia avea încă câteva dintre articolele de toaletă preferate ale 
Lyrianna, dar
era clar că nimeni nu stătea pe loc de ceva vreme, mai ales
întrucât un strat de praf acoperise mobilierul și chiuveta rar și
dușul era la fel de uscat ca deșerturile lui Bromond.
"Unde esti?" șopti ea, nu e sigur de ce nu striga
întrebarea în schimb. Frustrarea și rănirea au amenințat­o cu drag
în condițiile în care unii neîncetat se angajează.
Îmi imaginez că cel puțin acum avea un loc unde să se oprească, să 
se odihnească și să se regrupeze,
Callie s­a gândit să obțină micul apartament în ordine. A găsit un
set proaspăt de foi în dulap, dezbrăcat patul și remediat,
folosind fețele de pernă murdare pentru a praf mobila. Apoi a pescuit
unii
din hainele lui Lyri dintr­un sertar, s­au prins în duș și s­au spălat
pielea ei până s­a înroșit și părul până la pielea capului.
După îmbrăcare, și­a împletit părul. Prinderea cutiei de cookie­uri,
i­a sfâșiat și s­a așezat la biroul surorii sale. Ea s­a întors
pe computer, așteptând când se pornește. O voce masculină la fel de 
netedă
catifea a anunțat că Lyrianna avea ...
­ O sută douăsprezece mesaje?
Cu un oftat, Callie se instală pentru a încerca să afle ce poate
despre viața surorii ei, sperând că unele informații importante ar 
putea duce
Pagina 73
dorit
73
să­l găsească pe Lyrianna și să se roage că căutarea i­ar ține mintea
inima ei frântă.
* * * *
Hammond a fost nevoit să reziste dorinței de a­și pune pumnul în 
dreapta
fata informatorului. El și Spencer aveau prea multe șanse
și riscau să­și explodeze copertinele, dar amândoi erau frenetici de 
găsit
Callie. A lăsat o urmă care s­a terminat brusc în cel mai mare Rozale
piata de desfacere. Având în vedere că au fost mai mult de trei 
milioane de oameni
chemând clădirile din jurul zonelor deschise acasă, găsind un
Un apartament pe care Lyrianna Seebré l­ar fi putut folosi ca bază 
pentru locuințe nu era
va fi ușor. Dar era singurul loc la care se puteau gândi
unde Callie ar încerca să se ascundă. „O să mai întreb o dată. Avea
ai văzut femeia belusiană pe care o căutăm oriunde aici? ”
Masculul Fraiquan își mesteca atât de tare buza albastră,
Hammond a fost uimit că nu a scos sânge. Tipul știa mai multe
decât îi spunea, iar el și Spencer nu­l desfăceau
până când și­a vărsat gingiile. ­ Presupun că vreau să spun că aș fi 
putut să o văd.
"Știam eu!" Spencer aruncă o privire spre bărbatul cu pielea albastră.
Nu că Hammond a fost surprins. Fraiquani care au trăit pe Rozale
se știa că sunt capabili să stârnească străini cu un fel de al șaselea
au simțit că bărbații au avut posibilitatea de a detecta mirosul unei 
femei noi
zona. Deoarece cele mai bune informații pe care le­au putut găsi l­au
pus pe Callie
pe piață, s­au gândit că au găsit cel mai apropiat Fraiquan
cel puțin ajuta la restrângerea căutării.
­ Unde ai văzut­o? Întrebă Spencer.
„S­a dus în spatele uneia dintre casele de apartamente din Orion
Bulevardul, răspunse Fraiquan, cu ochii indurați de spaimă. „I
nu ar trebui să­ți spun nimic! ”
"De ce naiba nu?" Întrebă Hammond, rezistând dorinței de a pur și 
simplu
apucă tipul de umeri și scutură informațiile din el.
„Cuvântul este un pic în drum. Vrea să ... vorbească cu ea. "
Pagina 74
74
Elizabeth Raines
Inima lui Hammond îi trântea în piept. „Ce clădire?”
„Mă vor ucide dacă spun!”
„Vă vom ucide dacă nu o faceți.”
* * * *
Mângâind în mod sigur o prăjitură, Callie ajunse în cutie
din nou. De data aceasta, mâna ei a rămas goală. Schimbându­și 
privirea din
computer, a ridicat cutia și a aruncat o privire spre interior. Gol. "La 
dracu
acea." Aruncă cutia la bucătărie, gândindu­se cum
n­ar ajunge să mănânce tocanele pe care le făcuse pentru ca toți să 
aibă
cină.
La naiba, dar i­au lipsit lui Hammond și Spencer. Dacă ar fi fost din 
nou pornită
Ecstasy , ea ar cere ei o dețin în îmbrățișarea lor, și ea ar
atrageți putere din ele. Cât de ridicol ar fi ajuns să însemne așa
mult pentru ea atât de repede. Callie nu a luptat. Ea pur și simplu
a recunoscut că le­a iubit. Irevocabil. Dar mereu
a fost un realist, iar un viitor cu ei pur și simplu nu a fost posibil.
Cu spatele mâinii, a îndepărtat o lacrimă ergătoare care
i­a urmărit o potecă umedă pe obrazul ei și s­a concentrat pe sora ei.
După ce a citit toate mesajele, nu mai știa nimic
despre dispariția Lyriannei decât ea înainte de a începe
verificându­le. Orice ar fi coborât, l­a trimis pe Lyri la
Luna Delta, evident, nu fusese planificată. Nu este o măruntă
au existat informații despre cele întâmplate când a fost arestată,
în timp ce ea era în proces sau după ce s­a urcat în naveta 
respectivă. Dar Callie
s­a promis să afle, promițându­și că nu va renunța niciodată până nu 
va fi
reunit cu Lyrianna.
Callie și­a frecat ochii sângeroși înainte de a zbura computerul.
Somnolenta o depășea rapid, un fel de oboseală pe care o știa
era la fel de emoțional ca și fizic. Probabil că s­ar simți mai bine 
dacă ea
putea plânge, dar toată viața ei, învățase să­și controleze emoțiile,
chiar și în particular. Ce bine ar face plânsul? Plânsul nu ar aduce
Pagina 75
dorit
75
în spatele bărbaților pe care îi iubea, nu i­ar ajuta pe acești sărmani 
fete
Bromond, nici n­ar ajuta­o să­și găsească sora.
Își dorea băieții ei. Avea nevoie de Hammond ca să o ia în a lui
brațe puternice sau Spencer pentru a o ține aproape. Cei trei veniseră
până acum atât de repede, și ea fusese gata să­i ajute să ia asta 
ultima,
un pas imens către intimitate ­ pentru a face în sfârșit și dragoste 
unul cu celălalt
cât despre ea. Acum, probabil că ar traversa podul fără ea și ar arde
în spatele lor.
Nu mai aveau nevoie de ea.
Așa cum și­a împins scaunul în spate, soneria soneriei ușii
a semnalat un vizitator. Callie a înghețat, cu inima lovindu­se dintr­o
dată mai repede
bate. În niciun caz bărbații ei n­ar fi găsit­o atât de repede. Ea a dat 
afară
respirația ei ținea. Spencer și Hammond nu au putut să o localizeze,
ceea ce însemna, de asemenea, că nu ar putea avea vreunul dintre 
dușmanii ei
a vânat­o, fie. Trebuia să fie cineva care să caute Lyrianna sau
pur și simplu la apartamentul greșit.
Timpul a sunat din nou. Respirând adânc, se îndreptă spre
uşă. A lovit vorbitorul. "Cine e acolo?"
„Hei, Lyrianna! Cum faci, fată? " a sunat o voce masculină jovială.
„De ce… de ce nu mi­ai spus că te­ai întors? Lasa­ma inauntru!"
Nu a recunoscut vocea, dar asta nu a venit ca o surpriză.
Lyri a dus o viață independentă de sora ei. Callie nu avea nici un fel
ar putea să­i cunoască pe toți prietenii ei. „Eh… cum ai știut că sunt
aici?"
„Hai! Jumătate din clădire te­a văzut intrând! Deschide! Vă rog!"
Acum, părea frenetic.
Frica din glasul lui a ajuns la asistenta din interiorul ei. stantare
codul, se dădu înapoi în timp ce ușa se deschise.
Un bărbat scurt ­ probabil un Vehiblion, judecând după înălțimea sa 
și
cel de­al treilea ochi ­ stătea acolo, cu toți cei trei cu ochii mari.
în clipa în care Achchim a ieșit din umbră, pistolul cu puls arătă
la bărbat, ea și­a dat seama de ce. Dracorianul și­a îndepărtat repede 
pățania
din cale­afară. Se năpusti pe hol ca un rozătoare înspăimântat
Pagina 76
76
Elizabeth Raines
Achchim a intrat în apartament înainte ca Callie să poată primi ușa
închis. S­a închis în spatele lui.
„Ascunde­te bine, nu”, a spus el, chicotind în șuierile acelea
zgomot care servea drept râs dracorian.
Doamne, dar ea ura toată specia nenorocită. Acesta era nu
diferit. Creșterea curajului care a ajutat­o să înfrunte mulți a
Badass, și­a îndreptat brațele peste sâni și a ridicat o privire aspră.
­ Ce dracu vrei tu de la mine?
Ochii lui roșii țineau dispreț, o emoție pe care a fost surprinsă de ea
putea citi dintr­o rasă bine cunoscută pentru că este stoică. ­ Carlos 
recompensă
pentru tine să­mi dai. ”
„Carlos cine?” Nu că nu a recunoscut numele. Departe de
pur și simplu, auzind­o, a trimis un fior de teamă care­i curgea 
coloana vertebrală. Ea
nu era pe punctul de a­l anunța pe Achchim cât de mult a auzit
conversația lui cu Hammond, Spencer și Izzie sau cât de mult
s­a gândit să fie predat inamicului ei a speriat rahatul din ea.
„Ah, conștient că nu ești. Carlos Pontierri vă respectă dorințele 
voastre
face. Bounty Collect I do ”. Se îndreptă spre dormitor cu
pistolul pe care îl ținea în continuare.
Pentru o clipă rapidă s­a temut de viol până când și­a amintit că
masculii dracorieni nu puteau răspunde decât la femelele din propria 
lor specie
și numai în anumite perioade ale anului. Mulțumesc Dumnezeu. Ea
nici măcar nu putea să mănânce noțiunea de a vedea ce pula 
dracoriană
arata ca.
"Rochie. Acum, a ordonat el. „Lasă trebuie.”
„La naiba. Nu știu cine este acest idiot al lui Carlos, dar sunt sigur că
el
nu genul meu de oameni.
Achchim a pufnit prin toate cele patru nări. „Alegere nu ai făcut­o.
Rochie. Acum."
Urmează să împing un pic pentru a vedea cât de departe ar ajunge 
Dracorianul
pentru a o determina să coopereze, Callie a sărit când a împușcat 
brusc
vizualizator. S­a aruncat în bucăți de plastic și fire care s­au lovit 
împotriva
perete și tavan ca grindina într­o furtună de fulgere de ras 
Bromond. A ei
Pagina 77
dorit
77
inima începând să trântească în pieptul ei. Fără altă vorbă, s­a dus
în dormitor și închide ușa.
Cercetând hainele Lyrianna, scoase câteva
denimi și o cămașă roz cu mâneci lungi. Cel puțin ar fi făcut un duș 
și
niște haine curate pe care să le poarte pentru a întâlni pe cineva care 
fie o dorea
moartă sau nu a dat un dracului dracului dacă a sfârșit 
așa. impingandu
cu picioarele în pantofi de alergare, deschise ușa, gata să o înfrunte
nou captor. "Unde e tipul ăsta Carlos?"
„Bromond.“ Achchim făcu semn spre ușă. „Du­te acum”.
În timp ce se întoarse pentru a conduce drumul, Achchim scoase un 
înțepător
centura lui, o aprinse și o apăsă pe umăr. Buchete de electricitate
a alergat prin ea, forțându­și genunchii să se ceară. Chiar înainte de 
durere
i­a întors lumea neagră, i­a auzit râsul dezgustător.
* * * *
"La dracu!" A strigat Hammond când a văzut ușa lui Lyrianna
apartamentul era deschis. Callie era prea inteligentă pentru a se lăsa 
singură
vulnerabile. „Suntem prea târziu”.
Intrând înăuntru, a luat rămășițele a ceea ce fusese probabil
un privitor. O arsură mare și neagră a pulsului a marcat peretele din 
spatele unde se afla
resturile s­au odihnit. Nimic altceva nu părea prea în afara locului, 
deși acolo
nu era mult mai mult în acel apartament decât proprietatea lui 
Hammond când
el se pregătea cu IDEA O cutie se sprijini pe blatul din
bucătărie minusculă. Se îndreptă spre a o apuca, privind spre 
interior. Prăjitura
cutia era goală, iar mirosul dulce părea proaspăt. „Nu a fost
a trecut mult.
Spencer dădu din cap în timp ce intră în cealaltă cameră. Câteva 
momente
mai târziu, a ieșit ținând haine negre și un sutien roșu sfâșiat
Recunoscu Hammond. ­ Cel puțin știm sigur că a fost aici,
Spuse Spencer. Privirea lui se întoarse spre ușa din față deschisă ca 
mâna
s­a așezat pe pistol înfipt în partea sa. "Cine dracu esti tu?"
Un bărbat Vehiblion stătea în prag, cu cei trei ochi verzi
Pagina 78
78
Elizabeth Raines
dând în jurul apartamentului. ­ Dracorianul a dispărut?
„Dracorian?“ Hammond a mers prin cameră, încercând să se lupte
frica lui din ce în ce mai mare pentru Callie la gândul că ea este 
capturată de un
vanator de recompense.
„Da”, a răspuns tipul mic. „Am crezut că am văzut­o pe Lyrianna 
alunecând
înapoi în apartamentul ei. A fost plecată aproape pentru 
totdeauna. Dar cand
Mi­am dat seama că nu era Lyrianna, am văzut o dracoriană care o 
trage. El a primit
cad pe mine. M­a făcut să o fac pe blondă să deschidă ușa. ”
„Tailing?” Spencer ajunsese de partea lui Hammond.
„Da ... urmărind­o de parcă ar fi îngrozit că o va pierde.”
„Achchim”, au spus amândoi bărbații.
Vehiblion ridică din umeri. ­ Nu i­am cerut numele. Amenințat 
pentru a asomă
mă, dacă nu sună soneria. ”
­ I­ai văzut plecând? Întrebă Hammond. Toată chestia
avea sens acum. Callie a alergat, deși spera să fie pentru sine
protecție și să nu scapi de el și de Spencer. O găsise
apartamentul surorii sale, dar acel ticălos Achchim o urmase
ecstasy în timp ce ei ar vorbit cu Izzie, probabil , pentru a colecta
Bounty pe capul lui Callie.
"Nu. Scuze. Am cam fugit. ”
"Mulțumesc pentru informații", a spus Spencer înainte de a se adresa
Hammond. „Am putea avea noroc. Dacă a fost Achchim, poate Izzie
poate
ajută acum.
Pagina 79
dorit
79

Capitolul 8
Callie tocmai venea în preajmă când se simțea a fi
a căzut neîncrezător pe o saltea. Ea a sărit odată înainte
stabilindu­se, încercând să controleze bătaia în cap. Viziunea ei era
bleary și corpul îi durea, dar a încercat să se concentreze asupra 
împrejurimilor sale
pe măsură ce ultimele momente înainte de a se înnegri au ieșit
înapoi.
Acea nenorocită de Dracorian a lovit­o cu unul dintre cei blestemați
bastoane pe care toți le iubeau atât de mult. Probabil că o luase 
înapoi la a lui
nava sau altfel ea era acum în ghearele domnului drogurilor care 
păreau
s­o doresc moartă. Oricum, ea era într­o problemă.
"Deșteaptă­te?" Vocea lui Achchim a umplut camera, făcând­o
durerile de cap încă ceva. "Bun. Noua ta casă la care vă vom trimite. 
” A lui
râsul a făcut­o să­și dorească să găsească puterea să­l lovească în 
marea lui
nasul ­ sau aruncați afurisitul ca și cum ar fi avut­o pe Carlos 
Pontierri.
Urmează să te urc de pe pat și să încerci să lupte bine
în ciuda stării sale slăbite, a înghețat când a sunat o nouă voce.
"Rahat, Achchim!" Strigătul lui Izzie era destul de tare ca să­l facă 
pe Callie
WinCE. „Ce naiba te gândeai să o smulgi ? Unde intra
naiba ai găsit­o?
Izzie era aici un lucru bun sau rău? Callie încă nu făcuse
a decis dacă Izzie era tot ceea ce părea să fie. Intuitia a spus ca exista
mai mult spre roșcată decât a întâlnit ochiul.
Cei doi parteneri în crimă se uitau unul la altul cu o intensitate
asta a trimis un fior de griji prin Callie. Izzie era în mod clar furios.
Obrajii i se înroșiseră, iar ea stătea cu picioarele împletite și
mâinile se lovesc de șolduri. Dracorianul nu era mai puțin supărat.
 Pagina 80
80
Elizabeth Raines
Ochii roșii ai lui Achchim erau îngustați la fante și el respira atât de 
tare,
Callie auzea toate cele patru nări șuierând.
Poate că dacă stătea și urmărea confruntarea care se apropia, ea
ar putea găsi o cale de ieșire din această mizerie. Păreau atât de 
ocupați
reciproc, s­ar putea să fi dispărut. Sigur, ea a fost
subiect de conversație, dar acestea două au avut, evident, mai mult 
conflict decât
Achchim luând ostatic fără să­i spună lui Izzie. Poate că ar putea 
folosi
asta în folosul ei. Cumva .
„Recompense, cred! Am urmat­o pe mine, de la navă. Achchim
și­a îndreptat brațele grele peste piept. „Bunele haruri ale lui Carlos
Pontierri vom fi. ”
„Ești nebun? Chiar crezi un tip ca Carlos
Pontierri doar ne va lăsa să intrăm, să o dărâmăm, să ne apucăm de 
un rahat de unis,
și apoi pleacă? ”
El a aruncat­o din cap.
­ Atunci ești mai obișnuit decât credeam. Tipul are reputație
căci welshing pe orice promisiune pe care o face, dumbass! Nu 
vreau
tratează cu el ­ cu excepția deplasării mărfii. " Ea îi dădu capul o 
scuturare.
­ Nu, nu­i putem da lui Carlos.
"Amenda! Recompensa pe care aș putea­o revendica fără tine. Nu 
este o parte
fi." Mâna lui cu șase degete a început să se îndrepte spre pistol, 
făcându­se
Callie ușurează puțin mai aproape, căutând o șansă să­l ajute pe Izzie
dacă lucrurile stau
am urât Dacă nimic altceva, ea s­ar putea agăța de brațul dracorian
în timp ce Izzie a avut șansa să ajungă la arma ei.
„Noi ar trebui să fim parteneri, Achchim. Ai strânge o recompensă
așa și mă lăsați afară? ” Mâna ei a început să se miște,
în derivă din ce în ce mai aproape de pistol apăsat pe șoldul suplu.
Grozav. Un showdown. Doi oameni enervați, amândoi gata să tragă
armele lor să vadă cine l­ar putea ucide pe celălalt mai 
întâi. Speranțele ei erau fixate
pe Izzie. Partea surprinzătoare a fost că, în mod evident, roșca feisty
l­a intimidat pe dracorian pentru că s­a îndepărtat încet de ea
până când coapsele lui s­au apăsat de capătul Callie acum a 
îngenuncheat.
„Parteneri nu mai suntem?” Întrebă Achchim. "Amenda! Ca tine nu,
Pagina 81
dorit
81
oricum. Dureri în fundul tău.
„Da? Ei bine, ești o pula. Stii ce? Voi merge să­l găsesc pe Spencer
și partener cu el și cu Hammond. Au mai multe conexiuni
decât oricum tu ”
Achchim scoase un zgomot asemănător unui șuier. „Au murit când
pune mâna pe ei Carlos primește. Spune­i unde se află, ce mă 
gândesc
tu de asta? ”
„Cred că nu ești doar urât, dar și tu prost.”
Callie privi schimbul în creștere, cu capul mișcându­se înapoi
și adesea destul de des pentru a o ameți puțin. Când Spencer și
Numele lui Hammond au intrat în conversație, știa că acest lucru se 
poate
sfârșește prost, nu doar pentru ea, ci și pentru bărbații pe care îi 
iubea. Nu numai că ar fi
Achchim o întoarce pentru recompensă, probabil că i­ar găsi pe 
bărbați
numerar și pe ei. Și asta , nu și­a permis.
Achchim se mișcă în timp ce își punea mâna pe pistol, lăsând fundul
din stâlpul său îndreptat spre Callie. Prinderea aurului
ocazie, a smuls arma, a pornit­o și a tras
Achchim între omoplat. Își dădu în urmă o urletă jalnică înainte
genunchii i se legănau și se scufundă la podea într­o grămadă.
­ Ei, bine. Izzie se duse să se uite în jos la inconștient
Dracorian, dându­l cu piciorul cizmei. Se aplecă spre
smulge pistolul. „Fetița are niște urme până la urmă. Ar fi trebuit
cunoscut. În niciun caz, Spence nu s­ar potrivi cu o slăbiciune. ”
„Achchim este norocos că nu am putut să­i ating pistolul.” Callie a 
aruncat
stun­stick pe pat. Va fi nevoie de câteva minute pentru reîncărcare.
De altfel, Izzie era destul de inteligentă încât nu ar fi permis 
niciodată suficient timp
pentru Callie să o folosească împotriva ei. Callie stătea pe picioarele 
agitate și cu fusta
drum în jurul dracorianului pentru a se confrunta cu femeia mai 
scurtă. "Acum ce
se întâmplă?“
Înclinând capul, Izzie părea confuză. "Scuzati­ma?"
„Nu mai juca prost. Plănuiești să mă întorci la Carlos
Pontierri?“
Ochii verzi ai lui Izzie aprinseră foc. ­ Nu crezi mare lucru din mine
Pagina 82
82
Elizabeth Raines
tu?"
Callie ridică din umeri. „Nici măcar nu te cunosc ­ dar am auzit ce 
toate
ai planificat pentru mine.
­ Auziți cine plănuise?
­ Tu, Hammond și Spencer. Am auzit conversația ta din nou
platforma de andocare. Nu știam că te­am putut auzi pe toți vorbind
dăruindu­mă pentru recompense, nu?
Izzie nu răspunse imediat, părând să întoarcă lucrurile în ea
minte. Apoi, un rânjet cunoscător și­a înclinat buzele. „Evident că nu
ai făcut­o
auzi orice am spus după ce Achchim a plecat. Ai?"
­ Ei bine, nu ... dar ai încredere în mine, am auzit mai mult decât 
suficient pentru a ști
scor."
„Ai auzit ce Spence, Hammond, și am vrut Achchim să
auzi. Nimic mai mult."
Callie nu avea habar despre ce vorbea roșcata, dar ea
a decis să joace alături. ­ Deci ce n­am auzit? Cum dintre voi trei
ar putea împărți recompensa dacă îl întrerupeți pe Achchim din 
proces? Divide
este în trei moduri în loc de patru?
„Dacă nu ai fugi, nu mi­ai cere ceva
prost așa. ”
Această afirmație nu avea niciun sens. "De ce? Pentru că voi trei
Aș fi încasat deja dacă nu aș fi scăpat? Am auzit ce
Hammond și Spencer v­au spus, că se gândeau
dăruindu­mă pentru unis. Nu las să se întâmple asta.
­ Chiar crezi că te­ar renunța?
Callie nu voia să creadă asta, nu în inima ei. Dar ea nu a fost
dispus să­i spună lui Izzie cât de mult i­au iubit pe Hammond și 
Spencer.
În schimb, se ridică din umeri, luptând înapoi lacrimile care­și 
înfipse ochii la
s­a gândit la băieții ei care nu o iubesc niciodată pe jumătate atât cât 
îi iubea.
Râsul lui Izzie răsună prin cameră. ­ Omule, omule, pui.
Ești într­o surpriză helluva! ” A luat comunicatorul de pe ea
curea și înțepă niște nasturi.
„Tocmai am fost să vă sunăm.” Vocea lui Spencer curgea
Pagina 83
dorit
83
vorbitorul minuscul. ­ Ai auzit ceva, Izzie?
­ Ai putea spune asta, a răspuns Izzie, dându­i lui Callie un zâmbet 
strâmb.
­ Achchim este înapoi cu tine? el a intrebat.
Roșcata aruncă o privire spre stupefiatul Dracorian, zâmbind
creştere. „Um ... ai putea spune și asta.”
„Renunță la garduri cu mine. Astăzi nu am simțul umorului. ”
"Astăzi?" Izzie scoase un râs. „Nu ai avut niciodată un sentiment
umor."
­ Izzie ... a spus el cu un mârâit. „Am crezut că l­am găsit pe Callie.
Am găsit în sfârșit locul surorii ei, dar Achchim trebuie să fi urmat
ea când a părăsit extazul . El a ajuns primul la ea. Trebuie să venim
nava voastră, pentru că se va îndrepta acolo cu ea să o dea lui Carlos
Pontierri.“
­ Nu o va da acum lui Carlos, insistă Izzie.
­ La naiba, Izzie. De data aceasta, vocea lui Hammond a bâlbâit prin
aer ca și cum ar fi apucat comunicatorul lui Spencer. ­ Ce naiba sunt
tu vorbesti depre? Suntem îngrijorați bolnavi! Dacă Achchim doare 
un fir de păr
capul ei­"
Izzie se bucura clar de asta, dar stomacul lui Callie se agita
cu nerăbdare, în timp ce ea se preocupa în ambele voci ale 
bărbaților.
­ Știi, a spus Izzie, pentru câteva tipuri care erau doar cu ea
câteva zile, sună ca sentimentele tale curg grozav. De ce tu
oricum îi pasă ce se întâmplă cu ea? "
„Izzie! Așa că ajută­mă Doamne, dacă știi ceva despre Callie
este și nu ne spune, voi ... ”
Tirada lui a fost scurtată când a spus: „O să vă fac o afacere,
Hammond.“
"Amenda. Ce?"
Ochii ei verzi sclipeau de diavol. „Ești sincer cu mine
despre cum te simți tu și Spence despre Callie și îți voi spune ce sunt
eu
știu despre ea. Afacere?"
Câteva secunde au bifat­o, făcându­l pe Callie să se teamă că Izzie ar
fi greșit
când a spus că băieții au sentimente profunde. Apoi Hammond a 
gâfâit,
Pagina 84
84
Elizabeth Raines
"Amenda! O iubim! Amândoi o iubim ! Fericit acum? Doamne, 
suntem
irosind timp prețios! Unde naiba este ea?
­ Sunt chiar aici, răspunse Callie, cu vocea ei în șoaptă ca vorbele 
sale
încă o făcea să învârtă capul. Au iubit­o! O auzea în frică
în glasurile lor la fel de mult ca în cuvintele lui Hammond. Nu a fost
declarație romantică a sentimentelor, dar ea a crezut cuvintele lui 
furioase
mai mult decât orice oferit cu măgulire sau poezie.
Ei au iubit­o cu adevărat.
„Callie?“ Vocea lui Hammond devenise răgușită. El a curățat­o
gâtul de câteva ori, făcând­o să creadă că va deveni emoțional
siguranța ei. Inima ei s­a ridicat din atmosferă pentru a ajunge la 
stele.
"Iisus Hristos!" el a strigat. „Chiar ești acolo? Dar ... dar unde este
Achchim?“
Cu un zâmbet care ți­a spus, Izzie i­a înmânat lui Callie
comunicator. ­ Îl leg pe Achchim. Îți faci aranjamente
când și unde ne întâlnim cu băieții tăi. ”
Băieții tăi . La naiba, dar lui Callie i­a plăcut mult sunetul.
* * * *
Spencer nu a putut să iasă din extaz destul de repede. Părea că
rampa se ducea pentru totdeauna pentru a coborî, așa că în cele din 
urmă s­a îmbrăcat, și­a tras­o
traversă trapa pe jumătate deschisă și sări la pământ.
Hammond era fierbinte pe călcâie.
Callie a așteptat pe asfalt chiar în afara navei dracoriene. Ea
purta un tricou liber și o pereche de pantaloni scurți kaki. S­ar putea 
ca
bine au fost făcute din aur filat pentru că arăta frumos în
lor. În timp ce alergau spre ea, își ținea brațele întinse, cu fața 
luminată de un
zâmbetul care i­a făcut inima să sară bătut înainte să înceapă să 
trântească în ale lui
cufăr. El trebuia să­și amintească că era în siguranță, că nu era așa
pierdut pentru ei. Când a strâns­o în brațe, el era
râzând cu voce tare.
Spencer a ridicat­o de pe picioare, învârtind­o într­un cerc care 
aproape
Pagina 85
dorit
85
o făcu să lovească Hammond în timp ce picioarele ei zburau în 
spatele ei. În timp ce a stabilit
cu spatele în jos, bărbații o cocotau între trupurile lor înalte,
strângând­o strâns în timp ce ochii le erau încuiate peste 
cap. Fericirea
văzu că în ochii lui Hammond era suficient de viu ca Spencer să se 
simtă ca și cum
partenerul său întinsese să­l mângâie.
­ Doamne, Callie, spuse Spencer, ținând­o de el și jură
pentru a nu da drumul niciodată, „Am fost atât de speriat că te­am 
pierdut.” Și­a așezat palmele
împotriva obrajilor ei și își peria buzele peste ale ei. ­ Ți­a fost dor 
de noi?
Lacrimile i­au umplut ochii, iar ea a înghițit din greu când a dat din 
cap.
Hammond își spălă lungă împletitură pe umăr pentru a se lăsa să se 
odihnească
sânii ei, apoi el și­a apăsat buzele pe ceafa
înainte de a murmura: „Ne­a fost dor de tine, sălbăticie. Esti bine?"
Ea dădu din nou din cap înainte să se ridice pentru a încadra chipul 
lui Spencer
în mâinile ei zvelte. Buzele ei moi i­au acoperit din nou înainte să 
tragă
departe. Apoi se uită peste umăr la Hammond și zâmbi. El
s­a aplecat să o sărute, iar ea a purificat practic ca răspuns.
Callie s­a întors în sfârșit spre Spencer. „Putem merge la extaz
acum? Eu ... am nevoie de voi doi. Vă rog."
Onestitatea ei i­a plăcut atât de mult, nici măcar nu s­a deranjat
raspunde, pur si simplu o ridica in brate si incepu sa mearga spre
nava lor. Izzie tocmai tocmai coborâse pe rampă, pentru că
chicotul ei răsuna în spatele lor. „Ce ziceți vă văd pe toți la cină
in seara asta, mai tarziu?" ea a sunat. ­ Poate în două ore?
­ Oricum, răspunse Hammond. Deși Spencer îl avea pe Callie
legănat în brațe, Hammond nu părea să­și țină mâinile de pe el
ea ­ mângâindu­l pe braț, atingându­i împletitura, punându­i o palmă
umăr.
­ Voi lua asta ca un da, a strigat Izzie, cu vocea plină de râs,
în timp ce Spencer urcă rampa în extaz cu prețioasa sa
mărfuri.
Nici măcar nu s­a împiedicat să închidă trapa de când a auzit
Hammond introducând codul. Până când a ajuns la pat, tot el
s­ar putea gândi că a fost să­i pună pielea cu femeia pe care o iubea.
Pagina 86
86
Elizabeth Raines
În timp ce încă le spunea bărbaților pe care i­a iubit în schimb, acea 
dragoste a fost
în ea fiecare mângâiere, fiecare privire. Întregul drum spre navă,
în timp ce ea arunca, îi periase sărutări moi peste gât și gât
invitând zâmbete peste umărul lui la Hammond sau o puse de mână
unde era întins să o atingă. Nu, nu le dăduse
cuvintele. Cu toate acestea . Dar ea ar vrea. Spencer a promis că 
Callie nu
părăsind patul până când ea i­a spus lui și lui Hammond ce era în ea
inima.
Ea întinse mâna de la pantaloni, în timp ce încerca să o tragă
cămașa trupul ei. Tot ce au reușit să facă era să intre în fiecare
cale. Cu zâmbete schimbate, toți trei au văzut să se dezbrace.
Hammond a câștigat cursa, așa că în timp ce Spencer a terminat să­l 
smulgă
pantaloni, Hammond o întoarse pe Callie pentru a­l înfrunta și o 
trase într­un fierbinte
sarut care a facut ca pula tare a lui Spencer sa se zvâcneasca. El i­a 
unit rapid
înfășurându­și brațele în jurul taliei lui Callie și trăgând­o înapoi
pieptul lui. Fundul ei moale se freca de erecția lui, făcându­l să 
gemu.
"La dracu, te vreau, iubito."
Ridicându­și fundul împotriva lui, ea se întinse spre a­i palma
fundul și trage­l mai aproape. "Si eu te doresc." Ea a zâmbit
Hammond. "Amandoi." Când Hammond se întinse după ea, ea
i­a ocolit pe amândoi. „Dar v­am promis amândoi o 
surpriză. Dreapta?"
Din moment ce sângele sigur nu era nicăieri în apropierea creierului 
său, a fost nevoie
Spencer o clipă să­și amintească exact despre ce vorbea.
"Surprinde? Oh da. Amintesc. Dar, iubito, te vreau. Acum."
"Si eu te doresc. Vreau însă ceva care să ne includă pe toți trei
de data asta."
Hammond rânji. "Amenda! O să iau ușa înapoi! Spence, te ridici
pe pat și ... "
Chicotitul lui Callie îl opri. „Nu este o surpriză . Facem asta
tot timpul. Nu, vreau ca voi să vă faceți dragoste unul de altul de 
data asta. ”
"Și tu?" Întrebă Spencer, neînțelegând tot ce
ea a vrut.
„Oh, ai încredere în mine. Voi fi și eu în amestec. ”
Pagina 87
dorit
87
Hammond o apucă de umeri și o trase tare de el.
Și­a lăsat gura pe a ei, cu limba împingându­se între buzele ei.
Apoi a pus mâinile pe șoldurile ei și a ridicat­o de pe picioare. Callie
i­a înfășurat picioarele în jurul taliei.
Nevrând să fie lăsat afară, Spencer se dădu pe mână pentru a alerga 
cu o mână
în fundul ei, alunecând degetele sale pentru a se deplasa mai adânc, 
mângâindu­i păsărică.
Sucurile ei și­au acoperit vârful degetelor în timp ce el a găsit 
întâmpinarea călduroasă.
La naiba, dar era deja udă pentru ei. Cocoșul lui s­a umflat și mai 
mult,
iar el durea să se tragă în interiorul ei. Aproape că a întrebat dacă ar 
trebui să ia
ea chiar acolo ­ tot ceea ce Hammond trebuia să facă era să se 
strecoare în pizda ei strânsă,
iar Spencer ar putea să se ungă și să li se alăture. Înainte să poată 
întreba, ea
a sărutat­o pe Hammond încă o dată, apoi a pus picioarele înapoi pe 
podea.
Se întoarse să­și înfășoare degetele în jurul cocoșului lui Spencer în 
timp ce ea
l­a mângâiat de la coroană la rădăcină și din nou înapoi, periajând­o
vârfurile degetelor peste lichidul care se scurge din 
fanta. Înclinându­se, ea
lins pre­cumul, zumzind ca și cum i­ar plăcea să­l deguste. El
gemu și închise ochii când ea îl luă în gură și
supt.
Prea repede, Callie l­a eliberat. Cu un zâmbet enigmatic, ea
l­a luat de mână și l­a dus în pat. Înfipt în saltea, a spus:
„Apleacă­mă pentru mine, Spencer. Permiteți­mi să vă arăt ceva.
Întrucât ea a fost întotdeauna cea care a condus în calea lor sexuală
liaisons, el a ascultat fără nici o întrebare. Înclinându­se la talie, s­a 
odihnit
cu brațele pe saltea. "Acum ce?"
Deschizând micul compartiment din partea patului, Callie
a apucat lube­ul pe care l­au lăsat mereu acolo. Răsturnând deschide 
partea de sus, ea
a stors o parte din lichidul limpede pe degete înainte de a arunca
sticlă la Hammond. "Pregateste­te."
"Gata?" Hammond părea încurcat până când păru brusc
ca să­mi dau seama. „Oh, gata ...” El a înălțat vârful cu degetul 
mare,
stârni o sumă liberală pe mâna lui, apoi începu să o smulgă
pula lui erectă.
Când Spencer și­a dat seama că Callie însemna să se joace cu fundul
și
Pagina 88
88
Elizabeth Raines
că, probabil, Hammond avea să­l fută, sângele i se întoarse
foc lichid. Bilele lui s­au strâns strâns de corpul său ca un vârf de 
pre­
cum a lovit foile. El scoase un geamăt zdrențit la imaginile 
intermitente
prin mintea lui. Deși încă nu știa exact cum Callie
s­ar încadra în cuplajul lor, el a avut încredere în ea. Complet.
Degetele ei năprasnice alunecară între obrajii fundului său până când
a găsit
anusul său. O înconjura, făcându­l să sugă în respirație, parțial 
înăuntru
anticipare, dar mai ales pentru că nu și­a dat seama cât de sensibil 
este
ar fi la atingerea ei acolo. Degetul ei trecu încet pe lângă strâns
inel de mușchi și a încercat din greu să nu se încleșteze ca răspuns.
­ Nu o să te fac rău, dragă, se răsti ea, frecându­și spatele cu ea
cealaltă mână și trimițând frisoane care traversează lungimea 
coloanei vertebrale. "Relaxa."
„Încerc… dar…” Degetul ei a alunecat în el. "Oh, dracu ',
bebelus."
Când îi aruncă o privire peste umărul lui, o văzu zâmbind tandru. El
l­a văzut și pe Hammond în spatele ei, mâna lui mângâindu­i sânii,
modificându­și sfarcurile roz în muguri strânși, în timp ce el lins și o
sărută
gâtul și urechea.
Apoi Callie și­a ușurat degetul mai adânc în fundul lui. Zâmbetul ei 
se întoarse
știind când a alunecat degetul până la el și a pornit
mângâind, acea cifră inteligentă a ei găsind repede un loc dulce.
Aproape că venea atunci și acolo. Orice ar fi frecat simțea așa
dracului de bine, îi era teamă că­și va trage prada pe tot patul.
Înfundându­și mâinile în foaie, a încercat să se gândească la orice 
altceva,
cum ar fi calibrarea vasului deflector sau înlocuirea serpentinei de 
stabilizare,
orice pentru a nu feri de climaxing. Respiră adânc.
"Se simte bine, nu?" întrebă ea în timp ce adăugă un al doilea deget
și a continuat să frece orice a fost ceea ce l­a făcut să se ridice în cele
din urmă
vîrful picioarelor.
„Callie! Stop! O să vin dacă nu ... ”
Și­a îndepărtat degetele. ­ Vino aici, Hammond. Vocea ei
era scăzut și husky.
Spencer era gata să facă acest pas important, dar aruncă o privire
Pagina 89
dorit
89
umărul lui, privirea încuiată cu bărbatul pe care îl iubea la fel de 
mult
așa cum îl iubea pe Callie. Hammond își strânsese buzele, dar 
pasiunea
era în ochii lui. Era la fel de entuziasmat de ele făcând în sfârșit 
dragoste
unul pe celălalt cum era Spencer?
Când Callie a luat mâna lui Hammond pentru a­l trage mai aproape, 
Spencer
îngrijorat că partenerul său nu era pregătit. A decis să­l anunțe pe 
bărbat
ca atenția lui să fie bine primită. ­ Sunt bine, Hammond. Sunt
gata." Și­a scuturat fundul, mulțumit când Hammond rânji
raspuns.
„Bine…” Mâini mari și alunecoase se așezară ușor pe obrajii fesierii
separându­le.
Callie a condus una dintre acele mâini spre anusul lui 
Spencer. "Lasa­ma sa arat
ești cel mai bun loc de pipăit. ” Își luă lungul degetul arătător și
a împins­o împotriva deschiderii.
Spencer a avut greutăți să nu­și piardă nevoia. El a vrut
o legătură între el și Hammond și el o dorea corect
naibii acum. ­ Sunt bun, amice. Doar fă­o!" Degetul a alunecat 
înăuntru, totul
drumul spre articulație.
­ Simte acel mic nod sub vârful degetului, a spus Callie. Hammond
a dat din cap. "Freac­o. Greu."
Binecuvântarea care a lovit­o pe Spencer a făcut mai multă pompă 
fluidă din cocoșul său.
"O Doamne…"
Râsul frumos al lui Callie a umplut aerul. ­ Cred că l­ai găsit.
S­a târât pe pat. „Acum, haideți să facem din asta un triplu.”
Ea se lovi de Spencer în timp ce­și mișca brațele pentru a o permite
sub el. Apoi și­a înfășurat picioarele în jurul șoldurilor lui. "Te vreau
în interiorul meu, Spencer. Acum."
Două secunde în păsărică strânsă, umedă, și probabil că ar exploda
în nimic altceva decât în atomi. Dar, naiba, ar muri fericit. „Orice
doamnă ... Spencer sufocă cuvintele în timp ce Hammond îl 
împingea o secundă
degetul în rect.
Mâna lui Callie se întinse între corpurile lor pentru a­l apuca pe 
cocoș și
îndrumă­l pe Spencer spre pizda ei. El s­a cufundat în interiorul ei, 
uimit că ea
Pagina 90
90
Elizabeth Raines
era atât de fierbinte și umed doar din a­i ajuta pe bărbați să învețe să 
se iubească.
Ușor, el se aruncă înapoi în ea, în timp ce Hammond își trase 
degetele
out. Când Spencer se sprijinea cu erecția adâncă în interiorul femeii, 
el
iubit, a simțit capul tăios al unui cocoș între obrajii fundului.
­ Gata, Spence?
„La dracu, da. Fă­o!"
"Nu vreau să te rănesc ..."
­ La naiba, Hammond. La naiba!
În lovituri lente, a intrat în corpul lui Spencer până a fost îngropat
bile adânci Judecând după respirația răvășită a lui Hammond și cât 
de strâns
el strânse șoldurile lui Spencer, îl iubea la fel de mult ca Spencer.
Cei trei au început să se miște. Hammond se trase înapoi, așa că 
Spencer
a urmat costumul până când cocoșul său a fost aproape liber de 
corpul lui Callie. Ea
ripostat prin plânsul de nevoie și stoarcerea coapselor pentru a atrage
el înapoi. Tocmai când s­a trântit înapoi în ea, Hammond a intrat
Spencer. Curând, au găsit un ritm care a funcționat până la trei 
transpirat
trupurile ajungeau cu disperare pentru eliberare.
Spencer știa că a ajuns la capătul frânghiei. Luminile erau
clipind în spatele ochilor închiși și bătăile inimii îi tremurau
urechi. „Rahat, o să…” Totul din el părea să izbucnească,
turnându­se din el în Callie. În același timp, căldura
Semenul lui Hammond a umplut trupul lui Spencer. Unghiile lui 
Callie au marcat
umerii lui în timp ce ea striga în eliberare, mușchii ei interiori se 
mulseră
cocoșul lui.
* * * *
Hammond s­a târât din nou în pat cu îndrăgostiții săi imediat ce s­ar 
fi dus
a avut o șansă de curățare. Callie tapetă salteaua lângă ea, așa că el
întinsă în dreapta ei, în timp ce Spencer se înghesuia în partea 
stângă.
Nu existau cuvinte suficient de adecvate pentru a descrie tot ceea ce 
el
se simțea, așa că a mers cu abordarea simplă. "Te iubesc,
Callie.“ Găsindu­și vitejia, a adăugat: „Și eu te iubesc, Spence”. A
Pagina 91
dorit
91
un mic suspin se desprinse din Callie, iar el o întoarse cu blândețe 
spre a­l înfrunta.
Lacrimile îi curgeau peste genele ei. ­ Asta te face să plângi?
Ea pufni și dădu din cap.
Spencer se împinse pe un cot pentru a­l privi. "Si eu te iubesc,
Callie.“
Scoase un alt suspin.
"Ce este in neregula iubitule?" Întrebă Spencer, frecându­și mâna în 
sus și
pe stomacul ei gol.
­ Nu m­am gândit niciodată ... Ea clătină din cap.
­ Spune­ne, insistă Hammond, cam frică că el și Spencer
se înșelaseră, că ei crezuseră că îi iubește doar atunci
a vrut să sfâșie în sac.
Nu . Nu avea sens. Callie se dăduse cu drag
pe ei, dar ea i­a pasat suficient de mult de amândoi ca să­l învețe
și Spencer cum să se iubească. ­ Amândoi te iubim, Callie.
Vă rog să ne spuneți de ce plângeți.
Și­a adulmecat încă câteva lacrimi și apoi a zâmbit. "Eu niciodata
Am crezut că voi doi mă puteți iubi așa cum vă iubesc pe voi 
amândoi. "
Inima i se umflase de dragoste în timp ce se apleca să o sărute.
Din păcate, Spencer trebuie să fi avut același gând pentru că ei
capete bombate. Cu un râs, Hammond își frecă fruntea abuzată
și a spus: „O săruți mai întâi”.
­ Bine, a răspuns Spencer înainte de a face asta.
Hammond chicotea când luă rândul, apăsându­și buzele
la al ei.
Callie le­a zâmbit, cu mâinile învelite pe fiecare bărbat. "Asa de
unde mergem de aici?"
Hammond nici nu a ezitat când i­a dat răspunsul. "Noi
Găsiți o modalitate de a obține o fericire mereu pentru trei. ”
Pagina 92
92
Elizabeth Raines

Capitolul 9
Callie i­a urmat pe băieții ei în sus, în rampa lui Izzie. Atat de mult
trebuia să fie hotărât în legătură cu viitorul și Hammond și Spencer
i­a spus că Izzie ar trebui inclusă în toate planurile lor. Acesta a fost
confuz, dar Callie nu a pus sub semnul întrebării această 
alegere. După ce Achchim a avut
dublu încrucișat Izzie, probabil a avut nevoie de sprijinul prietenilor 
ei.
Până la urmă, dracorianul fusese partenerul ei. Aceste piață neagră
contrabandiștii aveau, evident, loialitate.
„Izzie?“ A strigat Hammond când au ajuns în partea centrală a
nava. "Unde esti?"
Un strigăt venea de sub ei. „Sunt în depozitul de marfă! c'mon
aici jos!"
Spencer a deschis ușa capcanei și a ajutat­o pe Callie să urce în jos
în zona de marfă cavernoasă. Cu excepția câtorva cutii îngrămădite
pe un perete, locul era gol. Achchim stătea în
mijlocul camerei, legat de un scaun. Ochii lui roșii i­au aruncat 
pumnale
Callie, dar nu l­ar lăsa pe Dracorian să o intimideze.
Izzie stătea lângă Achchim și l­a bătut tare pe spate,
făcându­l să se întoarcă spre o privire. ­ Nu o să vă salutați ai noștri
prieteni, Achchim? "
„Ai dracu!” răspunse el cu un mârâit.
Izbucni Izzie râzând. ­ Nu atât de des pe cât mi­aș dori.
„Hei, Izzie!” o voce feminină strigată de sus de încărcătură.
„Unde naiba ești?”
„Aici, Alayna!” strigă ea înapoi.
"Cine e?" Întrebă Callie, cu ochii găsindu­i pe Hammond. "Nu
ar trebui să știu că sunt aici. Există o recompensă ... ”
Pagina 93
dorit
93
­ Este în regulă, pisică sălbatică, a răspuns el. „Acesta este partenerul
lui Izzie ­ adevăratul ei
partener."
Partener real? Ce dracu a fost asta ar trebui să însemne asta?
O brunetă înaltă se apropie de ele. S­a ridicat peste Callie,
dar era doar cu câțiva centimetri mai scurt decât Izzie. La naiba, dar 
ei
l­a făcut pe Callie să se simtă la fel de scurt ca un copil. Alayna asta 
a fost în fiecare măsură
frumos ca Izzie, chiar dacă colorarea lor a fost aproape opusă.
Părul scurt și vârf al lui Alayna era un maro bogat, adânc, iar pielea 
ei era la fel de mare
bronzat întunecat, întrucât lui Izzie era alb albastru. S­au încheiat 
contrariile
cu ochii ei chihlimbar, care arătau aceeași inteligență și
curiozitate așa cum au făcut cei verzi ai lui Izzie.
­ Este ea? Alayna o întrebă pe Izzie, dând din cap spre Callie.
­ Da, a răspuns Izzie. ­ Singura și singura Callinda Seebré.
Callie a continuat să clipească, încercând să dea sens la tot ceea ce 
era
auz. Erau atât de multe întrebări care zburau prin mintea ei
nu părea să se bazeze pe care să ceară mai întâi. De când Alayna
în mod evident, o cunoștea, cineva ­ probabil Izzie ­ o împărtășise
era închis. Dar de ce? Pentru a o capta pentru 
răsplată? Nu . Hammond
iar Spencer nu ar permite niciodată asta.
Cum naiba a cunoscut­o chiar Izzie numele ei complet? Callie a avut
nu i­a spus niciodată. Și ce motiv ar trebui să menționeze baietii
ceva atât de banal pentru Izzie? Chiar și mai ciudat ­ de ce ar spune 
Izzie
Alayna?
Alayna dădu din cap spre Achchim. „Ați apelat la transportul nostru
încă prizonier? "
Izzie a dat din cap și a pus o mână pe umărul lui Achchim. „Este
a fost sfătuit de drepturile sale și cu siguranță nu ne vorbește. ”
„Nu atingeți!” Achchim părea gata să scoată o mușcătură din Izzie
mână.
Izzie își trase înapoi mâna. „Nu ai niciun simț al umorului
astăzi."
­ Nu contează dacă vorbește sau nu, a răspuns Alayna. „Arestarea
un mandat pentru Carlos Pontierri a ieșit în această dimineață. Tot ce
trebuie
 Pagina 94
94
Elizabeth Raines
acum este să închideți plasa și l­am obținut. ” Se uită peste ea
Callie din nou, înainte de a­și schimba privirea spre Spencer. „A fost
de acord încă?
Adică, sora ei a ajutat­o pe Syrus Graveland. Va ajuta?
cu Carlos? ” Ochii i se fixară pe Callie. „Încă încercăm să aflăm
despre Lyrianna pentru tine. Promit că vom continua să 
căutăm. Toată lumea
IDEA se aruncă pentru a afla de ce a dispărut în iad
din navetă de închisoare. ”
Înainte ca Callie să poată întreba chiar ce se întâmplă,
Spencer și­a pus mâinile pe șolduri și a aruncat o privire spre 
Alayna. "Am spus
tu deja. Nu­l punem pe Callie în linia de foc. Trebuie să trebuie
fi un alt mod de a­l determina pe Carlos să se târască din orice piatră
ar fi
ascunzându­se sub. "
Gura Callie continua să se deschidă și să se închidă ca niște peștișori
pentru apă. Ce a fost IDEA? Ce legătură avea Lyrianna cu toate
acest?
Hammond dădu din cap. Îl vom arunca fără Callie ca momeală.
În sfârșit și­a găsit vocea. „Ce naiba se întâmplă aici?
Eu ... nu știu despre ce vorbește vreunul dintre voi! "
Izzie aruncă bătaie exasperată către bărbați. ­ Nu i­ai spus
inca? Ce naiba ai făcut acolo toată după­amiaza?
Hammond își roti ochii. „Ce crezi că făceam?”
Ea a râs. „Ce mi­aș dori să fac. Dar undeva în asta
dracu fest, nu ai fi găsit suficient timp pentru a spune: „Callie, 
suntem
nu contrabandiști de droguri. Suntem agenți IDEA? ””
Lumea părea să nu se mai învârtă o clipă, ca toate
mișcarea în încărcătură se opri în gândurile lui Callie. Se uită fix
Hammond și Spencer de parcă nu i­ar fi întâlnit niciodată, în mintea 
ei
încercând să înțeleagă ce spusese Izzie. Cuvintele au zburat­o
minte ca niște stele care trag, fiecare izbucnind într­o lumină 
dureroasă care
i­a luminat grijile.
IDEA . Acum, își amintea. Bromond și Rozale fuseseră toți
abuze despre războiul împotriva drogurilor. IDEA a fost drogul 
interplanetar
Agenția de executare. Agenți. Iubitorii ei erau agenții IDEA?
Pagina 95
dorit
95
Spencer a venit să stea în fața ei și a pus mâinile pe ea
umeri. ­ Callie ... Vom spune. Promit, am fost
o să vă spun. ”
Se uită în sus în ochii lui, încă nu sunt sigură că a înțeles. "Spune
eu ce? Că n­am idee cine ești cu adevărat? ”
„Nu consumăm droguri. Nu am făcut­o niciodată. ” Își mângâie 
palmele
în josul brațelor.
„Dar am fost acolo! Ai avut Ampirica! Ai luat banii
de la omul acela oribil! Ai spus că tu și Hammond suntem parteneri! 
”
Se simțea de parcă ar fi fost prinsă într­un vârtej ciudat care se 
schimba
timp si spatiu. Nimic din toate acestea nu a avut sens.
Hammond i s­a alăturat, stând lângă Spencer. El întinse mâna
să ia una din mâinile ei în a lui și i­a dat o strângere 
blândă. "Spencer
iar eu suntem parteneri. Am încercat să oprim o parte din negru
comercializarea de droguri între Rozale și alte câteva planete. Eram
stabilind o înțepătură pentru a ajunge la Carlos Pontierri. Te­ai 
împiedicat de ea
și am fost prins în foc. ”
Callie se simți de parcă cineva i­ar fi lovit­o în față și doar ea
n­avea destul sens să cadă. O parte din ea a fost încântată.
bărbații pe care îi iubea nu erau criminali ­ erau eroi.
Dar inima îi era grea de știind că o mințiseră
atâta timp ­ cât le­a cunoscut. De ce n­ar fi putut fi
sincer cu ea despre ceva atât de important?
Mâna caldă a lui Spencer îi mângâie obrazul în timp ce zâmbea
a ei. ­ Nu ești mulțumit de știri?
O lacrimă se vărsa peste genele ei. "M­ai mintit. Am mințit amândoi
pe mine."
­ A trebuit, răspunse Hammond. El i­a periat lacrima
spatele articulației sale. „Nu știam nimic despre tine. Iad,
Callie. Prima dată când te­am văzut, îndreptai un pistol spre mine
înapoi. Tine minte?"
Se năpusti pe buza inferioară și dădu din cap, bucuros că o ajuta
figura întreaga mizerie.
Pagina 96
96
Elizabeth Raines
­ O să­ți spunem, iubito, spuse Spencer, mângâind­o
obraz cu degetele pline de glas. „Odată ce te­am dat înapoi
Achchim, o să vă spunem.
­ Tocmai am fost prea ocupați astăzi, adăugă Hammond cu o privire.
„ Bine ocupat, dar… ocupat.”
Callie nu a putut opri un zâmbet la acea remarcă și faptul că o 
lumină
fardul nuanțat pe obraji ai lui Hammond.
S­ar putea ca mintea ei să nu poată rezolva rândul ciudat al 
evenimentelor,
dar inima ei cu siguranță putea. Dacă Spencer și Hammond ar fi fost 
negri
contrabandiștii de pe piață, îi va plăcea în continuare. Acum, avea un
motiv
nu numai să­i iubească, ci să­și iubească linia de muncă. Bărbații ei 
cu adevărat
erau eroi. "Bine."
"Asta e? Este ușor? ” Întrebă Spencer, cu ochii căutându­i pe ai ei.
"Doar bine?"
Ea a dat din cap, nu mai sigur ce să mai spună. Băieții ei aveau 
dreptate ­ ei
într­adevăr nu a avut nicio șansă să vorbească cu ea și când au 
capturat prima dată
ea, nu știau nimic despre ea. Era clar că au fost
protejând­o de clipa din Bromond când Hammond
s­a aruncat deasupra corpului ei pentru a o proteja de cea a lui Carlos
Pontierri
acoliții. O aruncaseră departe de planeta aceea de deșert pentru a 
salva
viața ei și când Achchim a luat­o, veniseră să o caute.
"Inteleg acum. Totul are sens. De ce m­ai târât în
Extazul . De ce nu ai vrut să aud conversația ta
Izzie și Achchim. Aș vrea doar ... ai fi avut mai multă încredere în 
mine. Dar eu
pot vedea de ce ai protejat secretul. Se întoarse spre Izzie. "Să 
înțeleg că
erai sub acoperire când te prefaci că lucrezi cu el,
dreapta?"
Izzie zâmbi și dădu din cap. „Alayna și cu mine încercam să intrăm
Bunele binecuvântări ale lui Markus Graveland în același fel în care 
Spence și
Hammond era după Carlos Pontierri. ”
„Problema acum”, a spus Alayna, „are șansa să te apuci
Carlos. El minte jos și nu sunt prea multe care să­l aducă
coborând în lumina soarelui. ”
Pagina 97
dorit
97
Gândirea la Carlos Pontierri nu era pe radarul lui Callie
moment. Voia să se concentreze pe băieții ei. "M­am prins acum. Și
Sunt fericit."
Hammond rânji. „Este mult mai bine să iubești un cuplu de IDEA
agenți decât contrabandiști, nu­i așa?
Ea rânji înapoi. "Da este. Și eu te iubesc. Amandoi."
Râsul sfâșiat al lui Izzie a rupt momentul. „Acum că avem asta
decontat, ce vom face despre Carlos? "
­ Vom găsi o cale să­l prindem, spuse Spencer, cu vocea sa solemnă,
„Fără a folosi Callie ca momeală”.
„De ce aș fi momeală?” De vreme ce nici măcar nu l­a cunoscut pe 
bărbat, ea
nu am putut înțelege de ce numele ei continua să apară ori de câte ori
a vorbit despre prinderea lui.
­ Tu, spuse Alayna, îl vei scoate din ascunzătoare. El te vrea.
Rău."
­ Nu am vrut să­l împușc!
­ Dar ai făcut­o, a contracarat Izzie. „Îi smulge nenorocitul nas. El 
uraste
ești suficient să ieși din ascunzătoare doar ca să te prindă. ”
­ Nu­l facem pe Callie să facă parte din asta, insistă Hammond.
Cu un semn din cap, Spencer a adăugat: „Putem să­l luăm fără ea”.
Mintea lui Callie se învârtea în timp ce se gândea la
consecințe. „Și dacă o fac?”
Bărbații se uiră la ea. Izzie și Alayna, pe de altă parte, erau
rânjind.
­ Serios, apăsă Callie. „Și dacă fac asta pentru tine? Ce
primesc în schimb?
Un piept se ridică din pieptul lui Hammond. „Mai bine nu te 
gândești
la ce cred că gândești.
A încercat să se prefacă inocență. El nu putea ști ce
ideile îi tremurau prin minte. "Nu am idee ce ..."
„Oh, hai de pe ea, sălbăticie. Cu cine crezi că vorbești?
Vrei să­ți promită Ampirica. ”
Avea dreptate, desigur. Nu că l­ar fi lăsat să știe asta. "Nu. eu
Pagina 98
98
Elizabeth Raines
nu.“
Un râs pufnit se strecură din Spencer, făcându­l pe Callie să se 
încrunte.
­ Sigur că da, spuse el.
„Vreau mai mult decât atât. Vreau medicamente pentru copiii mei 
ori de câte ori sunt
au nevoie de ele. Pentru totdeauna."
"Esti nebun?" Întrebă Alayna.
Callie ridică din umeri. "Probabil. Dar am urmărit fetițe care sunt
nimic altceva decât inocenții suferă și nu mor din lipsa unui simplu 
medicament
doar pentru că aveau îndrăzneala să se nască cu vagine pe o planetă
unde femeile sunt tratate mai prost decât gunoiul. Deci, dacă o să­mi
pun
viața pe linie ca să­l prind pe acest tip rău, vreau ceva în schimb. ”
„IDEA nu va fi niciodată de acord cu asta”, a spus Izzie, 
îndreptându­și brațele
peste sâni.
­ Atunci va trebui să îi convingi, spuse Hammond.
Gura lui Callie se deschise prin surprindere. ­ M­ai lăsat să fac asta?
Din capul lui a fost o altă surpriză. ­ Dar numai dacă Spencer și cu 
mine suntem
pentru a te proteja. ” Mâinile lui s­au așezat pe umărul ei. „O vei 
face
indiferent dacă ne dorim sau nu, deci ne putem asigura că avem
te acopar eu."
Nu se putea abține să zâmbească. Hammond o cunoștea ­ mai bine 
decât
ea a crezut că poate. „Credeți că puteți obține IDEA de acord?”
a întrebat­o pe Izzie. „Uite, tot ce trebuie să facă este să fie capturat 
direct
expedieri către mine. Asta e. De obicei, nu distrug lucrurile când 
sunt
capturați­l?
­ Ei, da, dar ...
Hammond o întrerupse. „Putem vinde propunerea ca o modalitate de
a
cultivă sprijinul public. Știi, uite cât de grozavă este organizația 
noastră
este. Luăm lucrurile de la escroci și le dăm copiilor nevoiași. ”
Callie îl favoriza cu un zâmbet și un sărut rapid. "Exact." Ea
a îndreptat o privire spre Izzie, făcând­o să știe că a refuzat să se 
bage pe ea
cerere.
Roșcata a luat mult timp gândindu­se. „Lasă­mă să văd ce
pot face."
Pagina 99
dorit
99
Nu a fost o promisiune, dar Callie știa că va câștiga această rundă.
Pagina 100
100
Elizabeth Raines

Capitolul 10
„Indiferent de asta, stai aproape de mine. A intelege?" lui Alyana
vocea era calmă calm din spatele vălului care ascundea partea 
inferioară
jumătate din fața ei. Părul ei scurt și întunecat era sub o eșarfă, la fel 
ca al lui Callie
împletitura era ascunsă.
Callie abia auzea cuvintele Alaynei peste zgomotul ei
bate inima. "Înțeleg." De parcă ar fi trebuit să fie avertizat. Ea
se zbura în suflet ca momeala ­ stătea în aer liber
piață și așteptarea lui Carlos Pontierri. Viziuni ale unui șarpe,
gata și gata să lovească, i­a trecut prin minte. Putea
amintiți­vă fiecare detaliu al feței lui umflate, iar privirea ei a scanat 
fiecare
om pe care l­a văzut, căutându­l. Căldura opresivă Bromondi a 
alcătuit
jos pe ea, făcând transpirația să se zvâcnească între sâni și să fugă
spatele ei. Tânjea să arunce haina grea și doar să fie înăuntru
public în partea de sus a tancului și pantaloni scurți precum bărbații 
care se mișcă în jurul
cabinele vânzătorilor.
Bromond suge .
Apoi a apărut o față familiară, deși cu siguranță nu a fost
cea pe care o aștepta. Cassie a tresărit când a văzut înălțimea, subțire
bărbat cu părul negru zbuciumat.
Mikel .
La naiba, dar nici măcar nu se gândise la el din moment
o întâlnise pe Hammond și Spencer. Și odată au tras­o
în această minunată aventură, aproape că își uitase vechiul iubit
chiar a existat. Se uita la unele mărfuri oferite la
un mic suport pentru tutun.
Surpriză, surpriză .
Pagina 101
dorit
101
Callie clătină din cap, amintindu­și cum îl rugase să renunțe
fumatul din nou și din nou pentru că a deranjat­o suficient cât era
sigur că era alergică. Nu numai că i­a făcut ochii de apă și de ea
nasul alerga, dar mirosul se agăța mereu de părul și hainele lui. Inca
Mikel niciodată nu a încercat să renunțe la obiceiul urât. De fapt, 
Mikel niciodată
într­adevăr îi pasa foarte mult de ceea ce dorea Callie, indiferent de 
subiect.
Au mâncat ce a vrut să mănânce. Au mers acolo unde a vrut să 
meargă.
Au făcut ce voia să facă. El nu era altceva decât un ciudat de control.
Deci, de ce naiba s­a gândit chiar la el ca la un iubit?
Singurătatea . Acesta a fost singurul răspuns real. Viața ei fusese așa
plin de copiii pe care îi îngrijea, dar fusese singură pentru adulți
companie ­ companie pentru bărbați adulți . Căutase dragoste și
credea greșit că Mikel se potrivește cu factura respectivă. Acum că 
știa ce
dragostea a fost cu adevărat, ea a privit înapoi la ceea ce a avut cu 
Mikel
nimic altceva decât un vis rău.
Doamne doritor, avea să termine rapid orice făcea și
nici nu ar observa­o. La naiba, dacă ar recunoaște­o, ar putea să se 
fută
întregul plan!
Se întinse cu mâinile ușor legate pentru a atinge voalul
acoperindu­și din nou fața pentru a fi sigur că era pe loc. Izzie o 
legase
încheieturile cu un nod pe care Callie le­ar putea desprinde cu 
ușurință ca parte a obrazului
convingeți­l pe Carlos că a fost prezentată de Izzie și Alayna ca fiind
a lor
prizonier. Voalul a acționat ca o deghizare. Sigur, a avut un caracter 
distinctiv
Ochii cenușii belusieni, dar un bărbat ca Mikel ar fi prea neatenți
observați așa ceva. Cel puțin ea a sperat așa, dar mai bine să fie
pregătit. Nu­și putea lăsa băieții sau Izzie și Alayna să se confrunte 
cu pericol
și nici măcar nu îi avertizează. „Um ... s­ar putea să avem o 
problemă”.
"Problemă?" Vocea lui Spencer îi zvâcni în ureche prin micuța ei
comunicator. "Ce fel de problemă? Încă nu­l văd pe Carlos.
De când gura ei era ascunsă de văl, Callie se simți de parcă ar fi 
putut
vorbește încet și nimeni nu ar crede că are discuții cu ea
oameni imaginari. „Mea… eu… mea…” Cacat, nu voia să­i spună
baieti despre Mikel in acest fel. Cu siguranță ar fi geloși și supărați 
asta
Pagina 102
102
Elizabeth Raines
nu­i lăsase să știe că fusese „atașată” atunci când arătase
ea departe de Bromond.
­ Ce este, Callie? Întrebă Hammond. "Ce s­a întâmplat?"
„Iubitul meu stă la câțiva metri distanță de poziția mea.”
„Prietenul?“ două voci masculine furioase au strigat atât de tare, 
Callie
a tresărit, rezistând îndemnului de a­și freca urechea abuzată.
­ Relaxați­vă, băieți, replică ea, ținându­și vocea calmă și sperând
liniștește­și cumpăturile. "Te iubesc. Tocmai ... am uitat de Mikel.
Râsul pufnit al lui Izzie răsună în spatele ei. Cât de penibil să ai
această conversație cu roșcata și Alayna ascultând.
"Uitat?" Spuse Spencer cu un mârâit. „Ce dracu faci
uita un iubit? Temperamentul lui era în mod clar în zbor.
"Îmi pare rău, dragă. Chiar sunt. Odată ce te­am întâlnit cu tine și cu 
Hammond, eu
Uitat complet de Mikel. ”
­ La naiba, ai făcut­o. A venit rândul lui Hammond să o 
batjocorească. "Și
poți lega acel sfârșit liber imediat ce îl apucăm pe Carlos. ”
Tot ce putea face era să­i anunțe ce era în inima ei și
sper să­i ierte repede și să uite. "Va iubesc pe amandoi. Putem vorbi
despre asta mai târziu. Bine?"
„Nu­l lăsa să te vadă”, a avertizat Alayna. Callie spera
comentariu le­ar readuce pe toate la sarcina la îndemână. "Nu poate 
lasa
oricine știe că ești aici până când suntem gata să ne apropiem de 
Carlos ”, ea
adăugat.
Mai ușor spus decât făcut . Callie încerca din greu să­l cerceteze pe 
Carlos
în mulțime, dar din moment ce Mikel a mutat un stand de 
comercianți mai aproape, ar fi plecat
a trebuit să se abată de la el ca să nu o observe. Ea
a rezistat pentru că, dacă ar fi făcut­o, ar fi putut să lipsească omul 
gras
în suflet. ­ O să încerc să nu.
Așa cum s­a întors în sfârșit spre stânga ei, a văzut brusc ținta lor,
dar nu venise doar să­i întâlnească așa cum plănuise când Izzie 
lăsase
el știe că a „capturat­o” pe Callie. Bărbatul era îmbrăcat ca un
negustor și stătea în spatele unui chioșc care ținea o serie de
produse de patiserie. Destul de deghizare și s­ar putea să funcționeze
mai bine dacă nu ar fi fost
Pagina 103
dorit
103
pentru nasul lui. Evident că ar fi reparat chirurgical, dar amândoi
ochii erau încă înconjurați de vânătăi negre și galbene și un alb
bandaj întins peste podul noului său nas. Callie nu a putut
chiar a scăpat de vină pentru că i­a împușcat primul nas. „Rahat. e
aici."
"Unde?" Întrebă Hammond.
„Uitați­vă la stand cu semnul care spune„ dulciuri ”în Bromondi.
El stă în spatele ei, purtând halatul maro și verde
turban." Bărbatul conducea de fapt o tranzacție, încheiată
un deliciu și luând niște monede în plată. Când Carlos a plecat 
pentru un
deghizată, el a dus­o cu adevărat până la autenticitate.
"La dracu!" Spuse Spencer. ­ Cum am fi putut să ne lipsească de el?
„Îl căutam să sosească”, a comentat Izzie. "Noi
presupunea că se va arăta la momentul în care i­am dat, nu că va fi
deghizată și deja aici. ”
„Așteptați ca un păianjen într­o țesătură”, a adăugat Spencer.
"Deci suntem toți gata?" Întrebă Alayna. „La fel de bine ne putem 
returna
ceva control și face prima mișcare luându­l pe Callie la el.
Hammond? Spencer? Îți cunoști treaba. ”
­ Îi vom scoate gărzile de corp, răspunse Hammond. "Iți promit."
Întrucât amândoi erau poziționați pe acoperișuri, astfel încât să poată
păstra
veghează pe piață și poate pune bine abilitățile de lunetist
folos, Callie a fost mângâiat. Hammond și Spencer ar proteja­o.
Era gata să joace ostatic, așa că a făcut câțiva pași mai aproape de 
Izzie
și Alayna, astfel încât să o poată „transforma” în Carlos. La al doilea
pas,
o mână puternică s­a așezat pe umărul ei.
„Callinda? Ești tu?"
S­a învârtit și a fost față în față cu Mikel. Bruna lui
ochii i­au prins ai ei. Pentru o secundă lungă, pur și simplu s­au uitat
unul la altul.
Nu se schimbase un pic. Încă puțin prea subțire. Miroase încă
tutun. Tot dându­i un aspect iritat ca și cum ar fi vrut cu disperare
accelera­o. De ce erau toți bărbații pe care îi cunoscuse înainte de 
Spencer
iar Hammond a avut întotdeauna acea expresie în jurul ei?
Pagina 104
104
Elizabeth Raines
Bunul simț al lui Callie a dat înapoi. ­ Trebuie să pleci,
Mikel. Acum. Voi veni mai târziu, ca să putem vorbi. ”
"Părăsi?" el a strigat. „Mă jigniți? Unde se află în
dracu ai fost? Am fost îngrijorat bolnav! ”
Alayna se îndreptă spre Mikel. Era mai înaltă și părea să o 
folosească
înălțimea în avantajul ei, mergând cu piciorul în picioare cu el. Chiar
dacă ea
trăsăturile erau ascunse de dantelă albastră, privirea ei neclintită ar 
putea avea
a topit un ghețar. ­ L­ai auzit pe Callie. Pleacă de­aici. Va veni să 
găsească
mai târziu.
"Cine naiba ești?" întrebă el, punând mâinile pe ale lui
șoldurile și privind cu ochii înapoi spre ea.
Oamenii din suk începură să privească. Callie a tras repede
aruncă o privire spre standul de patiserie în care Carlos se ascunsese 
la vedere.
El dispăruse. "La dracu. Carlos este ... ”
­ Știu, a bâjbâit Spencer la ureche. „A alunecat când
prietenul s­a arătat. Hammond și cu mine suntem în continuare. Îl 
vom găsi,
bebelus."
Izzie își dăduse voalul deoparte și venise să­l flancheze pe Callie. Ea
nu a fost la fel de amabil cu Mikel ca Callie și Alayna. ­ Scoate­ți 
fundul
aici. Acum . Vei face rău cuiva. "
Mikel a înclinat capul ca un copil curios. "Rănit? Ce ești tu
vorbind, doamnă? Când nu a primit un răspuns, sa întors
Callie și o prinse de brațul superior. „Hai. Trebuie să găsim
undeva în particular să vorbim. Aveți idee cât de îngrijorat am fost
fost?“ Mai mulți oameni priveau în timp ce vocea lui devenea din ce 
în ce mai tare.
­ Îmi pare rău că te­am îngrijorat, Mikel. Callie nu știa ce să mai facă
spune să­l scoată să plece. "Nu se poate ajuta."
El îi dădu un sforăit disprețuitor. ­ Sigur că nu se poate. Ultima dată 
eu
te­am văzut, te îndreptai să iau niște medicamente pentru copiii tăi.
Următorul lucru știu, ai trecut peste o săptămână. Dispărut. Și 
nimeni
văzută ascunde și nici părul tău. Acum vrei să plec? A lui
întrebarea era un scârțos aproape.
Pistolul lui Izzie era brusc în mână și era îndreptat spre
Pagina 105
dorit
105
Mikel. "Am terminat de jucat frumos cu tine, tâmpit." Aruncă o 
privire
peste la Alayna. „De ce nu­l scoți de aici și­l ții
ocupat? Îl voi lua pe Callie și voi finaliza misiunea. Auzi asta, 
băieți?
Mikel avea o încruntare incredibilă pe față. "Baieti? Ce băieți?
Cu cine vorbesti? Doamne, voi, toți, sunteți nebuni! ”
O rapidă explozie verde a venit din pistolul lui Izzie, lovindu­l pe 
Mikel în interior
cufăr. Lăsă o respirație șuierătoare în timp ce picioarele i se 
prăbușeau. Callie nu a făcut­o
îngrijorați­vă, știind instinctiv că Izzie pusese arma să înțepe. Alayna
l­a prins înainte să lovească pământul, mormăind în timp ce ea îl 
arunca deasupra
umărul ei și a părăsit sufletul atât de repede, i­a trebuit lui Callie un 
moment
realizează că niciunul dintre iubitorii ei nu răspunsese la întrebarea 
lui Izzie.
Pe punctul de a întreba dacă sunt în regulă, ea a înghețat când o voce
familiară
sună în spatele ei la fel cum ceva ferm era apăsat între ea
omoplati. ­ Acum nici nu va trebui să plătesc o recompensă pentru 
tine.
­ Carlos, șopti ea, frică să se întoarcă și să­l înfrunte. A
un fior înspăimântat îi străbătea lungimea corpului.
Izzie se învârti să îți vadă arma, dar Carlos rămase bine
ascunsă în spatele lui Callie ­ mai ales când brațul său înfundat
în jurul pieptului ei și el o trase tare de corpul său balonat. A lui
mirosul greoi al corpului a făcut­o să lupte înapoi cu un zgomot.
"Hei! Carlos!“ Spuse Izzie, cu expresia ei calmă. „Mă bucur să 
găsesc
tu." Ea dădu din cap spre Callie și zâmbi, deși Callie putea spune 
asta
zâmbetul era forțat. „Ți­am spus că o voi aduce la tine.”
­ Nu ai adus­ o, se mârâi Carlos. „I­am luat eu . Deci enervează
off, doamnă. Nu te preocupezi decât o singură persoană.
Izzie își ținea pistolul gata. „Pădiți? Glumești?
pe mine? După toate necazurile la care m­am dus, ca să pot să o 
aduc aici? La naiba,
Carlos! Cu cine crezi că vorbești?
El a chicotit și a strâns­o pe Callie puțin mai strâns în timp ce a 
început
indeparteaza­te. „Vorbesc cu o femeie care pleacă goală ...
înmânat în timp ce iau această cățelușă aici și plec. Încerci să mă 
oprești,
și ai terminat în această afacere. "
­ De ce, Carlos, răspunse Izzie cu un zâmbet autentic. "Tu vei
Pagina 106
106
Elizabeth Raines
în această afacere? De ce nu sunt suprimate ... ”
Cuvântul lui Izzie a înghețat când o lumină verde a izbucnit doar în 
stânga lui Callie. A
Dracorian a căzut la pământ. Pistolul cu impulsuri pe care îl ținea
sărită pe trotuar pentru a se odihni lângă Izzie. A lovit­o bine
în afara dracorianului.
­ Unul în jos, spuse Spencer.
O a doua lumină verde a izbucnit în spatele lui Izzie și un bărbat 
umanoid
țipă în timp ce arunca un pistol cu laser. Sânge îi curge din mână, el
a lăsat arma și a început să fugă. O a doua lovitură l­a căzut,
iar el s­a sfâșiat în spatele lui Izzie.
­ Nu mai sunt bodyguarzi, a declarat Hammond.
Cei mai mulți oameni din suk erau acum îngrijiți de ei, dar toți
Callie se putea gândi că se îndepărtează de Carlos.
­ Pot să­l iau, bâlbâi Hammond la urechea lui Callie. "Doar da­mi
semnalul, Izzie. Îl pot arunca într­o singură lovitură.
Ea îi dădu capului o scuturare aproape imperceptibilă. Nu este o 
surpriză,
deoarece agenții IDEA au fost de acord cu toții că vor să încerce
Carlos în viață. Callie își ținu respirația, așteptând momentul perfect 
pentru
realizează ceea ce ea, Alayna și Izzie plănuiseră.
­ Am o veste pentru tine, Carlos, spuse Izzie cu un zâmbet 
viclean. „ Eu sunt
nu cel care a făcut în această afacere. Tu esti. ”
­ Ești demențial, spuse Carlos, aparent neafectat de pierdere
a moșilor săi. Făcu un alt pas înapoi și îl trase pe Callie
l.
Callie a profitat de ocazie. "Acum!" strigă ea în timp ce trântea
cu capul înapoi pe fața lui Carlos, a căzut în genunchi și
se îndepărtă de el. Din păcate, cea mai mare parte a hainelor și
dificultățile pe care le­a dat mâinile libere a făcut dificil să pună și ea
multă distanță între ea și bărbatul care, evident, a dorit­o
a muri.
O lovitură a izbucnit din pistolul lui Izzie, lovindu­l pe Carlos în 
piept
chiar în timp ce plângea pentru Callie. Pentru o clipă, furia din ochii 
lui și
faptul că el încă avansa, în timp ce ea se retrăgea neplăcut, a făcut­o 
să se teamă
Pagina 107
dorit
107
că era imun la un cadru neclintit. Apoi se opri brusc ca al lui
ochii se rostogoliră înapoi în cap. S­a aruncat înainte și a aterizat mai
degrabă
neclintit pe fața lui, plantându­l pe strada cărămizii. Un
zgomotul audibil îl făcu pe Callie să învingă. Nasul acela era cu 
siguranță rupt
din nou. Probabil că ar fi blestemat­o tot restul vieții sale, ceea ce ar 
fi
fericit să fii cheltuit pe o lună penală.
­ Ești bine, Callie? Întrebă Spencer prin cască. El
a sunat puțin fără suflare, așa că a presupus că el și Hammond erau
probabil coborând din cuiburile lunetistilor lor.
"Sunt bine." S­a ridicat în picioare, încercând să­și pună hainele 
drept și să pună
cu vălul pe față din nou în loc, de când îi căzuse în fugă. bărbaţi
se uitau și se înfiorau, probabil mai mult de la ea și Izzie
îndrăzneala de a­și arăta fețele în public, mai degrabă decât 
împușcăturile filmate sau
trei persoane întinse într­o grămadă la picioare. „Trebuie să ieșim de 
aici
înainte de sosirea poliției locale.
Hammond și Spencer i­au atras atenția în timp ce se îndreptau spre
micul spectacol. Hammond a ajuns prima la ea, și­a înfășurat brațele
în jurul ei și o ridică de pe picioare. El a strâns­o atât de strâns, ea
cu greu putea să respire. Dar nu­i păsa, îmbrățișându­l înapoi
la fel de greu.
Spencer a luat­o pe Callie în momentul în care Hammond a eliberat­
o
o îmbrățișare de urs.
­ Am crezut că trebuie să ne grăbim, spuse Callie când Spencer a 
pus­o
înapoi pe picioarele ei. ­ Nu ar trebui să­l scoatem pe Carlos de aici 
acum?
Izzie dădu din cap către bărbați. ­ De vreme ce sunteți gata să ieșiți
Voi, puteți să­l luați de aici cu jugul local. Eu voi
ia­l pe Callie, găsește­l pe Alayna și păstrează­ne coperta. Vom fi la 
curent cu tine
mai tarziu."
O grăbi pe Callie să plece înainte să o poată întreba ce Izzie
a însemnat.
* * * *
Pagina 108
108
Elizabeth Raines
Hammond îl privi pe Callie vorbind în liniște cu Mikel, încercând
ține­ți gelozia irațională pe care a simțit­o să le vadă împreună. ei
stătea pe asfalt chiar în afara extazului , împărtășind un privat
moment.
Spencer s­a ridicat să se ridice în picioare, lăsându­l greu
umarul. ­ Se va face curând, Hammond.
­ Știu asta, se răsti el.
Zâmbetul cunoscător de pe chipul lui Spencer nu­l zâmbea decât mai
mult.
„Ne iubește, știi. Nu trebuie să fii gelos. ”
­ Cine a spus că sunt gelos?
Spencer chicoti. "Nimeni. Tocmai mi­am dat seama de faptul că
chipul este roșu aprins și ai mâinile încleștate în pumni. "
Hammond și­a relaxat imediat mâinile și și­a dat seama de poziția sa
era la fel de rigid. Așa cum oftă în demisie, numai el putea
se uită la partenerul său când Spencer se întoarse pe Hammond să­l 
înfrunte și
l­a sărutat. Un pic șocat la început să facă parte dintr­o expoziție 
publică
afecțiune, aproape că a rezistat. Apoi a decis că nu dă zbor
dracu cine i­a văzut. Îl iubea pe Spencer la fel de mult pe cât îl iubea
Callie. Dacă oamenii ar fi vrut să le dea rahat pentru că erau doi tipi
sărutându­se în public, el și Spencer le­ar putea seta cu ușurință 
drept sau
pur și simplu sângerându­și nasurile. Așa că a apucat partea din față 
de cămașa lui Spencer,
îl trase înainte și­și trecu limba pe lângă buze.
Mârâitul Spencer i­a dat ca răspuns la lovirea puternică a lui 
Hammond
cuvântul fiind greu în timp ce cocoșul său se ridica ca răspuns. În 
perioada următoare
scena de pe piață, sângele lui Hammond se fierbea.
Acea intensitate cuplată cu răspunsul dezinhibat al lui Spencer la 
sărut
era atât de copleșitor, încât tot ce se putea gândi Hammond trăgea
Spencer și Callie înapoi la navă și făcând dragoste cu ei până
niciunul dintre ei nu putea ridica un deget.
Mâinile lui Spencer se așezară pe fundul lui Hammond în timp ce îl 
apăsă
împotriva inghinalului său și erecția frecându­se de cocoșul său 
întărit
l­a făcut pe Hammond să­i dea lui Spencer un gemut nevoiaș. Și­a 
înfipt gura
departe și a spus: „Doamne, te vreau. Hai să­l prindem pe Callie și 
să­i dăm drumul
Pagina 109
dorit
109
creierele. ”
­ O idee perfectă, a spus Callie. Ambii bărbați se întoarseră să se uite
la ea.
„Mikel a dispărut. Cu o bună deviză. Hai să ne întoarcem pe nava ta 
și
a face dragoste." Cuvintele ei au fost un purr care a făcut pula lui 
Hammond să se răsucească
în dorință.
Spencer scoase din îmbrățișarea lui Hammond, îl apucă pe Callie de 
braț,
și o smulse mai aproape. Apoi, cu un rânjet sexy, el a ridicat­o 
repede,
o aruncă peste umăr ca un sac de grâu și începu să calce
spre extaz . Gândelele lui Callie au adus un zâmbet lui Hammond
față, iar el i­a urmărit pe cei doi oameni pe care i­a iubit din toată 
inima ca un
un cățeluș fericit și­a tras proprietarul.
De când Spencer a mers exact în dormitor, cu încărcătura sa 
prețioasă,
Hammond se asigura că trapa era închisă și se grăbea să li se alăture.
Când deschise ușa dormitorului, Callie era în genunchi, luând
Spencer este pula în gura ei dulce. Pantalonii i se împleteau în jur
gleznele și avea un aspect de extaz pur pe față,
Hammond a trebuit să sufle înapoi o grămadă de invidie. Și­a smucit
tricoul
capul, a dat din pantofi și și­a aruncat pantaloni scurți de kaki către
podea. ­ Ai început fără mine.
Callie nu s­a oprit din ceea ce făcea, dar pe măsură ce Hammond 
venea
stă alături de cuplu, mâna ei întinse să­i lovească cocoșul,
făcându­l să închidă ochii pentru a­i savura atingerea. Fisting 
mâinile lui
împotriva părților sale, a încercat să țină un control pentru a putea
face ca acest interludiu să fie ultimul. Într­un anumit motiv, acest 
lucru se reunesc
i s­a părut mai important decât oricare dintre celelalte ori pe care le­
ar fi făcut
a făcut dragoste ­ parcă asta ar fi fost cumva ... să pecetluiască 
acordul. Cei trei
ei ar fi împreună restul vieții.
Când o limbă caldă îi mângâia erecția, ochii lui Hammond zburau
deschis. Privi în jos, surprins să vadă că era acum Spencer
luându­l în gură mai degrabă decât pe Callie. „O, Dumnezeule…” A
un geam alunecă în timp ce își încurca degetele prin părul lui 
Spencer
în timp ce Callie se dezbrăca, aruncându­și hainele deoparte.
Limba și gura lui Spencer îl duceau pe Hammond pe lângă
Pagina 110
110
Elizabeth Raines
punct fără întoarcere. Dar a vrut să dureze asta, așa că a fost ușurat 
când
Întrerupse Callie. „Vreau băieți. Acum." S­a târât pe pat,
a îngenuncheat în mijloc și și­a strâmbat degetul spre ei.
Bărbații s­au năpustit să se alăture ei, Hammond sfârșind asupra lui
înapoi, și Callie și­a forțat umerii spre saltea și i­a calcat
șolduri. ­ La naiba, iubito, spuse ea în timp ce se apleca să apese 
sărutări fierbinți
pe gâtul lui.
El și­a aruncat degetele prin părul ei frumos și a târât­o
până a putut să o privească în ochi. ­ Te iubesc, Callie.
­ Și eu te iubesc, Hammond. Și apoi l­a sărutat,
sporind schimbul bătând buzele cu limba ei înainte
alunecându­l în gură. El a apucat­o pe limbă între dinți și
apoi a supt cu blândețe, savurând­o mai pură ca răspuns.
Spencer a preluat lube­ul și acum s­a așezat în spatele lui Callie.
„Știi, te­aș putea privi pe doi dracu. La naiba, dar e cald să vezi
tu împreună ”.
Callie s­a desprins de sărut și a aruncat o privire peste umăr.
­ În niciun caz, dragă. Suntem cu toții. Am nevoie de voi 
amândoi. Te iubesc, Spencer. "
­ Te iubesc, Callie. Privirea lui a surprins­o pe Hammond. "Si tu,
partener ­ De asemenea, te iubesc.
­ Știi că te iubesc pe amândoi, a răspuns Hammond. Nu aștepta
un alt moment pentru a revendica dulceața de pizda a lui 
Callie Forțându­i coapsele
în afară de al lui, el și­a strecurat mâinile peste buclele ei blonde
iar între faldurile ei, lăsându­i sucurile emoționate să­și învețe 
degetele.
­ La naiba, pisica sălbatică. Păsărea ta este atât de dulce. ”
Ea și­a înfășurat degetele în jurul cocoșului său, i­a aruncat un 
zâmbet trist,
apoi se coborî pe el, lăsând­o pe puiul ei cald și umed
l. El a gemut în pură plăcere. Murmură ea, sunetul lovind
intestinul său, făcându­l să se tragă tare în interiorul ei.
Ridicându­și mâna în spatele gâtului, el o trase în față când el
l­a văzut pe Spencer care scârțâia un lubrifiant peste pula lui 
tare. „Ești pregătit pentru
Spence, Callie? șopti el.
Ea a zâmbit. "O da." S­a încordat o clipă și apoi
Pagina 111
dorit
111
murmură din nou. Cocoșul lui Spencer era brusc acolo în interiorul 
ei,
frecând împotriva lui Hammond.
Sentimentul de a fi alături de amândoi oamenii pe care i­a iubit a 
fost așa
incredibil, Hammond nu putea nici măcar să formeze cuvintele 
potrivite în ale lui
gânduri pentru a exprima semnificația momentului. În schimb, a dat
el însuși la legătura dintre cei trei, savurând cum
Duritatea lui Spencer îi mângâia pe ai săi în timp ce cei doi bărbați 
se potriveau cu un ritm
asta îl avea pe Callie zgâlțâind și gemând până când corpul ei a 
început să se strângă
în jurul cocoșului lui Hammond. El a aruncat­o odată. De două 
ori. Și pe
a treia apăsare, a simțit tot ce se afla în interiorul lui vărsându­se cu 
ea
extaz. Spencer aruncă o gemere zdrențuită și închise ochii, clar
ajungând la propriul său orgasm.
Tot Hammond putea crede că dacă universul s­ar încheia cu asta
moment, el ar muri mai fericit decât a fost vreodată în întreaga sa 
viață.
* * * *
„Remiza?“ Întrebă Callie, întorcându­se să­l privească pe Hammond
în timp ce se întindea
a plecat, s­a înfipt în sus. Coapsa lui grea a acoperit­o pe a ei și
mâna lui se sprijinea pe burtă, degetele o gâdilă din când în când.
„De ce vrei să mergi la Remiza? Nu trebuie să rămâi mai departe
acest job pentru IDEA? ”
„Suntem afară”, a spus Spencer, făcând­o să se îndrepte spre dreapta
ei pentru a­i găsi
fain rânjind. El era de partea lui, cu fața spre ea, cu palma mare 
nemișcată
acoperindu­i sânul.
„Out?“ ea a intrebat. "Ce inseamna asta?"
„Vom ieși din lucrări sub acoperire”, a răspuns el. "De cand
am dat jos Pontierri, avem alegerea noastră pentru misiuni. "
­ Este adevărat, a adăugat Hammond. „Și ne luăm ceva timp, așa și 
noi
Remiza a sunat ca distractiv. Plaje cu nisip alb. Apă limpede.
Și ... poate ... um ... în timp ce suntem acolo ... um ... "
Pentru prima dată de când l­a cunoscut, Hammond se arăta
vulnerabilitatea lui. Ochii lui verzi erau atât de tandri. "Ce bebelus?
Pagina 112
112
Elizabeth Raines
Ce vrei să faci când mergem la Remiza? ”
­ Poate că ... să ne căsătorim ... Poate că ne putem căsători.
­ Cei trei, a adăugat Spencer. „Remiza permite multiple
căsătoriile partenerelor.
"Vorbesti serios?" Callie a izbucnit înainte să realizeze cum
multele cuvinte ar putea suna rău pentru băieții ei. S­a grăbit să
reparați daunele. "Mi­ar place!"
"Într­adevăr?" Întrebă Spencer. „Ați dori să fiți căsătorit cu câteva
fosti undercovers? Ne gândeam să luăm o misiune
lucrând pe luna Pământului pentru a ajuta Administrarea atmosferică
cu
oprirea contrabandei cu droguri. Au nevoie de niște ofițeri cu 
experiență și
au două deschideri. Vrei să trăiești pe Pământ? ”
Căsătorit . Cei trei s­ar căsători. În timp ce inima ei
umflată de bucurie, o parte din ea o durea pentru ceea ce lăsase în 
urmă.
­ Dar fetele mele?
­ Știi, a spus Hammond, pe Pământ există o mulțime de cupluri
care caută copii sănătoși ... Poate ... nu știu ... poate
am putea ajuta. Poate cumpărați o casă mare pentru a ține o parte din
fete acolo
Până îi putem ajuta să găsească case bune?
­ Ai face asta? Pentru mine?"
Spencer a fost cel care a răspuns. ­ Nu­ți dai seama, Callie? Noi 
iubim
tu. Am face orice pentru a vă face fericit. ”
Pagina 113
dorit
113

Epilog
Opt luni mai târziu ...
Callie se înfioră la Izzie când a părăsit transportul. "Bună!"
Izzie zâmbi și se grăbi de­a lungul drumului să­l îmbrățișeze pe 
Callie.
Când burta creștere a lui Callie a intrat în cale, Izzie și­a pus palma
copilul se năpusti și rânjește. „Ești mare ca o balenă!”
Acum că a fost obișnuită cu simțul neplăcut al umorului lui Izzie,
Callie a râs. „Ai fi și tu uriaș dacă ai avea un copil
în mai puțin de o lună. " De când Izzie fusese atât de enigmatică în 
al lor
conversații, insistând că vrea să discute despre știrile sale în 
persoană,
Callie a decis că a așteptat destul de mult. În timp ce se îndreptau 
spre
întrebă: „Așa că îmi vei spune în cele din urmă ce ai aflat
despre sora mea?
Izzie s­a târât în partea pasagerului, aruncând geanta în
locul din spate. „Știm unde este. De fapt… ”Ea a pescuit a
comunicator din buzunar înainte ca degetele să lucreze repede și
furios pe ecranul tactil. "Am ceva sa iti arat." Ea
a ținut comunicatorul să vadă Callie.
Izzie scosese o poză cu Lyrianna în picioare pe o frumoasă
plajă. Doi bărbați foarte frumoși au flancat­o ­ amândoi rânjind.
Zâmbetul lui Lyrianna îi spunea lui Callie tot ce trebuia să știe. A ei
sora era fericită. Ceea ce nu i­a spus a fost de ce Lyri era cu doi
bărbați. Părea foarte puțin probabil ca sora ei să fi fost la fel de 
norocoasă
Callie trebuia să fi găsit doi bărbați perfecti care să facă o parte din 
viața ei.
„Aceștia sunt soții ei”, a spus Izzie ca și cum i­ar fi citit mintea. "Ea
s­au căsătorit cu amândoi nu demult. ”
Pagina 114
114
Elizabeth Raines
"Căsătorit? Amândoi ? ”
„Ele permit căsătorii multiple pe Pagonna.”
„Pagonna? N­am idee unde este chiar asta. "
„La o distanță lungă. Nu este nici măcar în acest sector și ia patru
luni pentru a ajunge pe o navă guvernamentală. Și de ce sună așa
șocat că s­a căsătorit cu amândoi? Nu ai făcut același lucru când
te­ai îndrăgostit de doi tipi? "
Tot Callie putea face era din umeri.
În timp ce se ducea înapoi la ea acasă, o pipăi pe Izzie cu întrebări
despre sora ei, dorind să poată vorbi cumva. Dar
cu Lyrianna trăind atât de departe ­ practic de cealaltă parte a
univers ­ ar trebui să se mulțumească cu trimiterea de mesaje la un 
cuplu
de ori pe an. IDEA a oferit asistență pentru primirea acelor mesaje,
la fel cum încă alimentau spitalul înapoi cu Bromond
medicamente conform promisiunii. Cel puțin deocamdată, Callie ar 
fi mulțumit.
Tehnologia părea întotdeauna să aibă un mod de a face pasul, deci 
cine
știa ce ține viitorul?
Tragând lângă casă, nu a fost surprinsă când șase dintre cei doi
fetele au sărit în sus de unde se jucau pe verandă și au venit
alergând spre mașina care trece, strigând numele ei. Spencer a urmat
drept
în urmă, privind cu atenție copiii. Ca de obicei . Soții ei
ar face tați fantastici. Ambele au tratat fetele în grija lor ca și cum ar 
fi
acei copii erau ai lor.
Callie a oferit fiecărui copil o îmbrățișare și i­a prezentat lui Izzie 
înainte
fetele au sărit fericit pentru a intra în mai multe răutăți.
­ Geez, Callie. Câți copii ai aici? ”
Ea a zâmbit. ­ Doar zece chiar acum. Numărul nostru este în scădere
considerabil. Adopțiile sunt din ce în ce mai ușoare și mai ușoare, 
așa că majoritatea
fetele stau doar câteva săptămâni. Unii dintre sugari sunt aici doar a
cateva zile."
Spencer a ajuns la ele, și­a periat rapid un sărut pe buze și apoi
se întoarse spre Izzie. "Cum stă treaba?"
"Bun. Avem câteva săptămâni înainte de Alayna și mă întorc la
Pagina 115
dorit
115
Bromond. Curățăm mizeria lui Carlos Pontierri și rotunjim
ce a mai rămas din sublinierile lui. Callie îmi spunea despre tine
părinți la toate fetele Bromondi. ”
­ Nu doar Bromondi, a corectat Callie. „Fete umane, de 
asemenea. niste
și băieți din când în când. Dar toți copiii pleacă atât de repede, eu
abia dacă le cunoașteți.
„Există mulți oameni care doresc bebeluși?” Întrebă Izzie.
"O da. Bebelușii sănătoși merg repede la case permanente. Acolo
sunt mai mult decât suficiente familii aici pe Pământ și pe alte două
planetele cu care agenția ne ajută să lucrăm. ”
Izzie i­a bătut stomacul. „Acesta nu va merge nicăieri. Do
știi dacă e băiat sau fată? ”
­ Un băiat, răspunse Callie cu un alt zâmbet, amintind cum
Hammond și Spencer sunt încântați să afle sexul copilului lor.
„Presupun că va trebui să se obișnuiască cu o tonă temporară
surorilor pe măsură ce crește. ”
Izzie se uită la Spencer cu un rânjet. „Știți care a fost tipul
norocul fermier care a plantat sămânța? ”
Callie clătină din cap, la fel ca Spencer când înfășura un braț
în jurul umărului ei. ­ Nu vrem să știm, a răspuns Callie. „The
amândoi spun că sunt fericiți fără să știe vreodată. ” Izzie pur și 
simplu
dădu din cap, dar Callie se îndoia că înțelege cu adevărat. Doar o 
femeie cu
doi soți ar putea înțelege vreodată cu adevărat ce este o împărtășire
relația a fost ca. Poate că într­o bună zi Izzie ar avea norocul
să fie iubită de doi bărbați, și atunci ar ști de ce Hammond și
Spencerul s­a mulțumit să se numească „părinți”, în ciuda faptului că
nu
știind cine a contribuit sperma pentru a­și crea fiul.
„Unde e Hammond? Nu l­am văzut când am curățat Atmospheric
Administrare ", a spus Izzie în timp ce o urmărea pe Callie
casă enormă care acum a servit nu numai casa familiei sale, ci și ca
o casă de plasament pentru copiii pe care i­au luat.
­ Și a plecat astăzi, a răspuns Spencer.
„A plecat acum aproximativ o oră, dar soții mei sunt secrete.
Pagina 116
116
Elizabeth Raines
Au spus că au avut un fel de surpriză.
De parcă ar fi fost pe gânduri, Hammond a tras autoutilitarul familiei
în apropiere
autoturismul pe care l­au folosit pentru apeluri rapide. Deschizând 
trapa din spate, el
scoase o cutie, o echilibrează cu șoldul și împinse ușa să se închidă.
Când ochii i­au prins­o pe a ei, a rânjit și s­a îndreptat spre ei, 
înnebunind
cutia mare.
­ Hei, Izzie, a spus Hammond când au ajuns în cele din urmă
femei. "Sa aveti un zbor placut?"
Roșcata a dat din cap. "Neted. Și amicii tăi de la AA nu au făcut­o
dă­ne un necaz ”.
­ Ei bine, ne propunem să facem plăcere, a răspuns Hammond.
Callie era pe punctul de a întreba ce era în cutie când deodată
mutat. Făcu un pas rapid înapoi, în timp ce Izzie doar se uita la ea.
­ Hammond, întrebă Callie, ce se află în cutie?
Pur și simplu rânji în timp ce lăsă cutia în jos și deschise din nou 
capacul.
Ajungând înăuntru, scoase un cățel mic, maro. "Este pentru 
dumneavoastră,
Callie.“
"Un catelus? Mi­ai cățeluș? ” Lacrimile i­au scuturat în ochi. În
timpul pe care­l petrecuse cu soții ei, în cele din urmă s­a deschis
copilăria ei, povestindu­le despre vagabond trăiește ea și Lyrianna
trăise ca copii. Oamenii ei ascultaseră clar fiecare cuvânt,
mai ales când a vorbit despre cum nu a avut niciodată un animal de 
companie
proprie.
­ Bineînțeles că da, a răspuns Spencer, întinzându­și mâna
și ridicându­l la buze. El apăsă un sărut pe genunchi.
„Orice pentru mama fiului nostru.”
Hammond a pus cățelul în brațe. Callie se uită în jos să vadă
câinii mari, ochi căprui, care o priveau în sus. O limbă roz se scurgea
să­i lingă fața. "Îl iubesc! Cum îl cheamă?"
­ Trebuie să­i dai numele, iubit, spuse Spencer.
­ Este animalul tău de casă, adăugă Hammond.
­ Ce vrei să­l chemi, Callie? Întrebă Izzie.
Callie nici măcar nu trebuia să se gândească la asta. „O să­l sun
Pagina 117
dorit
117
Letza . ”
­ Letza? Întrebă Hammond în timp ce înfășura un braț în jurul ei
umăr.
"Ce inseamna?" Spencer își frecă câinele în spatele urechilor sale de 
blană.
"Este cuvântul belusian pentru fericire", a răspuns ea. „Nu pot să 
gândesc
a unui nume mai potrivit, având în vedere câtă fericire voi doi
mi­au adus în viață ”.

SFARSIT
WWW.ELIZABETHRAINES.COM
Pagina 118

DESPRE AUTOR
Elizabeth Raines o face acasă în Vestul Mijlociu. Un fan al tuturor
genuri de ficțiune, îi place să­și îmbine dragostea de știință­ficțiune 
cu
romantism în cărțile pe care le scrie în exclusivitate pentru Siren 
Publishing. A ei
filmele preferate sunt Pride and Prejudice and Love, de fapt , și ea
Petrece mult prea mult timp urmărind spectacole precum The 
Tudors și Mad
Bărbați . Elizabeth este căsătorită fericit de aproape treizeci de ani și
încearcă să exprime acest tip de dragoste de durată în toate poveștile 
ei, sperând
ajută toți eroii și eroinele ei să aibă propriile lor fericiri.
De asemenea, de Elizabeth Raines
Ménage Everlasting: misiuni rău 1: închis
Ménage Everlasting: Misiunea răutăcioasă 2: Marooned
Ménage Everlasting: Misiunile răutăcioase 3: Bounty
Ménage Everlasting: Misiunile răutăcioase 4: Vândute
De asemenea, de The Sextet
Ménage Everlasting: Antologia Sextetului, volumul 1: Împărtășire
Ménage Everlasting: Antologia Sextetului, volumul 2: Dansul 
murdar
Disponibil la
BOOKSTRAND.COM
Pagina 119
Siren Publishing, Inc.
www.SirenPublishing.com