Sunteți pe pagina 1din 134

CHARLES DICKENS

ISTORIA ANGLIEI PENTRU COPII


Vol. 1
CUPRINS:
CAPITOLUL I.
ANGLIA ANTICA I ROMANII. De cu cincizeci de ani dinaintea lui Ci!to!
"#n$ %n anul &'( al M#ntuitoului no!tu 11
CAPITOLUL II.
ANGLIA ANTIC) SU* PRIMII SA+ONI. Din anul &'( ,i "#n$ %n anul -.1. /(
CAPITOLUL III.
ANGLIA Sl0* R1G1L1 AL2R1D *l0NUL SA+ON I SU* 1DUARD C1L
*)TR3N. Din anul -.1 ,i "#n$ %n anul 4(1/'
CAPITOLUL IV.
ANGLIA SU* ATII1L1STAN I C1I AS1 R1GI MINORI. Din anul 4/' "#n$
%n anul 1(1561
CAPITOLUL V.
ANGLIA SU* CANUT1 DAN17UL. Din anul 1(15 ,i "#n$ %n anul 1(6'&/
CAPITOLUL VI.
ANGLLA SU* IIAROLD PICIOR D1 I1PUR18 9ARDICANUT1 I 1DUARD
CON21SORUL. Din anul 1(6' "#n$ %n anul 1(55&&
CAPITOLUL VII.
ANGLIA SU* 9AROLD AL DOIL1A I CUC1RIR1A I: 1 C)TR1 NOR
MAN7I. Totul %n acela,i an 1(55
CAPITOLUL VIII.
ANGLIA SU* ;ILLIAM <NT3IUL8 CUC1RITORUL NORMAND. Din anul
1(55 "#n$ %n anul 1(-.
CAPITOLUL I+.
ANGLIA SU* ;ILLIAM AL DOIL1A NUMIT RU2US. Din anul 1(-. "#n$ %n
anul 11((-( ca"itolul +.
ANGLIA Sl0* 91NRIC <NT3IUL 7IS CARTURAR=D1SA>3RIT. Din anul
11(( "#n$ %n anul 116'.(
CAPITOLUL +I.
ANGLIA Sl0* MATILDA l ST1P1I1N. Din anul 116' "#n$ %n anul 11'&. -(
CAPITOLUL +II Patea %nt#i ,i a doua.
ANGLIA SU* 91NRIC AI8 DOIL1A. Din anul 11'& "#n$ %n anul 11-4-&
CAPITOLUL +III.
ANGLIA SU* RIC9ARD <NT3IUL 7IS INIMA I: 1 L1U. Din anul 11-4 "#n$
%n anul 11441(/
CAPITOLUL +IV.
ANGLIA SU* R1G1L1 IOAN 7IS 1)R?V D1 @AR). Din anul 1144 "#n$ %n
anul 1/15 III.
CAPITOLUL +V.
ANGLIA SU* 91NRIC AL TR1IL1A. Din anul 1/15 "#n$ %n anul 1/./
CAPITOLUL +VI.
ANGLIA SU* 1DUARD <NT3IUL 7IS @URLOAI1 LUNGI. Din anul 1/./
"#n$ %n anul 16(.
CAPITOLUL +VII.
ANGLIA SU* 1DUARD AL DOIL1A. Din anul 16(. "#n$ %n anul 16/.
CAPITOLUL +VIII.
ANGLIA SU* 1DUARD AL TR1IL1A. Din anul 16/. "#n$ %n anul 16... 1'4
CAPITOLUL +I+.
ANGLIA SU* RICII. >Rl: AL DOIL1A. Din anul 16.. "#n$ %n anul 1644
CAPITOLUL ++.
ANGLIA SU* II1NRIC AL PATRUL1A NUMIT *OLING*ROlA1. Din anul
1644 "#n$ %n anul 1&161-1
CAPITOLUL ++I: Patea %nt#i ,i "atea a doua.
ANGLIA SU* 91NRIC AL CINCIL1A. Din anul 1&16 "#n$ %n anul 1&//. 1-.
CAPITOLUL ++II: Patea %nt#i ,i "atea a doua BPoAe!tea Ioanei d0Ac: ,i a
teia.
ANGLIA SU* 91NRIC AL AS1L1A. Din anul 1&//. P#n$ %n anul 1&51C 14.
CAPITOLUL ++III.
ANGLIA SU* 1DUARD AL PATRUL1A. Din anul 1&51. P#n$ %n anul
1&-6./15
ANGLIA ANTIC) I ROMANII.
Dac$ "iAiDi o Eat$ a luFii AecEi AeDi Aedea %n colDul de !u! din "atea !t#nG$ a
eFi!Heei e!tice dou$ in!ule ce !e G$!e!c %n laG. 1le !unt AnGlia cu ScoDia ,i Ilanda.
AnGlia cu ScoDia HoFeaz$ "atea cea Fai Fae a ace!to in!ule. Ilanda le uFeaz$ ca
F$iFe. In!uliDele %nAecinate8 at#t de Fici %nc#t "c Eat$ "a a Hi doa ni,te "uncte8 !unt %n
Genee "$ticcle din ScoDia8 de!"in!e. Ced8 %n dccu!ul unei "eioade %ndelunGate de
tiF"8 "in HoDa a"ei %n continu$ Fi,cae.
<n tiF"ui !t$AecEi8 cu Fult$ AeFe %n uF$8 %nainte ca M#ntuitoul no!tu !$ Hi
Aenit "e "$F#nt ,i !$ adoaF$ cuiI$it %nt=o ie!le8 ace!te in!ule eau %n acela,i Ioc8 ia
Faca "eAe!titoae de Hutun$ Auia %n Juul lo. <ntocFai cuF Auie,te ,i acuF. Da "c
atunci Faea nu ea I$zdat$ de co$Iii Fai cu Fainai AiteJi ce naAiGau "lec#nd ,i
!o!ind din toate colDuile luFii. 1a Hoate !inGuatic$. In!ulele !e !ituau !olitae "e
!u"aHaDa ne!H#,it$ a a"ei. Valuile %n!"uFate !e n$"u!teau a!u"a D$Fuilo !t#ncoa!e
ale ace!toa8 ia cuF A#ntuile ,i Aaluile nu adu!e!e$ nici un aAentuie cae !$ deIace
acolo !$lIaticii in!ulai nu ,tiau niFic de!"e e!tul luFii8 cuF nici acea!ta nu ,tia niFic
de!"e ei.
Se "e!u"une c$ Henicienii8 un "o"o antic celeIu "entu coFeDul lo. Au Aenit
"e ace!te in!ule %n co$Iii ,i au aHlat c$ "oduceau co!ito ,i "luFI8 aFIele Fateii Hoate
utile8 eKta!e8 cuF !e ,tie8 de "e D$nnul F$ii "#n$ azi. Cele Fai Ae!tite Fine de co!ito
din ConLall !unt ,i acuF a"oa"e de D$F. Una dinte ele e at#t de a"oa"e %nc#t8 de nu
F$ %n,eal$ ocEii8 "ae a Hi !coIit$ !uI niAelul F$ii8 ia Fineii !"un c$ "e AeFe de
Hutun$8 c#nd !unt la lucu %n ad#ncui8 "ot auzi de Jo! de acolo IuIuitua Aaluilo ce !e
o!toGole!c dea!u"a8 "e!te ci. Deci. NaAiG#nd "e l#nG$ D$F8 Henicienii aJun!e$ la locul
cu co!ito ,i "luFI Ia$ nici o Geutate.
2$cu$ neGoD cu in!ulaii d#ndu=le "c Fineeui tot Helul de lucui utile. La
%nce"ut8 ace,tia eau IieDi !$lIatici8 ce %,i Ao"!eau tu"uile cu !ucui de "lante ,i aGile
coloate8 cuF Hac ,i alDi IaIai. Mai t#ziu. <n!$. NaAiG#nd !"e D$Fuile %nAecinate ale
*elGiei ,i 2anDei ,i !"un#ndu=le oaFenilo de acolo: MNoi aF Ho!t "e !t#ncile alIe de
"e!te a"$. Ce !e A$d "c AeFe Iun$ ,i din acea Da$ nuFit$ *itania aduceF co!ito ,i
"luFIN8 Henicienii %i tenta$ "e ni,te Hancezi ,i IelGi !$ Ain$ ,i ci %ncoace. Ace,tia !e
!taIili$ "e coa!ta de Sud a 1nGliteci. C$eia %i zicc Oent. i din "uDina lo ,tiinD$ P at#t
c#t aAeau ,i ei "e atunci8 c#nd nu eau "ea ,leHuiDi P %i %nA$Da$ "e !$lIatici c#teA a
Fe,te,uGui utile8 idic#nd acea "ate a in!ulelo "o"ulat$ de Iiloni. AlDii8 "oate8
taAe!a$ din S"ania %n Ilanda8 !"e a !e "i"$,i "e aici.
Te"tat8 !t$inii !e aFe!teca$ cu I$,tina,ii8 ia !$lIaticii Iitoni. Mai cu !eaF$ cci
din inteioFl D$ii8 de"ate de D$F8 unde coloni,tii !t$ini !e duceau aaeoi8 deAeni$ un
"o"o A iteaz8 de ne!uIJuGat. 1au oIu,ti. CuaJo,i ,i "utenici.
<nteaGa Da$ ea %nDe!at$ cu "$dui ,i Fla,tini8 cea Fai Fae "ate a ei Hiind Hoate
ceDoa!$ ,i ece. Nu eKi!ta nici duF. Nici "od8 nici !tad$8 oi ca!$ "e cae !$ le "oDi !ocoti
deFne de ace!te nuFe. Un oa, nu ea dec#t o G$Fad$ de coliIe aco"eite cu "aie.
A!cun!e %nt=un codu de!. <F"eJFuit cu ,anD ,i un zid !cund8 H$cut din nooi !au din
tuncEiui de co"aci "u!e unul "e!te altul. OaFenii nu "lantau G#nc Fai deloc ,i !e
E$neau cu cane de la "o"iile lotunne de oi ,i ciezi de Aile. Nu I$teau nici o Foned$.
<n!$ Holo!eau inele de Fetal %n loc de Iani. 1au %ndeF#natici la %F"lctitul nuielelo a,a
cuF !unt ade!eoi !$lIaticiiQ ,tiau Hace un Hel de !toH$ a!"$ ,i ni,te Aa!e de lut Hoate ele.
<n!$ Ia con!tucDia Hot$eDelo eau Fult Fai "ice"uDi.
0 %nco"eau aFIacaDiuni din %F"letitui de nuiele aco"eite cu "ici de aniFale8 da
aeoi !e aAentuau de"ate de D$nn. C$leau !$Iii din cu"u %n aliaJ cu zinc: %n!$ ace!te
!$Iii aAeau o HoF$ !tanie ,i eau at#t de Foi %nc#t o loAitu$ "utenic$ le %ndoia. 2$ceau
!cutui u,oae8 "uFnale !cute ,i a!cuDite "ecuF ,i l$nci8 "e cae8 du"$ ce le azA#leau
%nt=un du,Fan8 le !Fuceau %nd$$t Din#nd de o l#,ie lunG$ de "iele HiKat$ de F#ne.
Ca"$tul Go! ea o "##itoae Fenit$ !$ %n!"$iF#nte calul du,Fanului. *itonii antici
Hiind diAizaDi %n nu Fai "uDin de teizeci !au "atuzeci de tiIui8 Hiecae coFandat de
"o"iu=i Fic eGe. Se E$Duiau con!tant unii "e alDii8 cuF le !t$ IaIailo %n oIicei.
RecuG#nd Feeu la ace!te aFe. 1au Hoate ata,aDi de cai. Da"elul Oentului %nH$Di,$
iFaGinea unui cal alI. Puteau !$=i de!eze ,i !$=i !t$"#nea!c$ eKteF de Iine. <nt=adeA$.
Caii B"e cae %i aAeau din aIundenD$8 de,i caF Fici: eau at#t de Iine de!aDi %n acele
AeFi8 %nc#t cu Geu !e "oate !"une c$ a Hi deAenit Fai IeJi de atunci8 cu toate c$
!t$"#nii lo !unt Fult Fai %nDele"Di. <nDeleGeau oice coFand$ ,i %i d$deau a!cultae8
oIi,nuiau !$ !tea lini,tiDi de unii !inGui %n AacaFul %nc$ie$ii %n tiF" ce !t$"#nii lo
FeGeau !$ lu"te "e Jo!. *itonii n=a Hi "utut eu,i %n cel Fai eFacaIil Fe,te,uG al lo.
Con!tucDia ,i conduceea uno ,aete !au cae de $zIoi "entu cae au Ho!t Feeu
GloiHicaDi de=a lunGul i!toiei8 H$$ aJutoFl ace!to aniFale !en!iIile ,i cedincioa!e.
2iecae dinte ace!te eKcelente cae. <n HaD$ a"oa"e de %n$lDiFea "ie"tului8 ia %n !"ate
de!cEi!e8 "uta un oF ce %l F#na ,i alDi doi !au tei ce lu"tau8 cu toDii %n "icioae. Caii cae
le t$Geau eau a,a de Iine de!aDi. <nc#t o luau la Goan$ %n "lin Galo" "e duFuile cele
Fai "ietoa!e ,i cEia ,i "in "$dui8 !tiA ind !uI co"ite "e du,Fanii !t$"#nilo lo ,i
H$c#ndu=i Iuc$Di cu t$i,ul !$Iiilo !au coa!elo HiKate la oDi. S"e a l$Gi caul de aFIele
"$Di8 %n ace!t !co" de Fae cuziFe. Din "lin$ A itez$8 caii !e "uteau o"i "e dat$ la
coFanda Aizitiului. OaFenii D#,neau din ca %F"$Dind %n Ju loAitui de !aIie ca o "loaie
cu Gindin$8 !$eau "e cai. A"oi "e ud$. AJunG#nd H$$ GiJ$ %na"oi %n ca: ,i de %ndat$ ce
eau %n !iGuanD$8 caii o zIuGEeau din nou %n Goan$.
*itonii aAeau o eliGie !tanie ,i %nHico,$toae8 nuFit$ cedinDa duizilo. Pae !$
Hi Ho!t adu!$ %n tiF"ui Hoate AecEi din Daa de "e!te Fae8 2anDa8 cae "e atunci !e
nuFea Galia8 ,i !$ !e Hi %FIinat cu %ncEinaea la ,a"e8 la !oae ,i la lun$8 "ecuF ,i cu
Aeneaea uno zeit$Di "$G#ne. MaJoitatea ceeFoniilo eau Dinute %n tain$ de "eoDii
dFizi. Ce "etindeau c$ a Hi Ho!t A$Jitoi %nze!taDi cu IaGEete de FaGicieni8 "ut#nd
Hiecae la G#t ceea ce iGnoanDilo le !"uneau c$ a Hi un ou de ,a"e %nt=o ca!et$ de au.
Cet e!te %n!$ c$ ceeFoniile duidice includeau !aciHicaea uno AictiFe uFane8
totuaea uno ciFinali !u!"ecDi ,i. <n ocazii deo!eIite8 cEia ,i adeea de Aii a unui
nuF$ de oaFeni laolalt$ cu aniFalele8 %n iFen!e cu,ti de $cEit$. PeoDii dFizi aAeau un
Hel de AeneaDie "entu !teJa ,i A#!c P acea "lant$ "e cae %n zilele noa!te o at#n$F %n
ca!$ de C$ciun P a c$ei Huctc alIe ce,teau "e tuncEiul co"acului. Se adunau %F"eun$
%n codi %ntunecaDi8 "e cae %i nuFeau c#nGui !ace ,i acolo in!tuiau %n Fi!teioa!ele lo
Fe,te,uGui tinei ce Aeneau ca ucenici8 !t#nd uneoi la ei c#te dou$zeci de ani.
Ace,ti dFizi con!tuiau Fai teF"le ,i altae cu de!cEidee !"e ce8 uinele
c$oa !e "$!teaz$ "#n$ azi. StoneEenGe8 de "e C#F"ia Sali!IuA8 din ;ilt!Eie e!te cel
Fai deo!eIit dinte ace!tea. Tei "iete ciudate8 nuFite Oit! CotA 9ou!e18 de "e *lueIell
9ill/8 de l#nG$ Maid!tone6 din Oent con!tituie uinele altui FonuFent. tiF din
eKaFinaea Failo Ilocui de "iat$ din cae !unt H$cute a!eFenea con!tucDii c$ n=a Hi
"utut Hi %n$lDate H$$ aJutoul uno Fa,in$ii inGenioa!e. CoFune %n zilele noa!te8 da cu
!iGuanD$ neutilizate de AecEii Iitoni la idicaea "o"iilo lo coliIe li"!ite de conHot.
Nu F=a, Fia ca duizii ,i ucenicii ce=,i laceau la ei !taGiul de dou$ decenii8 aJunG#nd
a!tHel !$ ,tie Fai Fult dec#t e!tul Iitonilo8 !$=i Hi Dinut "e ceilalDi la di!tanD$ %n AeFe ce
H$ceau ace!te con!tucDii8 "etinz#nd a"oi c$ le=a Hi ealizat "in FaGie. Poate c$ nu eau
!t$ini nici de con!tucDiile de Hot$eDe8 c$ci8 %n oice caz8 eau "utenici ,i !e Iucuau de
Fae %ncedeeQ ,i cuF eau alc$tuitoii ,i eKecutoii leGilo ,i nu "l$teau nici o laK$8 nu
F=a, Fia !$ le Hi "l$cut ocu"aDia lo. Ia cuF %i conAin!e$ "e oaFeni c$8 dac$ a Hi Ho!t
Fai FulDi duizi8 le=a Hi Fe! Fai Iine tutuoa8 nu F=a, Fia ca nuF$ul lo !$ Hi aJun!
de!tul de Fae. <n oice caz8 e!te "l$cut !$ ne G#ndiF c$ duizii de acuF nu !unt
continuatoii Fodului de AiaD$ al !t$A ecEilo dFizi ce "etindeau c$ a Hi aAut IaGEete de
FaGicieni ,i ou$ de ,e"i8 lucui cae8 de!iGu8 nu eKi!t$ nic$iei.
CaF a!ta ea !ituaDia AecEilo Iitoni8 cu cincizeci ,i cinci de ani %nainte de
na,teea M#ntuitoului no!tF8 c#nd oFanii8 !uI Faele lo Geneal Iuliu! Ceza8 eau
!t$"#ni ai e!tului luFii ce !e cuno,tea "e atunci. Iuliu! Ceza tocFai cucei!e Galia ,i
auzind Fulte lucui de!"e in!ula cu !t#nci alIe de "e!te Fae ,i de!"e AiteJia Iitonilo8
locuitoii ei8 dinte cae unii Hu!e!e$ adu,i !$=i aJute "e Gali %n $zIoiul %F"otiAa lui8 !e
Eot$%8 cuF ea at#t de a"oa"e8 !$ Ain$ ,i !$ cuceea!c$ *ilania.
A!tHel8 Iuliu! Ceza8 naAiG#nd cu o"tezeci de Fii de Aa!e ,i dou$!"ezece Fii de
oaFeni8 !e %nde"t$ !"e in!ula noa!t$8 Aenind de "e coa!ta Hancez$ dinte Calai! ,i
*ouloGne M%ntuc#t "e acolo ea calea cca Fai !cut$ !"e *itainaN8 FotiA "entu cae
Aa"oaele uFeaz$ ,i acuF aceea,i Ft$ zi de zi. Se a,te"t$ !$ cuceea!c$ *itania cu
u,uinD$8 da nu Hu o teaI$ at#t de !iF"l$ cuF !ocoti!e el8 c$ci teFeaii Iitoni lu"ta$
cu Fult$ AiteJie8 ia "in li"!a caAaleiei B%F"in!$ %na"oi de Hutun$: "ecuF ,i a unoa
dinte A a!ele !ale !H$#Fate de "utenica Faee du"$ ce t$!e!e$ la D$F8 i!c$ o
%nH#nGee total$. Totu,i8 "entu Hiecae e,ec !uHeit din "atea AiteJilo Iitoni8 eu,i !$=i
%nH#nG$ de dou$ oi. Da cuF Aictoiile nu Hu$ "ea $!un$toae. Se Iucu$ !$ le acce"te
"o"uneile de "ace ,i !$ !e etaG$.
ReAeni %n!$ %n "iF$Aaa anului unn$to. De a!t$ dat$ cu o"t !ute de Aa!e ,i
teizeci de Fii de oaFeni. TiIuile Iitanice %,i ale!e$ de"t conduc$to de o,ti un
Iiton. C$uia oFanii %i ziceau %n latinea!ca lo. CASSIV1LLAUNUS8 da al c$nii nuFe
Iitanic !e "e!u"unea c$ a Hi Ho!t CAS;ALLON. 1a un conduc$to Aiteaz cae8
%F"eun$ cu !oldaDii !$i8 lu"t$ Iine %F"otiAa aFatei oFane. At#t de Iine. <n acel $zIoi
%nc#t iniFa !oldaDilo oFani teFua %n ei de Hic$ oi de c#te oi Aedeau Aeun no den!
de "aH ,i auzeau Euuitul a"idelo cae de lu"t$ Iitanice. Pe l#nG$ c#teAa lu"te Fai Fici
aAu loc o I$t$lie l#nG$ CanteIuA. <n Oent: !e d$du o lu"t$ l#nG$ CEet!eR8 %n SueR&8
!e Fai d$du o lu"t$ l#nG$ un o$,el Fl$,tino! dint=o "$due8 ca"itala acelei "$Di a
*itaniei cae %i a"aDinea lui CASSIV1LLAUNUS ,i cae ea "oIaIil %n a"o"iee de
ceea ce e!te acuF Saint AlIan!8 din 9etHod!Eie'. Totu,i8 IaAului
CASSIV1LLAUNUS %i Fe!e. <n an!aFIlu8 din cale=aHa$ de "o!t8 de,i at#t el c#t ,i
oaFenii lui au tot lu"tat ca ni,te lei. CuF ceilalDi conduc$toi Iitanici %l inAidiau8
cet#ndu=!e Feeu cu el8 "ecuF ,i unii cu alDii8 !e l$!$ "$GuIa, ,i "o"u!e "ace. Iuliu!
Ceza Hu Hoate Iucuo! !$ o %ncEeie e"ede ,i !$ "lece din nou cu toate co$Iiile ,i
oaFenii ce=i Fai $F$!e!e$. Se a,te"ta!e !$ G$!ea!c$ "ele %n *itania ,i8 du"$ c#te ,tiu.
Se "oate !$ Hi ,i G$!it c#teAa8 da %n oice caz aHl$ !coici delicioa!e ,i8 de!iGu8 Iitoni
%nc$"$D#naDi8 de cae ced c$ !=o Hi "l#n!8 cuF aAea !$ Hac$ ,i Na"oleon
S Oent ,i SueR: coFitate %n !ud=e!tul AnGliei.
0 CoFitat din !ud=e!tul AnGliei8 !ituat Ia nod de Londa.
*ona"ate8 Faele Geneal Hancez8 o Fie o"t !ute de ani du"$ aceea8 c#nd %i cla!$
de"t ni,te ti"i at#t de "uDin ezonaIili %nc#t nici nu %,i dau !eaFa c#nd !unt %nH#nDi. AF
cedinDa c$ %nt=adeA$ nu=,i d$deau ,i nici nu=,i Ao da Aeodat$ !eaFa.
Se !cu!e$ a"oa"e o Fie de ani ,i %n tot acel tiF" Hu "ace %n *itania. *itonii %,i
eH$cu$ oa,ele ,i Fodul de AiaD$8 deReni$ Fai ciAilizaDi8 c$l$toi$ ,i %nA$Da$ Fulte de
la Gali ,i oFani. <n cele din uF$8 %F"$atul oFan Claudiu! %l tiFi!e "e AULUS
PLAUTIUS. Un Geneal aIil. Cu o "utenic$ aFat$8 ia cu#nd du"$ aceea Aeni !$
cuceea!c$ in!ula el %n!u,i. Nu lacu$ Fae I#nz$8 a,a c$ Aeni alt Geneal8 unul
OSTORIUS SCAPULA. O "ate dinte conduc$toii tiIuilo Iitanice ca"itula$8 alDii !e
Eot$#$ !$ lu"te "e AiaD$ ,i "e Foate. Dinte ace,tia8 cel Fai Aiteaz Hu CARACTACUS
!au CARADOC. Cae=i %nt#F"in$ "c oFani cu o,tile !ale "inte FunDii din nodul @$ii
Galilo. MAcea!t$ ziN8 le !"u!e el !oldaDilo8 MEot$$,te !oata *itaniciT LiIetatea !au
!claAia noa!t$ eten$ %nce"e din ace!t FoFent. AFintiDi=A$ de AiteJii Ao,ti !t$Fo,i8
cae %l Goni$ "e!te Fae "e %n!u,i Ae!titul CezaTN
La auzul ace!to cuAintc oaFenii !$i !e n$"u!ti$ cu Fae laF$ a!u"a oFanilo.
<n lu"ta co" la co". Solidele !$Iii ,i aFui oFane Hu$ "ea Fult "entu Fai !laIele
aFe Iitanice8 %n acea zi. *itonii "iedu$ lu"ta. SoDia ,i Hiica Aiteazului
CARACTACUS Hu$ luate "izoniee. 2aDii !$i !e "eda$. 1l %n!u,i Hu t$dat de
"eH$cuta ,i Jo!nica lui FaF$ AiteG$8 cae=1 d$du "e F#inile oFanilo8 ce %l du!e$ %n
tiuFH la RoFa. <F"eun$ cu %nteaGa lui HaFilie.
Da un Fae oF $F#ne Fae ,i c#nd !oata %i e!te "otiAnic$8 ,i la teFniD$8 ,i %n
lanDui. <nH$Di,aea lui noIil$ ,i !uHeinDa deFn$ a Fizeiei %i Fi,ca$ %nt=at#t "e oFanii
cae !e %FIulzeau "e !t$zi !$=l Aad$. <nc#t Hu e"u! %n liIetate %F"eun$ cu HaFilia !a.
Nu !e ,tie de Aa Hi Fuit de iniF$ ea la RoFa !au !=o Hi e%nto! Aeodat$ %n "atia ce=i
ea at#t de daG$. SteJai enGlezi ce!cu$ din GEinzi ,i du"$ !ute de ani Fui$8 ia alDii
$!$i$ %n locul lo Fuind ,i ei la ad#nci I$t#neDe8 de c#nd !H#,itul i!toiei lui
CARACTACUS cel Aiteaz Hu dat uit$ii.
i totu,i8 Iitonii nu Aoi$ !$ cedeze. Se idica$ la lu"t$ ia ,i ia. La Hiece "ileJ
ce !e iAea. Muind "e ca"ete cu !aIia %n F#n$. SU1TONIU8 un alt Geneal oFan8 Aeni ,i
lu$ cu a!alt in!ula AnGle!eR BnuFit$ "e atunci MONA: de!"e cae !e cedea c$ a Hi
!H#nt$8 ,i %i a!e "e dFizi %n cu,li dc $cEit$8 l#nG$ "o"iile lo ca!e. *RITONII !e
idica$ cEia %n AeFe ce ace!ta Fai ea %n *itania. <F"eun$ cu Aictoioa!ele lui tu"e.
Pentu c$ eGina Iiton$. *OAD1C1A. V$duAa eGelui locuitoilo din NoHolU& ,i
SuHTolU' !e %F"otiA i !$=i Hie JeHuit$ "o"ietatea de c$te oFanii colonizaDi %n AnGlia8
Hu Iiciuit$ din odinul lui CATUS8 oHiDe oFan8 cele dou$ Hiice ale ei Hiind in!ultate
u,ino! %n "ezenDa !a. Ia udele !oDului luate %n !claAie. Ca !$ $zIune acea!t$ JiGnie8
Iitonii !e idica$ cu toat$ HoDa ,i F#nia lo. <l izGoni$ "e CATUS %n Galia. Di!tu!e$
"o!e!iunile oFane. <i oIliGa$ "c oFani !$ "$$!ea!c$ Londa8 "e atunci un o$,el !$ac.
<n cae %n!$ aAeau loc !cEiFIui coFeciale. S"#nzua$8 a!e$. R$!tiGni$ "e cuce ,i %n
c#teA a zile t$ia$ cu !aIia ,a"tezeci de Fii dc oFani. SU1TONIU %,i %nt$i oa!tea ,i le
ie,i %n calc. La lu"t$. *itonii %,i !"oi$ o,tile ,i %n di!"eae de cauz$ %l ataca$ "c
c#F"ia unde ea Iine "o!tat8 %nainte ca Iitonii !$ ia!$ la "iFul atac. *OADIC1A. <nt=
un ca dc $zIoi8 cu "$ul Ilond Hlutu#ndu=i %n A#nt ,i cu Hiicele in!ultate %ntin!e la
"icioae8 F#na "inte tu"e ce#ndu=le $zIunae %F"otiAa oFanilo8 de!t$I$laDii lo
a!u"itoi. *itonii lu"ta$ cu Fult cuaJ "#n$ la ca"$t8 da Hu$ %nH#nDi ,i F$cel$iDi %n
Fa!$. Ia neHeicita lo eGin$ ecu!e la otaA$.
i totu,i8 !"iitul Iitonilo nu Hu %nGenucEeat. C#nd SU1TONIU "$$!i Daa.
Ace,tia %i ataca$ tu"ele ,i "u!e$ din nou !t$"#nie "e in!ula AnGle!eR!. La
cinci!"ezece !au dou$zeci de ani du"$ aceea Aeni AGRICOLA ,i o cucei din nou.
Con!ac#nd ,a"te ani !u"uneii D$ii8 Fai cu !eaF$ a acelei "$Di cae acuF !e nuFe,te
SCO@IA. Locuitoii ace!teia8 caledonienii. Lu"ta$ "entu Hiecae "alF$ de "$F#nt8
%F"otiAindu=i=!e cu %nd#Jie. Se H$cu Fult$ A$!ae de !#nGe %n acele lu"te. <,i uci!e$
!oDiile ,i co"iii ca !$=l %F"iedice !$=i ia "izoniei. C$zu$ lu"t#nd %n nuF$ at#t dc Fae8
%nc#t !e cede c$ anuFite dealui din ScoDia a Hi Aa!te FoFane dc "iete %nG$F$dite "e
FoFitele lo. 9ADR1AN Aeni la teizeci dc ani du"$ aceea8 ia ci i !e %F"otiAi$ din
nou. S1V1RUS Aeni cu a"oa"e o !ut$ de ani Fai t#ziu8 ia ei %i E$Dui$ Faii o,teni ca
"e ni,te c#ini ,i !e Iucua$ !$=i Aad$ "ieind cu Fiile "in Fla,tini ,i !F#cui.
CARACALLA8 Hiul ,i !ucce!oul lui S1V1RUS. 2$cu cel Fai Fult ca !$=i !t$"#nea!c$ o
AeFe8 da nu "in HoDa aFelo. tia c$ a Hi Ho!t de "ea "uDin Holo!.
Le ced$ caledonienilo o "ate din "$F#nt ,i le d$du Iitonilo "iAileGii !iFilae
cu cele "e cae le aAeau oFanii. Du"$ a!ta Hu "ace tiF" de ,a"tezeci de ani.
A"oi a"$u$ noi du,Fani. 1au SA+ONII8 un "o"o !$lIatic de naA iGatoi ce
Aeneau din Dinutuile de la nod de Rin. Maele #u al GeFaniei8 "e Faluile c$uia ce!c
ccle Fai Iune !oiui dc !tuGui "entu "e"aaea Ainului neFDe!c. <nce"u$ !$ Ain$ %n
co$Iii de "iaDi !"e coa!tele Galiei ,i *itanici ca !$ le JeHuia!c$. 2u$ e!"in,i de
CARAUSIUS. Un autoEton din *elGia !au din *itania8 adu! la "utee de oFani ,i !uI
cae Iitonii %,i H$cu$ deIutul lu"t#nd "e Fae. <,i e%nnoi$ a"oi aA aGiile. Du"$ alDi
c#DiAa ani8 !coDii8 cuF !e nuFeau "e atunci locuitoii Ilandei8 ,i "icDii. Un "o"o nodic8
%nce"u$ !$ Hac$ de!e incu!iuni de JaH %n !udul *itanici. Toate ace!te atacui !e e"eta$
la inteA ale8 "e "acu!ul a dou$ !ute de ani. De=a lunGul unui ne!H#,it lanD de %F"$aDi8
,i conduc$toi oFani8 $!tiF" %n cae Iitonii !e idica$ Feeu %F"otiAa oFanilo. <n
cele din uF$8 %n zilele lui 9ONORIUS. C#nd !t$"#niea oFan$ a!u"a %nteGii luFi ea
%n declin ,i c#nd RoFa Aoia ca toDi o,tenii ei !$ !e %ntoac$ aca!$8 oFanii aIandona$
oice !"eanD$ de cuceie a *itanici ,i o "$$!i$. i din nou8 la uF$ ca ,i la %nce"ut8
Iitonii !e idica$ %F"otiAa lo cu !t$A ecEea d#zenie ce le !t$tea %n Hie8 c$ci cu Hoate
"uDin$ AeFe %n uF$ %i alunGa!e$ "c FaGi!taDii oFani ,i !e declaa!e$ "o"o
inde"endent.
Tecu!e$ cinci !ute de ani de la "iFa inA azie a in!ulei de c$te Iuliu! Ceza8
c#nd oFanii !e eta!e$ de aici "entu totdeauna. <n acel $!tiF"8 de,i Hu!e!e$ cauza
uno %nHico,$toae lu"te ,i A$!$i de !#nGe8 ei H$cu!e$ Fult !"e a %nle!ni !ituaDia
Iitonilo. Dua!e$ %n!eFnate ,o!ele Filitae8 con!tui!e$ Hotui ,i %i %nA $Da!e$ cuF !$
!e %FIace ,i cuF !$ !e %naFeze cu Fult Fai Iine dec#t ,tiu!e$ !=o Hac$ "#n$ atunci.
leHui!e$ %nteGul Fod de A iaD$ Iitonic. AGRICOLA idica!e un Fae zid de "$F#nt8
lunG de "e!te ,a"tezeci de File8 ce !e %ntindea de la NeLca!tle5 ,i "#n$ dincolo de
Cali!le.8 %n !co"ul de a=i Dine la di!tanD$ "e "icDi ,i "e !coDi: 9ADRIAN %l HotiHica!e:
S1V1RUS. Con!tat#nd c$ aAea Fac neAoie dc e"aaDii. <l dua!e din nou. <n
"iat$. Mai cu !eaF$8 !e %nt#F"l$ ca %n "eioada oFan$ ,i cu aJutoul co$Iiilo oFane8
eliGia cc,tin$ !$ Hie adu!$ "entu "iFa dat$ %n *itania. Ia locuitoilo ace!teia !$ li !e
"edea "enlni %nt#ia oa$ iF"otanta %nA$D$tu$ c$ !"e a Hi Iuni %n ocEii DOMNULUI8
teIuie !$=,i iuIea!c$ a"oa"ele a,a cuF !e iuIe!c "e !ine ,i !$ Hac$ altoa ceea ce a Aea
!$ li !e Hac$ lo.
Duizii declaa$ c$ e Hoate $u !$ cezi %n lucui de acc!t Hel ,i %i Ile!teFa$
aFanic "c toDi cei ce cedeau %n ele. Da c#nd oaFenii aHla$ c$ nu le FeGea cu niFic
Fai Iine GaDie IinecuA#nt$ilo ,i cu niFic Fai $u de "e uFa Ile!teFelo dniidc. C$
!oaele !t$lucea8 ia "loaia c$dea H$$ !$=i con!ulte deHel "c duizi. <nce"u$ !$ cead$ c$
ace,tia eau Fuitoi de #nd8 ale c$o Ile!teFe !au IinecuA#nt$i n=aAeau nici o
iF"otanD$. De"t uFae8 eleAii duizilo !e %F"uDina$ AiziIil ca nuF$8 ia ace,tia !e
a"uca$ dc altHel dc Fe!eii.
A!tHel8 aF aJun! la !H#,itul "eioadei oFane %n AnGlia. Se ,tiu "ea "uDine de!"e
acei cinci !ute de ani. Da unele A e!tiGii ale acelo tiF"ui !unt %nc$ !coa!e la iAeal$.
Ade!eoi c#nd Funcitoii !a"$ !olul ca !$ Hac$ HundaDii "entu ca!e !au Ii!eici dau de
Iani uGiniDi ce au a"aDinut c#ndAa oFanilo. 2aGFente dc HaHuii din cae au F#ncat8
de cu"e din cae au I$ut. i din "aAaJul "e cae au "$,it ie! la luFin$ din "$F#ntul %nto!
de "luG8 !au din IulG$ii F$unDiDi dc E#leDul G$dinaului. 2#nt#ni !$"ate dc oFani dau
%nc$ a"$8 duFui H$cute dc ci Hac "ate din ,o!elele noa!te8 "e unele AecEi c#F"ui de
I$taie8 A#Hui de l$nci Iitone ,i aFui oFane %n "aaGin$ !e alia aFe!tecate de=a
AalFa8 a,a cuF au c$zut %n toiul lu"tei. UFe de taIee oFane aco"eite de iaI$ ,i
FoAile ce !unt locui dc %nFoF#ntae "entu G$Fezi de Iitoni. Pot Hi A$zute %n Fai
toate "$Dile D$ii Pe!te landele I$tute de A#ntui din NoitliuFIcland118 zidul lui
S1V1RUS aco"eit de Fu,cEi ,i Iuniicni !e %nalD$ ca o uin$8 %n %nteaGa lui aF"loae8
ia cioIanii ,i c#inii lo doF Aaa tol$niDi "e el. Pe c#F"ia Sali!IuA !e Fai %nalD$
StoneEenGc. Un FonuFent dint=o "eioad$ anteioa$8 %n cae nuFele de oFan ea
necuno!cut %n *itania ,i %n cae duizii n=a Hi "utut !$=l !cie cu Finunatele lo IaGEete
FaGice "e ni!i"uile D$Fului !$lIatic al F$ii.
CoFitat din nod=e!tul AnGliei8 %nAecinat cu ScoDia ,i cu Maea Nodului8
cuno!cut "entu Ae!tiGiile !ale i!toice ,i %n !"ecial "entu zidul oFan Iine "$!tat8 ce
con!tituie un oIiectiA de Fac intee! "entu tui,ti.
CAPITOLUL II.
ANGLIA ANTIC) SU* PRIMII SA+ONI.
Nici n=a"uca!e$ Iine oFanii !$ "$$!ea!c$ *itania8 c#nd Iitonii %nce"u$ !$
doea!c$ !$ n=o Hi "$$!it deHel. C$ci o dat$ cu "lecaea oFanilo8 Iitonii Hiind Fult
edu,i ca nuF$ de lunGile lo $zIoaie8 "icJii ,i !coDii Aeni$ "uEoi8 tec#nd %n oiui "in
!tunGile din zidul lui S1V1RUS. AcuF c$ ea li"!it de "az$. VeHui$ oa,ele cele Fai
%n!t$ite8 uci!e$ "o"ulaDia ,i !e %ntoa!e$ at#t dc de! "entu ,i Fai Fulte JaHui ,i
F$celui. <nc#t neHeiciDii Iitoni t$iau cu Goaza %n !uHlet. Ca ,i c#nd "icDii ,i !coDii nu
le=a Hi "icinuit de!tul necaz cu incu!iunile lo tee!te8 !aKonii %i atacau "e in!ulai "e
Fae ,i8 dc "ac$ a Fai Hi li"!it ceAa ca !$ le Hac$ AiaDa Fize$8 !e cetau aFanic %nte ei
%n "iAinDa uG$ciunilo "e cae !e cuAenea !$ le !"un$ ,i a Fodului %n cae ace!tea
teIuiau o!tite. Din ace!te FotiAe8 Hiind Hoaite F#nio,i unii "e alDii8 "eoDii !e Ile!teFau
din toat$ iniFa ,i Bca AecEii dFizi cu cae !e a!eF$nau neoIi,nuit de Fult: %i aHui!eau "e
toDi cei "e cae nu eu,eau !$=i conAinG$. A,a c$ "uteDi Hi %ncedinDaDi c$ Iitonilo nu le
FeGea %n nici o "iAinD$ Iine.
Pe !cut8 !e aHlau %nt=un a!eFenea necaz8 %nc#t !"e a cee aJuto "entu ceea ce
nuFeau MGeFetele IitoniloN UiFi!e$ la RoFa o !ci!oae %n cae !"uneau: 0M*aIaii
ne alunG$ %n Fae. Maea ne aunc$ %na"oi IaIailo8 ia nou$ ne $F#ne doa aleGeea8
deloc u,oa$8 %nte a "iei de !aIie !au %necaDi %n AaluiN. Da cEia !$ Hi Aut. RoFanii nu=
i "uteau aJuta c$ci aAeau de!tule dc l$cut ca !$ !e a"ee dc "o"iii lo du,Fani8 cae "e
atunci eau Hoate aGe!iAi ,i "utenici. <n cele din uF$ Iitonii. Inca"aIili !$ Fai %ndue
condiDiile Gele dc AiaD$8 Eot$#$ !$ %ncEeie "ace cu !aKonii ,i !$=i aduc$ %n Da$. Pentu
ca ace,tia !$=i aJute !$ !e a"ee dc "icDi ,i dc !coDi.
Un "inD Iitanic nuFit VORTIG1RN Hu cel ce lu$ acea!t$ Eot$#e ,i %ncEeie
tatat dc "ietenie cu 91NGIST ,i 9ORSA8 dou$ c$"etenii !aKone. AF#ndou$ ace!te
nuFe !eFniHic$ %n AecEea !aKon$ cal8 c$ci !aKonilo8 ca Fulto alto naDii %n !tadiu
"iFa. Ic "l$cca !$ dea oaFenilo nuFe dc aniFale8 cuF a Hi: Calu. Lu"u. U!u. Dul$u.
Indienii din AFeica de Nod P de,i un "o"o Fult inHeio !aKonilo P Hac acela,i lucu
"#n$ %n zilele noa!te.
91NGIST ,i 9ORSA %i izGoni$ "e "icii ,i "e !coDi8 ia VORTIG1RN. 2iindu=le
ecuno!c$to "entu ace!t !eAiciu8 nu !e %F"otiA i deHel la a,ezaea lo %n acea "ate a
AnGliei cae !e nuFe,te in!ula lui TEanct1. Sau la inA itaea dc c$te ace,tia a alto
coF"atioDi cae !$ li !e al$tue.
91NGIST %n!$ aAea o "eaHuFoa!$ Hat$ nuFit$ RO;1NA ,i c#nd. La o
"etecee8 ea uF"lu ocEi cu Ain un "ocal de au ,i d$ndu=i=1 lui VORTIG1RN. <i !"u!e
cu un Gla! dulce: MIuIite eGe. <n !$n$tatea duFilalcNT eGele !e %nd$Go!ti de ea. Mi !e
"ae c$ Aicleanul 91NGIST ticlui!e lucuile a!tHel %nc#t !aKonii !$ aiI$ o Fai Fae
inHluenD$ a!u"a lui. i c$ "eHuFoa!a RO;1NA Aeni!e la acea "etecee %nt=adin!8 cu
"ocal dc au cu tot.
<n oice caz. Se c$!$toi$ ,i Fult du"$ aceea8 c#nd eGele ea F#nio! "e !aKoni
!au %nciudat de H$$deleGile lo. RO;1NA aAea oIiceiul !$=l ia de du"$ G#t cu
Finunatele ei IaDe ,i !$=i !"un$ cu Il#ndeDe: MReGe daG$8 ei !unt "o"oul FeuT 2$=le un
HaA o c$ci ai iuIit acea Hat$ !aKon$ cae Di=a dat "ocalul cu Ain la o!"$DTN i la de"t
AoIind8 nu A$d cuF altHel "utea eGele !$ Hac$.
AET teIuie !$ FuiF cu toDiiT %n cu!ul anilo "icii VORTIG1RN P F$ teF c$
Fai %nt#i Hu detonat ,i azA#lit %n teFniD$8 !e !tin!e ,i RO;1NA. Se du!e$ GeneaDii de
!aKoni ,i Iitoni. Ia eAeniFentele ce !e "etecu$ %nt=un lunG $!tiF" !=a Hi uitat dc lot
de n=a 11 Ho!t "oAe,tile ,i c#ntcccle AecEilo Iazi ce oIi,nuiau !$ Iat$ calea din o!"eDe
%n o!"eDe8 de"$n#nd Ha"tele !t$Fo,e,ti %n I$Iile lo alIe. Pinte i!toi!iile "e cae le
c#ntau ,i Ie !"uneau ea una celeI$ eHeitoae la AiteJia ,i AituDile R1G1LUI
ART9UR/. De!"e cae !e cede c$ a Hi Ho!t un "inD enGlez din acele AecEi tiF"ui. Da
niFeni nu ,tie dac$ o a!eFenea "e!oan$ a t$it cu adeA$at8 dc Ao Hi Ho!t Fai FulDi indiA
izi ale c$o AieDi !e Ao Hi conHundat %n acel nuFe8 !au dac$ totul de!"e el e o !iF"l$
n$!cocie.
V$ Aoi elata "e !cut ccle Fai intee!ante Ha"te din tiF"uile "iFilo !aKoni8 a,a
cuF !unt ele dc!ci!e %n ace!te c#ntece ,i "oAe!tii ale Iazilo.
<n zilele lui VORTIG1RN ,i Fult du"$ ele. Noi Gu"ui dc !aKoni condu!e dc
diHeite c$"etenii Aeni$ "uEoi %n *itania. Ocu"#ndu=i "e Iitonii de la $!$it ,i
a,cz#ndu=!c acolo8 un Gu" ,i=a denuFit eGatul 1!!eKl un altul !=a a,ezat la a"u! nuFin=
du=,i=1 ;c!!cK-. Locuitoii din NoHolU4 !au oaFenii din nod !=au !taIilit %nt=un loc.
Ia cci din SuHl0olU1( !au oaFenii din !ud !=au !taIilit %nt=altul ,i %ncet=%ncet !e HoFa$
%n AnGlia ,a"te eGate !au !tate cac !e nuFi$ 9e"taEia SaKon$11.
*ieDii Iitoni. Ret$G#ndu=!e din calea acc!to FulDiFi de I$t$u,i "e cae %n
naiAitatea lo %i cEeFa!e$ ca "ieteni8 !e du!e$ %n @aa Galilo ,i %n Dinutuile din Ju. <n
CoFitatul DeAon ,i %n ConLall. Acele "$Di ale AnGliei $Fa!e$ Fult$ AeFe
neocu"ate. Ia acuF8 %n ConLall8 unde D$Ful F$ii c ti!t8 aIu"t ,i !t#nco!8 unde "e
tiF" de ian$ co$Iiile ade!ea nauHaGiaz$ l#nG$ D$F ,i lot ecEi"aJul "iee %n Aalui8 unde
A#ntuile ,i Aaluile Auic!c !ini!tu8 de!"ic#nd ocile !olide %n acade ,i "e,tei8 !e aHl$
Hoate Fulte aiine AecEi8 "e cae oaFenii le nuFe!c uinele ca!telului R1G1LUI
ART9UR.
Oentul e!te cel Fai cuno!cut dinte cele ,a"te eGate !aKone8 deoaece acolo
eliGia ce,tin$ le Hu "o"oA$duit$ !aKonilo Bcae %i doFinau "e Iitoni "ea tae ca !$ lc
"e!e de "$eea lo de!"e eliGia ce,tin$ !au de!"e te Fii ce alte lucui: de c$te
AUGUSTIN. Un c$luG$ dc la RoFa. R1G1L1 1T91L*1RT din Oent Hu cu#nd
conAetit8 ia din cli"a %n cae !e decla$ ce,tin toDi cutcnii %i unna$ eKeF"lul ,i zece
Fii dinte !u"u,ii !$i !e ce,tina$ a"oi la #ndul lo.
AUGUSTIN con!tui o Ii!eicuD$ nu de"ate de "alatul eGelui8 "e teenul ocu"at
acuF dc HaiFoa!a catedal$ din CanteIuR-. S1*1RT. Ne"otul eGelui8 con!tui "c un
teen Fl$,tino!8 "lin dc nooi8 de l#nG$ Londa8 unde Hu!e!e un teF"lu al lui A"ollo4. O
Ii!eic$ %ncEinat$ !HanDului Petu: aIaDia ;e!tFin!te1( din zilele noa!te. Ia %n Londa
"o"iu=zi!$. Pe HundaDia unui teF"lu al Dianci8 el %n$lD$ %nc$ o Ii!eicuD$ cae din acele
AecEi tiF"ui tot ce!cu "#n$ aJun!e la diFen!iunile catedalei SH. PaulN.
Du"$ Foatea lui 1T91L*1RT. 1D;IN. ReGele NotEuFIiei cae Hu un
!uAean at#t de Iun. <nc#t !e !"unea c$ %n tiF"ul doFniei !ale "#n$ ,i o HeFeie !au un
co"il "uteau !$ duc$ o "unG$ cu au. Ia$ nici o GiJ$. <nG$dui ca Hiul !$u !$ Hie Iotezat ,i
adun$ Faele !Hat ca !$ cEiIzuia!c$ de n=a Hi Iine ca el ,i %nteGul !$u "o"o !$ teac$ la
ce,tini!F. 9ot$#$ ca a,a !$ Hac$. COI 2I. Maele "eot al AccEii eliGii8 Dinu cu acea
ocazie o iF"otant$ cuA#ntae. <n acea!t$ cuA#ntae el le !"u!e oaFenilo c$ de!co"ei!e
iF"o!tua AecEilo zei. MSunt aI!olut conAin! de a!ta. UilaDi=A$ Ia FineT li !eAe!c de o A
iaD$ ,i n=au H$cut niFic "entu Fine8 ia de a Hi Ho!t cu adeA$at "utenici8 n=a Hi "utut8 %n
Focl cin!tit8 !$=Fi dea o $!"lat$ Fai Fic$ %n !cEiFIul a tot ce=aF H$cut "entu ei. Dec#t
!$=Fi aduc$ aAee. CuF nu Fi=au adu! nicic#nd aAee8 !unt aI!olut conAin! de iF"o!tua
loTN C#nd ace!t "eot !taniu teFin$ de AoIit8 !e %naFi$ %n GaI$ cu !aIie ,i lance.
<nc$lec$ "e un cal de $zIoi8 c$l$i %nt=un Galo" neIun "#n$ la teF"lu ,i azA#li %n cl cu
lancea8 %n !eFn de in!ult$ %n A$zul tutuo. Din acea AeFe8 leGea ce,tin$ !e $!"#ndi
"inte !aKoni ,i deAeni cedinDa lo.
UF$toul "inD Hoate cuno!cut Hu 1G*1RT. T$ind caF la o !ut$ ,i cincizeci de
ani du"$ accea !e "etin!e a Hi Fai %nde"t$Dit la tonul ;e!!eKului dec#t *1ORTR1C.
Un alt "inD !aKon8 conduc$to al acelui eGat8 cae !e c$!$toi cu 1D*UROA8 Hiica lui
O22A. ReGe al altuia
W Mic oa, din !ud=e!tul AnGliei8 celeIu "entu catedala !a. Locul de e,edinD$ al
aEie"i!co"ului de CantEeIuR8 ca"ul Ii!eicii anGlicane.
S %n FitoloGia cla!ic$ Geac$ ,i oFan$8 zeul !oaelui8 Fedicinei8 "oeziei8 Fuzicii
,i al "oHeDiei.
MaGniHic$ catedal$ Gotic$ din ;e!tFin!te8 Londa8 unde !=au %ncoonat ,i au
to!t %nFoF#ntaDi a"oa"e toDi eGii AnGliei al$tui de FulDi alDi oaFeni de !eaF$.
S Catedal$ din centul Londei ,i unul dinte cele Fai de !eaF$ FonuFente din
oa,8 con!tuit$ %nte 15.'=1.1( dc Si Ci!to"Ee ;en.
Dinte cele ,a"te eGate. Acea!t$ eGin$ 1D*U RGA ea o "eaHuFoa!$ uciGa,$
ce %i ot$A ea "e oaFeni c#nd o !u"$au. <nt=o zi. 1a aFe!tec$ olaA$ %nt=o cu"$ "entu
un anuFe noIil dc la cutc. Da !oDul ei ta!e ,i el o du,c$ din Ge,eal$ ,i Fui. Auzind de
acea!ta8 oaFenii !e eAolta$ ,i cu Fic cu Fac d$du$ Iuzna la "alat8 izIind %n "oDi ,i
!tiG#nd: MVo! cu tic$loa!a eGin$ ce oFoa$ oaFeniiTN O alunGa$ din Da$ ,i aIoli$ titlul
"e cae %l dezonoa!e. Du"$ c#DiAa ani. Ni,te c$l$toi e%nto,i aca!$ din Italia !"u!e$ c$
%n oa,ul PaAia A$zu!e$ o ce,etoae zdenD$oa!$. CEi"e,$ c#ndAa8 da acuF zI#cit$8
GEeIoa!$ ,i G$lIeJit$8 I$t#nd !t$zile !tiG#nd du"$ "#ine ,i c$ acea!t$ ce,etoae ea
uciGa,a eGin$ enGlez$. 1a %nt=adeA$ 1D*URGA. Cac Fui Ia$ un ad$"o!t dea!u"a
neHeicitului ei ca".
Ca uFae a eAendic$ii cooanei ;e!!eK=ului Bc$ci %,i con!idea iAalul %n !tae
!$=l ia "izonie ,i !$=l ucid$:. 1G*1RT. Ne!ocotindu!e %n !iGuanD$ %n 1nGlitea. C$ut$
eHuGiu la cutea lui CAROL C1L MAR1. ReGele 2anDei. La Foatea lui *1ORTR1C.
ReGetaIil ot$Ait din Ge,eal$. 1G*1RT !e %ntoa!e %n *itania. UF$ la ton %n ;c!!eK.
<i %nH#n!e "e unii dinte ceilalDi FonaEi ai celo ,a"te eGate8 ali"indu=le doFeniile la ale
!ale ,i nuFi "entu %nt#ia oa$ ANGLIA Daa "e cae o conducea.
Ia acuF !e idica$ noi du,Fani8 cc Fult$ AeFe tulIua$ "acea 1nGliteei.
Ace,tia Hu$ nodicii8 locuitoii DaneFacei ,i NoAeGiei8 "e cae enGlezii %i nuFeau
danezi. 1au un "o"o $zIoinic8 aI!olut %n laGul lo "c Fae. P$G#n8 Hoate %nd$zneD ,i
cud. Veneau %n co$Iii8 JeHuiau ,i "#Joleau totul "e unde teceau. O dat$ %l %nH#n!e$ "e
1G*1RT. Alt$ dat$ 1G*1RT %i %nH#n!e "e ei. <n uF$toaele "atu !cute doFnii ale lui
1T91L;UL2 ,i ale Hiilo !$i. 1T91L*ALD. 1T91L*1RT ,i 1T91LR1D !e
%ntoa!e$ Feeu %n AnGlia d#nd Hoc. VeHuind ,i "$d#nd %n cale. <n tiF"ul celei din uF$
doFnii FenDionate %l "in!e$ "e 1DMUND. ReGele AnGliei de R$!$it8 ,i=l leGa$ de un
co"ac. A"oi %i "o"u!e$ !$=,i !cEEnIc eliGia8 da el. 2iind Iun ce,tin8 eHuz$ cateGoic.
Du"$ aceea %l I$tu$8 H$cu$ GluFe "oa!te8 #z#nd la, de neaJutoaea lui. Li"!ii dc
a"$ae cuF ea. <l %F"o,ca$ cu !$GeDi8 ia %n cele din uF$ %i eteza$ ca"ul. 1!te cu
ne"utinD$ de !"u! al cui ca" !=a Hi "utut !$=l Fai eteze du"$ accea. De n=a Hi !uA enit
Foatea eGelui 1TT91LR1D. <n uFa unei $ni cu cac !c ale!e!e lu"t#ndu=!c cu ei ,i
!ucce!iunii la tonul ace!tuia a celui Fai Iun ,i Fai %nDele"t eGe ce a t$it %n AnGlia
Aeodat$.
CAPITOLULUI.
ANGLIA SU* *UNUL SA+ON AL2R1D.
C#nd aJun!e eGe. AL2R1D C1L MAR1 ea un t#n$ %n etate dc dou$zeci ,i tei
dc ani. <n co"il$ie Hu!e!e luat dc dou$ oi la RoFa. Unde noIilii !aKoni aAeau oIiceiul !$
FeaG$ %n c$l$toii "c cae le !ocoteau eliGioa!e8 ia o dat$ ,ezu!e "entu c#tAa tiF" la
Pai!. Pc atunci %n!$ %nA$D$tua ea at#t de "uDin "eDuit$ %nc#t "#n$ la A#!ta de
doi!"ezece ani %nc$ nu %nA$Da!e !$ citea!c$8 de,i. Ca Fezin8 ea cel Fai iuIit dinte Hiii
R1G1LUI 1T91LAVOL2. Da P du"$ cuF !e cede %ndeoI,te de!"e FaJoitatea
oaFenilo FeniDi !$ Hie Fai ,i Iuni P aAea o FaF$ eKcelent$ ,i %nt=o zi. CuF ,edea
"inte Hiii ei8 acca!t$ HeFeie8 al c$ei nuFe ea OS*URGA. Sc %nt#F"l$ !$ citea!c$ o
cate de "oezie !aKon$. Me,te,uGul ti"aului nu Hu cuno!cut dec#t la Fult$ AeFe du"$
aceea8 ia catea %n Fanu!ci! ea cuF !=a zice MonaFentat$N cu Finunate litee
de!enate %n culoi !t$lucitoae. CuF HaDii o adFia$ Hoate Fult8 FaFa lo le !"u!e:
MPinDilo8 cel dinte Aoi cae %nAaD$ "iFul !$ citea!c$ o Aa "iFi %n daN. Lu#ndu=,i
"oHe!o %nc$ din acea zi. AL2R1D !e "u!e "e %nA$Dat cu Fult$ !#GuinD$ ,i cu#nd
c#,tiG$ catea. Toat$ AiaDa Hu F#ndu de ea.
<n "iFul an de doFnie ace!t Fae eGe d$du nou$ lu"te cu danezii. <ncEeie cu ci
ni,te tatate "in cac !"eJuii danezi Jua$ !$ %i "$$!ea!c$ Daa. Se "eH$cu$ a=,i lua
anGaJaFent !oleFn neA oie Fac. Vu#ndu=!e "e !Hintele I$D$i ce le "utau8 dc cac nu !e
de!"$Deau nici %n FoF#nt8 da "ea "uDin !c !incEi!i$8 c$ci nu d$deau doi Iani "e
Ju$Finte ,i tatate8 "c cac le %nc$lcau de %ndat$ cc le Aenea la !ocoteal$8 ecuG#nd din
nou la lu"t$8 JaH ,i "#Jol8 ca dc oIicei. <nt=o ian$ Hatal$. <n cel dc=al "atulea an de
doFnie al R1G1LUI AL2R1D. Se $!"#ndi$ %n nuF$ Fac %n %nteaGa AnGlie.
<F"$,tiindu=i ,i HuG$indu=i "e !oldaDii eGelui at#t de $u %nc#t !uAeanul8 $Fa! !inGu.
2u neAoit !$ !e deGEizeze %n !iF"lu D$an ,i !$ caute ad$"o!t %n coliIa unuia dinte A
$caii !$i ce nu=1 ecuno!cu du"$ %nH$Di,ae.
<n tiF" ce danezii %l c$utau "e!te tot. R1G1L1 AL2R1D Hu l$!at de neA a!ta
A$caului !inGu aici8 AeFe de o zi. Ca !$ aiI$ GiJ$ de ni,te "$Jitui ce le "u!e!e ca la
co"t "e Aat$. Da. CuF ea "eocu"at dc acul ,i !$GeDile !ale8 cu cae !"ea !$=i
"ede"!ea!c$ "e Aiclenii danezi %n AeFui Fai Iune. CuF cuGeta ad#nc la IieDii ,i
neHeiciDii !$i !u"u,i "e cae nodicii %i A#ntuau "in Da$. Putat dc G#ndui noIile8 uit$
cu totul de "$Jitui ia ace!tea !e a!e$. MCeTN %l Fu!t$ Iine !oDia A $caului la
%ntoacee8 G#ndindu=!e "ea "uDin c$=1 oc$a "e eGe. Mai Hi di!"u! !$ le F$n#nci c#t de
iute. Da nu "oDi aAea GiJ$ de ele. Lene,uleNX La c#tAa tiF" du"$ aceca. OaFenii din
coFitatul DeAon1 Dinu$ "ie"t unei noi o,ti de danezi cae deIaca!e "e D$Ful lo. Le
uci!e$ c$"etenia ,i le ca"tua$ !teaGul8 ce %nl$Di,a un coI P "a!$e Hoate "otiAit$8 ced.
Pentu o a!eFenea o,tie de t#lEai. Piedeea da"elului lo %i tulIu$ "oHund "e danezi8
c$ci ei %l cedeau A$Jit8 De!ut de cele tei Hiice ale unui tat$. <nt=o !inGu$ du"$=Fa!$ P ,i
%nte ei cicula "oAe!tea c$. Dc eau Aictoio,i %n lu"t$8 coIul %,i de!Hacca ai"ile ,i "$ea
c$ zIoa$8 ia de eau %nH#nDi8 %,i l$!a ca"ul !$ at#ne %n Jo!. AAea acuF FotiA !$=,i "lece
ca"ul8 de a Hi "utut !$ Hac$ ceA a. 2ie ,i "e JuF$tate at#t de inteliGent8 c$ci R1G1L1
AL2R1D li !e al$tu$ oaFenilo diDi DeA on. <,i a,ez$ cu ei taI$a "e un teen !olid %n
FiJlocul unei Fla,tini din Dinutul SoFe!et,i !e "eG$ti !$ le "l$tea!c$ danezilo "oliDa8
eliIe#ndu=,i de a!u"itoi "o"oul o"iFat.
Da Fai %nt#i8 cuF ea iF"otant de ,tiut c#t dc FulDi eau aHui!iDii de danezi ,i
cuF eau HotiHicaDi. R1G1L1 AL2R1D. 2iind Iun Fuzicant8 !e deGEiz$ %n c#nt$eD
aFIulant !au Fene!tel8 ,i !e du!e cu EaHa %n taI$a danez$. C#nt$ la in!tuFent ,i cu
Aocca tocFai %n cotul lui GUT9RUM8 c$"etenia danez$8 ,i %,i di!t$ du,Fanii %n AeFe
ce ace,tia cEcHuiau. De,i "$ea !$ nu !e G#ndea!c$ la niFic %n aHa$ de Fuzic$8 ea atent
la cotuile8 la aFele ,i la di!ci"lina lo. La tot ceea ce doea !$ ,tie. i Hoate cu#nd8
ace!t Fae eGe %i Mdi!t$N cu totul altHel. <,i cEeF$ toDi !u"u,ii cedincio,i la %nt#lnie
%nt=un loc !taIilit8 unde ace,tia %l "iFi$ cu cEiote de Iucuie ,i laciFi %n ocEi. Ca "c un
0 CoFitat din "enin!ula ConLall8 !ituat %n !ud=Ae!tul AnGliei.
CoFitat %n !ud=Ae!tul AnGliei.
MonaE de la cae FulDi dinte ei %,i lua!e$ n$deJdea8 !ocotindu=1 $t$cit !au
Fot. Se "u!e %n Huntea lo. M$,$lui a!u"a taIeei danezilo. <i %nH#n!e F$cel$indu=i
"e ca"ete ,i=i a!alt$ AeFe de "ai!"ezece zile ca !$ le z$d$nicea!c$ etaGeea. Da Hiind
la Hel de Filo!tiA "e c#t ea de Iun ,i de Aiteaz. <n loc !$=i ucid$8 le "o"u!e "ace8 cu
condiDia !$ "lece de tot din "atea de Ae!t a AnGliei ,i !$ !e !taIilea!c$ %n e!t8 ia
GUT9RUM !$ teac$ la ce,tini!F8 %n cin!tea diAinei eliGii cae %l %nA$Da "e %nAinG$toul
!$u8 noIilul AL2R1D. S$=l iete "e du,Fanul ce=i H$cu!e at#ta $u. GUT9RUM H$cu
a!ta. R1G1L1 AL2R1D %i Hu na, de Iotez8 ia GUT9RUM Hu o c$"etenie onoaIil$ ce
Feit$ din "lin acea cleFenD$8 c$ci de atunci %ncolo %i Hu eGelui Feeu cedincio!. La Hel
!e a$ta$ ,i ceilalDi !u"u,i danezi. Nu Fai JeHui$ ,i nu Fai d$du$ Hoc8 ci Funci$ ca
oice oF de teaI$. Aau. SeF$nau ,i ecoltau duc#nd AiaDa uno enGlezi Iuni ,i cin!tiDi.
i !"e c$ "e c#F"iile %n!oite8 co"iii ace!to danezi !=au Jucat de Fulte oi cu co"iii
!aKoni8 c$ tineii danezi !=au %nd$Go!tit de Hete !aKone cu cae !e Ao ,i Hi c$!$toit8 c$
duFeDii enGlezi8 "e cae noa"tea i=a "in! %n "eaJFa uno coliIe daneze8 %,i Ao Hi G$!it
%n ele ad$"o!t "#n$ a doua zi %n zoi. C$ danezii ,i !aKonii a,ezaDi l#nG$ Hocul o,u Ao Hi
AoIit de!"e R1GL1 AL2R1D C1L MAR1 ca ni,te Iuni aFici.
Nu toDi danezii Hu$ ca ace,tia de !uI GUT9RUM. C$ci du"$ c#DiAa ani Aeni$
alDii8 JeHuind ,i "#Jolind ca odinioa$8 "inte cae ,i un "iat Eain "e nuFe de
9ASTINGS8 ce %nd$zni !=o ia "e TaFi!a %n !u! "#n$ la GaAe!end8 cu o"tzeci de co$Iii.
Se $zIoi$ cu a!eFenea danezi AeFe de tei ani. Pe c#nd %n Da$ ea HoaFete ,i d$du o
Ioal$ at#t %n oaFeni8 c#t ,i %n Aite. Da. Cu toate ace!tea. R1G1L1 AL2R1D8 ce nu
di!"ea nicic#nd8 H$cu ni,te co$Iii Fai cu cae !$=i uF$ea!c$ "e "iaDi %n laG ,i d#nd
eKeF"lu de AiteJie8 %,i ca"acit$ !oldaDii !$ lu"te cu d#zenie %F"otiAa lo8 Din#ndu=i la
D$F. <n cele din uF$8 %i alunG$ "e toDi ,i o "eioad$ de lini,te ,i "ace uF$ a"oi %n
1nGlitea.
La Hel de Fae ,i Iun "e tiF" de "ace ca ,i %n AeFe de $zIoi8 R1G1L1
AL2R1D nu !l$Ii deHel !t$daniile de idicae a "o"oului !$u. <i "l$cea Fult !$
AoIea!c$ cu oaFeni de,te"Di ,i c$l$toi de "in D$i !t$ine ,i !$ noteze ce=i !"uneau !"e
ediHicaea "in !ciei a "o"oului !$u. Studia!e latina du"$ ce %nA $Da!e enGleza8 ia acuF
o alt$ !t$danie a lui ea !$ taduc$ c$Di latine,ti %n liFIa anGlo=!aKon$. A!tHel %nc#t !$
!t#nea!c$ intee!ul ,i !$ idice niAelul "o"oului !$u. Pin conDinutul ace!toa. 2$cu leGi
de"te ca ei !$ "oal$ t$i Fai HeiciDi ,i liIei. <i alunG$ "c toii Judec$toii "$tinitoi ca !$
nu li !c "oal$ Hace nici un $u. AAu at#ta GiJ$ dc aAeea oaFenilo ,i %i "ede"!i al#t dc
a!"u "c t#lEai %nc#t Ha"tul c$ !uI Faele R1G1 AL2R1D a HJ "utut !$ at#ne "e !t$zi
GEilande de GiuAaiee %n,iate "e lanDui dc au ,i niFeni nu !=a Hi atin! de ele ea
%ndeoI,te acce"tat. De!cEi!e ,coli8 a!cult$ cu $Idae cazui ce i !e "ezentau %n "o"ia=i
cute dc Ju!tiDie8 c$ci nutea din iniF$ doinDa de a Hace de"tate tutuo !u"u,ilo !$i ,i de
a l$!a AnGlia %n toate "iAinDele Fai Iun$. Mai %nDelea"t$ ,i Fai Heicit$ dec#t o G$!i!e el.
S#GuinDa "c cae o "unea %n ace!te !t$danii ea dc=a de"tul uluitoae. <F"$Dea Hiecae
zi %n c#teAa "$Di ,i %n Hiecac "ate !e dedica ezolA$ii unei anuFite "oIleFe. Pentu ca
!$=,i "oat$ %F"$Di tiF"ul cu eKactitate "u!e !$ i !e Hac$ toDe !au luF#n$i dc cca$ dc
aceea,i F$iFe ce Hu$ ce!tate la di!tanDe eGale ,i cac adeau ne%ncetat. A!tHel8 "e
F$!u$ ce luF#n$ile !e con!uFau "in adee8 el %F"$Dea ziua du"$ ce!t$tui8 a"oa"e
la Hel de eKact cuF o %F"$DiF noi %n oe. Da c#nd luF#n$ile Hu$ inAentate "entu
"iFa oa$ !e con!tat$ c$ A %ntul ,i cuenDii de ae ce intau %n "alat8 "e u,i. 2ee!te ,i
"in c$"$tuile din "eeDi le H$ceau !$ ad$ ineGal8 cu Hlac$a a"lecat$ %nt=o "ate. Pentu
a "eAeni a!ta. ReGele "ounci !$ Hie "u!e %n cutii H$cute din leFn ,i coane alIe. Acc!tea
Hu$ "iFele Helinae H$cute %n AnGlia.
<n tot acc!t tiF" Hu cEinuit dc o Ioal$ necuno!cut$8 ce ade! %i "icinuia duei
cuF"lite8 "e cae niFic nu le "utea u,ua. O %ndu$8 a,a cuF %,i %ndua!e toate necazuile
AieDii8 ca un oF Aiteaz ,i Iun. P#n$ la cincizeci ,i tei de ani. Ia a"oi !c !tin!e du"$ o
doFnie de teizeci ,i tei de ani. Mui %n anul 4(1. Da cu toate c$ a!ta a Ho!t deFult8
HaiFa lui. IuIiea ,i ecuno,tinDa cu cae=1 %nconJuau !u"u,ii au $Fa! Aii %n FeFoie8
"#n$ la oa actual$.
<n uF$toaea doFnie8 a lui 1DUARD "oeclit C1L *)TR3N8 "c cae !Hatul D$ii
%l nuFi uFa,8 un ne"ot de al R1G1LUI AL2R1D tulIu$ lini,tea eGatului "in
%ncecaea lui de a accede la ton. Danezii din e!tul AnGliei %l !"iJini$ B"oate Hiindc$ %i
e!"ecta!e$ uncEiul8 de daGul ace!tuia %l e!"ectau ,i "e el:. Lu"ta$ din Geu. Da
eGele8 aJutat dc !oa lui. C#,tiG$ lu"ta ,i doFni %n "ace tiF" de dou$zeci ,i "atu dc ani.
<,i eKtin!e te"tat "uteea a!u"a %nteGii AnGlii ,i a!tHel cele ,a"te eGate !e uni$ %nt=
unul !inGu.
C#nd AnGlia deAeni a!tHel eGat unit condu! de un eGe autoEton8 !aKonii eau
!taIiliDi %n Da$ de "e!te "atu !ule ,i cincizeci dc ani.
OIiceiuile li !e !cEiFIa!e$ Fult %n ace!t tiF". R$F$!e!e$ %nc$ Fai aFatoi de
F#ncae ,i I$utu$8 ia "eteceile lo !e l$!au ade!ea cu IeDie ,i !candal8 da %n "iA inDa
conHotului ,i a eleGanDei. <nA $Da!e$ ,i continuau !$=,i %n!u,ea!c$ tot Fai Fulte lucui
inedite. Pe c#nd noi. <n e"oca Foden$ ne on$F odaia cu ta"et8 !c ,tie c$ da"eiile
"entu "eeDii din caFeele lo eau H$cute uneoi din F$ta!e Iodat$ cu FotiAe
onaFentale de "$!$i ,i Hloi. Me!ele ,i !caunele eau ciudat !cul"tate %n leFn dc diHeite
e!enDe8 onat uneoi %n au ,i aGint8 ia c#teodat$ H$cute cEia din acele Fetale "eDioa!e.
La Fa!$ !e Holo!eau linGui: !e "utau "odoaIe de au cu F$t$!ui ,i !toHe8 De!$tui %n Hi
de au ,i IodeiiQ A e!ela le ea H$cut$ din au. AGint8 alaF$ ,i o!. AAeau o Aaietate
%nteaG$ de coFuti de I$ut. P$tui8 in!tuFente Fuzicale. La un o!"$D8 EaHa !e tecea din
F#n$ %n F#n$8 H$c#nd ocolul Fe!ei ca ,i Aa!ul cu I$utu$8 ,i c#nd %i Aenea #ndul Hiecae
oa!"ete c#nta din Gu$ !au la in!tuFent. Pinte Fa!iAele aFe ale !aKonilo ea ,i
ciocanul de Hie. Cu cae !e d$deau !ini!te loAitui de Foate8 de cae n=aF uitat nici
du"$ at#ta tiF". SaKonii eau un "o"o dc oaFeni HuFo,i. *$IaDii eau F#ndi de "$ul
lo lunG ,i Ilond8 cu c$ae "e FiJloc8 de I$Iile lo Fai. De HeDele lo "oa!"ete cu ocEi
liF"ezi. 2uFu!eDea HeFeilo !aKone uF"lu %nteaGa AnGlie de o nou$ %nc#ntae ,i GaDie.
De!"e !aKoni a, Fai aAea %nc$ Fulte de !"u! da F$ o"e!c aici deocaFdat$8 c$ci
toate t$!$tuile Iune ale caacteului anGlo=!aKon au Ho!t %ncuaJate "entu %nt#ia oa$ !uI
AL2R1D C1L MAR1 ,i deFon!tate %n totalitatea lo %n "iFul #nd de el. A Ho!t cea
Fai Fae "e!onalitate dinte cele ale tutuo naDiunilo de "e "$F#nt. Oiunde !=au du!
"e Fae oi au c$l$toit "e u!cat8 "#n$ ,i %n cele Fai %nde"$tate colDui ale luFii8
de!cendenDii a!ei !aKone au Ho!t $Id$toi8 "e!eAeenDi8 cu o t$ie de caacte de
ne%nH#nt8 iF"eAiziIili8 de neaI$tut din Eot$#ile "e cae le=au luat %n !"iit
%nte"inz$to. <n 1uo"a8 A!ia. AHica8 AFeica8 "etutindeni %n luFe8 %n de,et8 %n
"$due8 "e Fae8 a,i de !oaele toid !au deGeaDi de GEeDui ce nu !e to"e!c nicic#nd8 cei
de !#nGe !aKon $F#n ne!cEiFIaDi. Oiunde a FeGe acea a!$. LeGea8 E$nicia8
!iGuanDa AieDii ,i a "o"iet$Dii8 "ecuF ,i toate Faile ezultate ale "e!eAeenDei
con!tante a"a neGe,it.
<nteu" o cli"$8 !"e a cuGeta cu adFiaDie la noIilul eGe cae %n unica !a
"e!oan$ %ntunea toate AituDile !aKone8 "e cae !oata "otiAnic$ nu "utea !$=l %nH#nG$8
"e cae Iun$!taea nu "utea !$=l $!HeDe. A c$nii !t$uinD$ ea dc neclintit. Cae nutea
!"eanDe cEia ,i la %nH#nGee8 ,i ea Geneo! c#nd aAea !ucce!. Cae iuIea de"tatea8
liIetatea8 adeA$ul ,i %nA$D$tua8 cae "in GiJa lui de a=,i in!tui "o"oul8 a H$cut Fai
Fult8 "entu "$!taea Finunatei liFIi !aKone AecEi dec#t "ot !$=Fi iFaGinez eu8 H$$ de
cae !=a Hi "utut ca liFIa enGlez$ %n cae elatez acea!t$ "oA e!tie !$ Hie li"!it$ dc
JuF$tate din %nDele!ul ei. CuF !e zice c$ !"iitul !$u Fai in!"i$ unele dinte cele Fai
Iune leGi enGleze,ti ale noa!te8 Eai !$ ne uG$F !$ ne %n!uHleDea!c$ iniFile enGleze8 cel
"uDin %n F$!ua %n cae !$ Eot$#F atunci c#nd AedeF "e oicae dinte !eFenii no,ti
l$!aDi %n iGnoanD$ c$ AoF Hace tot ce ne !t$ %n "utinD$ c#t AoF t$i ca !$ Hie in!tuiDi ,i !$
le !"uneF acelo conduc$toi a c$o datoie e!te !$=i in!tuia!c$8 ,i cae,i neGliJeaz$
oIliGaDiile8 c$ au "oHitat Hoate "uDin de toDi anii cae !au !cu! de la 4(1 %ncoace ,i c$
!unt cu Fult %na"oia !t$lucitului eKeF"lu dat de R1G1L1 AL2R1D C1L MAR1.
ANGLIA SU* AT91LSTAN I C1I AS1 R1GI MINORI.
AT91LSTAN8 Hiul lui 1duad cel *$t#n8 uF$ la ton du"$ acel eGe. DoFni
doa cinci!"ezece ani8 da in!"iat de Gloia Iunicului !$u8 Faele AlHed. GuAen$ Iine
AnGlia. Adu!e la a!cultae "o"oul tuIulent din @aa Galilo. <l oIliG$ !$=i "l$tea!c$ un
tiIut %n Iani ,i %n Aite ,i !$=i tiFit$ cci Fai Iuni ,oiFi ,i c#ini de A#n$toae "c cae %i
aAea. Re"ut$ o Aictoie a!u"a oaFenilo din ConLall8 %nc$ nu total de"endenDi de
!t$"#niea !aKon$. Rein!tau$ AecEile leGi AiaIile la cae !e enunDa!e8 d$du altele noi8
%nDele"te8 ce Dineau "atea celo !$aci ,i !laIi.
O "utenic$ alianD$ H$cut$ %F"otiA a lui de "inDul danez ANLA2. De eGele
!coDilo CONSTANTIN ,i de "o"oul din nodul @$ii Galilo8 Hu de!t$Fat$ ,i %nH#nt$
de el8 %nt=o Fae I$t$lie8 celcI$ Fult$ AeFe "entu Aa!tul nuF$ al celo c$zuDi %n ea.
AAu "ate a"oi de o doFnie lini,tit$8 %n cae ai!tocaDii ,i ai!tocatele din antuaJul !$u
%,i %nG$dui$ luKul !$ deAin$ "olitico,i ,i aGeaIili ia "inDii !t$ini Hu$ Iucuo,i Ba,a
cuF au Ho!t uneoi ,i de atunci %ncoace: !$ A in$ %n A izit$ la cutea enGlez$.
C#nd AtEel!tan !e !tin!e la A#!ta de "atuzeci ,i ,a"te de ani8 Hatele !$u
1DMUND8 cae aAea doa o"t!"ezece ani8 %i deAeni uFa, la ton. 2u "iFul dint=un ,i
de ,a!e eGi Finoi8 du"$ cuF AeDi aHla de %ndat$. 2u nuFit MaGniHicul8 deoaece aAea
%nclinaDie !"e "oGe! ,i aHinaFent8 da Hiind a!ediat de danezi8 aAu o doFnie !cut$ ,i
nelini,tit$. Cae !e teFin$ cu Iucluc. <nt=o noa"te8 la un o!"$D "e cae=1 d$du la "alat8
du"$ ce F#nca!e ,i I$u!e Iine8 A$zu "inte oa!"eDii !$i un t#lEa celeIu "e nuFe L1O2.
SuGEiunit din 1nGlitca. 1neAat la culFe de o atae %nd$zneal$8 eGele !e %ntoa!e !"e
"aEanicul !$u ,i !"u!e: Mla Fa!a de colo ,ade un intiGant8 cae "entu ciFele !ale e un
oF H$$ de leGe %n acea!t$ Da$. Un lu" E$ituit8 c$uia oicine "oate !$=i "un$ ca"$t AieDii.
Pounce,le=i t#lEaului acela !$ "leceTN MN=aF !$ "lecTN !"u!e LeoH. MNuXN !tiG$ eGele.
MNu. Pentu DuFnezeuTN !"u!e LeoH. Auzind a!ta ReGele !c idic$ de "c locul !$u
%ndc"t#ndu=!e "$tiFa, c$te t#lEa ,i a"uc#ndu=1 de "$ul lunG %ncec$ !$=l t#ntea!c$ la
"$F#nt. Da ace!ta aAea !uI Fantie un "uFnal ,i %n %nc$ieae %l loAi "e !uAean dc
Foate. Du"$ ce o l$cu !c "u!e cu !"atele la "eete ,i lu"t$ cu at#ta di!"eae %nc#t uci!e
,i $ni FulDi dinte oaFenii %naFaDi ai eGelui8 cac=1 H$cu$ a"oi Eacea="acca c#t ai
zice "e,te8 %F"o,c#nd zidul ,i "ado!eala cu !#nGele !$u Eain. V$ "uteDi iFaGina ce AieDi
a!"e duceau eGii din acele tiF"ui8 dac$ unul dinte ei "utu !$ lu"te Ieat=Foit "e
JuF$tate cu un t#lEa de duFul Fae8 %n !ala de Fe!e din "o"iul !$u ca!tel8 Hiind
%nJunGEiat %n "ezenDa oa!"eDilo ce F#ncau ,i Ieau Din#ndu=i toA$$,ie.
UF$ a"oi la ton eGele Fino 1DR1D. SlaI ,i Ioln$Aicio! la tu"8 da tae %n
Dinee dc Finte. O,tile !ale !e lu"ta$ cu nodicii Bdanezii8 noAeGienii !au eGii F$ilo8
cuF eau nuFiDi: ,i %i I$tu$ la acea AeFe8 da du"$ nou$ ani 1DR1D !e !tin!e din AiaD$.
A"oi Aeni eGele Fino 1D;>. <n A#!t$ dc cinci!"ezece ani. Da adeA$atul
eGe ce deDinu dc Ha"t "uteea Hu un c$luG$ nuFit DUNSTAN P un "eot de,te"t8 niDel
neIun8 Hoate F#ndu ,i cud.
Dun!tan ea "e atunci !u"eioul aIaDiei din Gla!tonIuR. Unde tai"ul eGelui
1dFund MaGniHicul Hu du! !"e a Hi %nFoF#ntat. Pe c#nd ea co"il %nc$. Se d$du!e Jo!
din "at ,i IolnaA0 cu HeI$ !e "liFIa!e %n Juul Ii!eicii din Gla!tonIuR8 aHlat$ %n cu! de
e!tauae8 ,i cuF !c$"$ Ia$ !$=,i u"$ G#tul %n c$dee de "c !cEelcle de acolo8 !e zi!e c$
un %nGe %l condu!e!e "in cl$die. <,i H$cu!e ,i o EaHa8 de!"e cae !e zicea c$ a Hi c#ntat
de una !inGu$8 ceea cc Hoate "oIaIil c$ ,i l#cea. PecuF EaHele eoliene8 la cae. Du"$
c#tc ,tiF. V#ntul c#nt$ H$$ o"ie. Pentu ace!te Finuni Hu!e!e odat$ denunDat de iAalii
!$i inAidio,i "e teceea de cae. Ca FaGician8 !e Iucua!e "e l#nG$ Ho!tul eGe AtEel!tanQ
i !e aDinu!e calea8 Hu!e!e leGate dc F#ini ,i dc "icioae ,i auncat %nt=o Fla,tin$8 dc unde
ie,i!e cuFAa !c$"#nd din nou cu AiaD$ !"e a Fai Hace o FulDiFe de necazui.
SinGuii c$tuai din acele tiF"ui eau. <n Geneal8 "eoDii. 1i !e "ice"eau la
Fulte lucui. TeIuind !$=,i %nteFeieze "o"iile F$n$!tii dc Faici ,i de c$luG$i "e
teenuile necultiAate ce li !e d$deau din "atea cooanei8 eau neAoiDi !$ Hie Iuni HeFiei
,i Iuni G$dinai8 c$ci altFintei "$F#ntuile le=a Hi Ho!t "ea !$ace ca !$ !e "oal$
%nteDine de "e uFa lo. Pentu decoaea ca"elelo %n cac !e uGau ,i "entu conHotul
!$lilo de Fe!e unde F#ncau ,i Ieau ea nece!a !$ !e aHle "inte ei Iuni t#F"lai8 Hieai
,i zuGaAi. CuF t$iau !olitai %n locui !inGuatice8 "entu o Fai Fae !iGuanD$ %n caz de
Ioal$ ,i accident8 ea nece!a !$ !tudieze AituDile "lantelo ,i ieIuilo. S$ ,tie cuF !$
"an!eze t$ietui8 a!ui8 o"$itui8 contuzii ,i cuF !$ HiKeze F$dulae u"te. Pin uFae8
%nA$Dau !inGui ,i !e %nA$Dau unii "e alDii o Fae Aaitate de Fe,te,uGui utile8 deAenind
a!tHei "ice"uDi la aGicultu$8 Fedicin$8 cEiuGie ,i atizanat. Ia c#nd aAeau neAoie de
aJutoul Aeunei Fici Fa,in$ii8 de!tul de !iF"l$ %n tiF"uile noa!te8 da "e atunci lucu
eKteF de a. tiau Hoate Iine cuF !$ o Hac$8 !"e a=i %n,ela "in tucui "e IieDii D$ani8
,i n=aF nici o %ndoial$ c$ o luceau c#t Fai de! cu "utinD$.
Dun!lan. AIatele F$n$!tiii din Gla!tonIuR. A Ho!t unul din cei Fai %nDele"Di
dinte ace,ti c$luG$a,i. 1a Fe,te "ice"ut ,i luca la un atelie de Hie$ie %nt=o
cEilioa$. Acea!t$ %nc$"ee ea "ea Fic$ !"e a=i "eFite !$ !tea coF"let lunGit8 c#nd !e
culca8 oIi,nuia !$ deIiteze Finciuni din cele Fai !Huntate de!"e deFoni ,i !"iite cae8
du"$ !"u!ele lui. Veneau !$=l "e!ecute. De "ild$8 elat$ c$ %nt=o zi "e c#nd ea la lucu8
diaAolul "iAi %n$untu "e Hee!tuic$ ,i %ncec$ !$=l adeFenea!c$ !$ duc$ o AiaD$ de
"l$cee t#ndaA$8 la cae el8 aA#nd ni,te cle,ti ce !e %no,eau %n Hoc8 %l a"uc$ de na! ,i %i
"icinui o a!eFenea duee8 %nc#t $cnetele lui !e auzi$ "#n$ la dacu=n "aznic. Unii
%nclin$ !$ ia acea!t$ aI!uditate ca "c o doAad$ G$itoae a neIuniei lui Dun!tan Bc$ci
ca"ul nu i !=a Fai %nzd$Aenit nicic#nd de tot8 %n uFa HeIei: da n=a, cede !$ Hi Ho!t a,a.
Notez c$ i=a deteFinat "e ne,tiutoi !$=l con!idee un !H#nt. Ia a!ta l=a l$cut Hoate
"utenic. Adic$ eKact ceea ce=,i doi!e dintotdeauna.
<n ziua %ncoon$ii HuFo!ului eGe Fino 1D;>. AEie"i!co"ul de CanteIuR8
ODO Bcae ea danez din na,tee:8 I$G$ de !eaF$ c$ eGele "leca!e "e ,e!t de la o!"$Dul
%ncoon$ii8 %n AeFe ce toDi oa!"eDii eau %nc$ de HaD$. 2oate neFulDuFit8 Odo %l tiFi!e
"e "ietenul !$u8 Dun!tan. S$=l caute. G$!indu=1 %n coF"ania "eaHuFoa!ei ,i Junei !ale
!oDii. 1LGIVA8 ,i a FaFei ace!teia8 1T91LGIVA8 o HeFeie Iun$ ,i Aituoa!$8 Dun!tan %i
in!ult$ de FaFa Hocului t##ndu=1 cu HoDa %na"oi %n !ala unde !e d$dea o!"$Dul. AlDii Fai
ced c$ Dun!tan Hu!e!e FotiAat de Ha"tul c$ HuFoa!a !oDie a t#n$ului eGe ea Aa$ cu
ace!ta8 ia c$luG$ii oIiectau la c$!$toiile %nte Aei,oi8 %n!$ eu !unt conAin! c$ eK"licaDia
ie,iii !ale ezid$ Fai deGaI$ %n Hiea lui dc "eot aoGant8 oIaznic8 dc "oa!t$ condiDie8
cae8 cuF iuIi!e ,i el o doFni,oa$ %nainte !$ i !e Hi acit dc c$luG$ie8 ua acuF iuIiea ,i
tot ce Dinea de ea.
T#n$ul eGe ea de!tul de co"t ca !$=,i dea !eaFa de in!ult$. CuF %n doFnia
"ecedent$ Dun!tan lu!c!e Ai!tienic8 niFic Fai !iF"lu dec#t !$=l acuze c$ ,i=a Hi %n!u,ii
ceAa din Ianii Ho!tului FonaE. AIalele de Gla!tonIuR HuGi %n *elGia B!c$"#nd cu Geu
de ni,te uF$itoi tiFi,i !$=i !coat$ ocEii8 cuF AeDi doi !$ !e Hi ,i %nt#F"lat c#nd A eDi
cili e!tul "oA e,tii:8 ia aIaDia lui Hu %ncedinDat$ uno "eoDi c$!$toiDi8 c$oa li !e
o"u!e!e tot tiF"ul %nainte8 cuF aAea !$ Hac$ Feeu ,i du"$ aceea. Cu#nd %n!$. 2uGaul
con!"i$ cu aFicul !$u Odo danezul8 !$=l %ncooneze "e 1DGAR. Ce=i ea eGelui iAal.
NeFulDuFindu=!e %n!$ nuFai cu acca!t$ $zIunae8 "u!e la cale $"iea eGinei 1lGiAa. O
"eaHuFoa!$ ,i %nc#nt$toae Hat$ de Aeo ,a"te!"ezece=o"t!"ezece ani. Dint=unul din
"alatele eGale8 %n!eFnaea cu Hieul o,u %n oIaz ,i A#nzaea ei ca !claA$8 %n Ilanda.
2$c#ndu=li=!e %n!$ Fil$ de ea. Ilandezii %i c$uta$ "ietenia zic#ndu=,i: M9ai !=o ed$F "e
Juna eGin$ t#n$ului eGe ,i !$ HaceF Heicit ace!t cu"lu de %nd$Go!tiDiTN8 ia a"oi
Aindec#nd=o de ana l#cul$ cu at#ta cuziFe8 o tiFi!e$ aca!$8 la Hel de cEi"e,$ "ecuF
Hu!e!e %nainte. Pe c#nd !c G$Iea !"e ca!$. *ucu#ndu=!e la G#ndul de a=,i eAedea
I$Iatul. Tic$lo!ul dc Dun!lan ,i cu Odo8 alt neFcic. 2$cu$ !$ i !e aDin$ calea la
Glouce!te. Pun#nd !$ Hie a"oi t$iat$ %n !$Iii8 cio"#Dit$8 !$lIatic Futilat$8 de!HiGuat$ ,i
l$!at$ "ad$ FoDii. AHl#nd de cuF"lita ei !oat$. 1dLR ccl 2uFo! BcuF %l "oecli!e$
Hiindc$ ea at#t de t#n$ ,i de cEi"e,: Fui dc iniF$ ea. i a!tHel !c %ncEeie "oAe!tea
tineei !oDii ,i a neHeicitului ei iuIit. AET Hcice de cu"lul dc locuitoi ai unei cocioaIe din
AeFuile noa!te Iune8 %n cae !unteF Fai HeiciDi ca eGele ,i eGina 1nGliteei din acele
zile neGe8 cu toate c$ a!ta nu e deloc de"tT
UF$ a"oi eGele Fino 1DGAR. NuFit cel Pa,nic8 %n A#!t$ de cinci!"ezece
ani. CuF tot Dun!tan ea %n Hond adeA$atul eGe8 "eoDii c$!$toiDi Hu$ %nde"$taDi din
aIaDii ,i F$n$!tii %n locul lo aduc#ndu=!e c$luG$i !olitai din odinul iGizilo
Iencdictini. Din cac H$cea ,i el "ate. UnG#ndu=!e a"oi aEie"i!co" de CanteIuR8 !"e a
!e %n$lDa %n anG. 1Kecit$ a!u"a "inDilo Iitanici din cecul enoia,ilo lui o a!eFenea
autoitate !"e a le %nduFa "a,ii %n diecDia Hidelit$Dii HaD$ dc cooan$8 %nc#t odat$8 c#nd
FonaEul o lu$ "c #ul Dcc ca !$ Aiziteze F$n$!tiea SH. Loan %n duF !"e SHatul dc la
CEe!le8 la cele o"t A#!le ale I$cii !ale t$Geau o"t eGi %ncoonaDi8 ia la c#F$ !e aHla
%n!u,i eGele 1nGliteei BcuF !c elateaz$ cu ne!"u!$ %nc#ntae %n "oA e,tile ,i c#ntecele
dc "e atunci:. CuF 1dGa ea "ea"lecat HaD$ dc Dun!tan ,i c$luG$i8 ace,tia %,i d$du$
toat$ o!teneala !$=l "ezinte ca "e un eGe dinte cei Fai Iuni. 1a %n!$. Dc Ha"t. Ri!i"ito8
aHeFeiat ,i tic$lo!. Odat$ lu$ cu HoDa o t#n$$ dc la F$n$!tiea de Faici din ;ilton. Ia
Dun!tan. PeH$c#ndu=!e a Hi Hoate ,ocat. <i d$du canon !$ nu "oate cooana AeFe de
,a"te ani. Ccca cc. Du"$ Fine8 nu Hu o "edea"!$ Fult "ea Fac. C$ci "#n$ ,i=o tiGaie
Ia$ coad$ i !=a Hi "otiAit Fai Iine %n ce,tet. C$!$toia cu 1L2R1DA. A doua lui !oDie8
Hu unul dinte cele Fai "oa!te lucui din tiF"ul doFniei lui. Auzind de HuFu!eDea
ace!tei HeFei. <l tiFi!e "e AT91L;OLD. Un HaAoit dc la cute %n coFitatul DeAon8 la
ca!telul tat$lui ei. S$ Aad$ dc ea cu adeA$at at#t de %nc#nt$toae "e c#t !e zA oni!e.
Cuceit de HuFu!eDea ei cu totul ie,it$ din coFun8 AtEclLold !e %nd$Go!ti dc ca ,i o lu$
%n c$!$toie8 ia eGelui %i !"u!e c$ ea IoGat$8 da nu ,i "eaHuFoa!$. SiFDindu=!e ta! "e
!Hoa$8 eGele !e Eot$% !$ Hac$ o Aizit$ cu"lului "oa!"$t c$!$toit8 iFediat du"$
e%ntoaceea lui AtElcLold. Pe cae=1 lu$ "e ne"u!$ Fa!$ ce#ndu=i !$ !e "eG$tea!c$ de
oa!"eDi %n accea,i zi. *$Gat %n !"eieDi. Ace!ta %i elat$ Junei !oDii din Hi %n "$ toat$
"oAe!tea8 iF"lo#nd=o !$=,i a!cund$ HuFu!eDea "in !taie E#de ,i coF"otaFent
"o!te!c !"e a=1 Hei de F#nia eGelui cc=1 I$nuia de Aiclenie. 1a %i "oFi!e c$ a,a Aa
Hace. Da cuF ea o HeFeie oGolioa!$8 ce a Hi doit Fai deGaI$ !$ Hie eGin$ dec#t !oDia
unui cutean8 %,i lu$ cea Fai Iun$ ocEie ,i %,i "u!e cele Fai HuFoa!e IiJuteii. La !o!ie8
eGele de!co"ei %n,el$ciunea de %ndat$8 a,a c$ "ounci ca Hal!ul !$u "ieten. AtEclLold.
S$ Hie uci! %n "$due8 ia el !e c$!$toi cu A$duAa lui. Acea!t$ ea 1lHida. a!e !au ,a"te
ani du"$ aceea Fui. i ca ,i c#nd toate cele !"u!e de!"e el de c$luG$i a Hi Ho!t
adeA$ate8 Hu %nFoF#ntat %n aIaDia Gla!tonIuR. Pe cae el P !au Dun!tan %n nuFele lui P
o idica!e Fult. <FIoG$Dind=o.
<nt=o "eioad$ din acea!t$ doFnie. AnGlia Hu at#t de tulIuat$ dc lu"i. Cae.
AlunGaDi dc la ,e!. Se a!cundcau cu toDii %n FunDii din @aa Galilo8 c#nd nu atacau
c$l$toi ,i aniFale8 %nc#t Galczilo li !c iet$ tiIutul "e cae teIuiau !$=l "l$tea!c$8 cu
condiDia !$ dea la iA eal$ %n Hiecae an tei !ute de ca"ete dc lu"i. Ia ca !$ Hac$ cconoFie
dc Iani.
Galezii !e doA edi$ ni,te A#n$toi de lu"i at#t de i!cuDiDi8 %nc#t %n "atu ani nu Fai
$Fa!e nici uF$ de ace,tia.
Veni a"oi eGele Fino 1DUARD. NuFit Matiul8 datoit$ Helului %n cae a
Fuit. 1lHida aAu un Hiu. NuFit 1T91LR1D. Pentu cae eAendic$ tonul8 da Dun!tan
neA #nd !$=l HaAoizeze %l %ncoon$ "e 1duad. <nt=o zi8 I$iatul ea la A#n$toae "in
coFitatul Do!et8 c#nd !e a"o"ie c$lae de ca!telul CoHe8 unde locuiau 1lHida ,i
1tEeled. Doind !$=i Aad$8 !e %nde"$t$ de %n!oDitoi ,i Galo"$ "#n$ la "oata ca!telului8
unde !o!i %n aFuG ,i !un$ dint=un con de A#n$toae. MSunteDi Iine Aenit8 daG$ Sie8 %i
!"u!e 1lHidaie,indu=i %n %nt#F"inae8 cu un z#FIet Hoate luFino!. V$ oG !$ de!c$lecaDi
,i !$ "oHtiDi %n$untuN. M*a deHel8 HeFeie daG$N8 !"u!e eGele. MLe Aoi li"!i %n!oDitoilo
Fei8 c$oa le Aa Hi teaF$ c$ %Fi Aa Hi ie,it Aeun $u %n cale. D$=Fi te oG o cu"$ cu Ain
din cae !$ "ot Iea aici %n ,a %n !$n$tatea duFitale ,i a H$Dioului Feu. Ia a"oi F$ Aoi
%nde"$ta la Hel de e"ede "ecuF aF c$l$it %ncoace.N Int#nd !$ aduc$ Ainul. 1lHida
AoIi %n ,oa"t$ cu un !luJito %naFat8 unul dinte oaFenii ei de %ncedee8 cae ie,i "e
Hui, din GanGul tot Fai %ntunecat al "oDii ,i !e !tecu$ "in !"atele calului8 l#nG$ eGe.
CuF ace!ta du!e la Gu$ cu"a u#ndu=i M!$n$tateN elei HeFei ce=i z#FIea ,i
neAinoAatului !$u Hate8 "e cae %l Dinea de F#n$ c$ci nu aAea Fai Fult de zece ani.
SluJitoul %naFat H$cu un !alt ,i=,i %nJunGEie FonaEul "e la !"ate. 1l l$!$ cu"a !$ cad$ ,i
d$du "inteni calului cu intenDia de a !e %nde"$ta8 da le,in#nd "e dat$ din cauza "iedeii
de !#nGe8 alunec$ din ,a ,i %n c$dee8 unul dinte "icioae %i $Fa!e "in! %n !ca$.
<n!"$iF#ntat8 calul D#,ni %nainte F$tu#nd "$F#ntul cu zuluHii c$l$eDului8 t##ndu=i HaDa
neted$ "inte Iazde8 "iete8 tuHe de F$$cini8 Hunze c$zute ,i nooi8 "#n$ ce A#n$toii8
lu#ndu=!e du"$ d#a de !#nGe d$du$ de uFa aniFalului. <l lua$ de H#u ,i eliIea$
tu"ul eGelui de!HiGuat.
Veni a"oi cel de al ,a!elea ,i ultiFul dinte eGii Finoi8 1T91LR1D. Pe cae8 la
Di"$tul ce=1 !coa!e la Aedeea Hatelui !$u uci!8 ce !e %nde"$ta c$lae de la "oata
ca!telului8 1lHida %l I$tu Ha$ Fil$ cu o toD$ !Ful!$ din F#na unui !luJito. Datoit$
cuziFii FaFei !ale ,i a ciFei "c cae o H$cu!e ca !$=l idice %n anG. OaFenilo le
di!"l$cea ace!t I$iat at#t de Fult. <nc#t Dun!tan nu=1 Aoia de !uAean8 ci a Hi H$cut=o
eGin$ a AnGliei "e 1DGIT9A8 Hiica $"o!atului 1dGa ,i a HeFeii "e cae o $"i!e el din
F$n$!tiea de la ;ilton8 dac$ acea!ta a Hi con!iFDit. 1a %n!$ ,tia "ea Iine i!toia
tineilo eGi ,i nu "utu Hi conAin!$ !$ enunDe la F$n$!tiea unde t$ia %n tiEn$8 a,a c$
Dun!tan neaA#nd "e cine !$ "un$ "e ton %l in!tal$ acolo "e 1tEeled ,i %i d$du "oecla de
C1L N1ISPR)VIT P ,tiindu=1 neEot$#t ,i li"!it de HeFitate.
La %nce"ut8 1lHida aAu Fae autoitate a!u"a t#n$ului eGe8 da "e F$!u$ ce
ace!ta ce!cu ,i !e Fatuiz$. InHluenDa ei !c$zu. Li"!it$ de "uteea de a Fai Hace $u8
inHaFa HeFeie !e eta!e "e dal$ de la cute8 !"e a %n$lDa du"$ Foda tiF"ului Ii!eici ,i
F$n$!tii ca !$=,i i!"$,ea!c$ Aina. De "ac$ o Ii!eic$ a c$ei tul$ !$ Hi aJun! ,i "#n$ la
!tele a Hi Ho!t A eun !eFn de c$inD$ "entu !#nGele Iietului I$iat8 al c$nii tu"
ne%n!uHleDit Hu!e!e H$F#ntat de co"itele calului. Ca ,i c#nd a Hi "utut !$=,i %nGoa"e
$utatea !uI "ietele ne!iFDitoae ale %nteGii luFi8 %nG$F$dite una "e!te alta8 %nt=un
l$ca, "entu c$luG$iT
CaF %n al nou$lea !au al zecelea an al ace!tei doFnii !e !H#,i din AiaD$ Dun!tan.
<FI$t#nea deJa. Da ea la Hel de a!"u ,i Aiclean cuF Hu!e!e %ntotdeauna. Dou$
eAeniFente ce !uAeni$ %n leG$tu$ cu el %n acea!t$ doFnie a lui 1tEeled H$cu$ Fae
A#lA$. Odat$ ea "ezent la o %ntunie a Ii!eicii la cae cEe!tiunea %n di!cuDie ea dac$ !$
li !e "eFit$ "eoDilo !$ !e c$!$toea!c$8 ,i cuF ,edea cu ca"ul a"lecat8 a"aent
G#ndindu=!e la a!ta. Un Gla! "$u !$ ia!$ dint=un cuciHiK din %nc$"ee8 aAetiz#nd
adunaea !$ nu i !e %F"otiAea!c$. 1a te Fii ce JonGleie de a lui Dun!tan "in cae
ace!ta H$cea !$ i !e aud$ "o"ia=i Aoce tucat$. Da cu#nd du"$ aceea le Juc$ o He!t$ ,i
Fai Fae8 c$ci la alt$ %ntunie "e aceea,i teF$8 la cae el ,i !u"oteii !$i Hu$ a,ezaDi
%nt=o "ate a %nc$"eii8 ia adAe!aii lo %n cealalt$8 !e idic$ ,i !"u!e: M%ncedinDez
acea!t$ cauz$ lui 9i!to! %n!u,i8 ca Judec$toT0.0 IFediat du"$ o!tiea ace!to AoIe
"odeaua unde ,edea "atida adAe!$ ced$ ,i unii "iei$8 ia FulDi Hu$ $niDi. PuteDi
$F#ne %ncedinDaDi c$ Hu!e!e !l$Iit$ din odinul lui Dun!tan ,i c$ !e "$Iu,i!e la un !eFn
H$cut de ace!ta. Podeaua din "atea lui nu !e "$Iu,i deHel. Nu8 nu. 1a un Fae!tu "ea
Iun "entu un a!eFenea e,ec.
C#nd Fui. C$luG$ii Eot$#$ %nt=un Gla! c$ ea !H#nt8 ,i SH#ntul Dun!tan %i
$Fa!e nuFele de=a "uui. A Hi "utut la Hel de Iine !$=l !ocotea!c$ cal de IiJ$ ,i !$=i
zic$ tot a,a.
Ced c$ 1tEeled Nei!"$Aitul !e Iucu$ de!tul !$ !e Aad$ F#ntuit de un a!eFenea
"ea!H#nt8 da $Fa! de unul !inGu8 Hu un eGe Hoate !laI8 a c$ui doFnie8 nu Hu dec#t un
lanD de %nH#nGei ,i nenoocii. Ne!tatonicii danezi condu,i de S;1>N8 un Hiu al eGelui
DaneFacei8 cae !e ceta!e cu tat$l !$u ,i Hu!e!e alunGai de aca!$8 A eni$ din nou %n
AnGlia8 atac#nd ,i JeHuind Fai oa,e8 an de an. SlaIul 1tEeled %nceca !$=i %ndu"lece "e
ace,ti eGi ai F$ilo8 d#ndu=le Iani ca !$ "lece8 da cu c#t lc oHei Fai Fult. Cu at#t
ace,tia %i ceu$ !uFe ,i Fai Fai. La %nce"ut8 lc d$du zece Fii de lie. La uF$toaea
inAazie ,ai!"ezece Fii. Ia la "oKiFa dou$zeci ,i "atu8 Iani FulDi8 "entu acEitaea
c$oa neHeicitul "o"o enGlez Hu !u"u! la Iiui Gele. Da cuF danezii Aeni$ ia !$
cea$ ,i Fai Fult. Sc G#ndi c$ n=a Hi $u !$ ia %n c$!$toie o Hat$ dint=o HaFilie de !t$ini
cae !$=l aJute cu o,teni. A!tHel. <E anul o Fie doi o cuta "e 1FFa8 !oa lui RicEad.
Duce de NoFandia. O HeFeie c$eia i !e !"unea Hloaea NoFandiei. Cu cae !e ,i
%n!u$.
Ia acuF %n AnGlia !e "etecu o Ha"t$ %nGozitoae8 H$$ de "eecEe "e "$F#ntul
enGleze!c8 at#t "#n$ atunci8 c#t ,i de atunci %ncoace. La tei!"ezece noieFIie8 ca uFae
a in!tucDiunilo !ecete tiFi!e de eGe %n %nteaGa Da$. Locuitoii Hiec$ui t#G ,i oa, !e
%naFa$ ,i uci!e$ "c toDi danezii ce t$iau %n Aecin$tatea lo. Tinei ,i I$t#ni8 "unci ,i
!oldaDi8 I$IaDi ,i HeFei8 Hu$ uci,i "#n$ la unul. 2$$ %ndoial$ c$ Hu!e!e$ "inte ei FulDi
I$IaDi Heoce cae le "icinui!e$ enGlezilo Fult $u. Ale c$o F#ndie ,i iF"etinent$
laud$ de !ine %n ca!ele enGlezilo8 in!ulte la ade!a !oDiilo ,i Hiicelo ace!toa8 deAeni!e$
in!u"otaIile: da de!iGu c$ Fai Hu!e!e$ "inte ei ,i FulDi ce,tini "a,nici cac "in
c$!$toie cu HeFei din "atea locului deAeni!e$ enGlezi. 2u$ uci,i cu toDii8 "#n$ ,i
GUN9ILDA. Soa eGelui DaneFacei8 c$!$toit$ cu un lod enGlez. Mai %nt#i o oIliGa$
!$ a!i!te la ucideea !oDului ,i a co"ilului ei. Ia a"oi o F#ntui$ ,i "e ea.
C#nd FonaEul eGilo F$ii auzi de acea!t$ Ha"t$ !#nGeoa!$8 Ju$ !$ !e $zIune
cunt. Poni !"e 1nGlitea cu o aFat$ ,i o Hlot$ Fai "utenic$ dec#t naAiGa!e$ Aeodat$
!"e D$Fuile ei ia %n %nteaGa lui oa!te nu ea nici un !claA0 ,i nici un I$t#n8 ci Hiecae
!oldat ea liIe8 Hiu de oF liIe. <n Hloaea A#!tei ,i Jua!e !$ !e $zIune "c naDia enGlez$
"entu Fa!acul din acel tei!"ezece noieFIie de Goaz$8 c#nd coF"atioDii ,i
coF"atioatele lui ,i co"ila,ii "e cae %i iuIeau Hu!e!e$ tecuDi "in Hoc ,i !aIie. i a!tHel8
eGii F$ilo Aeni$ !"e AnGlia %n Fulte co$Iii Fai8 Hiecae !uI "aAilionul "o"iului ei
coFandant. Vullui auii8 coIi8 daGoni. DelHini8 aniFale de "ad$ aFeninDa$ AnGlia de
la "oa acelo co$Iii cae tot %naintau "e a"$ ,i !e eHlecta$ %n !cutuile lucioa!e ce le
at#nau lateal8 "e aFIele "$Di.
CoaIia cc aIoa!e !teaGul eGelui eGilo de "e F$i ea !cul"tat$ ,i "ictat$ %n
HoFa ,i culoaea unui ,a"e "utenic8 ia eGele %n F#nia lui !e uG$ ca zeii %n cae cedea
!$=l "$$!ea!c$ cu toDii dac$ ,a"ele !$u nu=,i Aa %nHiGe colDii %n iniFa "eHidei 1nGlitee.
i cEia a,a H$cu. C$ci nuFeo,i o,teni din Faea liot$ deIac#nd l#nG$ 1Kete
%nainta$ "u!tiind AnGlia ,i %nHiG#ndu=,i l$ncile %n "$F#nt8 "e F$!u$ ce "$tundeau tot
Fai Fult %n inteio !au aunc#ndu=le %n #ui %n !eFn de luae %n "o!e!iune a %nteGii
in!ule. <n aFintiea %ntunecatei no"Di de noieFIie %n cae danezii Hu!e!e$ uci,i8 oiunde
aJun!e$ inA adatoii %i H$cu$ "e !aKoni !$ le "eG$tea!c$ ,i !$ le %ntind$ Fe!e Fai. Ia
du"$ ce o!"$ta$ la acele Fe!e ,i I$u$ Ile!teF#nd AnGlia ,i Iucu#ndu=!c !$lIatic. <,i
!coa!e$ !$Iiile8 ,i uciG#ndu=,i "iFitoaele Gazde !aKone F$,$luiii Fai de"ate. Puta$
ace!t $zIoi ,a!e ani %ndelunGaDi8 d#nd Hoc ecoltelo8 HeFelo8 ,uilo8 Foilo8
EaFIaelo8 uciG#nd luc$toii de "c c#F"ui. <F"iedic#nd %n!$F#nDaea oGoaelo8
cauz#nd HoaFete8 "eH$c#nd %n FoFane dc uine8 cenu,$ ,i HuF oa,ele IoGate "e unde
teceau. CulFea ace!tei Fizeii Hu dezetaea oHiDeilo ,i o,tenilo enGleziQ "#n$ ,i
HaAoiDii lui 1tEeled cel Nei!"$Ait8 t$d#ndu=1. ConHi!ca$ Fulte dinte co$Iiile
enGleze8 !e H$cu$ "iaDi %n conta "o"iei D$i. i. AJutaDi dc o Hutun$8 du!e$ de #"$
a"oa"e %nteaGa Hlot$ enGlez$.
<n ace!te AeFui de cuF"$n$8 un !inGu (111 eFacaIil $Fa!e Hidel D$ii !ale ,i
eGelui neaJutoat. 1a un "eot8 ,i %nc$ unul cuaJo!. VeFe de dou$zeci de zile.
AEie"i!co"ul de CanteIuA a"$$ acea cetate dc a!ediatoii !$i danezi8 ia c#nd un
t$d$to din$untul ziduilo de!cEi!e laG "oDile ,i lc d$du duFul !$ inte8 !"u!e din
lanDui MN=aF !$=Fi $!cuF"$ A iaDa cu Ianii ce teIuie !to,i de la "o"oul %n !uHeinD$.
2aceDi cu Fine ce "oHtiDiTN %n e"etate #ndui eHuz$ catcGoic !$=,i $!cuF"ee liIetatea
cu au !lo! de la !$Fiani.
<n cele din uF$ "licti!iDi dc at#ta AoI$8 danezii adunaDi la o "etecee cc !e l$!$
cu IeDie "ounci$ !$ Hie adu! %n !ala o!"$Dului: 0AcuF. C"i!co"eM08 zi!e$ ei8 MAeF auN.
Se uit$ %n Ju la FulDiFea dc HeDe con!tenate8 "liFI#ndu=,i "iAiile de la I$Iile
l$Doa!e din a"o"ieea lui la cele neDe!$late de l#nG$ "eeDi8 unde oaFenii !e cocoDa!e$ "c
Fe!e ,i laAiDe ca !$=l Aad$ "e!te ca"etele altoa ,i ,tiu c$ i !e a"o"ie !H#,itul.
MN=aF deloc auTN zi!e el.
MS$ Haci o!t dc el8 c"i!co"eTN. Tuna$ ei %nt=un Gla!.
MCuF A=aF tot !"u!8 a!ta n=aF !=o HacN8 zi!e el.
St#n!e$ #nduile %n Juul lui aFeninD$to8 da el $Fa!e neclintit. Atunci un oF
%l loAi8 a"oi un altul8 ia a"oi un !oldat idic$ %nJu#nd dint=un FoFan din colDul !$lii8
unde o G$Fad$ de e!tui Hu!e!e$ Go!olan azA %lite %n tiF"ul cinei8 un o! Fae de Iou
,i=l "ocni cu el %n HaD$8 de unde !#nGele D#,ni ,ioaie. Re"ezindu=!e a"oi !"e acela,i
FoFan alDii %l doIo#$ la "$F#nt8 %l loAi$ ,i=l izIi$ AineDindu=18 "#n$ c#nd un !oldat
"e cae %l Ioteza!e8 Aoind du"$ c#te !"e. S"e F#ntuiea !uHletului !$u !$ !cuteze
!uHeinDele Iunului oF8 %i d$du loAitua de GaDie cu EaleIada.
Dac$ lui 1tEeled i=a Hi dat iniFa GEe! !$ iFite cuaJul ace!tui noIil aEie"i!co"
!=a Fai Hi "utut !$ Hac$ ceAa. Da el "l$ti danezilo "atuzeci ,i o"t de Fii de lie ,i nu !e
ale!e cu niFic din Ha"ta=i la,$8 c$ci SLeRn Aeni cu#nd !$ coto"ea!c$ %nteaGa 1nGlite$.
<nte tiF"8 ata,aFentul enGlezilo din "o"o HaD$ de eGele inca"aIil ,i HaD$ de nenoocita
lo Da$. Li"!it$ de a"$ae8 aJun!e!e at#t de !laI8 %nc#t "etutindeni %l "iFi$ "e SLeRn
cu Iucuie8 ca "e un F#ntuito. Londa ezi!t$ cu cedinD$ at#ta tiF" c#t eGele $Fa!e
%n$untul ziduilo ei. Da c#nd ace!ta !e %nde"$t$ "e Hui,8 %i H$cu ,i ea danezului o
"iFie Iun$. A"oi totul !e !H#,i8 ia eGele !e eHuGie %n !t$in$tate8 la ducele de
NoFiandia8 cae %i oHei!e deJa ad$"o!t !oDiei !ale8 c#ndAa Hloaea acelei D$i8 "ecuF ,i
co"iilo ei.
<n ciuda uno ti!te !uHeinDe8 enGlezii nu "utu$ da cu totul uit$ii "e Faele eGe
AlHed ,i nici a!a lo !aKon$. C#nd SLeRn Fui !uIit la o lun$ ,i ceAa du"$ ce !e
"oclaFa!e eGe al AnGliei8 tiFi!e$ Geneo,i du"$ 1tEeled ca !$=i !"un$ c$=1 Aoiau din
nou de eGe. MnuFai de i=a GuAena ,i el Fai Iine dec#t o H$cu!e %nainteN. <n loc !$ Ain$
el %n!u,i8 Nei!"$Aitul %l tiFi!e "e 1duad. Unul dinte Hiii !$i8 !$ Hac$ "oFi!iuni %n
nuFele lui. <l uF$8 %n Hine8 ia enGlezii %l "oclaFa$ eGe. Danezii %l declaa$ !uAean
"e CANUT1. 2iul lui SLeRn. A!tHel e%nce"u cuF"litul $zIoi ce du$ tei ani8 "#n$ Fui
Nei!"$Aitul. Ia %n %nteaGa !a doFnie de teizeci ,i o"t de ani nu ,tiu !$ Hi H$cut ceAa Fai
Iun.
UFa !$ Hie Canute eGe acuFX Nu al !aKonilo8 !"u!e$ eiQ aAeau !$=l "un$ "e
1DMUND. Unul dinte Hiii Nei!"$Aitului8 "oeclit COAST1 D1 2I1R datoit$ "uteii ,i
!tatuii !ale. De"t cae8 1dFund ,i Canute !e n$"u!ti$ unul a!u"a celuilalt8 d#nd cinci
I$t$lii P o8 neHeicit$ AnGlieT ce Fai teen de lu"t$ ai Ho!tT P ia a"oi. Coa!te de 2ie. Cae
ea un oF zdaA$n8 %i "o"u!e lui Canute8 cae ea un "i"iiu. S$ !e ia la lu"t$ dea"t$.
Dac$ Canute a Hi Ho!t cel zdaA $n8 "oIaIil c$ a Hi zi! da8 %n!$ Hiind "i"iiu8 zi!e8 H$$
doa ,i "oate8 Ia. Decla$ %n!$ c$ ea di!"u! !$ %F"at$ eGatul8 !$ ia tot ce !e !itua la nod
de calea ;atllinG. CuF !e nuFea AecEiul duF Filita oFan de la DoA e la CEe!te ,i
!$=i dea lui Coa!te de 2ie tot ce !e !itua la !ud de ace!ta. A,a ,i H$cu$8 c$ci FaJoitatea
oaFenilo eau !$tui de at#ta A$!ae de !#nGe. Cu#nd8 Canute deAeni unic eGe al
AnGliei8 c$ci Coa!te de 2ie Fui !uIit %n decu! de dou$ luni. Unii ced c$ a "ieit uci!
din odinul lui Canute. 1Kact %n!$ niFeni nu ,tie.
ANGLIA SU* CANUT1 DAN17UL.
CANUT1 doFni o"t!"ezece ani. La %nce"ut Hu ne%ndu$to. Du"$ ce Helicita!e "e
conduc$toii !aKonilo8 !t#nG#ndu=le cu "utee F#na ca !eFn al !inceit$Dii cu cae Jua!e
!$ Hie de"t ,i Iun HaD$ de ei. <n !cEiFIul ecunoa,teii de c$te ace,tia. <nA inui ,i uci!e
"e FulDi dinte ei. PecuF ,i dinte udele Ho!tului eGe. MCel ce %Fi aduce ca"ul unuia
dinte du,Fanii FeiN8 oIi,nuia el !$ !"un$. 03Fi Aa Hi Fai daG dec#t un HateM. i ea at#t
de cuF"lit %n uF$iea du,Fanilo !$i %nc#t teIuie !$ Hi !t#n! laolalt$ o HaFilie de!tul
dc Fae de a!eFenea daGi HaDi. 1a Hoate di!"u! !$=i ucid$ "e 1DMUND ,i 1DUARD.
Doi co"ii8 Hiii !$Fanului Coa!te de 2ie8 da teF#ndu=!e !$ Hac$ una ca a!ta %n AnGlia %i
eK"edie la eGele Suediei8 cu uG$Fintea ca ace!ta M!$ di!"un$ de ei0Dac$ eGele Suediei
a Hi Ho!t ca FulDi alDi oaFeni de "c atunci a Hi "ouncit !$ !e !cuteze zilele acelo
neAinoAaDi8 da cuF ea un oF Iun8 !e %nGiJi cu Il#ndeDe de ei.
G#nduile lui Canute !e aI$teau de! "in NoFandia. Acolo !e aHlau cei doi co"ii
ai Ho!tului eGe: "e nuFe 1DUARD ,i AL2R1D. Al c$o uncEi8 ducele8 "utea !$
eAendice cooana %n intee!ul lo c#ndAa. Pentu FoFent %n!$ ducele !e a$ta at#t de
"uDin di!"u! !$ o Hac$ %nc#t %i "o"u!e lui Canute !$ ia %n c$!$toie "e !oa !a8 A$duAa
Nei!"$Aitului8 cae neaA#nd Fai Fult$ Finte dec#t o "lant$ a$toa!$ %,i l$!$ co"iii ,i !e
c$!$toi cu el. DeAenind din nou eGin$8 !inGuail lucu de cae %i "$!a.
<ncununat de !ucce! ,i tiuFH$to8 aJutat de AiteJia enGlezilo %n $zIoaiele !ale din
aHa$ ,i aA#nd "ea "uDine conHlicte intene cae !$=l tulIue8 Canute aAu o doFnie
"o!"e$ ,i adu!e Fulte %FIun$t$Dii. 1a "oet ,i Fuzicant. Pe F$!u$ ce %FI$t#ni
eGet$ tot Fai tae A$!aea de !#nGe H$cut$ la %nce"ut8 ,i "entu a !e !"$la de "$cat !e
du!e %n "eleinaJ la RoFa. Pe duF8 d$du !t$inilo o FulDiFe de Iani luaDi de la enGlezi
%nainte !$ "onea!c$ %n c$l$toie. Cu toate ace!tea8 %n an!aFIlu8 deA eni de!iGu Fult Fai
Iun %n li"!a unei o"oziDii cu cae !$ !e ia la EaD$ ,i Hu un eGe Fae cuF AnGlia nu Fai A
$zu!e de Fult$ AeFe.
VecEii !ciitoi ai i!toiei elateaz$ cuF Canute !e dezGu!t$ %nt=o zi de cutenii
!$i "entu linGu,iile ace!toa ,i cuF "ounci !$ i !e a,eze JilDul la D$nnul F$ii8 !iFul#nd
c$ %i coFanda HluKului %n ce,tee !$ nu=i ude "oala oIei8 c$ci "$F#ntul ea al !$uQ cuF
HluKul !e idic$ de!iGu H$$ a Dine cont de elQ cuF eGele !e %ntoa!e a"oi !"e linGu,itoii
!$i ,i=i oc$i8 a$t#ndu=le ce Fic$ ea "uteea oic$ui eGe "$F#ntean "in coF"aaDie cu
cea a Ceatoailui cae "utu!e !$=i !"un$ F$ii: MP#n$ acolo ai !$ FeGi ,i nu Fai de"ateTN
Ced c$ "uteF %nA$Da din a!ta c$ "uDin$ %nDele"ciune %l Aa duce de"ate "e un eGe. Ia
cutenii nu !unt cu u,uinD$ AindecaDi dc linGu,ie ,i nici eGii de "l$ceea "e cae o G$!e!c
%n ea. Dac$ cutenii lui Canute n=a Hi ,tiut deFult c$ eGelui %i "l$cea linGu,iea8 a Hi Ho!t
de!tul de %nDele"Di !$ nu i=o oHee %n doze at#t de Fai. i de n=a Hi ,tiut c$ ea F#ndu de
acea!t$ cuA#ntae8 du"$ "$eea Fea. NiFic Fai Fult dec#t un ,i de Haze Haine8 cu
condiDia !$ le Hi alc$tuit un I$iat Iun. Nu !=a Fai Hi o!tenit at#ta !$ o e"ete. Pac$ %i A$d
"e toDi laolalt$ "e D$Ful F$ii8 FonaEul tol$nit %n JilD. ScuHund#ndu=!e %n ni!i"8 di!"u!
neAoie Fae de "o"ia=i %nDele"ciune8 ia cutenii "eH$c#ndu=!e a Hi ,ocaDi de eaT
Nu doa F$ii i !e "ounce,te !$ MFeaG$ "#n$ acolo ,i nu Fai de"ate.0. Maea
"ounc$ e!te ade!at$ tutuo eGilo de "c "$F#nt8 ia "e Canute %l aJun!e %n anul o Fie
teizeci ,i cinci8 ,i=l Dintui "e "atul de Foate. L#nG$ ace!ta !e aHla !oDia !a noFand$.
Poate cuF eGele o "iAi "entu cea din uF$ oa$8 el8 cae "e AeFui !e G#ndea ade!ea
cu ne%ncedee la NoFandia. Mai eHlect$ o dat$ la cei doi "inDi eKilaDi la cutea
uncEiului lo8 la "uDina !iF"atie "e cae o "uteau nuti Hie HaD$ de danezi8 Hie HaD$ de
!aKoni ,i la un no ce !e idica din NoFandia8 Aenind %ncet !"e AnGlia.
ANGLIA SU* 9AROLD PICIOR D1 I1PUR18 9ARDICANUT1 I 1DUARD
CON21SORUL.
CANUT1 l$!$ tei Hii8 "e nuFe S;1>N8 9AROLD ,i 9ARDICANUT1. Da
eGina !a8 1FFa8 odinioa$ Hloaea NoFandiei8 %i ea FaF$ doa lui 9adicanute.
Canute doi!e ca doFeniile !ale !$ Hie %F"$Dite %nte cei tei8 ia AnGlia !$=i eAin$ lui
9aold. Da "o"ulaDia !aKon$ din !udul AnGliei condu!$ de un noIil "utenic cu Fulte
"o!e!iuni8 ce !e nuFea CONT1L1 GOD;IN Bde!"e cae !e !"une c$ !=a Hi idicat
dint=un Iiet A$ca:8 !e o"u!e la acea!ta ,i doi !$=l aiI$ %n loc Hie "e 9adicanute8 Hie "e
unul din cei doi "inDi eKilaDi ce !e aHlau %n NoFandia. P$ea at#t de !iGu c$ "entu
ezolAaea ace!tei di!"ute Ao Hi noi A $!$i de !#nGe %nc#t FulDi oaFeni %,i "$$!i$
ca!ele ,i !e eHuGia$ "in "$dui ,i Fla,tini. Din Heicie %n!$8 !e c$zu de acod ca
%nteaGa cEe!tiune !$ Hie Eot$#t$ %nt=o Fae %ntunie de la OKHod8 unde !e deci!e ca
9aold !$ !t$"#nea!c$ tot Dinutul din nodul TaFi!ei8 cu ca"itala la Londa8 ia lui
9adicanute !$=i eAin$ toat$ "atea de !ud. ConHlictul Hu a!tHel a"lanat8 ia cuF
9adicanute !e aHla %n DaneFaca8 !incEi!indu=!e "ea "uDin dc altceAa dec#t !$ %nHulece
,i !$ !e %FIete8 FaFa !a ,i contele GodLin GuAena$ !udul %n locul lui.
De aIia %,i %nce"u!e$ GuAenaea8 ia oaFenii %nGoziDi ce !e eHuGia!e$ "inte
!t$ini nici nu a"uca!e$ Iine !$ !e %ntoac$ ia aca!$8 c#nd 1duad8 cel Fai A#!tnic dinte
cei doi "inDi %n !uGEiun Aeni din NoFandia cu c#DiAa %n!oDitoi ca !$ eAendice cooana
enGlez$. <n!$ FaFa !a. 1FFa8 ata,at$ tu" ,i !uHlet de cauza Fezinului 9adicanute8
!inGuul dinte Hiii ei la cae Dinea8 %n loc !$=l aJute8 du"$ cuF !e a,te"ta8 i !e o"u!e at#t de
cateGoic cu %nteaGa ei "utee de inHluenD$8 %nc#t Hoate cu#nd Hu Iucuo! a Hace cale
%ntoa!$ at#ta AeFe c#t Fai ea teaH$t. 2atele !$u8 AlHed8 nu Hu at#t de nooco!. Cez#nd
%nt=o !ci!oae aHectuoa!$ !ci!$ la c#tAa tiF" du"$ aceea "entu el ,i Hatele !$u8 %n
nuFele FaFei Bnu !e ,tie %n!$ dac$. De Ha"t8 Cu !au H$$ ,tiea ei:8 !e l$!$ adeFenit %n
AnGlia8 cu un Fae nuF$ de o,teni8 ia du"$ ce deIac$ "e coa!ta coFitatului Oent8
%nt#lnindu=1 "e contele GodLin. Cae %i u$ Iun Aenit. <nainta %n coFitatul SueR "#n$ la
oa,ul GuildHod. Aici el ,i oaFenii !$i !e o"i$ !eaa !$ !e odiEnea!c$. AA#ndu=1 %nc$ %n
toA $$,ia lo "e conte8 cae aanJa!e !$ li !e dea locuinDe Iune unde !$ !e "oat$ %nAe!eli.
Da %n toiul no"Dii8 c#nd eau li"!iDi de a"$ae8 Hund diAizaDi %n Gu"ui Fici ce doFeau
tun du"$ un Fa, lunG ,i o cin$ %FIel,uGat$ "in diHeite ca!e. 2u$ atacaDi de tu"ele
eGelui ,i c$zu$ "izoniei. <n diFineaDa uF$toae8 du"$ ce !e alinia$ %nt=un ,i de ,a!e
!ute de oaFeni8 Hu$ IaIa totuaDi8 ia a"oi uci,i8 cu eKce"Dia Hiec$ui al zecelea dinte
ei8 ce Hu A#ndut ca !claA. C#t de!"e nenoocitul "inD AlHed8 Hu dezI$cat la "iele8 leGat
de un cal ,i eK"ediat %n In!ula 1lR8 unde i !e !Ful!e$ ocEii din ca" ,i unde %n c#teAa zile
!e !H#,i din AiaD$ Jalnic. Nu !unt cEia !iGu de contele %l Aa Hi ata! Aoit %n cu!$8 da %l
caF I$nuie!c ,i tae F$ teF de a!ta.
9aold ea acuF eGe "e!te %nteaGa AnGlie8 de,i e!te %ndoielnic ca aEie"i!co"ul
de CanteIuR !$ Hi con!iFDit A eodat$ !$=l %ncooneze Bcea Fai Fae "ate a "eoDilo
Hiind !aKoni o!tili HaD$ de danezi:8 %ncoonat oi Ia. Cu !au H$$ "eFi!iunea
aEie"i!co"ului8 Hu eGe AeFe de "atu ani. Du"$ cae !cut$ doFnie Fui ,i Hu %nGo"at8
H$$ !$ Hi H$cut %n AiaD$ Aeo alt$ i!"aA$ dec#t Fe!ul la A#n$toae. La ace!t !"ot HaAoit
al !$u ea un aleG$to at#t de a"id %nc#t oaFenii %l "oecli$ 9aold Picio de Ie"ue.
9adicanute ea atunci la *uGe! %n 2landa. Pun#nd la cale %F"eun$ cu FaFa lui
Bcae "leca!e %nt=acolo du"$ cunta ucidee a "inDului AlHed: o inAazie a AnGliei.
TeF#ndu=!e de zaAi!tii8 danezii ,i !aKonii H$cu$ cauz$ coFun$8 inAit#ndu=1 %nt=un Gla!
!$ ocu"e tonul8 acuF c$ eau li"!iDi de eGe. Con!iFDi ,i cu#nd le H$cu de!tul necaz8
aduc#ndu=le "e ca" o FulDiFe de danezi. Ia ca !$=,i %FIoG$Dea!c$ Ea"!#nii HaAoiDi %i
!u"u!e "e oaFeni la Iiui at#t de Gele8 %nc#t !e i!ca$ o !eie de $zA$tii8 Fai cu !eaF$
cea de la ;oce!te. Unde cet$Denii !e idica$ ,i=i uci!e$ "ece"toii. <n !eFn de
$zIunae le incendie oa,ul. 1a un eGe Iutal8 al c$ui "iF act "uIlic Hu !$ odone ca
tu"ul ne%n!uHleDit al Iietului 9aold Picio de ie"ue !$ Hie dezGo"at8 deca"itat ,i auncat
%n #u. AAu !H#,itul "e cae=1 Feit$ "entu un a!eFenea deIut. C$zu Ieat Fot8 cu o
cu"$ de Ain %n F#n$8 la un o!"$D de nunt$ din LaFIetE. Dat %n onoaea c$!$toiei
!teGaului !$u. Un danez nuFit TO;1D C1L M3NDRU. i nu Fai cuA#nt$ %n Aeci
niFic.
UF$ 1DUARD. C$uia c$luG$ii %i zi!e$ Fai a"oi CON21SORUL. PiFul !$u
act Hu !$ %,i oIliGe FaFa. Ce nu "ea %l "$tini!e8 !$ !e etaG$ la Da$. Unde acea!ta ,i
Fui la Aeo zece ani du"$ aceea. 1a "inDul eKilat al c$ui Hate AlHed Hu!e!e at#t de
Fi,ele,te uci!. 9adicanute %l "oHti!e din NoFandia unde !e aHla %n !uGEiun. <n tiF"ul
!cutei !ale doFnii Bde doi ani: unde Hu!e!e Iine tatat la cute. 2iind acuF HaAoizat de
c$te "utcnicul conte GodLin aJun!e cu#nd eGe. De la c#ncena Foate a "inDului
AL2R1D ace!t conte Hu!e!e Feeu I$nuit de Aiclenie. <n tiF"ul doFniei "ecedente %l
cEia ,i Judeca!e$ "entu ucideea "inDului8 da Hu!e!e acEitat8 Fai ale!. Du"$ cuF !e
I$nuia8 datoit$ unei co$Iii auite8 cu un Galion din au Fa!iA ,i un ecEi"aJ de o"tezcci
de oaFeni %naFaDi8 "e cae=1 d$ui!e acelui "oc de eGe. 1a %n intee!ul lui !$=l aJute "e
nouL!uAean cu HoDele de cae di!"unea a!tHel ca ace!ta !$=l aJute la #ndul lui !$
de"$,ea!c$ ua ,i ne%ncedeea Geneal$. A,a c$ H$cu$ o %nDeleGee. 1duad ConHe!oul
"iFi tonul. Contelui %i eAenea Fai Fult$ "utee ,i Fai Fult "$F#nt8 ia Hiica !a. 1ditEa.
DeAeni eGin$8 c$ci H$cea "ate din "actul lo ca eGele !$ o ia de !oDie.
Da. De,i ea o noIil$ doaFn$8 Iun$. 2uFoa!$. <nDelea"t$ ,i Il#nd$8 ce Feita !$
Hie iuIit$ din toate "unctele de Aedee8 FonaEul o neGliJ$ %nc$ de la %nce"ut. Dete!t#nd
ace!t tataFent ece8 tat$l ,i cei ,a!e F#ndi HaDi ai ei. <l E$Dui$ Fult eKecit#ndu=,i
toat$ "uteea !"e a=i !uIFina autoitatea. CuF t$i!e at#ta AeFe %n NoFandia. <i
"eHea "c noFanzi enGlezilo. 2$cu aEie"i!co" un noFand ,i e"i!co"i noFanziQ Faii
!$i deFnitai ,i HaA oiDi Hu$ cu toDii noFanziQ intodu!e oIiceiuile noFande ,i liFIa
noFand$8 iFit#nd datina !tatului noFand. A"lic$ un Fae !iGiliu "e docuFentele !ale
de !tat. <n loc !$ le FacEeze doa cu !eFnul cucii8 cuF H$cu!e$ eGii !aKoni8 %ntocFai
du"$ cuF !$acii8 ne,tiutoi de cate "un e!"ectiAul !eFn %n loc de i!c$litu$. Putenicul
conte GodLin ,i cei ,a!e F#ndi Hii ai !$i %nH$Di,a$ "o"oului toate ace!te Ha"te ca "e o
dizGaDie FaniHe!tat$ HaD$ de enGlezi ,i a!tHel %,i !"oi$ "o"ia "utee8 Fic,o#nd=o "c a
eGelui8 A $z#nd cu ocEii.
2u$ Fult aJutaDi de un eAeniFent ce !uAeni du"$ al o"tulea an al doFniei !ale.
1u!taDiu. Conte dc *olonia8 cae !e c$!$toi!e cu !oa eGelui8 Aeni !$=i Hac$ o Aizit$ %n
1nGlitea. Du"$ ce !t$tu o AeFe la cuie8 !c "eG$ti !$ !e %ntoac$ aca!$ cu nuFeo!ul !$u
alai dc !luJitoi. UFau !$ !e %FIace la DoAe. Int#nd %n accl "a,nic oa, %nz$uaDi %n
aFui8 lua$ %n !t$"#nie cele Fai Iune ca!e ce#nd !$ Hie G$zduiDi ,i o!"$taDi "e Gati!.
Unul dinte cuaJo,ii I$IaDi din DoAe8 cae nu "utea !uHei !$=i aud$ "c ace,ti !t$ini
aoGanDi zon$indu=,i !$Iiile Gele ,i zalele dc Hie "in toat$ ca!a. S$=i Aad$ o!"$t#ndu=!e
din F#ncaea ,i I$utua lui cea tae. Se "o!t$ %n u,$ ,i eHuz$ !$ "eFit$ intaea "iFului
Aenit. Ace!ta ta!e cu acul ,i=l $ni. OFul din DoA e %l loAi Fotal "e cel %naFat. D#nd
ocol "e !t$zi8 Ae!tea aJun!e "#n$ la locul %n cae contele 1u!taDiu ,i oaFenii !$i !t$teau
"e l#nG$ cai. @in#ndu=i de c$"$!tu8 %nc$leca$ "$tiFa,8 Galo"a$ "#n$ la ca!$. O
%nconJua$8 inta$ cu HoDa %n$untu Bu,ile ,i Hee!tele Hiind %ncEi!e la !o!iea lo: ,i
uci!e$ "e I$Iatul din DoAe tocFai la Gua !oIei. To"oti$ a"oi "e !t$zi8 t$ind I$IaDi8
HeFei ,i co"ii ,i c$lc#ndu=i de=a c$lae. PuteDi Hi %ncedinDaDi c$ Ha"ta lo nu $Fa!e Fult
tiF" ne"ede"!it$. Atac#ndu=i cu Fult$ iuie. OaFenii din DoAe uci!c$ nou$!"ezece
dinte !t$ini8 $ni$ Fult Fai FulDi ,i. 2$c#nd o Ilocad$ "e duFul c$tc "ot. S"e a le
z$d$nici a!tHel %FIacaea8 %i izGoni$ din oa, oIliG#ndu=i !$ "lece "e unde Aeni!e$. La
cae. Contele 1u!taDiu !e e"ede c$lae8 aD$ la Glouce!te. Unde e ,i 1duad %nconJuat de
c$luG$i ,i noIili noFanzi. MDe"tateTN !tiG$ contele. 03F"otiAa oaFenilo din DoAe
cae Fi=au atacat ,i uci! oaFeniiTM ReGele tiFite iFediat du"$ "utenicul conte GodLin.
Cae !e %nt#F"l$ !$ Hie "in a"o"iee: %i aFinte,te c$ DoAeul e!te !uI GuAen$F#ntul
!$u ,i %i odon$ !$ !e %nde"te %nt=acolo ,i !$ a"lice locuitoilo eKecuDie Filita$.Q0Nu=Di
,ade IineN %i d$ F#ndul conte e"licaQM!$ condaFni H$$ o audiee a celo "e cae ai Juat
!$=i "oteJezi. N=aF !=o HacN.
Pin uFae8 eGele %l "oHti "e conte !uI "edea"!a eKilului8 a "iedeii titluilo ,i
"o"iet$Dii8 !$ a"a$ %n HaDa cuDii !"e a da !ocoteal$ "entu acea!t$ nea!cultae. Contele
eHuz$ !$ !e %nH$Di,eze8 %F"eun$ cu Hiul !$u cel Fai A %!tnic8 9aold. i cu cel de al
doilea Hiu ai !$u. SLeRn. St#n!e$ %n GaI$ at#Dia lu"t$toi c#t le !t$tu %n "utee !$ adune
,i ceu$ deHeiea %n Ju!tiDia D$ii a contelui 1u!taDiu ,i a %n!oDitoilo !$i. La #ndul lui.
ReGele eHuz$ !$ %i "edea ,i idic$ o "utenic$ oa!te. Du"$ o %nt#ziee "icinuit$ de ni,te
neGociei8 tu"ele Faelui conte ,i ale Hiilo ace!tuia %nce"u$ !$ !cad$ ca nuF$. Contele8
cu o "aite a HaFiliei !ale ,i o G$Fad$ de IiJuteii8 naAiGa$ !"e 2landa. 9aold !e
eHuGie deGaI$ %n Ilanda8 ia %n AnGlia "uteea Faii HaFilii ea deocaFdat$ du!$ de
#"$. Po"oul8 %n!$8 nu=i uit$.
A"oi. 1duad ConHe!oul8 cu adeA$ata Fe!cEin$ie a unui !"iit Jo!nic. <,i
$zIun$ anti"atia HaD$ de odinioa$ "utenicul tat$ ,i Hiii !$i8 "e neaJutoata lo Hiic$ ,i
!o$8 "e inoHen!iA a !oDie "e cae o %nd$Geau toDi cei ce o Aedeau Bcu eKce"Dia !oDului ei ,i
a c$luG$ilo ace!tuia:. Se e"ezi a"ace la aA eea ,i IiJuteiile ei8 ,i l$!#ndu=i un !inGu
!eAito8 o Dinu %ncEi!$ %nt=o !uFI$ F$n$!tie de Faici8 %n cae o !o$ de a lui P Ha$
%ndoial$ o HeFeie anti"atic$8 "e "lacul iniFii !ale P ea !taeD$ !au teFnice$.
Du"$ ce=1 %nde"$ta!e cu Iine din cale "e contele GodLin ,i "e cei ,a!e Hii ai !$i
eGele %i HaAoiz$ "e noFianzi Fai Fult ca oic#nd. <l inAit$ la el "e ;ILLIAM8
DUC1L1 D1 NORMANDIA. 2iul acelui duce cae cu Fult$ AeFe %n uF$ %l "iFi!e
at#t "e el ,i "e Hatele !$u ce=i Hu!e!e %nte tiF" uci! c#t ,i "e o Hat$ de D$an8 Hiica unui
t$I$ca8 ce=i c$zu!e cu tonc c#nd o A$zu!e8 HuFoa!$ cuF ea8 !"$l#nd uHe la un "##u.
Mae $zIoinic "a!ionat de cai HuFo,i8 de c#ini ,i de aFe8 ;illiaF acce"t$ inAitaDia8 ia
noFanzii din AnGlia8 aHl#ndu=!e Fai nuFeo,i dec#t oic#nd la !o!iea !a cu !uita ,i
Iucu#ndu=!e la cute de ,i Fai Fult$ cin!te dec#t %nainte8 deAeni$ din ce %n ce Fai
aoGanDi HaD$ de oaFeni ,i Hu$ tot Fai tae anti"atizaDi de ei.
De,i ea %n !t$in$tate8 I$t#nul conte GodLin ,tia Iine ce !iFDeau oaFenii8 c$ci
cu o "ate din coFoaa "e cae o adu!e!e cu el Dinea "e "lat$ !"ioni ,i aGenDi8 "etutindeni
%n AnGlia. Ca atae8 cezu c$ !o!i!e AeFea !$ "eG$tea!c$ o Fae eK"ediDie %F"otiAa
eGelui iuIito de noFianzi. Cu ace!t G#nd naAiG$ "#n$ la In!ula lui ;iGEt8 unde i !e
al$tu$ 9aold8 cel Fai Galant ,i A iteaz Hiu din %nteaGa !a HaFilie. i a!tHel8 tat$l ,i Hiul
aJun!e$8 naAiG#nd %n !u!ul TaFi!ei8 la SoutEAAaUQ Fai FulDiFi de oaFeni !e declaa$
de "atea lo aclaF#ndu=1 "e contele enGlez ,i "e 9aold enGlezul %F"otiAa noFanziloT
La %nce"ut8 eGele Hu oI ,i %nc$"$D#nat8 cuF !unt de oIicei FonaEii c#nd int$ "e
F#inile c$luG$ilo. Da "o"oul !e adun$ %n nuF$ at#t de Fae %n Juul I$t#nului conte
,i a Hiului !$u8 ia AeneaIilul ai!tocat Hu at#t de HeF %n a cee e"uneea lui ,i a HaFiliei
!ale %n de"tui8 Ha$ A$!ae de !#nGe8 %nc#t %n cele din uF$ cutenii inta$ la idei.
AEie"i!co"ul noFand de CanteIuA ,i e"i!co"ul noFand al Londei8 %nconJuaDi de
!luJitoii lo8 ie,i$ lu"t#nd din Londa ,i !c$"a$ naAiG#nd din 1!!eK %n 2anDa cu un Aa!
dc "e!cuit. CeilalDi HaAoiDi noFanzi !c %F"$,tia$. *$t#nul conte ,i Hiii !$i Bcu eKce"Dia
lui SLeRn8 cae coFi!e!e ciFe %F"otiAa leGii: Hu$ e"u,i %n "o!e!iunile ,i anGuile lo.
1ditEa8 Aituoa!a ,i %nc#nt$toaea eGin$ a in!en!iIilului eGe. 2u eliIeat$ din %ncEi!oaea
ci. M$n$!tiea8 ,i ,i e"u!$ %n Gloie din nou "e ton. <nAe,F#ntat$ cu IiJuteiile de cae.
NeaA#nd nici un !u!Din$to !$=i a"ee de"tuile8 Hu!e!e "iAat$ de calculatul ei !oD.
*$t#nul conte GodLin nu !e Iucu$ Fult$ AeFe de aAeea ce i !e %na"oia!e. 2u
doIo#t de o ciz$ la Fa!a eGelui ,i Fui la tei zile du"$ aceea. 9aold %i uF$ la "utee8
aJunG#nd %n ata,aFentul "o"oului Fult Fai !u! dec#t Hu!e!e A eodat$ tat$l !$u. Pin
AiteJie %i !uIJuG$ "e du,Fanii eGelui %n Fulte lu"te !#nGeoa!e. Se %F"otiAi cu AiGoae
$!culaDilo din ScoDia P a!ta ea "e AeFea c#nd MacIetE %l uci!e "e Duncan. 1AeniFent
de!"e cae enGlezul no!tu SEaUe!"eae !ci!e8 la !ute de ani du"$ aceea8 Faca !a
taGedie P %l oFo% "e ne!tatonicul eGe Galez. GRI22IT9. i %i adu!e ca"ul %n AnGlia.
Ce H$cea 9aold "e Fae c#nd Hu F#nat de Hutun$ "e coa!ta Hancez$ nu e deloc
!iGuQ ,i nici nu conteaz$ c#tu,i de "uDin. C$zu l$$ %ndoial$ "izonie8 du"$ ce Aa!ul %i Hu
%F"in! de Hutun$ "e acel D$F. <n acele tiF"ui IaIae8 toii !t$inii nauHaGiaDi eau luaDi
"izoniei ,i oIliGaDi !$ "l$tea!c$ "eDul $!cuF"$$ii. A,a c$. Un anuFit conte GuR8 lod
de PontEieu8 unde !e %nt#F"la!e deza!tul lui 9aold. Pu!e F#na "e el %n loc !$=l
eliIeeze a,a cuF !=a Hi cuAenit !$ Hac$ un !t$"#n o!"italie ,i ce,tin ca el ,i !e a,te"t$ !$
Hac$ o teaI$ Hoate Iun$ cu a!ta.
Da 9aold %i d$du iFediat de Ae!te ducelui ;ilEelF de NoFandia8 "l#nG#ndu=!e
de atae tataFent8 ia ducele de %ndat$ ce auzi a!ta odon$ ca 9aold !$ Hie e!cotat %n
!t$AecEiul oa, Rouen. Unde !e aHla el atunci ,i unde %l "iFi ca "c un oa!"ete di!tin!.
Unii !ciitoi ne !"un acuF c$ 1duad ConHe!oul8 cc %nte tiF" %FI$t#ni!e ,i nu aAea
co"ii8 H$cu!e un te!taFent nuFindu=1 "c ducele de NoFandia Fo,tenito ,i inHoF#ndu=
1 de!"ic a!ta. 2$$ %ndoial$ ea nelini,tit %n "iAinDa Fo,tenitoilo !$i8 Hiindc$ %l inAita!e
din !t$in$tate "#n$ ,i "e 1DUARD 9AIDUCUL8 un Hiu dc=al lui Coa!te de 2ie8 cae
Aeni!e %n AnGlia cu !oDia ,i tei co"ii ai !$i. Da "e cae %n Fod !taniu eGele eHuza!e !$=
I %nt#F"ine la !o!ie ,i cae Fui!e !uIit la Londa B"inDii eau teiIil de eK"u,i la Foate
HulGe$toae %n acele zile: ,i Hu!e!e %nFoF#ntat %n catcdala SH. Paul. 1 "o!iIil ca eGele
!$ Hi H$cut un a!eFenea te!taFentQ !au8 cuF %i iuIi!e %ntotdeauna "e noFanzi. S$=l Hi
%ncuaJat "c ;illiaF !$ a!"ie la cooana AnGliei "in A eun lucu "e cae i=1 !"u!e!e %n
tiF"ul ,edeii ace!tuia Ia cute. Cet e!te c$ ;illiaF a!"ia acuF la ea ,i8 ,tiind c$ 9aold
ea un iAal de teFut8 conAoc$ o Fae adunae a noIililo8 i=o oHei %n c$!$toie "e Hiica !a
AD1L18 %l inHoF$ c$ intenDiona ca la Foatea eGelui 1duad !$ %,i eA endice "o"iul
de"t de Fo,tenie a!u"a cooanei enGleze ,i %i ceu lui 9aold !$ Jue "e loc c$=1 A a
aJuta. DoFinat de duce8 9aold Ju$ "e Fi!al18 o cate de FG$ciuni. O Iun$ "ild$ de!"e
!u"e!tiDiile c$luG$ilo o con!tituie Ha"tul c$ ace!t Fi!al8 %n loc !$ Hie a,ezat "e Fa!$8 ea
"u! "e o cad$. Cae8 du"$ ce 9aold Jua!e8 Hu de!co"eit$8 !"e a i !e a$ta c$ ea "lin$ dc
o!eFinte ale uno oaFeni FoDi P o!eFinte de !HinDi8 du"$ cuF "etindeau c$luG$ii. Se
"e!u"unea c$ acea!ta Aa Hace Ju$F#ntul lui 9aold cu Fult Fai iF"e!ionant8 ,i
oIliGatoiu. De "ac$ Faele nuFe al Tat$lui cec!c ,i "$F#nte!c "utea deA eni Fai
!oleFn GaDie unui o! de la %ncEeietua deGetelo8 a unei F$!ele8 !au a unei unGEii de a lui
Dun!tanT
La o !$"t$F#n$ !au dou$ du"$ eAeniea lui 9aold %n AnGlia !e aHl$ c$ %nGozito
dc I$t#nul ConHe!o ea "e Foate. Du"$ ce Fintea !e $t$ci8 Hiind Hoate I$t#n ,i !laI8
!e !tin!e. CuF %n AiaD$ !e d$du!e cu totul "e F#na c$luG$ilo8 ace,tia %l l$uda$ ne!"u!
acuF8 c$ ea Foi. Me!e!e$ at#t de de"ate deJa8 %nc#t !$=l conAinG$ c$ "utea Hace
Fiacole: ,i adu!e!e$ la el oaFeni cEinuiDi de o Ioal$ ea a "ielii ca !$=i t$F$duia!c$ "in
!iF"l$ atinGee. O"eaDia Hu nuFit$ MatinGeea "entu $ul eGeluiN8 ia du"$ accea deAeni
un oIicei eGal. Voi ,tiDi %n!$ Cine i=a t$F$duit de Ha"t "e IolnaAi %n ace!t Hel ,i Fai ,tiDi
c$ nuFele Lui !acu nu HiGueaz$ %n ,iul de "aH ,i "ulIee al eGilo "$F#nteni.
0 Cate de uG$ciuni8 la catolici.
ANGLIA SU* 9AROLD AL DOIL1A I CUC1RIR1A 1I D1 C)TR1
NORMAN7I.
9aold Hu %ncoonat eGe al AnGliei tocFai %n ziua %nFoF#nt$ii zaEai!itului dc
ConHe!o. AAu!e!e Fae neAoie !$ !e G$Iea!c$ cu a!ta. C#nd A e!tea %i "aA eni8
nonnandul ;illiaF. Ce !e G$!ea la A#n$toae %n "acul !$u de la Rouen. L$!$ acul !$=i
cad$ din F#n$. Se %ntoa!e la "alat. <,i cEeF$ noIilii la !Hat ,i tiFi!e %ndat$ aFIa!adoi
la 9aold ce#ndu=i !$=,i e!"ecte Ju$F#ntul de a enunDa la cooan$. 9aold nu Au !$
Hac$ una ca a!ta. *aonii 2anDei !e Gu"a$ cu toDii %n Juul ducelui ;illiaF "entu
inAazia AnGliei. Ducele ;illiaF H$G$dui cu Geneozitate !$ le dea %n da ,i Fo,ii enGleze.
Pa"a tiFi!e %n NoFandia un !tindad !HinDit ,i un inel cc conDinea un Hi de "$ de!"e
cae Gaanta c$ a Hi ce!cut "e ca"ul SH#ntului Petu. 1l IinecuA %nta iniDiatiAa8 %l
Ile!teF$ "e 9aold ,i ceu ca noFanzii !$=i "l$tea!c$ M"aaua lui PetuN P o taK$ de un
"ennR "e an de Hiecae ca!$8 "entu uzul !$u "e!onal P ceAa Fai "oF"t %n Aiito8 de !=a
"utea.
ReGele 9aold aAea %n 2landa un Hate eIel cc=i ea Aa!al lui 9AROLD
9ARDRADA. ReGele NoA eGiei. Unindu=,i HoDele %F"otiAa AnGliei. Ace!t Hate
%F"eun$ cu eGele noAeGian8 c#,tiGa$ cu aJutoul ducelui ;illiaF o lu"t$ %n cae
enGlezii Hu$ coFandaDi dc doi noIili8 ia a"oi a!edia$ >oUul. 9aold. Cae=i a,te"ta "e
noFanzi cu oa!tea !a "e D$nn Ia9a!tinG!. M$,$lui !"e "odul StaFHod dc "c #ul
DeFent ca !$=i %nt#F"ine uGent %n lu"t$.
<i G$!i a,ezaDi %nt=un !eFicec Facat de l$nci lucioa!c. C$l$ind de la di!tanD$ %n
Juul ace!tui !eFicec !"e a=1 ccccta. V$zu o HiGu$ IaA$ de c$l$eD %nt=o Fantie
alIa!t$ cu coiH !t$lucito8 al c$ui cal !e %F"iedic$ deodat$ azA %lindu=1.
MCine e!te oFul acela cae a c$zutXN %l %nteI$ 9aold "e unul dinte c$"itanii !$i.
MReGele NoAeGieiN8 e"lic$ el.
M1 un FonaE %nalt ,i Faie!tuo!N0 !"u!e 9aold. Mda i !c a"o"ie !H#,itulN.
Ad$uG$ du"$ o cli"$ de G#ndie: MDu=te la Hatele Feu ,i !"une=i c$8 de=,i Aa
etaGe tu"ele8 Aa Hi conte de NotEuFIeland. *oGat ,i "utenic %n AnGliaN.
C$"itanul !e %nde"$t$ c$lae ,i tan!Fi!e Fe!aJul.
MCe %i Aa da "ietenului Feu eGele NoAeGieiXN %nteI$ Hatele.
Ma"te "icioae1 dc "$F#nt "entu o Goa"$N8 $!"un!e c$"itanul.
MNiFic Fai FultXN8 e"lic$ Hatele cu un z#FIet.
M CuF eGele NoAeGiei e %nalt ca Iadul8 "oate %i Aa da ceAa Fai FultN8 $!"un!e
c$"itanul.
MC$l$e,te %na"oiTM zi!e Hatele8 M,i !"une=i eGelui 9aold !$ !e "eG$tea!c$ de
lu"t$TN
A,a H$cu Hoate cu#nd. i o a!eFenea lu"t$ "oni eGele 9aold %F"otiAa acclei
oa!te %nc#t Hatele !$u8 eGele noAeGian ,i toDi conduc$toii lo dc !eaF$8 cu eKce"Dia lui
OlaAe. 2iul acelui eGe8 c$uia %i "eFi!e !$ !e etaG$ onoaIil8 c$zu$ FoDi "e c#F"ul
de I$taie. O,tiea Aictoioa!$ F$,$lui !"e >oU. CuF eGele 9aold ,edea acolo la o!"$D
%n FiJlocul %nteGii !ale aFate !e auzi Fi,cae la u,$8 ia Fe!aGei "lini de nooi din
cauza teenului de!Hundat "e cae c$l$i!e$ "#n$ de"ate %n Galo" Aeni$ deGaI$ %n$untu
!$ a"oteze c$ noFianzii deIaca!e$ %n AnGlia.
tiea ea adeA$at$. 2u!e!e$ auncaDi de colo8 colo. De A#ntui din diecDii o"u!e
,i unele dinte co$Iiile lo Hu!e!e$ aAaiate. O "ate din "o"iul lo D$F !"e cae
Hu!e!e$ F#naDi %na"oi ea aco"eit$ de cadaAe nonnande. Poni$ ia la duF condu,i de
%n!$,i Galea ducelui8 "iFit$ %n da de la !oDia ace!tuia8 la "oa c$eia !e aHla HiGua unui
I$iat din au a$t#nd !"e AnGlia. 7iua8 !tindadul cu cei tei lei ai NoFandiei. P#nzele
diA e! coloate8 "aHHca din HaD$ "oleit$ cu au8 nuFeoa!ele onaFente ale ace!tei
!"lendide co$Iii !t$luci!e$ %n !oae eHlect#ndu=!e %n a"a I$tut$ de azele !ale8 noa"tea
o luFin$ lic$i!e ca o !tea %n A#Hul cataGului ei. 2a acuF. A,ezat$ %n taI$$ l#nG$
9a!tinG!. Cu coFandantul ei ce !e odiEnea %n AecEiul ca!tel oFan de la PeAen!eA. Cu
enGlezii ce !c et$Geau %n toate diecDiile8 cu teenul a!8 HuFeG#nd incendiat ,i JeHuit la
di!tanD$ dc Fulte File %nJu8 Unitate de F$!u$ de cica 6( cF.
<nteaGa HoD$ noFand$. <ncez$toae ,i "utcnic$ !c alia "e "$F#nt enGleze!c.
9aold "u!e ca"$t o!"$Dului ,i "lec$ %n GaI$ la Londa. <n decu! de o !$"t$F#n$
oa!tea lui Hu Gata. TiFi!e !"ioni ca !$=i aduc$ Ae,ti de!"e HoDele noFande. ;illiaF %i
lu$. 2tcu !$ Hie condu,i "in %nteaGa !a taI$$8 ia a"oi eliIeaDi. 0MNoFanziiN8 %i !"u!e$
ace,ti !"ioni lui 9aold Mnu !unt I$Io,i "e Iuza de !u!. A,a cuF !unteF noi enGlezii8 ci
!unt tun,i. 1i !unt "eoDiN. MOaFenii FeiN8 e"lic$ 9aold. R#z#nd8 MAo aHla c$ acei
"eoDi !unt Iuni !oldaDiTN MSaKoniiN8 a"ota$ !oldaDii noFianzi din aAan"o!tuile ducelui
;illiaF. Cae aAeau in!tucDiuni !$ !e etaG$ "e F$!u$ ce aFata eGelui 9aold %nainta
Mdau iaFa "in Daa lo "$dat$8 Huio,i de FaFa HoculuiN. MLa!$=i !$ Ain$ c#t Fai
deGaI$TN !"u!e ducele ;illiaF.
Se H$cu$ ni,te "o"unei !"e a !e c$dea la %nAoial$8 da Hu$ cu#nd aIandonate.
La FiJlocul lunii octoFIie. <n anul o Fie ,aizeci ,i ,a!e. NoFanzii ,i enGlezii !e aHlau
HaD$ %n HaD$. Toat$ noa"tea o,tile !e aduna$ %n taIee a,ezate una %n HaDa celeilalte. <nt=o
"ate a D$ii8 "e atunci nuFit$ Scnlac. Ia acuF nuFit$ *altic/ B%n cin!tea FeFoiei lo:.
2u$ %n "icioae di!=de=diFFeaD$. <n luFina "alid$8 enGlezii !e aHlau "e un deal8 cu o
"$due %n !"ateQ %n FiJlocul lo8 !tindadul eGal %nH$Di,#nd un $zIoinic lu"t#nd8 De!ut %n
Hi de au onaFentat cu "iete "eDioa!e: dede!uItul !tindadului Ho,nind %n A#nt8 !t$tea
eGele 9aold %n "icioae al$tui de doi dinte HaDii ce=i Fai $F$!e!e$: %n Juul lo.
NeFi,cat$ ,i t$cut$ ca Foatea. <nteaGa oa!te enGlez$ !t$tea !t#n!$ ciocEine. SuI
"aA$za !cutului8 Hiecae o,tean Dinea o EaleIad$ %n!"$iF#nt$toae. Pe dealul o"u!. Se
G$!ea oa!tea noFiand$ di!"u!$ "e tei #ndui: de aca,i8 inHantei,ti ,i c$l$eDi. Dint=o
dat$. Un "utenic !tiG$t de lu"t$ MDoaFne8 aJut$=ncTN izIucni din #nduile noFande.
1nGlezii $!"un!e$ cu "o"iul lo !tiG$t de lu"t$. MCucea DoFnuluiT Cuce !l$nt$TN
A"oi noFanzii Aeni$ Iuluc %n Jo!ul dealului ca !$=i atace "e enGlezi.
Un caAale noFand %nalt c$l$ea "e un cal caIat %n HaDa oa!tei !ale8 aunc#ndu=,i
%n !u! !aIia Gea8 "inz#nd=o ,i c#nt#nd de!"e AiteJia coF"atioDilo !$i. Un enGlez ce ie,i
c$lae din #nduile oa!tei !ale
<n liFIa oF#n$ MIattleN %n!eaFn$ I$t$lie8 lu"t$ !au Aictoie.
Ca !$=l %nt#lnea!c$ c$zu $"u! dc F#na ace!tui caAale. Alt caAale enGlez ie,i
c$lae ,i c$zu la #ndul lui. A"oi un al teilea ie,i la atac ,i=l uci!e "e noFiand. Ace!ta Hu
%nce"utul lu"tei. Cu#nd8 !e %ncin!e "etutindeni. <n toi.
St#nd uF$ la uF$ %nt=o Fa!$ ne!H#,it$8 enGlezilo nu le "$!a de Gindina
!$GeDilo noFande Fai Fult dec#t de !to"ii unei "loi de Aa$. C#nd c$l$eDii noFanzi
!e %nde"ta$ %F"otiAa lo8 c$lae doIo#$ cai ,i oaFeni d#ndu=i dc "$F#nt cu
EaleIadele. NoFanzii ceda$. 1nGlezii "e!a$ %nainte. Un !tiG$t c$ ducele ;illiaF a
Hi c$zut $"u!8 H$cu ocolul tu"elo noFande. Ducele %,i !coa!e coiHul "entu ca HaDa !$=i
"oat$ Hi cla A$zut$ ,i c$l$i de=a lunGul Hontului "in HaDa oaFenilo !$i. Acea!ta le d$du
cuaJ. <ntoac#ndu=!e !"e a da ia "ie"t cu enGlezii8 o "ate a caAalciei noFande
de!"$Di Gu"ul de uF$itoi enGlezi de e!t. i a!tHel toat$ acea "ate de aAanGad$ a
oa!tei Iitane c$zu %n lu"t$ AiteJea!c$. CuF %n!$ co"ul "inci"al $Fa!e HeF "c "oziDie8
ne"$!$to la !$GeDile noFande8 t$ind cu EaleIadele "uzdeie de c$l$eDi ca "e ni,te codi
de aIoi tinei c#nd ace,tia !e a"o"iau c$lae8 ducele ;illiaF !e "eH$cu c$ !e etaGe.
Ne$Id$toi8 enGlezii %l uFa$. AFata noFand$ %i %nconJu$ din nou ,i c$zu a!u"a lo.
2$c#nd Fa!acu Fae.
MTotu,iM8 !"u!e ducele ;illiaF8 MFai !unt Fii de enGlezi neclintiDi ca ni,te !t#nci
%n Juul eGelui lo. TaGeDi %n !u!. Aca,i noFanzi8 ca la c$dee !$GeDile A oa!te !$=i
"oat$ loAi diect %n Foac$N. Soaele !e idic$ "e ce ,i coIo%8 ia I$t$lia ea %nc$ %n toi.
De=a lunGul acelei zile "u!tii dc octoFIie8 zGoFotul %nc$ie$ii %nA$lui %nteaGa
atFo!He$. <n aFuGul o,iatic ,i %n luFina alI$ a lunii8 FoFane de oaFeni FoDi z$ceau
G$Fad$ "etutindeni "e !ol. OHeind o "iAeli,te %n!"$iF#nt$toae. R$nit de o !$Geat$ %n
ocEi8 eGele 9aold %,i "iedu!e a"oa"e coF"let Aedeea. 2aDii %i "iei!e$ deJa uci,i %n
lu"t$. Dou$zeci de caAalei noFianzi. Ale c$o aFui loAite !t$luci!e$ aunc#nd aze
ca de Hoc ,i "a$ %n luFina !oaelui toat$ ziua8 ia acuF %n luFina lunii8 "$eau aGintii
D#,ni$ %nainte !$ ia !tindadul eGal de la caAaleii ,i !oldaDii enGlezi ce Fai H$ceau cu
cedinD$ zid %n Juul eGelui lo oIit. MonaEul "iFi o loAitu$ Fotal$ ,i c$zu $"u!.
Lu#nd=o la Goan$8 enGlezii !e %F"$,tia$. NoFanzii !e aduna$ ,i a!tHel !e %ncEeie.
(Q ce "iAeli,te cu cla de lun$ ,i cu !tele8 c#nd luFinile !t$luceau %n cotul
Aictoio!ului duce ;illiaF8 ce Hu idicat l#nG$ locul unde c$zu!e 9aold P ia$ el ,i
caAaleii !$i cEeHuiau %n$untu8 "e c#nd !oldaDi cu toDe uFIl#nd de colo=colo8 c$utau
le,ul lui 9aold "inte G$Fezile de FoDi de "e aHa$. R$zIoinicul cu Iodeie %n Hi de
au ,i "iete !cuF"e z$cea "e Jo!8 tot o an$ ,i F#nJit cu !#nGe P ia cei tei lei noFanzi
!t$teau de AeGEe Ha$ !$ "iad$ c#F"ul o cli"$ din ocEiT
ANGLIA SU* ;ILLIAM <NT3IUL8 CUC1RITORUL NORMAND.
Pc locul unde c$zu Aiteazul 9aold. ;illiaF noFandul idic$ a"oi o F$n$!tie8
cac !uI nuFele de AIaDia *$t$liei Hu de=a lunGul Fulto ani tulIui un loc IoGat ,i
eleGant8 nu ca uina cenu,ie aco"eit$ dc iedea de acuF. Da "iFul lucu "e cae %l aAea
dc H$cut ea !$=i %nH#nG$ "e enGlezi cu totul8 ia a!ta. Du"$ cuF AeDi Hi aliat deJa. 1a caF
Geu "entu oicine.
2$cu aAaGii %n Fai Fulte coFitate8 a!e ,i JeHui Fulte oa,e8 "u!tii zeci ,i !ute dc
File de !ate %nc#nt$toae8 di!tu!e nenuF$ate AieDi. <n cele din uF$. STIGAND.
AEie"i!co"ul de CanteIuR. Cu alDi e"ezentanDi ai cleului ,i ai "o"oului8 !e du!e$ %n
taI$$ ,i i !e !u"u!e$. 1DGAR. In!iGniHiantul Hiu al lui 1dFund cel de 2ie Hu "oclaFat
eGe de alDii8 da nu ie,i niFic din a!ta. 2uGi a"oi %n ScoDia8 unde t#n$a ,i HuFoa!a lui
!o$ !e c$!$toi cu eGele !coDian. 1dGa %n!u,i nu ea at#t de iF"otant ca oaFenilo !$ le
"e!e cine ,tie c#t de el.
<n ziua de C$ciun. ;illiaF Hu %ncoonat la aIaDia ;e!tFin!te !uI nuFele de
;ILLIAM <NT3IUL8 Fai Iine cuno!cut !uI cel de ;ILLIAM CUC1RITORUL. 2u o
%ncoonae ciudat$. Unul dinte e"i!co"ii cae oHiciau ceeFonia %i %nteI$ "e noFanzi %n
Hancez$ de nu a Aea ca ducele ;illiaF !$ le Hie eGe. MDaN $!"un!e$ ei. Un alt
c"i!co" "u!e !aKonilo accca,i %nteIae %n enGlez$. MDaN $!"un!e$ ei. <nt=un cEiot.
AJunG#nd la uecEile unui "aznic al !oldaDilo caAalei,ti noFianzi8 zGoFotul de aHa$ Hu
luat de"t ezi!tenD$ a enGlezilo. Paznicul d$du de %ndat$ Hoc ca!elo %nAecinate ,i !e i!c$
o %nA$lF$,eal$ %n FiJlocul c$eia eGele $F#n#nd %n aIaDie doa cu c#DiAa "eoDi B,i
t$G#nd o Fae !"aiF$ laolalt$ cu ci: Hu deGaI$ %ncoonat. C#nd cooana %i Hu "u!$ "e
ce,tet Ju$ !$=i GuAeneze "e enGlezi la Hel de Iine "ccuF Fai Iun dinte "o"iii lo
FonaEi. Ced c$ !unteii de acod cu Fine c$. Dac$ %l eKce"t$F "e AlHed. S=a "utea !$ o
Hi Iacul cu de!tul$ u,uinD$.
Un Fae nuF$ de noIili enGlezi Hu!e!e$ uci,i %n ultiFa I$t$lie deza!tuoa!$.
ReGele ;illiaF lc conHi!c$ Fo,iile "ecuF ,i "e cele ale tutuo noIililo cae lu"ta!e$
%F"otiAa lui acolo ,i le d$du "o"iilo !$i caAalei ,i noIili noFanzi. Multe HaFilii Fai
din "ezent ,i=au doI#ndit a!tHel "$F#ntuile enGleze ,i !unt Hoate F#nde de a!ta.
Da ceea cc !e oIDine "in HoD$ teIuie FenDinut cu HoDa. Ca !$=,i a"ee noua
"o"ietate8 ace,ti noIili Hu$ neAoiDi !$ con!tuia!c$ cet$Di "e tot cu"in!ul 1nGliteei ,i
indiHeent ce a Hi Iacul eGele8 nu "utea nici !$ lini,tea!c$ ,i nici !$ %n$Iu,e naDiunea cuF
i=a Hi conAenit. Intodu!e te"tat liFIa noFand$ ,i oIiceiuile noFande. <n!$ "entu
Fult$ AeFe Faea Fa!$ a enGlezilo $Fa!e D#Hnoa!$ ,i $zIun$toae. La "lecaea lui %n
NoFandia ca !$=,i Aiziteze !u"u,ii de acolo8 o"e!iunile Hatelui !$u AiteG. ODO8 c$uia
%i d$du %n GiJ$ eGatul enGlez8 !coa!e$ "o"oul din FinDi. OaFenii din Oent %l ,i inAita$
"e AecEiul lo du,Fan8 contele 1u!taDiu de *ouloGne. Cae condu!e!e lu"ta c#nd I$Iatul
din DoAe Hu!e!e uci! la Gua !oIei8 !$ ia %n "o!e!iune DoAeul. Locuitoii coFitatului
9ecHod. AJutaDi de Galezi ,i coFandaDi de un ,eH nuFit 1DRIC C1L S)L*ATIC. <i
F#na$ "e noFanzi aHa$ din Daa lo. Unii dinte cei ce Hu!e!e$ de"o!edaDi de
"$F#ntui HoFa$ Iande %n nodul AnGliei8 alDii %n ScoDia8 "in codi de,i ,i Fla,tiniQ ,i
oi de c#te oi !e "utu$ n$"u!ti a!u"a noFanzilo !au a enGlezilo cac li !e !u"u!e!e$
ace!toa8 lu"ta$8 JeHui$ ,i uci!c$ ca ni,te "o!ci,i di!"eaDi ce eau. Se "u!e$ la cale
con!"iaDii "entu un Fa!acu Geneal al noFanzilo8 a!eF$n$to AecEiului Fa!acu al
danezilo. Pe !cut8 enGlezii eau "u,i "e ciFe %n %nteGul eGal.
TeF#ndu=!e c$ !=a "utea !$=,i "iad$ cuceiea8 eGele ;illiaF !e %ntoa!e ,i
%ncec$ !$ lini,tea!c$ "o"ulaDia Londei cu AoIe Il#nde. PoFi a"oi !$=i e"iFe a!"F "c
cei din "oAincie. Pinte oa,ele "e cae le a!edie. Unde=i uci!e ,i inutil$ "e locuitoi H$$
nici o deo!eIie8 necuD#nd nici tinei8 nici I$t#ni8 Hie %naFaDi !au nu. Se nuF$a$
OKHod. ;anAicU8 Leice!te. NottinGEaF. DeIR8 Licoln8 >oU. <n toate ace!te locui ,i %n
Fulte altele8 Hocul ,i !aIia "odu!e$ ooi FaKiFe ,i H$cu$ "$F#ntul %n!"$iF#nt$to la
Aedee. P##uile ,i #uile Hu$ %no,ite de !#nGe8 ceul Hu %nneGit de HuF8 c#F"uile
deAeni$ "u!tiui de cenu,$8 FaGinile duFuilo Hu$ aco"cite de FoDi. Ace!tca !unt
ezultatele Hatale ale cuceiii ,i aFIiDieiT De,i ;illiaF ea un oF ne%ndu$to ,i Huio!8
nu %Fi %ncEi"ui c$ la inAazie %n 1nGlitea intenDiona!e anuFe !$ "oduc$ o a!eFenea
oiIil$ uin$. Da ceea ce oIDinu!e "in F#n$ Hote "utea !$ "$!teze doa tot a,a8 ,i
"oced#nd a!tHel8 tan!HoF$ Daa %nt=un caAou.
Doi Hii ai lui 9aold8 "e nuFe 1DMUND ,i GOD;IN8 Aeni$ din Ilanda cu ni,te
co$Iii %F"otiA a nonnanzilo8 da Hu$ %nH#nDi. Nici nu !e !H#,i Iine a!ta c#nd Eaiducii
din "$dui E$Dui$ >oUul at#t de tae8 %nc#t GuAenatoul tiFi!e la eGe du"$ aJuto.
ReGele eK"edie un Geneal ,i o Fae aFat$ !$ ocu"e oa,ul DuEaF. 1"i!co"ul acelui
loc %l %nt#lni "e Geneal %n aHaa oa,ului ,i %l aA etiz$ !$ nu inte c$ci a Hi %n "iFeJdie
acolo. Genealului nu=i "$!$ deloc de aAeti!Fent ,i int$ cu toDi oaFenii !$i. <n noa"tea
aceea8 "e Hiecae deal c#t cu"inzi cu ocEii de la DuEaF8 !e a"in!e$ Hocui de
!eFnalizae. C#nd !e eA$!a$ zoile8 enGlezii cae !e aduna!e$ %n Fae nuF$ HoDa$
"oDile8 lua$ cu a!alt oa,ul ,i %i uci!e$ "e toDi noFanzii. Du"$ aceea8 enGlezii %i
iF"loa$ "e danezi !$ Ain$ !$=i aJute. Danezii Aeni$ cu dou$ !ute ,i "atuzeci de co$Iii.
NoIilii "o!ci,i li !e al$tua$Q ca"tua$ >oUul ,i=i !coa!e$ "e noFianzi din acel oa,.
A"oi ;illiaF %i Fitui "e danezi !$ "lece ,i !e "oFi "e a!eFenea $zIunae a!u"a
enGlezilo %nc#t tot Hocul ,i !aIia8 HuFul ,i cenu,a8 Foatea ,i uina dinainte Hu$ niFic "e
l#nG$ ea. <11 c#ntece Felancolice ,i ti!te "oAe!tii !e Fai c#nta ,i !e !"unea la Gua
Hocului "in coliIe8 %n !eile de iaF$8 la o !ut$ de ani du"$ aceea cuF %n acele
%n!"$iF#nt$toae zile ale noFanzilo nu $F$!e!e de la #ul 9uFIe ,i "#n$ la #ul TAne
nici un !at locuit ,i nici un c#F" cultiAat P cuF nu Fai ea niFic dec#t o Fin$ !ini!t$8 %n
cae ceatuile uFane z$ceau Foate laolalt$ cu aniFalele. La acea AeFe8 "o!ci,ii
aAeau ceea ce nuFi$ o taI$$ de eHuGiu %n zona !F#cuilo din coFitatul CaFIidGe.
PoteJaDi de teenui Fl$,tinoa!e de cae ea Geu !$ te a"o"ii8 !t$teau "in !tuH$i, ,i
"a"u$8 a!cun,i Aedeii de ceDuile ce !e idicau din "$F#ntul a"$to!. Cic$ Fai ea %n acea
A eFe dincolo de Fae8 %n 2landa8 un enGlez nuFit 91R1;ARD8 al c$Fi tat$ Fui!e %n
aI!enDa !a ,i a c$ui aAee Hu!e!e dat$ unui noFand. C#nd auzi de acea!t$ nede"tate ce i
!e H$cu!e Bde la ni,te eKilaDi ce !e niFei$ !$ cuteiee acea Da$: Hu cu"in! de doul
$zIun$ii ,i al$tu#ndu=li=!e "o!ci,ilo %n taI$a de eHuGiu deAeni c$"etenia lo. 1a un
!oldat at#t de Iun %nc#t noFanzii %,i %ncEi"ui$ c$ ea aJutat de A$Ji. CEia ,i du"$ ce
con!tui!e un duF lunG de tei File "e!te Fla,tinile din coFitatul CaFIidGe. Cu !co"ul
de a=1 ataca "e ace!t "e!u"u! A $Jito8 ;illiaF !ocoti nece!a !$ anGaJeze o HeFeie
I$t#n$ ce !e "etin!e a Hi A$Jitoae8 ca !$ Ain$ ,i !$ Hac$ ni!cai HaFece "entu cauza
eGal$. <n ace!t !co". O "u!e$ !$ FeaG$ %naintea tu"elo %nt=un tun de leFn. <n!$
Hoate cu#nd. 9eeLad !e de!cotoo!i de acea!t$ neHeicit$ A$Jitoae8 az#nd=o cu tun
cu tot. <n oice caz: c$luG$ii din a"o"iata F$n$!tie de la 1lR. C$oa le "l$cea taiul Iun
,i cae G$!eau total li"!it$ dc conHot !i!taea "oAiziilo lo de cane ,i de I$utu$ "in
in!tauaea Ilocadei %i a$ta$ eGelui o cale !ecet$ "e unde "utea lua taI$a "in
!u"indee. 9eeLad Hu a!tHel %nH#nt. Nu a, "utea !$ !"un dac$ Fui a"oi lini,tit !au dc
Hu uci! du"$ ce oFo#!e Aeo ,ai!"ezece dinte oaFenii ce=1 ataca$8 a,a cuF elateaz$
ni,te Ae!ui AecEi c$ a Hi t$cut. <nH#nGeea lui "u!e ca"$t taIeei de eHuGiu. Ia Hoate
cu#nd du"$ aceea eGele Aictoio!8 at#t %n ScoDia c#t ,i %n AnGlia8 %l %nH#n!e ,i "e ultiFul
noIil enGlez $zA$tit. A"oi !e %nconJu$ de lozi noFanzi. <FIoG$DiDi cu aAeile celo
enGlezi8 ce#nd !$ 1 !e Hac$ un cada!tu Fae cu toate "$F#ntuile AnGliei ce Hu$ %n!ci!e
ca "o"ietate a noilo !$i !t$"#ni %nt=un eGi!tu nuFit Catea din 7iua Vudec$Dii de
A"oi: oIliG$ "o"oul !$ !tinG$ Hocuile ,i luF#n$ile la o anuFit$ o$ %n Hiecae noa"te8 la
!unetul unui clo"ot ce !e nuFi A!tu"aea 2oculuiQ intodu!e Dinuta ,i oIiceiuile
noFandeQ %i H$cu "e noFanzi !t$"#ni "etutindeni8 ia "e enGlezi !eAitoi: %i d$du aHa$
"e e"i!co"ii enGlezi ,i "u!e noFanzi %n locul lo8 a$t#ndu=!e a Hi %nt=adeA$ Cuceitoul.
Da cEia ,i cu noFanzii lui du!e o AiaD$ nelini,tit$. 1au tae aEtiaDi du"$
IoG$Diile enGlezilo8 ,i cu c#t le d$dea Fai Fulte8 cu at#t Aoiau Fai Fult. PeoDii !$i Hu$
la Hel de lacoFi ca ,i !oldaDii !$i. tiF de un !inGu noFand cae %i !"u!e !ince
!t$"#nului !$u. ReGele8 c$ Aeni!e cu el %n AnGlia ca !$=,i Hac$ datoia ca un !luJito
cedincio! ,i c$ aAeea luat$ cu HoDa de la alDi oaFeni nu aAea nici un Hannec "entu el.
NuFele !$u ea GUIL*1RT. N=a teIui !$=i uit$F nuFele c$ci e Iine !$=i DineF Finte ,i
!$=i e!"ect$F "e oaFenii cin!tiDi.
Pe l#nG$ toate ace!te necazui. ;illiaF Cuceitoul Hu tulIuat dc cetuile dinte
Hiii !$i. AAea tei %n AiaD$. RO*1RT zi! CIORAP SCURT8 din cauza "icioaelo !ale
!cute. ;ILLIAM nuFit RU2US. Sau cel ROU. Du"$ culoaea "$ului !$u. i
91NRIC8 iuIito de cate8 nuFit %n liFIa noFand$ *1AUCL1RC P !au C$tua
De!$A#,it. C#nd RoIet !e H$cu Fae %i ceu tat$lui !$u GuAenaea Nonnandiei.
Pc cac o ocu"a!e noFinal ca ,i co"il8 !uI FaFa !a. MATILDA. CuF eGele
eHuz$ !$ i=o acode. RoIet deAeni "izFa, ,i neFulDuFit. i %nt#F"l#ndu=!e %nt=o zi ca.
Pe c#nd ea %nt=o a!eFenea di!"oziDie8 !$ Hie idiculizat de HaDii !$i. Cae aunca$ de la
Ialcon a"$ "e el %n AeFe cc tecea "in HaDa u,ii. <,i !coa!e !aIia8 d$du Iuzna "e !c$i %n
!u! ,i "utu Hi %F"iedicat doa de %n!u,i eGele !$ nu=i oFoae. Su"$at Hoc. Plcc$ %n
aceea,i noa"te de la cutea tat$lui !$u cu ni,te %n!oDitoi ,i !e !t$dui !$ ia "in !u"indee
ca!telul din Roucn. Neeu,indu=i a!ta. Se %ncEi!e %nt=un alt ca!tel din NoFandia "e cae
eGele %l a!edie ,i unde RoIeit %nt=o Iun$0zi %l aunc$ Jo! de "e cal ,i a"oa"e %l uci!e Ha$
!$ ,tie cine ea. UFilinDa lui c#nd %,i de!co"ci tat$l8 cooIoat$ cu inteAenDia eGinei ,i a
altoa %i %F"$c$. Da nu de tot. C$ci RoIet %nce"u cu#nd !$ $t$cea!c$ "l#nG#ndu=!e "e
la toate cuDile din !t$in$tate. 1a un ti" A e!el8 li"!it de GiJi ,i aiuit8 ce=,i cEeltuia tot
aAutul "e FuzicanDi ,i dan!atoi8 da FaFa lui Dinea la el. A,a c$ %nc$lc#nd ade!eoi
"ounca eGelui. <i Huniza Iani "int=un Fe!aGe nuFit SAMSON. <n cele din uF$.
<nHuiat8 eGele Ju$ c$=i Aa !FulGe Iui SaF!on ocEii din ca". Ia ace!ta8 G#ndindu=!e c$
!inGua lui !"eanD$ de !alAae ea !$ !c c$luG$ea!c$8 ecu!e la e!"ectiAa !oluDie.
ReHuz#nd !$ Fai Hac$ a!eFenea coFi!ioane %,i "$!t$ luFina ocEilo.
VedeDi. <n tot ace!t tiF"8 din ziua tuIulent$ a ciudatci !ale %ncoon$i8 Cuceitoul
!e zI$tu!e !$ "$!teze cu oice "eD ceea ce aca"aa!e "in cuziFe ,i A $!ae de !#nGe. <n
%nteaGa !a doFnie !e !t$dui8 aA#nd Feeu %n HaD$ acela,i oIiectiA. 1a un oF a!"u ,i
%nd$zneD8 ia a!ta %i eu,i.
Tae=i eau daGi Ianii8 ia la F#ncae ea "etenDio! din caleaHa$. Da alte Gu!tui
n=aAea c#nd !$ %,i Fai Hac$8 Ha$ dec#t o !inGu$ FeteaEn$: neD$Fuita=i daGo!te de
A#n$toae. O %F"in!e la a!eFenea eKce!8 c$ "ounci !$ Hie a!e !ale ,i oa,e %nteGi !"e a
Hace loc uno "$dui cu ceIi. NeFulDuFit cu ,aizeci ,i o"t dc aii aco"eile cu "$dui
eGale8 Fai "u!tii o iFen!$ zon$ ca !$ %nco"ea!c$ ,i %n 9aF"!Eie un teen8 c$uia=i zi!e
P$duea Nou$. R$Fa,i Ia$ ad$"o!t %n c#F" "u!tiu8 Fii de D$ani nenoociDi8 ce %,i A$zu$
c$!uDele d$#Fate. <l dete!ta$ "entu ace!t a"ot Eain la Fultele lo !uHeinDe. i c#nd %n
cel de al dou$zeci ,i unulea an al doFniei !ale Bce !e doAedi ,i cel din unn$: !e du!e la
Rouen8 AnGlia ea at#t de %nA$JIit$ %F"otiAa lui. De "ac$ oice Hunz$ de "e Hiecae
ceanG$ din toate "$duile eGale l=a Hi Ile!teFat. CuF RicEad Bunul dinte cei "atu Hii
ai !$i: Hu!e!e uci! de un ceI ce=1 !t$"un!e!e cu coanele %n P$duea Nou$8 oaFenii
!"uneau c$ acel loc doI#ndit cu al#ta $utate lc Aa Aeni de Eac ,i altoa din neaFul
Eainului Cuceitoului.
Inta!e cu eGele 2anDei %nt=o di!"ut$ a!u"a unui teitoiu. NeGocie cu acel
FonaE "e tot "acu!ul ,edeii !ale la Rouen %n tiF"ul c$eia z$cu %n "at ,i lu$
FedicaFente8 c$ci Fedicii %l !H$tui$ !$ o Hac$ din cauza Fa!iAelo "o"oDii "e cae le
lua!e. AJunG#ndu=i "e la uecEi c$ eGele 2anDei #dea Iine H$c#nd GluFe "e !ocoteala
lui8 Ju$ P cu"in! de o Huie oaI$ P c$=i Aa "l$ti di!tacDia cu A#H ,i %nde!ai. Adun#ndu=,i
oa!tea8 F$,$lui %n teitoiul di!"utat. A!e P %n AecEea !a Fanie$ P Aiile8 ecoltele ,i
odul8 incendie oa,ul Nante!. 2u %nt=un cea! $u. <n!$. C$ci calul "e cac c$l$ea "inte
uinele %nHieI#ntate d$du %n to"ot "e!te ni!cai t$ciuni de Ja a"in! ce adea Focnit ,i
te!$ind. <l azA#li %nainte izIindu=1 $u cu ca"ul de oIl#ncul ,eii. 7$cu %nte AiaD$ ,i
Foate la o F$n$!tie de l#nG$ Rouen AeFe de ,a!e !$"t$F#ni8 ia a"oi8 H$c#ndu=,i
te!taFentul8 l$!$ AnGlia %n GiJa lui ;illiaF8 NoFandia %n cea a lui RoIet ,i cinci Fii
de lie "e !eaFa lui 9enic. S"e a=,i u,ua !uHletul dc "oAaa at#to A$!$i de !#nGe ce=1
Funceau acuF din Geu. Pounci !$ !e Hac$ danii Fulto Ii!eici ,i F$n$!tii enGleze B%n
!eFn de Fae c$inD$:8 eliIe$ "izonieii de !eaF$ ce !t$tu!e$ "in teFniDi at#t aFa de
ani.
La $!$itul !oaelui %nt=o diFineaD$ de !e"teFIie8 eGele Hu tezit din !oFn de
!unetul unn clo"ot de Ii!eic$.:0Ce clo"ot e!te acelaXN %nteI$ el cu Gla! "ieit. <i !"u!e$
c$ ea clo"otul de la ca"ela SHintei Maia. M%Fi %ncedinDez !uHletul M$ieiTN zi!e el ,i
Fui.
G#ndiDi=A$ la nuFele !$u. Cuceitoul8 ia a"oi DineDi cont ce Foate a aAutT %n
cli"a %n cae %ncEi!e ocEii8 doctoii8 "eotul ,i noIilii !$i8 ne,tiind cc lu"t$ "entu ton
"utea !$ aiI$ loc acuF8 ce !=a "utea %nt#F"la %n ea8 !e de"$ta$ %n GaI$8 Hiecae
G#ndindu=!e doa la !ine ,i la "o"ietatea luiQ !luJitoii Fecenai ai cuDii %nce"u$ !$
Hue ,i !$ JeHuia!c$Q %n lu"ta indecent$8 tu"ul eGelui !e o!toGoli din "at ,i c$z#nd8 z$cu
%n leGea lui oc %nteGi "e "odea. O. C0uceitoule. De cae at#Dia oaFeni Fai !unt F#ndi
acuF8 "e cae at#Dia nu d$deau doi Iani atunci8 o iniF$ cu cedinD$ HaD$ de tine te=a Hi
%nc$lzit Fai Fult dec#t %nteaGa 1nGlite$T La !cut$ AeFe du"$ aceea Aeni$ "eoDii
Hui,#ndu=!e %n$untu cu uG$ciunile ,i luF#n$ile lo. Ia un Iun caAalc nuFit
91RLU1N !e anGaJ$ Bceea ce niFeni altul nu catadic!i a Hace: !$ tan!"ote cadaAul la
Caen8 %n NoFandia. Ca !$ "oat$ Hi %nGo"at acolo %n *i!eica SH. teHan idicat$ de
Cuceito. Ca un Ile!teF8 Hocul la cae %n tiF"ul AieDii ecu!e!e cu at#ta $utate "$u !$=l
uF$ea!c$ dincolo dc Foate. C#nd cadaAul %i Hu de"u! %n Ii!eic$8 un Fae incendiu
izIucni %n oa,. Ia cuF cei de HaJ$ ie,i$ %n GaI$ !$ %i "un$ ca"$t8 $Fa!e din nou !inGu.
De tiEn$ nu aAu "ate nici la Goa"$. 1a "e "unctul de a Hi coIo#t. <n Ae,Fintele
!ale eGale. <nt=un caAou de l#nG$ altaul cental8 %n "ezenDa unei Fai FulDiFi de
oaFeni8 c#nd o Aoce "utenic$ din FulDiFe !tiG$: 0 P$F#ntul ace!ta e!te al FeuTN
Cuno!c#nd cazul AoIitoului ,i ,tiind c$ eGele eHuza!e ade!ea !$=i Hac$ de"tate8 "eoDii
,i e"i!co"ii de HaD$ %i "l$ti$ "e loc ,aizeci de ,ilinGi "entu FoF#nt. CadaAul nu=,i aHl$
lini,tea nici F$ca atunci. CaAoul Hiind "ea Fic8 %nceca$ !$=l IaGe cu HoDa %n$untu. Se
de!H$cu8 eFan$ o duEoae Goaznic$8 oaFenii !e G$Ii$ !$ ia!$ aHa$ la ae ,i "entu a
teia oa$ Hu l$!at !inGu.
Unde eau cei tei Hii ai Cuceitoului8 aI!enDi de la %nFoF#ntaea tat$lui loX
RoIet !e "liFIa %n 2anDa !au %n GeFania8 %nconJuat dc Fene!teli8 dan!atoi ,i
catoHoi. 9enic ducea de"ate8 la loc !iGu8 cele cinci Fii de lie ale !ale8 %nt=o lad$ ce i
!e H$cu!e la "eD de cEili"i. ;illiaF cel Ro,u !e G$Iea !"e AnGlia8 ca !$ "un$ F#na "e
Ai!tieia eGal$ ,i "e cooan$.
ANGLIA SU* ;ILLIAM AL DOIL1A8 NUMIT RU2US.
<nt=o GaI$ ce=Di t$ia e!"iaDia8 ;ILLIAM C1L ROU %,i a!iGu$ cele tei Fai
Hotui de la DoAe1/. PeAen!eR/8 ,i 9a!tinG!6 "oFind=o a"oi cu Fae zo !"e
;incEe!te&8 unde !e "$!ta A i!tieia eGal$. Du"$ ce Ai!tienicul %i "ed$ cEeile8 G$!i c$
acea!ta !e idica la ,aizeci de Fii de "Hunzi de aGint8 Ia,ca au ,i IiJuteii. Ca deDin$to al
unei a!eFenea IoG$Dii8 %l conAin!e cu#nd "e aEie"i!co"ul de CanteIuR !$=l %ncooneze
,i deAeni ;illiaF al Doilea8 eGe al AnGliei.
Nici nu !e %n!c$una!e Iine "e ton c$ ,i d$du odin !$ Hie din nou %nteFniDaDi
neHeiciDii deDinuDi de !tat "e cae %i eliIea!e tat$l !$u. i=l %nduF$ "e un aua !$
%F"odoIea!c$ Fonn#ntul "$inte!c cu au ,i aGint din aIundenD$. i=a Hi H$cut Fai Iine
datoia de l=a Hi %nGiJit "e Cuceito8 %n AeFe ce t$Gea !$ Foa$8 da AnGlia %n!$,i8
"ecuF ace!t Cai Ro,u8 ce o GuAen$ odinioa$ a idicat ade! caAoui !cuF"e "entu
FoDi "e cae %i tata!e "o!t %n tiF"ul AieDii.
CuF Hatele eGelui "$ea FulDuFit a Hi unicul duce din acea Da$. i cuF cel$lalt
Hate8 C$tuaul=De!$A#,it ea Hoate %nde!tulat cu cele cinci Fii de lie din lad$. PuteF
!$ ne %ncEi"uiF c$ eGele nutea !"eanDa F$Gulitoae a unei doFnii tiEnite8 da a!eFenea
doFnii !e %nt#lneau cu Geu %n tiF"uile acelea. TuIulentul e"i!co" ODO Bcae
IinecuA#nta!e aFata nonnand$ la I$t$lia de la 9a!tinG! ,i cae ced c$ %,i atiIui!e
%nteGul Feit al Aictoiei: %nce"u cu#nd !$=i dea eGelui Ro,u I$laie de ca" %F"eun$ cu
ni,te "utenici noIili noFanzi.
AdeA $ul "ae a Hi c$ ace!t e"i!co" ,i "ietenii !$i. Cae aAeau "$F#ntui %n
AnGlia ,i NoFandia. Doeau !$ lc !t$"#nea!c$ at#t "c unele8 c#t ,i "c celelalte !uI un
!inGu !uAean8 ,i "eHeau cu Fult o "e!oan$8 de teaI$8 cuF ea RoIet. Lui RuHu!.
Cae. De,i de"ate de a Hi aFaIil %n oice "iAinD$8 ea un oF aGe ,i cae nu "utea Hi
%n,elat. Se declaa$ %n HaAoaea lui RoIet ,i %nt=o di!"oziDie !uFI$ !e eta!e$ la
ca!telele lo Bcon!tucDii caF !u"$$toae "entu eGi:. V$z#nd c$ noFanzii !e
%nde"$teaz$8 eGele Ro,u !e $zIun$ "e ei a"el#nd la enGlezi8 c$oa lc H$cu o !eie de
"oFi!iuni. <ndeo!eIi H$G$duieli dc a %nFuia a!"iFea leGilo "$duii8 "e cae nu
intenDiona deloc !$ le %nde"linea!c$. 1nGlezii %n !cEiFI %l aJuta$ %nt=at#t "in AiteJia lo
%nc#t ODO Hu a!ediat %n ca!telul de la RocEe!te. OIliGat !$=l aIandoneze ,i !$ "lece din
AnGlia "entu totdeauna8 du"$ cae ceilalDi noIili $zA$tiDi Hu$ cu#nd edu,i la t$cee ,i
%F"$,tiaDi.
A"oi eGele Ro,u tecu %n NoFandia. Unde "o"oul !uHeea Fult !uI !laIa
GuAenae a ducelui RoIet. Sco"ul eGelui ea !$ ocu"e doFeniile ducale. De!iGu8
ducele !e "eG$ti !$ ezi!te la acea!ta8 ,i FizeaIilul $zIoi %nte cei doi HaDi "$ea
ineAitaIil c#nd noIilii "utenici de aFIele "$Di8 !$tui de at#ta $zIoi8 inteAeni$ ca !$=l
%F"iedice. Se %ncEeie un tatat. 2iecae dinte cei doi HaDi Hu de acod !$ enunDe la o
"ate din "etenDiile !ale ,i ce Aa t$i Fai Fult !$ Fo,tenea!c$ toate doFeniile celuilalt.
AJun,i la ace!t con!en! de iuIie8 !e %FI$Di,a$ ,i=,i uni$ HoDele %F"otiAa
SaAantuluiDe!$A#,it cac cu o "ate din cele cinci Fii de lie ale !ale cuF"$a!e ni,te
teitoii de la RoIet tec#nd ca uFae de"t indiAid "eiculo!.
Muntele SH. MiEail din NoFandia BeKi!t$ un alt Munte al SH. MiEail %n ConLall8
GozaA de a!eF$n$to cu el: ea "e atunci8 cuF e!te ,i acuF8 o Hot$eaD$ !iGu$ "e A#Hul
unei !l#nci %nalte8 %n Juul c$eia. Ia ce,teea HluKului8 Faea !e eA$!a Iloc#nd oice
cale de acce! !"e u!cat. <n acc!t loc SaAantul=De!$A#,it !e z$Aoi cu !oldaDii !$i8 ,i aici
Hu el a!ediat %n toat$ leGea de cei doi HaDi ai lui. Odat$8 c#nd Hu edu! la Fae Fizeie din
li"!$ de a"$. Geneo!ul RoIet. Nu nuFai c$ le "eFi!e oaFenilo !$i !$ i=o "ocue8 ci %i
tiFi!e SaAantuluiDe!$A#,it Ain de la "o"ia !a Fa!$. MCeT !$=l l$!$F "e "o"iul no!tu
Hate !$ Foa$ de !eteX De unde !$ !coateF altul8 c#nd !=o duce elXN
Alt$dat$8 cuF eGele c$l$ea !inGu "c D$Ful GolHului8 "iA ind %n !u!Y a ca!tel Hu
"in! dc doi dinte oaFenii SaAantului=De!$A#,it dinte cae unul Hu c#t "e ce !$=l ucid$8
a,a c$ %i !tiG$: MO"e,te=te. Tic$lo!uleT Sunt eGele AnGlieiTN Sc "oA e!te,te c$ !oldatul %l
idic$ de "c Jo! e!"ectuo! ,i uFil ,i c$ eGele %l lu$ %n !luJIa !aT PoAe!tea "oale Hi
adeA$at$ !au nu. Da %n oice caz e adeA$at c$ SaAantul=De!$A#,it nu le "utu Dine "ie"t
HaDilo !$i ,i c$ aIandon$ Muntele SH. MiEail8 I$t#nd duFuile a,a cuF !e ,tie c$ Hac
uneoi ,i alDi !$Fani nenoociDi !aAanDi.
<n tiF"ul eGelui Ro,u !coDienii deAeni$ tuIulenDi ,i Hu$ %nH#nDi de dou$ oi P %n
cea dc a doua %nH#nGee "iez#ndu=1 "e MalcolF. ReGele lo. i "e Hiul ace!tuia. Galezii
deAeni$ ,i ei tuIulenDi. RuHu! aAu Fai "uDin !ucce! %F"otiAa lo. C$ci ace,tia lu"t#nd
"in FunDi eKecuta$ tu"ele eGelui la !#nGe. La #ndul lui. RoIet de NoFandia deAeni
tuIulent ,i "l#nG#ndu=!e c$ Hatele !$u8 eGele8 nu e!"ecta cu cedinD$ %nDeleGeea lo. Se
idic$ la lu"t$ ,i oIDinu aJuto din "atea eGelui 2anDei8 "c cae RuHu! %l cuF"$$ %n cele
din uF$ cu !uFe Fai de Iani. i AnGlia deA eni tuIulent$. Lodul MoAAIaA8
"utenicul conte dc NotEuFIeland. Se "u!e %n Huntea unei Fai con!"iaDii ca !$=l
detoneze "e eGe ,i !$=l aduc$ la ton "e ST1P91N8 ud$ a"o"iat$ a Cuceitoului.
CoF"lotul Hiind de!co"eit8 toDi ,eHii con!"iatoilo Hu$ "in,i: unii aFendaDi8 alDii
tiFi,i la %ncEi!oae8 ia alDii eKecutaDi. <n!u,i contele NotEuFIeland Hu z$Ao#t %nt=o
teFniD$. Dede!uItul ca!telului ;ind!o. Unde !e ,i !H#,i din AiaD$8 du"$ teizeci de ani
de %ncEi!oae. PeoDii din AnGlia Hu$ Fai tuIulenDi dec#t oice alt$ cateGoie cu
autoitate8 c$ci eGele Ro,u %i tat$ cu at#ta li"!$ de "oliteDe. <nc#t eHuz$ !$ nuFea!c$ noi
e"i!co"i !au aEie"i!co"i c#nd cei AecEi Fueau8 de,i deDinea toate aAeile cinului lo.
De"t "lat$ "entu acea!ta8 "eoDii %i !ci!e$ IioGaHia du"$ Foate ,i=,i I$tu$ Iine Joc
de el. Pe!onal %nclin !$ ced c$ %nte "eoDi ,i eGele Ro,u nu "ea aAeai ce !$ aleGi8 c$ci
aFIele "$Di eau laconic ,i Aiclene8 ,i c$ !e "otiAeau de Finune.
ReGele Ro,u aAea un !uHlet H$Danic8 eGoi!t8 lacoF ,i Fe!cEin. AA ea de"t HaAoit
un Feituo! "eot. Ral"E. Poeclit 2laFIad. Sau cel %n!eFnat cu 2oc P c$ci %n acele zile
diHicile Fai Hiecae celeIitate %,i aAea "oecla ci Odat$8 "e c#nd ea IolnaA8 eGele
c$indu=!e %l un!e
' Una dinte e,edinDele oHiciale ale HaFiliei eGale Iitanice ce !e aHl$ la ;ind!o8
oa, din !udul AnGliei8 !ituat "e #ul TaFi!a.
AEie"i!co" de CanteIuA "e ANS1LM. Peot !t$in ,i oF de oFenie8 da nici
nu a"uc$ !$ !e %n!$n$to,ea!c$ Iine c$. ReGet#ndu=,i c$inDa8 continu$ !$=,i %n!u,ea!c$ "e
nede"t o "ate din Aenituile aEie"i!co"iei. Acea!ta du!e la di!"ute A iolente8 cae !e
aGaAa$ datoit$ eKi!tenDei la RoFa din acea AeFe a doi "a"i iA aii. 2iecae din ace,tia
decla#ndu=!e unicul "a"$ adeA$at8 oiGinal8 inHailiIil8 ce nu "utea !$ Hac$ Ge,eli. <n cele
din uF$. Cuno!c#nd Hiea eGelui Ro,u ,i ne!iFDindu=!e %n !iGuanD$ %n AnGlia.
ANS1LM ceu "eFi!iunea !$ "lece ia$,i %n !t$in$tate. ReGele Ro,u i=o d$du Iucuo!.
C$ci ,tia c$ de %ndat$ du"$ "lecaea lui "utea din nou %nce"e !$ %nca!eze toDi Ianii dc la
CanteIuA. Pentu "o"ia=i Holo!inD$.
Pin a!eFenea FiJloace. <F"oA$#nd ,i a!u"ind "o"oul enGlez "e toate c$ile
"o!iIile8 ReGele Ro,u deAeni Hoate IoGat. Oic#nd aAea neAoie de Iani indiHeent de
!co". <i aduna %nt=un Hel !au altul. Ia$ !$=i "e!e de de"tate8 !au de Fizeia "e cae o
cauza. AA#nd ,an!a !$ cuF"ee de la RoIet %nteGul ducat de NoFandia "e cinci ani.
IF"u!e "o"oului enGlez Fai Fulte taKe ca oic#nd. OIliG$ "#n$ ,i F$n$!tiile de Faici
!$ %,i !coal$ la Fezat tac#Fuile ,i lucuile dc Aaloae !"e a=i oHei FiJloacele de a Hace
acEiziDia. Da ea la Hel de a"id ,i donic !$ %n$Iu,e eAolta8 "e c#t ea la !t#nGeea
Ianilo8 ia cuF o "ate din "o"oul noFand oIiect$ P Hoate natual8 ced eu P la
A#nzaea lo %n ace!t Hel. Condu!e %F"otiAa lo o aFat$ cu toat$ Aiteza ,i eneGia tat$lui
!$u. 2u at#t de ne$Id$to8 %nc#t !e %FIac$ !"e NoFandia "e un A#nt Hoate "utenic8
ia c#nd Fainaii %i !"u!e$ c$ ea "eiculo! !$ ia!$ %n laG "e o a!eFenea AeFe
FizeaIil$ e"lic$: MRidicaDi "#nzele ,i la duFT ADi auzit Aeodat$ de un eGe cae !$ !e Hi
%necatXN
V$ AeDi %nteIa cuF !e Hace c$ "#n$ ,i neGliJentul RoIet aJun!e!e !$=,i A %nd$
"o!e!iunile8 lat$ cuF !e %nt#F"l$. 1a de Fult oIiceiul la enGlezi !$ Hac$ la Ieu!aliF
c$l$toii ce !e nuFeau "eleinaJe8 ca !$ !e "oat$ uGa acolo la FoF#ntul M#ntuitoului.
CuF Ieu!aliFul a"aDinea tucilo8 cae uau Ce,tini!Ful8 ace,ti c$l$toi eau ade!ea
in!ultaDi ,i FaltataDi. Ce,tinii !u"ota$ cu $Idae c#tAa tiF"8 da %n cele din uF$
P1TR1 PUSTNICUL8 oF eFacaIil8 dc Fae cin!te ,i elocAenD$8 %nce"u !$ "edice %n
diHeite locui %F"otiAa tucilo ,i !$ declae c$ ea de datoia Iunilo ce,tini !$=i
izGonea!c$ "e acei necedincio,i de la FoF#ntul M#ntuitoului8 !$ ia %n !t$"#nie ,i !$
a"ee acel loc !H#nt. Se i!c$ o "atiF$ cuF nu !e Fai A$zu!e. Mii ,i Fii de oaFeni de toate
anGuile ,i condiDiile "oni$ !"e Ieu!aliF8 !$ !e $zIoia!c$ cu tucii. In i!toie8 $zIoiul
e!"ectiA0 e cuno!cut !uI nuFele dc "iFa cuciad$8 ia Hiecae cuciat "uta o caice
Facat$ "e uF$ul !$u de"t.
Nu toDi cuciaDii eau ce,tini zelo,i. Pinte ei !e a 11 au o FulDiFe de !"iite
nelini,tite8 i!i"itoae ,i aAentuoa!e ale AeFii. DeAeni$ cuciaDi de daGul !cEiFI$ii8 %n
!"eanDa JaHului8 Hiindc$ n=aAeau niFic de H$cut aca!$8 Hiindc$ le "l$cea !$ Aad$ D$i
!t$ine8 Hiindc$ le H$cea Fae "l$cee !$ Iat$ oaFeni8 ,i=a Hi caHtit un tuc cu tot at#ta
daG ca "e un ce,tin. Se "oate ca RoIet de NoFandia !$ Hi Dinut cont de toate a!tea
"ecuF ,i de o Fi,c$toae doinD$ dc a=i !cuti "e ce,tini de tataFent "o!t "e Aiito. Vu
!$ adune c#DiAa oaFeni %naFaDi ,i !$ "onea!c$ %n cuciad$. Nu "utea Hace a!ta Ha$ Iani
,i. CuF nu=i aAea. <,i A#ndu doFeniile Hatelui !$u. ReGele Ro,u. Pe cinci ani. Cu Faea
!uF$ "e cae o oIDinu a!tHel lc Huniz$ cuciaDilo cele nece!ae ,i "lec$ !"e Ieu!aliF %n
ceeFonie nu"Dial$. ReGele Ro,u. Cae H$cea Iani din oice8 !t$tu aca!$8 "eocu"at !$
!toac$ !uFe ,i Fai Fai de la noFanzi ,i enGlezi.
Du"$ tei ani de Fai Geut$Di ,i !uHeinDe P cauzate de nauHaGiu "e Fae.
C$l$toie "in locui ciudate8 HoaFe8 !ete ,i HeI$ "in ni!i"uile az$toae ale de,etului ,i
dc Huia tucilo P AiteJii cuciaDi lua$ %n !t$"#nie FoF#ntul M#ntuitoului. Tucii Fai
ezi!tau8 da ace!t !ucce! !"oi doinDa Geneal$ a celo din 1uo"a !$ !e al$tue
Cuciadei. Un alt Fae duce Hancez %,i oHei doFeniile !"e A#nzae "e un anuFit teFen
IoGatului ReGe Ro,u. C#nd doFnia acc!tuia aJun!e deodat$ la un !H#,it Aiolent.
Nu AeDi Hi uitat. S"e. De P$duea Nou$8 %nHiinDat$ de Cuceito8 "e cae
nenoociDii oaFeni ale c$o ca!c le di!tu!e!e o uau a,a de Fult. CuziFea leGilo
P$duii8 totua ,i Foatea "e cae le aduceau D$$niFii F$i$ acea!t$ u$. *ieDii oaFeni
de la Da$ "e!ecutaDi cedeau c$ P$duea Nou$ e!te A$Jit$. S"uneau c$ "e tiF" de Hutun$
cu HulGee ,i tunete ,i %n toiul no"Dii %,i H$ceau a"aiDia diaAoli ce !e Fi,cau !uI cenGile
co"acilo %ntuneco,i. S"uneau c$ o Aedenie %nHico,$toae le "ooci!e A#n$toilo
noFanzi c$ ReGele Ro,u Aa Hi "ede"!it acolo. Ia acuF8 %n acea!t$ HuFoa!$ lun$ de Fai.
C#nd !e %F"lini!e$ a"oa"e tei!"ezece ani de doFnie a ReGelui Ro,u ia un al doilea
"inD din !#nGele Cuceitoului P un alt RicEad. 2iul ducclui RoIet P Hu uci! de o
!$Geat$ %n acea!t$ "$due dc Goaz$: !e zAoni c$ acea!t$ !ecund$ nu ea ,i cea din uF$
oa$ ,i c$ acolo aAea !$ !e Fai Hac$ Foate de oF.
1a o "$due !inGuatic$8 aFanic Ile!teFat$ de "o"o din "icina elelo ce !e
H$cu!e$ "entu %nHiinDaea ei ,i niFeni nu Eoin$ea %n aHa$ de eGe. De cutenii !$i ,i
A#n$toi cu daG "e acolo. <n Hond. <n!$ ea ca oice alt$ "$due. PiF$Aaa.8 Hunzclc=i
Aezi D#,neau din FuGui. Vaa %nHloeau Ae!ele ,i H$ceau uFIe Fai. IaFa !e Ae,teJeau8
c$deau ,i z$ceau "e Fu,cEi. <n G$Fezi caHenii. Unii co"aci eau Faie!tuo,i. Ce!c#nd
%nalDi ,i "utenici8 alDii c$zu!e$ Hie de la !ine. 2ie doIo#Di de !ecuea "$duaului8 unii
eau !coIuo,i. Ia ie"uii %,i H$ceau Aizuini la $d$cinile lo. AlDii loAiDi de t$!net
!t$teau %n "icioae8 alIi ,i Goi. 1au "e acolo coa!te de dealui aco"eite cu HeiGi din
aIundenD$ "e cae oua diFineDii !t$lucea HuFo!: "##ui unde c$"ioaele coIoau !$ !e
ada"e8 !au "e!te cae %nteGul Gu" !$ea Heindu=!e %n !alt de !$GeDile A#n$toilo:
luFini,ui %n!oite ,i locui !oleFne %n cae doa "uDin$ luFin$ $zI$tea "in Hunzi,ul
Ho,nito. C#ntecele "$!$iloi din P$duea Nou$ eau Fai "l$cute auzului dec#t !tiG$tele
oaFenilo ce !e lu"tau la FaGinea ei8 ,i cEia ,i c#nd ReGele Ro,u ,i cutea !a Aeneau !$
A %neze "in "u!tiet$Dile de acolo Ile!teF#nd %n Gua Fae ,i c$l$ind aAan %n zon$it de
!c$i8 H#ie. CuDite ,i "uFnale "icinuiau cu Fult Fai "uDin $u acolo dec#t "inte enGlezi
!au noFanzi8 ia ceIii Fueau Bdu"$ cuF ,i t$iau Fult Fai u,o dec#t oaFenii:.
<nt=o zi din auGu!t ReGele Ro,u %F"$cat de acuF cu Hatele !$u. C$tuaul=
De!$A#,it8 A eni cu Fae alai !$ A#neze %n P$duea Nou$. 1a un Gu" de cEeHlii ce
!t$tu!e toat$ noa"tea la MalAAood=Oee". O caIan$ de A %n$toae din "$due8 unde at#t la
cin$8 c#t ,i la Ficul deJun FeFIii !$i !e Iine=di!"u!e!e$ con!uF#nd o Fae cantitate de
Ain. Ceata !e %F"$,tie %n toate diecDiile du"$ cuF ea oIiceiul A#n$toilo "c atunci.
ReGele %l lu$ cu !ine doa "e S1R ;ALT1R T>RR1L. Un Dinta, celeIu8 c$uia %i d$du!e
%nainte de a %nc$leca %n acea diFineaD$ dou$ !$GeDi HuFoa!e.
UltiFa oa$ c#nd eGele Hu A$zut %n A iaD$ c$l$ea cu Si ;alte TRel8 ia c#inii
lo A#nau %F"eun$. 1a a"oa"e noa"te c#nd un Iiet !aF!a dc FanGal tec#nd cu c$uDa
"in "$due d$du "e!te tu"ul !olita al unui Fot !t$"un! de o !$Geat$ %n "ie"tul cae=i
Fai !#nGea. <l "u!e %n c$uD$. 1a tu"ul eGelui. 9uducat ,i o!toGolit8 cu IaIa=i o,ie
alIit$ cu totul de Aa ,i n$cl$it$ de !#nGe Hu du! a doua zi %n c$uia !aF!aului dc FanGal
la Catedala ;incEe!te8 unde Hu "iFit ,i %nGo"at.
Si ;alte TRel. Cae HuGi %n NoFandia ,i ceu "otecDia eGelui 2anDei8 Ju$ %n
acea Da$ c$ ReGele Ro,u Hu!e!e Iu!c oFo#t de o !$Geat$ ta!$ de o F#n$ neA$zut$8 "e
c#nd A#nau %F"eun$8 c$ !c teFu!e !$ nu Hie I$nuit ca uciGa, al eGelui ,i c$ d$du!e
iFediat "inteni calului ,i HuGi!e !"e D$Ful F$ii. AlDii declaa$ c$ eGele ,i Si ;alte
TRel A#nau %n toA$$,ie "uDin %nainte de a"u!ul !oaelui !t#nd %n tuHe unul %n HaDa
celuilalt8 c#nd un ceI Aeni %nte ei. C$ eGele %,i !coa!e acul ,i Dinti8 da coada !e u"!e.
C$ eGele !tiG$ a"oi MTaGe8 ;altee8 "entu nuFele SataneiTN C$ Si ;alte ta!e. C$
!$Geata !e loAi de un co"ac ,i !c#nteind !e %ntuF$ de la ceI loAindu=1 de Foate "e
eGele ce c$l$ea.
De a cui F#n$ c$zu de Ha"t ReGele Ro,u ,i dac$ acea F#n$ ta!e %nt#F"l$to !au
Aoit !$Geata %n "ie"tul lui. NuFai DuFnezeu ,tie. Unii ced c$ Hatele !$u a Hi "utut !$
"un$ la calc Foatea lui. Da ReGele Ro,u %,i H$cu!e a,a de FulDi du,Fani at#t "inte
"eoDi8 c#t ,i %nte Fieni8 %nc#t I$nuiala "oate c$dea %n Fod ezonaIil a!u"a unui uciGa,
Fai "uDin !taniu. Tot ce !e ,tie e!te c$=1 G$!i$ Fot %n P$duea Nou$8 "e cae "o"oFl %n
!uHeinD$ o !ocoti!e un loc Ile!teFat "entu neaFul lui.
ANGLIA SU* 91NRIC <NT3IUL8 7IS C)RTURAR=D1S)V3RIT.
Auzind de Foatea ReGelui Ro,u. C3RTURARULD1S)V3RIT !e e"ezi
%n!"e ;incEe!te cu o A itez$ eGal$ cu cea "e cae o lua!e RuHu! %n!u,i ca !$ "un$ F#na
"c Ai!tieia eGal$8 da cu!todele A i!tieiei8 cc Hu!e!e unul dinte otacii !$i de A#n$toae8
"oFi ,i el deGaI$ !"e ;incEe!te ,i !o!ind acolo eHuz$ !$ o "edea. La acea!ta.
C$tuaul=Dc!$A#,it %,i !coa!c !aIia ,i aFeninD$ !$=l oFoae "c A i!ticFic. Cae a Hi
"l$tit cu AiaDa8 dc nu ,i=a Hi dat !eaFa de inutilitatea unei %F"otiAii Fai %ndelunGate
c#nd aHl$ c$ "inDul ea !"iJinit de un Gu" dc FaGnaDi "utenici cc !e declaa$ Eot$#Di
!$=l Hac$ eGe. Deci Ai!tienicul "ed$ Ianii ,i IiJuteiile cooanei8 ia cuF cea dc a teia zi
du"$ Foatea ReGelui Ro,u c$zu %nt=o duFinic$. C$tuaul=Dc!$A#,it !c "o!t$ %n HaDa
altaului cental din ;e!tFin!te AIIeR ,i decla$ !oleFn c$ A a enunDa la aAeea
Ii!eicii "e cae o lua!e Hatele lui. C$ nu le Aa "icinui noIililo nici un $u ,i c$ Aa eda
"o"oului leGile lui 1dAAad ConHe!oul cu toate %FIun$t$Diile adu!e dc ;illiaF
Cuceitoul. A!tHel %nce"u doFnia R1G1LUI 91NRIC <NT3IUL.
OaFenii !e ata,a$ dc noul eGe at#t Hiindc$ tecu!e "in necazui8 c#t ,i Hiindc$
ea din na,tee enGlez ,i 1111 nonnand. CuF ca !$ %nt$ea!c$ acc!t ultiF a!cendent
a!u"a lo8 eGele teIuia !$ !e c$!$toea!c$ cu o enGlezoaic$8 G#ndul i !e o"i la MAUD
C1A *UN). 2iica eGelui ScoDiei. De,i iniFoa!a "inDe!$ nu=1 iuIea "e eGe8 "e!"ectiAa
uniii a!ei noFande cu cca !aKon$8 act de Fae caitate8 Fenit !$ "eAin$ ua ,i A$!aea
de !#nGe dinte ele. O Fi,ca$ %nt=at#ta %nc#t con!iFDi !$ %i deAin$ !oDie. Du"$ ni,te
di!"ute %nte "eoDi8 cae !"u!e$ c$ %ntuc#t %n tineeDe Hu!e!e la o F$n$!tie de Faici ,i
"uta!e Aoal dc c$luG$iD$ nu "utea Hi leGal cununat$ P la cae "inDe!a aHiF$ c$ F$tu,a
ei. La cae locui!e %n tineeDe. <nt=adeA$ aunca!e uneoi "e ea o Iucal$ de Fateial
neGu %n!$ Ha$ Aeun alt FotiA0 dec#t acela c$ Aoalul de c$luG$iD$ ea !inGua
%FI$c$Finte la HeFei ,i l0clc. Ce iF"unea e!"ect cuceitoilo noFanzi ia nu din
"icina Ju$F#ntului de c$luG$iD$8 "e cae nu=1 t$cu!e nicic#nd P i !e decla$ c$ e liIe$
!$ !e c$!$toea!c$ ,i Hu H$cut$ eGina eGelui 9enic. 2u o eGin$ Iun$. 2uFoa!$8 de
teaI$ ,i deFn$ de un !oD Fai Iun dec#t eGele.
De,i Eot$#t ,i i!teD8 ace!ta ea un oF Aiclean ,i li"!it de !cu"ule. Nici c$=i "$!a
dc cuA#ntul !$u ,i ecuGea la oicc FiJloacc ca !$=,i atinG$ !co"ul. Toate ace!tea !e A$d
din tataFentul a"licat Hatelui !$u RoIet P acel RoIet cae %i "eFi!e!e !$ !e $coea!c$
cu a"$ ,i cae %i tiFi!e!e din Ainul de la "o"ia !u Fa!$8 c#nd Heecat %n lanDui8 cu
cioile zIu#ndu=i "e dede!uIt !e u!ca de !ete %n ca!telul dc "e A#Hul Funtelui SH. MiEail.
Unde Hatele cel Ro,u l=a Hi l$!at !$ "ia$. <nainte ca eGele !$ %ncea"$ !$ !e ocu"e dc
RoIet. <nde"$t$ ,i dezono$ "e toDi HaAoiDii Ho!tului FonaE8 cae eau %n Fae "ate
caactee Jo!nice8 Fult dete!tate de "o"o. Pe 2laFIad cel %n!eFnat cu 2oc. Pe cac
"oa!"$tul eGe %l H$cu!e e"i!co" de DuEaF1. 9enic %l %nteFniD$ tocFai %n Tun8 da
%n!eFnatul cu 2oc ea tae GluFeD ,i Iun toAa$, ,i !c H$cu at#t de "o"ula "inte Gadieni
%nc#t ace,tia !e "eH$cu$ c$ nu ,tiu niFic de!"e o Hunie lunG$ ce Hu tiFi!$ %n %ncEi!oae
"e Hundul unui Aa! ad#nc cu Ain. Gadienii lua$ Ainul8 ia cel %n!eFnat cu 2oc lu$ Hunia8
"e cae. C#nd ei doFeau du,i. Se l$!$ %n Jo! de la o Heea!t$ %n noa"te ,i a!tHel !e
%FIac$ HuFu,el "e o coaIie ,i "e=aici Di=e duFul !"e NoFandiaT
C#nd Hatele !$u. C$tuaul=De!$A#,it. Veni la ton. CuF RoIet ea tot "lecat "c
P$F#ntul 2$G$duinDei/. 9enic !coni c$ ace!ta a Hi aJun! !uAean %n acea Da$ ,i cuF
li"!i!e at#t de Fult8 "o"oul iGnoant cezu GoGoF$nia. Da du"$ ce 9enic doFni ca
eGe al 1nGliteei un tiF"8 uite c$ RoIet Aeni aca!$ %n NoFandia. <na"oindu=!e H$$
GaI$ de la Ieu!aliF "in Italia8 o Da$ Finunat$ de cae !c Iucua!e Hoate Fult ,i unde
!e c$!$toi!e cu o HeFeie la Hel de Hiu Foa,$ ca acea!taT %n NoFandia %l G$!i "e cel
%n!eFnat cu 2oc a,te"t#nd ca !$=l zoea!c$ !$=,i eAendice de"tul la cooana enGlez$ ,i
!$=i declae $zIoi eGelui 9enic. Du"$ o Fae "iedee de tiF" %n o!"eDe ,i dan!ui cu
Hu=
S Oa, %n nod=Ae!tul AnGliei8 e,edinDa coFitatului cu acela,i nuFe.
O
M DenuFiea acelo D$i din Oientul MiJlociu8 cc au leG$tu$ cu "iFii ce,tini
eAei ,i Fu!ulFani8 cuno!cut ,i !uI nuFele de Pale!tina8 %n cae nu aAut loc FaJoitatea
eAeniFentelo FenDionate %n *iIlie.
Moa!a=i !oDie italian$8 "inte "ietenii !$i noFanzi. <n cele din uF$ a!ta ,i H$cu.
<n Geneal8 enGlezii Hu$ dc "atea eGelui 9enic. Da FulDi dinte noFanzi eau
de cca a lui RoIet. Mainaii enGlezi %n!$ %l "$$!i$ "e eGe ,i tecu$ cu o Fac "ate a
Hlotei enGleze %iY NoFandia8 a,a c$ RoIet aJun!e !$ inA adeze acea!t$ Da$ nu cu Aa!e
!t$ine ci %n co$Iii enGleze,ti. <n oice caz. CuAio!ul An!elF "e cae 9enic %l cEeFa!e
%na"oi din !t$in$tate ,i=l l#cu!c aEie"i!co" dc CanteIuA ea neclintit "entu cauza
eGelui8 ce Hu at#t dc Iine !u!Dinut$ %nc#t %n loc !$ lu"te8 cele dou$ o,ti H$cu$ "ace. *ietul
RoIet. Cac !e %ncedea %n toDi ,i %n oicine8 Hu Gata !$=i dea cezae Hatelui !$u8 eGele ,i
con!iFDi !$ FeaG$ aca!$ ,i !$ "iFea!c$ %n AnGlia o "en!ie cu condiDia ca toDi %n!oDitoii
!$i !$ Hie "e de"lin ietaDi. ReGele H$G$dui !$ Hac$ %ntocFai a,a. Da nici nu "leca$ Iine
c$ ,i %nce"u !$=i "ede"!ea!c$.
Pinte ci ea contcle dc SEcL !IuA cac. 2iind conA ocat de eGe !$ $!"und$ la
"atuzeci ,i cinci de acuzaDii8 "oFi c$lae !"e unul dinte "utenicele lui ca!tele8 !e
z$Aoi %n el8 %,i cEeF$ D$anii ,i Aa!alii ,i lu"t$ "entu liIetate8 da Hu %nH#nt ,i
!uGEiunii. Cu toate deHectele lui. RoIet ea at#t dc cedincio! HaD$ de cuA %ntul dat. <nc#t8
c#nd auzi "entu %nt#ia oa$ de acc!t noIil ce !e idica!e %F"otiAa Hatelui !$u. Pu!tii
"$F#ntuile contelui de SEcL !IuAdin NoFandia ca !$=i aate eGelui c$ nu Aa !"iJini
nici o %nc$lcae a tatatului lo. AHl#nd du"$ aceea8 c#nd Hu Fai Iine inHoFat8 c$ !inGua
ciF$ a contelui ea aceea de a=i Hi Ho!t "ieten8 Aeni %n AnGlia neG#ndit ,i codial ca de
oIicei !$ inteAin$ "e l#nG$ eGe ,i !$=i aduc$ aFinte de "oFi!iunea lui !oleFn$ de a=i
ieta "e toDi %n!oDitoii !$i. Ace!te conHidenDe a Hi "utut !$=l Hac$ "e eGe !$ o,ea!c$8 da
nu l=au H$cut. PeH$c#ndu=!e a Hi Hoate "ieteno!. <,i %nconJu$ %nl=at#ta Hatele de !"ioni
,i ca"cane. <nc#t RoIet. Cae ea cu totul %n "uteea lui. Nu aAu alta de H$cut dec#t !$
enunDe la "en!ie ,i !$ !ca"e c#t Fai "utea. AJunG#nd aca!$ %n NoFandia ,i %nDeleG#ndu=
1 "e eGe Fai Iine acuF. Se alie Hie,te cu AecEiul !$u "ieten8 contele dc SEeAA!IuR.
Cae Fai aAea Aeo teizeci dc ca!tele %n acea Da$. A!ta ea eKact ceea ce doea ,i 9enic.
Decla$ iFediat c$ RoIet %nc$lca!c tatatul ,i inAad$ NoFandia %n anul uF$to.
Petin!e c$ Aeni!e !$=i !alAeze "c noFianzi de "oa!ta GuAenae a Hatelui !$u la
ceeea eK"e!$ a ace!toa. 1Ki!t$ FotiAe !$ ne teFeF c$ acea!t$ GuAenae Aa Hi Ho!t
de!tul de ea. C$ci HuFoa!a lui !oDie Fui!e l$!#ndu=1 cu un co"il Fic. Ia cutea !a ea
at#t de ne"$!$toae. <F"$,tiat$ ,i "o!t oGanizat$. <nc#t !e !"une c$ uneoi z$cea %n "at
ziua %nteaG$ din cauza li"!ei de Eaine "e cae !$ le %FIace P c$ci !eAitoii %i Hua!e$
toat$ %FI$c$Fintea. Oa!tea ,i=o condu!e %n!$ ca un "inD cuaJo! ,i ca un !oldat Aiteaz8
de,i aAu nenoocul !$ Hie luat "izonie de eGele 9enic. <F"eun$ cu "atu !ute dinte
colaIoatoii !$i. Pinte ei ea Iietul ,i neAinoAatul 1dGa AtEelinG cae=1 iuIea "e
RoIet !ince. 1dGa nu ea de!tul de iF"otant !"e a Hi tatat cu a!"iFe. Ulteio eGele
%i d$du o Fic$ "en!ie de "e uFa c$cia t$i %n tiEn$ "#n$ la Foate8 "in "$duile ,i
c#F"iile lini,tite ale 1nGliteei.
Ia lui RoIet P !$Fanului8 Il#ndului8 Geneo!ului8 i!i"itouluiS ne"$!$toului
RoIet. Un oF cu at#tea deHecte ,i totu,i cu A ituDi ce a Hi "utut !$=l Hac$ Fai Iun ,i Fai
Heicit P cae=i Hu !H#,itulX Dac$ eGele a Hi aAut F$iniFia !$ zic$ cu un ae Il#nd:
M2ate8 !"une=Fi %naintea ace!to noIili c$ din acea!t$ cli"$ %Fi Aei Hi %n!oDito ,i "ieten
cedincio! ,i c$ n=ai !$ Fai idici niciodat$ F#na %F"otiAa Fea !au a o,tilo FeleTN8 !=a
Hi "utut %ncede %n RoIet "#n$ la Foate. Da eGele nu ea un oF F$iniFo!. <,i
condaFn$ Hatele !$ Hie %ncEi! "c AiaD$ %nt=unul dinte ca!telele eGale. La %nce"utul
ace!tei detenDii %i ea %nG$duit !$ ia!$ c$lac !uI "az$. Da. <nt=o zi. Sc$"#nd de !uI
contol o lu$ la Galo". AAu nenoocul !$ niFeea!c$ %nt=o Fla,tin$ unde calul !e
%F"otFoli de tot. A,a c$ ia Hu "in!. C#nd eGele auzi de a!ta. Pounci !$ i !c ia Aedeea8
ceea ce !e t$cu "in tunaea Fetalului incande!cent dint=un Fic Iol "e ocEii !$i.
i a!tHel. <n %ntuneic ,i %n %ncEi!oae !e G#ndi FulDi ani la toat$ AiaDa !a din tecut8
la tiF"ul "e cae=1 "iedu!e8 la aAeea "e cae o i!i"i!e8 la ,an!ele "e cae le ata!e8 la
tineeDea "e cae o io!i!e8 la talentele "e cae le neGliJa!e. <n diFineDile HuFoa!e de
toaFn$ !t$tea uneoi ,i Fedita la AecEile "atide de A %n$toae din P$duea liIe$ unde
Hu!e!e cel dint#i ,i cel Fai Ae!el. <n lini,tea no"Dii !e tezea uneoi cu"in! de Jalea Fulto
no"Di ce !e !tecua!e$ "e Hui,8 l$!#nd ca zoii !$=l G$!ea!c$ la Fa!a de Joc. P$ea uneoi
!$ aud$ AecEile c#ntece ale Fene!telilo8 "utate de A#ntul FelancolicQ %n oIia lui Ai!a
uneoi la luFina ,i !t$luciea cuDii noFande. De Fulte oi. Se %ntocea oIec$ind cu
G#ndul la Ieu!aliF8 unde lu"ta!e at#t de Iine8 !au la IaAii !$i toAa$,i %n Huntea c$oa
%,i %nclina coiHul cu "ene la !tiG$tele de Iun Aenit ce=1 %nt#F"inau %n Italia8 ,i "$ea c$ !e
"liFI$ din nou "inte Aiile %n!oite !au "e D$Ful F$ii alIa!te cu HuFoa!a lui !oDie. Ia
a"oi. G#ndindu=!e la FoF#ntul ei ,i la Hiul !$u li"!it dc tal$8 %,i de!lacea IaDele !olitae
,i "l#nGea %n t$cee.
<n cele din uF$. <nt=o zi8 un I$t#n i!toAit8 de o"tzeci dc ani. Cu cicatici
!$lIatice ce=i de!HiGuau "leoa"ele a!cun!e du"$ IandaJ de "iAiile teFniceului8 da "e
cae ceul ce "iA e,te tot %n Jo!. <l Aedea ne%ncctat. Mui z$c#nd %n %ncEi!oae. 2u!e!e
odat$ RoIet de NoFandia. P$cat de elT
La AeFea c#nd RoIet de NoFandia Hu luat "izonie de Hatele !$u. Cel Fai Fic
dinte Hiii lui aAea doa cinci ani. Ace!t co"il8 ce "l#nGea cu !u!"ine8 c$ci de,i t#n$ ,tia
c$ ae FotiA !$ !e teaF$ de FonaEicul !$u uncEi8 Hu de a!eFenea luat ,i du! %n HaDa
eGelui. SuAeanul nu "ea ea oIi,nuit !$=,i coF"$tiFea!c$ !u"u,ii8 da iniFa=i ece "$u
"e FoFent c$ !e %nFoaie la !uHeinDele I$iatului. 2u oI!eAat c$ Hace un Fae eHot8 "ac$
!"e a=,i !t$Aili cuziFea8 ia a"oi "ounci !$ Hie luat co"ilul de acolo8 de"t cae. Un
anuFit Iaon8 ce !e c$!$toi!e cu o Hat$ de a ducelui RoIet Bdu"$ nuFe 9elie de
SaintSaen: %l lu$ tandu %n GiJa lui. *un$tatea eGelui nu Dinu Fult. Nu tecu$ nici dou$
zile. C#nd tiFi!e la ca!telul ace!tui lod Fe!aGei ca !$=l ia ,i !$=l aduc$ de acolo "e
co"il. *aonul nu ea de HaD$ %n acel FoFent8 da !eAitoii Hiindu=i cedincio,i8 lua$
co"ilul cc doFea ,i=l a!cun!e$ Aedeii. C#nd Iaonul Aeni aca!$ ,i i !e !"u!e ce H$cu!e
eGele8 lu$ co"ilul "e!te GaniD$ ,i duc#ndu=1 de F#n$ Fe!e de la o cute la alta.
PoAe!tind "etutindeni de!"e de"tul co"ilului la tonul AnGliei ,i de!"e uncEiul !$u
cae8 ,tiind c$ ae acel de"t8 l=a Hi oFo#t "oate de nu=1 !c$"a "in HuG$.
TineeDea ,i inocenDa FicuDului ,i d$G$la,ului ;ILLIAM 2IT7RO*1RT Bc$ci
acela ea nuFele !$u: %i H$cu$ FulDi "ieteni la AeFea e!"ectiA$. C#nd I$iatul aJun!e
Hl$c$u8 eGele 2anDei8 unindu=!e cu conDii Hancezi de AnJou ,i de 2landa %i !"iJini cauza
lu#nd %n NoFandia Fulte dinte oa,ele ,i ca!telele eGelui enGlez. Meeu Aiclean ,i aIil8
%n!$. ReGele 9enic adeFeni "c unii dinte "ietenii lui ;illiaF cu Iani. Pe alDii cu
"oFi!iuni8 !au H$G$duindu=le "uteea. <l cuF"$$ "e contele de AnJou "oFiD#ndu=i !$=l
c$!$toea!c$ "e Hiul !$u Fai Fae8 ;ILLIAM8 cu Hiica luiQ toat$ %ncedeea de cac ace!t
eGe !c Iucu$ %n AiaD$ !e datoa Fai Fult uno a!eFenea aanJaFente8 c$ci ea conAin!
Bca FulDi alDi eGi de atunci %ncoace ,i ca unul din 2anDa nu tae deFult: c$ adeA$ul ,i
onoaea Hiec$ui oF %,i au "eDul lo. Put#nd Hi cuF"$ate. Cu toate ace!tea8 ea at#t de
!"eiat de ;illiaF 2ilH7=RoIet ,i de "ietenii !$i8 %nc#t Fult$ AeFe cezu c$ AiaDa %i e!te
%n "eicol ,i nu !e ducea nicic#nd la culcae8 nici cEia %n "alatul !$u %nconJuat de G$zi
Ha$ !aIie ,i !cut la c$"$t#i.
S"e a=,i %nt$i "uteea8 eGele o loGodi cu Fult$ "oF"$ "e Hiica !a Fai Fae.
MAT1LDA. Pe atunci de nuFai o"t ani8 !"e a i=o da de !oDie lui 9enic al Cincilea8
%F"$atul GeFaniei. Ca !$=i Hac$ dot$ de F$iti, %i !u"u!e "e enGlezi la Iiui
in!u"otaIile8 a"oi oHeindu=le !"ectacolul unei Gandioa!e "oce!iuni8 Fenit !$ le edea
Iuna di!"oziDie8 o eK"edie "e Matilda %n Iun$ !tae cu aFIa!adoii neFDi8 !"e a Hi
educat$ %n Daa AiitoFlui ei !oD. Ia acuF eGina !a. Maud cea *un$. Mui neHeicit$. 1a
ti!t "entni acea noIil$ HeFeie G#ndul c$ unica aDiune a c$!$toiei !ale cu un I$Iat "e
cae nu=1 iuIi!e niciodat$ P !"eanDa de a %F"$ca a!a noFand$ cu cea enGlez$ P d$du!e
Ge,. CEia din cli"a FoDii !ale. NoFandia ,i %nteaGa 2anD$ idica$ aFele %F"otiAa
AnGliei8 c$ci de %ndat$ ce ultiFul "eicol Hu!e!e %nde"$tat. ReGele 9enic %n,ela!e toate
HoDele Hanceze c$oa le H$cu!e "oFi!iuni8 "e cae le Fitui!e ,i cuF"$a!e8 ia ace!tea8
de!iGu8 !c uni!e$ %F"otiAa lui. <n oice caz8 du"$ c#teAa lu"te din cae "uDini aAu$ de
!uHeit %n aHaa neHeiciDilo oaFeni de #nd Bcae !uHeeau Feeu8 oice !=a Hi %nt#F"lat:.
<nce"u din nou !$ "oFit$8 !$ Filuia!c$ ,i !$ cuF"ee8 ia "in acele FiJloace8 cu aJutoul
Pa"ei8 cac %nceca !$ eAite ,i Fai Fult$ A$!ae de !#nGe ,i decla#nd !oleFn %n e"etate
#ndui c$ ea !eio! de data acea!la ,i c$ !e Aa Dine de cuA#nt8 H$cu e"ede "ace.
Ca o "iF$ con!ecinD$ a ace!tui act. ReGele cu o Fae !uit$ ,i cu Hiul !$u. PinDul
;illiaF8 tecu %n NoFandia "entu ecunoa,teea celui din uF$ ca !ucce!o al !$u de
c$te noIilii noFanzi ,i "entu a Hace H$G$duita c$!$toie dinte el ,i Hiica contelui de
AnJou Buna dinte nuFeoa!ele "oFi!iuni %nc$lcate de eGe:. AF#ndou$ ace!te lucui !e
H$cu$ cu entuzia!F8 cu Fult Ha!t ,i Ae!elie8 ia la dou$zeci ,i cinci noieFIie %n anul o
Fie o !ut$ dou$zeci %nteaGa !uit$ !e "eG$ti !$ !e %FIace %n "otul *aHleu "entu
c$l$toia de %ntoacee aca!$. <n acea zi ,i %n acel loc Aeni la eGe 2itz=Ste"Een8 un c$"itan
de Fain$ ,i %i !"u!e: MSt$"#ne8 tat$l Feu a Ho!t %n !luJIa tat$lui duFneaAoa!t$ "e Fae.
Toat$ AiaDa8 a !tat la c#nna co$Iiei cu I$iatul de au la "o$8 coaIie %n cae tat$l
duFneaAoa!t$ a taAe!at Faea ca !$ cuceea!c$ AnGlia. V$ iF"lo !$=Fi acodaDi
aceea,i !luJI$. AF %n "otul de aici o naA$ HuFoa!$8 ce !e nuFe,te CoaIia AlI$. La
Iodul c$eia !e G$!e!c cincizeci de Fainai de enuFe. V$ oG. Sie. S$=i HaceDi
!eAitoului duFneaA oa!t$ cin!tea de a=1 l$!a !$ A$ duc$ !"e AnGlia la c#Fa Co$Iiei
AlIeTN M%Fi "ae $u. PieteneN8 e"lic$ eGele8 Mc$ aleGeea Aa!ului Feu c H$cut$ deJa ,i
c$ nu "ot B"in uFae: !$ naAiGEez cu Hiul oFului cae Fi=a !eAit tat$l. Da "inDul ,i
toat$ !ocietatea lui Ao FeGe cu tine %n HuFoa!a CoaIie AlI$. AFat$ cu cincizeci de
Fainai de enuFeN.
La o o$ !au dou$ du"$ accea8 Aa!ul "e cae %l ale!e!e eGele "oFi cu toate
"#nzele !u!. <n!oDit de alte Aa!e ,i naAiG#nd %nteaGa noa"te "c un A#nt ce adia u,o. So!i
"e D$Ful AnGliei. <n tiF"ul diFineDii. C#t Fai ea %nc$ noa"te8 oaFenii de "e unele
dinte acele co$Iii auzi$ un AaG !tiG$t !$lIatic ce Aenea din!"e Fae ,i !e %nteIa$ cc
!$ Hie.
PinDul ea acuF un t#n$ de o"t!"ezece ani. De!t$I$lat8 cou"t8 cc nu %i iuIea
deloc "e enGlezi ,i cae dcclaa!e c$ de %ndat$ ce Aa Aeni la ton %i Aa %nJuGa la "luG ca "e
ni,te Ioi. Se !ui la Iodul Co$Iiei AlIe al$tui de o !ut$ ,i "atuzeci de noIili tinei ca el8
"inte cae eau o"t!"ezece ai!tocate de cel Fai %nalt anG. <F"eun$ cu !eAitoii ei ,i
cu cci cincizeci dc Fainai dc la Iodul HuFoa!ei Co$Iii AlIe. Acea!t$ Ae!el$
coF"anie !e idica la tei !ute de !uHlete. MD$ tei Iutoaie de Ain. 2itz=Ste"EenN. 7i!e
"inDul8 Mcelo cincizeci dc Fainai de enuFeT Tat$l Feu. ReGele8 a ie,it din "ot. C#t
tiF" aAeF ca !$ nc Ae!eliF aici ,i totu,i !$ aJunGeF %n AnGlia o dat$ cu ceilalDiXN
MPinDeN. 7i!e 2itz=Ste"Een. M%nainte de a !e Hace diFineaD$8 cei cincizeci de Fainai ai
Fei ,i CoaIia AlI$ Ao aJunGe din uF$ cel Fai a"id Aa! ce=1 %n!oDe,te "e tat$l
duFneaA oa!t$8 eGele8 dac$ "oniF la Fiezul no"DiiTN
Atunci "inDul "ounci !$ !e Ae!elea!c$8 Fainaii Goli$ celc tei Iutoaie cu Ain8
ia "inDul ,i %nteaGa !a noIil$ coF"anic dan!a$ la luFina lunii "e "untea Co$Iiei AlIe.
C#nd %n !H#,it "lec$ cu Fae GaI$ din "otul de la *aHlcu nu ea nici un
Faina neI$ut la Iodul ei. Da toate "#nzele eau idicatc. Ia A %!lele F#nuite cu
Ae!elie. 2itz=Ste"Een ea la c#F$. Ve!elii Hl$c$i noIili ,i HuFoa!ele doFni,oae
%nH$,uate %n Fantii de diAe!e culoi Aii ca !$ le a"ee de HiG AoIeau8 #deau ,i c#ntau.
PinDul %i %ncuaJa "e cei cincizeci dc Fainai !$ A#!lea!c$ ,i Fai tae. S"e onoaea
Co$Iiei AlIe.
To!cT Un !tiG$t dc Goaz$ izIucni din tei !ute de "ie"tui. 2u !tiG$tul "e cae
oaFenii din Aa!ele eGelui8 $Fa!e Fai %n uF$. <l auzi$ !laI din!"e laG. CoaIia AlI$
!e izIi!e de o !t#nc$ P lua a"$ P ,i !e !cuHundaT
2itz=Ste"Een %l zoi "e "inD !$ uce %nt=o Iac$ cu alDi c#DiAa noIili. MPlecaDi
e"edeN8 zi!e el %n ,oa"t$ M,i A %!liDi !"e D$F. Nu e!te de"ate ,i Faea e lini,tit$. Noi
ceilalDi teIuie !$ "ieiF cu toDiiZ0.
Da "c c#nd A#!lind e"ede8 !e %nde"$tau de CoaIia ce !e !cuHunda8 "inDul auzi
Aocea !oei !ale MARVA8 conte!a de PecEe8 !tiG#nd du"$ aJuto. Niciodat$ %n AiaD$ nu
Hu!e!e at#t de Iun cuF Hu atunci. @i"$ cu un Gla! cEinuit: 0MV#!liDi %na"oi cu oice i!cT
Nu "ol !$ o aud ,i !=o la! aiciTN
V#!li$ %na"oi. C#nd "inDul !c %ntin!e ca !$=,i "ind$ !oa %i !$i %n IaDe o
a!eFenea FulDiFe8 %nc#t Iaca !e $!tun$. i %n aceea,i cli"$ CoaIia AlI$ !e du!e la
Hund.
NuFai doi oaFeni $Fa!e$ la !u"aHaDa a"ei. AFIii !e aG$Da$ de AeGa Aintelci
de!"in!$ de "e cataGul cental8 cae acuF %i aJuta !$ "lutea!c$. Unul %l %nteI$ "e cel$lalt
cine e!te. Ace!ta !"u!e: MSunt GOD2R1>. 2iul noIilului GIL*1RT D1 L0AIGL1. Da
tuXN zi!e el. M1u !unt *1ROLD. Un !$nnan F$cela din RouenN. 2u $!"un!ul !$u. A"oi
zi!e$ %nt=un Gla!: MDoaFne8 Hie=Di Fil$ de noi doiTN ,i %nceca$ !$ !e %ncuaJeze unul "e
cel$lalt cuF eau du,i dc cuent %n Faea ece de te aFoDea. <n acea neHeicit$ noa"te de
noieFIie.
Nu Fult du"$ aceea !e a"o"ie %not de ei %nc$ un oF %n cac8 du"$ ce %,i d$du %nt=
o "ate "$ul lunG ,i ud. <l ecuno!cu$ "e 2itz=Ste"Een. MUnde e!te "inDulXN %nteI$ el.
MS=a du!TN !tiGa$ cei doi %nt=un Gla!. MNici el. Nici Hatele !$u. Nici !oa !a. Nici
ne"oata eGelui8 nici Hatele ei. Nici Aeunul dinte toDi cei tei !ute de IaAi noIili !au
oaFeni de #nd. <n aHa$ de noi tei. N=a ie,it la !u"aHaDa a"eiTN Cu o %nH$Di,ae Goaznic$
2itz=Ste"Een !tiG$ MVai de FineTN ,i !e !cuHund$ %n ad#nc. CeilalDi doi !e Fai Dinu$
c#teA a oe de AeG$. <n cele din uF$. T#n$ul noIil !"u!e cu Gla! !tin!: MSunt i!toAit8
"$tun! de HiG ,i nu F$ Fai "ot [ine. R$F#i cu Iine. *unul Feu "ietenT DuFnezeu !$ te
aiI$ %n "az$TN A!tHel %,i d$du duFul ,i !e !cuHund$8 ia din tot !t$lucitul Gu" Hu !alAat
doa Iietul F$cela din Rouen. DiFineaDa ni,te "e!cai %l A$zu$ "lutind %n Eaina !a din
"ici de oaie ,i %l lua$ %n Iac$ "e !inGuul naato al ace!tei ti!te "oAe!tii.
TiF" de tei zile niFeni nu %nd$zni !$=i duc$ eGelui A e!tea. <n cele din uF$. <l
tiFi!e$ "e un I$ieDel8 cae. C$z#ndu=i la "icioae. <i !"u!e EoEotind aFanic de CoaIia
AlI$ ce !e !cuHunda!e cu toDi "a!aGeii dc la Iod. ReGele c$zu ca Fot la "$F#nt ,i
niciodat$ du"$ aceea n=a Fai Ho!t A$zut cu z#FIetul "c Iuze.
CoF"lot$ %n!$ din nou8 "oFi!e c#te ceAa ,i Fitui ia$,i8 FinDind du"$ AecEiul
!$u oIicei. NcaA#nd nici un Hiu cae !$=i uFeze8 %n ciuda tutuo !t$daniilo !ale
BMPinDul nu ne Aa Fai %nJuGa la "luG acuFN !"uneau enGlezii din "o"o:. <,i lu$ o a doua
!oDie P AD1LAIS8 !au ALIC18 Hiica unui duce ,i ne"oata Pa"ei. CuF cu toate ace!tea nu
Fai aAu ,i alDi co"ii8 le "o"u!e Iaonilo !$ Jue c$ Ao ecunoa,te de"t !ucce!oae a lui
"c Hiica !a. Matilda. Pc cae. 2iind A$duA$ acuF. O c$!$toi cu Hiul cel Fai Fae al
Contelui dc AnJou. G1O22R1> "oeclit PLANTAG1N1T de la oIiceiul cc %l aAea !$
"oate la cu,F$ %n cEi" de "an$ o $Fuic$ %nHloit$ de GozaF$ BnuFit$ %n Hancez$
GenDi:. CuF un !inGu H$Danic taGe de oIicei "e FulDi alDii du"$ el. i Fai cu !eaF$8 cuF
un eGe H$Danic e a"oa"e !iGu c$ !e Aa %nconJua de cuteni H$Danici8 Iaonii H$cu$
Ju$F#ntul de !ucce!iune a Matildci B,i a co"iilo ci: %n dou$ #ndui8 H$$ intenDia dc a=1
e!"ecta c#tu,i de "uDin. ReGele Hu !cutit acuF de oice uFI$ de teaF$ HaD$ de ;illiaF
2itz=RoIet. Pin Foatea ace!tuia %n F$n$!tiea de la St. OFe din 2anDa8 la A#!ta de
dou$zeci ,i ,a!e dc ani. Din "icina unei $ni dc !uliD$ la F#n$. i cuF Matilda n$!cu tei
Hii. Socoti !ucce!iunea la ton a!iGuat$.
MaJoitatea tiF"ului din ultiFa "ate a A ieDii8 cae %i Hu tulIuat$ de cetui de
HaFilie8 o "etecu %n NoFandia ca !$ Hie l#nG$ Matilda. Du"$ ce doFni!e "e!te teizeci ,i
cinci de ani. i aAea ,aizeci ,i ,a"te8 Fui de o indiGe!tie cu HeI$8 cauzat$ de
con!uFaea8 c#nd %nc$ ea de"ate dc a Hi Iine. A unui "e,te nuFit nou$=ocEi8 de cae
doctoii !$i %i !"u!e!e$ Feeu !$ !e Heea!c$. R$F$,iDele !ale "$F#nte,ti Hu$ adu!e la
aIaDia ReadinG %n Aedeea %nFoF#nt$ii.
S=a "utea !$=i auziDi "e unii nuFind Aiclenia ,i %nc$lcaea "oFi!iunilo de c$te
eGie 9enic %nt#iul M"olitic$N8 ia "e alDii zic#ndu=i Mdi"loFaDieN. A!ta nu %n!eaFn$
c#tu,i de "uDin c$ Aeuna din ace!tc AoIe Fai a Hi ,i adeA$at$8 ia niFic ce nu=i
adeA$at n=ae cuF !$ Hie Iun.
Cel Fai Fae Feit "e cae i=1 cuno!c a Ho!t daGo!tea lui dc %nA$D$tu$. I=a, Hi
acodat Fai Fult cedit tocFai %n Aitutea ace!teia dc a Hi Ho!t !uHicient dc "utenic$ !"e
a=1 Hace !$ cuDe ocEii unui anuFit "oet "e cae odat$ %l lu$ ca"tiA ,i cae Fai ea ,i
caAale. D$du %n!$ odin !$ i !e !FulG$ ocEii din ca" Hiindc$ $!e!e de el %n Ae!uile !ale.
Ia "oetul %n dueea acelei totui %,i zdoIi ceieii8 d#ndu=!e cu ca"ul de zidul %ncEi!oii.
ReGele 9enic %nt#iul ea aAa8 $zIun$to ,i at#t de J$Danic8 %nc#t nu ced !$ Hi t$it
Aeodat$ un oF "e a c$ui AoI$ !$ !e Hi "utut "une Fai "uDin teFei.
CAPITOLUL +I ANGLIA SU* MATILDA I ST1291N.
Nici nu Fui eGele Iine c$ toate "lanuile ,i !cEeFele la cae tudi!e at#ta ,i
"entu cae FinDi!e a,a de Fult !e n$uii ca un FoFan G$uno! dc ni!i". ST1P91N8 "c
cac nu=1 "iA i!e cu ocEi $i ,i nu=1 !u!"ecta!e niciodat$. <nce"u Iu!c !$ eAendice
tonul.
Ste"Een ea Hiul AD1L1I8 Hiica Cuceitoului8 c$!$toit$ cu contele de *loi!. Cu
Ste"Een ,i cu Hatele !$u8 91NRIC. ReGele Hu!e!e Geneo!8 "e 9enic %l H$cu!e e"i!co" de
;incEe!te ia lui Ste"Een %i G$!i!e o "atid$ Iun$ ce=1 %FIoG$Di!e. Acea!ta nu=1
%F"iedic$ "e Ste"Een !$ aduc$ %n GaI$ ca Fato Fincino! un !eAito al $"o!atului eGe
ca !$ Jue c$8 "e "atul de Foate8 FonaEul %l nuFi!e Fo,tenito al !$u. Pe Iaza ace!tei
F$tuii8 aEie"i!co"ul de CanteIuA %l %ncoon$. AJun! "e!te noa"te !uAean noul eGe
nu "eGet$ !$ "un$ F#na "e Ai!tieia eGal$ ,i !$ tocFca!c$ de %ndat$ cu o "ate din Ianii
de acolo !oldaDi !t$ini cae !$=i con!olideze tonul. CEia !$ Hi Ho!t cuF declaa!e
Fatoul cu "icina8 $"o!atul FonaE nu aAea nici un de"t !$ teac$ "e!te
con!iFD$F#ntul "o"oului enGlez8 tat#ndu=,i !u"u,ii ca "e ni,te oi !au Aite
necuA#nt$toae. Da de Ha"t l$!a!e %nteGul !$u eGat %n GiJa Matildei8 cae8 !"iJinit$ de
RO*1RT. Conte de Glouce!tc8 %nce"u cu#nd !$ lu"te "entu ton. Unii dinte "utenicii
Iaoni ,i "eoDi Hu$ de "atea ei. AlDii o Dinu$ "c a lui Ste"EenQ cu toDii %,i %nt$i$
ca!telele ,i din nou neHeicitul "o"o enGlez Hu iF"licat %nt=un $zIoi de "e uFa c$uia
nu "utea aAea nici un Holo!8 indiHeent cae din cele dou$ taIee ce !e JeHuiau8 totuau8
%nHoFetau ,i uinau eci"oc a Hi ie,it Aictoia!$.
Tecu!e$ cinci ani de la Foatea lui 9enic %nt#iul ,i %n tiF"ul acelo ani
aAu!e!e$ loc dou$ teiIile inAazii de c$te !coDieni !uI eGele lo8 DaAid. Cae %n cele din
uF$ Hu %nH#nt cu %nteaGa !a o,tie P c#nd Matilda %n!oDit$ de Hatele ei8 RoIet. i de o
Fae HoD$ aFat$.
Se %nHiinDa %n AnGlia ca !$=,i eA endice de"tul la ton. <nte tu"ele ei ,i ale
eGelui Ste"Een !e %ncin!e la Lincoln1 o I$t$lie. <n cac eGele %n!u,i8 du"$ ce lu"t$ cu
AiteJie8 "#n$ c#nd EaleIada ,i !aIia i !e H#n!e$. Se d$du "in! ,i Hu du! !uI "az$ !tict$
la Gloucc!te/. A"oi Matilda %nGenuncEe uFil$ %n HaDa "eoDilo8 ia ace,tia o %ncoona$
eGin$ a 1nGlitcei.
Nu !e Iucu$ Fult tiF" de acea!t$ deFnitate. Locuitoii Londei aAeau o Fae
!l$Iiciune "entu Ste"Een: FulDi dinte Iaoni con!ideau c$ e %nJo!ito !$ Hie diiJaDi de o
HeFeie8 ia eGina eKteF dc !eFeaD$ din Hie %,i H$cu nenuF$aDi du,Fani. R$zA$tindu=
!e8 locuitoii Londei %n alianD$ cu tu"ele lui Ste"Een o a!edia$ la ;incEe!te6 unde %l
lua$ "izonie "c Hatele ci RoIet. Pe cac. CuF %i ea cel Fai Iun !oldat ,i coFandaDii
!u"eF8 !c Iucu$ !$=l dea la !cEiFI "e Ste"Een %n!u,i8 ed#ndu=i a!tHel cclui din uF$
liIetatea. A"oi lunGul $zIoi "oni din nou. Odat$8 iana8 c#nd "$F#ntul ea aco"eit cu
un !tat Go! dc z$"ad$8 Hu %ncolDit$ at#t de $u %n ca!telul de la OKHod. <nc#t !inGua ci
,an!$ dc !c$"ae Hu !$ !e %FIace toat$ %n alI ,i %n!oDit$ de tei caAalei cedincio,i8 ale,i
"e !"#ncean$8 %nAe,tF#nlaDi la Hel !"e a nu "utea Hi z$iDi din taI$a lui Ste"Een %n
AeFe ce teceau "in z$"ad$8 !$ !e !tecoae neoI!eAaDi !"e Tanu!a. S$ taAe!eze
lu#nd=o "e!te "oJGEiDa de GEeaD$8 !$ !t$Iat$ cu "icioul o cale lunG$ ,i %n cele din uF$ !$
!c %nde"$teze c$lae %n Galo". 2$cu toate ace!tea. <n!$ Ia$ "ea Fult Holo!. C$ci. CuF
Hatele %i Fui %n lu"t$8 !H#,i "in a !e etaGe %n NoFandia.
La doi !au tei ani du"$ etaGee8 cauza ei Hu ia$,i e"ezentat$ %n AnGlia de Hiul
!$u. 9enic. Un t#n$ PlantaGenet. Cae la A#!ta de nuFai o"t!"ezece ani ea Hoate
"utenic8 nu doa din "icin$ c$ FaFa !a %i ceda!e %nteaGa NoFiandic. C#t din accca c$
!c c$!$toi!e cu 1leano. SoDia diAoDat$ a eGelui Hancez8 o HeFeie ea8 cu Fult$ aAee %n
2anDa. Ne!u#z#ndu=i ace!t aanJaFent. LudoAic8 eGele Hancez8 %l aJut$ "e 1USTAC1.
2iul eGelui Ste"Een. S$ inAadeze NoFandia. Da 9enic le !coa!e aFatele aliate aHa$
din acca Da$. Ia a"oi !e e%ntoa!e aici ca !$=,i aJute "atizanii "e cac eGele %i a!edie
atunci la 0 Oa,ul de e,edinD$ al coFitatului Lincoln8 celeIu "entu catedala !a.
Oa,ul dc e,edinD$ al coFitatului Glouce!ic. Situat %n !ud=Ae!tul AnGliei8 "c
Faluile #ului Scen.
S Oa, din !udul AnGliei8 e,edinD$ a coFitatului 9aF"!Eie.
;allinGHod& "c Tanii!a. Aici8 tiF" de dou$ zile. De,i !e"aate de #u. Cele dou$
aFate %,i !taIili$ taI$a una %n Hata celeilalte P %n aJun dc ceea ce tutuoa lc a"$ea ca o
alt$ lu"t$ di!"eat$8 c#nd contele dc ARUND1L %,i H$cu cuaJ ,i !"u!e c$ nu ea ezonaIil
!$ !e "elunGea!c$ Fizeia dc ne!"u! a dou$ eGate P "entu a !e !ati!Hace aFIiDia a doi
"inDi.
CuF FulDi noIili e"eta$ ,i !"iJini$ acea!t$ aHiFaDie o dat$ ce Hu!e!e o!tit$.
Ste"Een ,i t#n$ul PlantaGenct coIo#$ Hiecae "e "atea !a de Fal al #ului ,i aAu$ o
conAoIie "e!te a"$8 %n cac %ncEeia$ un aFi!tiDiu8 !"e Faea neFulDuFie a lui
1u!tace cae. <nde"$t#ndu=!e Hudul cu ni,te %n!oDitoi8 "u!e cu AiolenD$ F#na "e aIaDia
MMoF#ntul SH. 1dFundN. Unde %n cu#nd Fui neIun. AFi!tiDiul !e "eHect$ la
;incEe!te. <nt=un con!iliu !oleFn %n cae !e c$zu de acod ca Ste"Een !$ "$!teze
cooana cu condiDia !$=l declae "e 9enic !ucce!o8 ca ;ILLI AM. Un alt Hiu al eGelui8
!$ Fo,tenea!c$ "o!e!iunile de de"t ale tat$lui !$uQ ,i ca toate dauile H$cute de Ste"Een
din "$F#ntuile cooanei !$ Hie eAocate8 ia ca!telele con!tuite cu "eFi!iunea lui
deFolate. Ia$ eKce"Die. A!tHel !e %ncEeie aFanicul $zIoi cae dua!e cinci!"ezece ani
"#n$ acuF ,i cae "u!tii!e AnGlia din nou. <n anul unn$to. ST1P91N Fui du"$ o
aGitat$ doFnie de nou$!"ezece ani. De,i eGele Ste"Een Hu "entu tiF"ul %n cac t$i un
(111 Filo!tiA ,i cuF"$tat8 cu Fulte calit$Di eKcelente8 ie,ite din coFun ,i de,i 1111 i !e
,tie alt "$cat dec#t acela al uzu"$ii cooanei "e cae "oIaIil c$ ,i=l tecea cu Aedeea "e
con!ideentul c$ ,i eGele 9enic %nt#iul Hu!e!e uzu"ato P ceea ce nu con!tituie deHel o
!cuz$ P "o"oul din AnGlia !uHei %n ace,ti nou$!"ezece ani de Goaz$ Fai Fult cEin
dec#t %n oice alt$ "eioad$ din i!toia lui "lin$ de !uHeinD$. Pin diAizaea noIiliFii %nte
cei doi iA ali "etendenDi la cooan$ ,i "in dezAoltaea a ceea cc !e nuFe,te !i!teFul
Heudal Bcae H$cea din D$ani Aa!ali %nn$!cuDi ,i !iF"li !claAi ai Iaonilo:8 Hiecae noIil %,i
aAea ca!telul !$u "utenic8 unde doFnea ca un eGe "lin de cuziFe a!u"a %nteGii
"o"ulaDii din "eaJF$. Ca atae8 "e"etu$ oice cuziFi ce=i teceau "in Finte. i
nicic#nd nu !e coFi!e$ cuziFi Fai Fai !uI !oae dec#t %n nenoocita 1nGlite$ din acei
nou$!"ezece ani.
Sciitoii dc "e atunci le de!ciu ca "e ni,te Ha"te %n!"$iF#nt$toae. Ca!telele P
!"un ei P eau "line de diaAoli8 ia nicidecuF dc
S Oa, din coFitatul *eU!Eie8 Ho!t$ Hot$eaD$ oFan$ ,i !aKon$.
OaFeni. @$anii8 I$IaDi ,i HeFei8 eau auncaDi %n teFniD$ "entu auul ,i aGintul
lo. TotuaDi cu loc ,i HuF. S"#nzuaDi dc deGete8 aG$DaDi de c$lc#ie ,i at#naDi %n Jo!. Cu
Geut$Di Fai "in!e de ca". Cio"#DiDi cu Hiae ziFDate8 uci,i "in %nHoFetae8 !H#tecaDi de
Foate %n l$zi !t#Fte "line de "iete t$io! a!cuDite8 niFiciDi "in tot Helul de Fetode
diaIolice. <n AnGlia nu ea nici "ic dc G#u. De caFe. *#nz$8 oi unt. Nu eau deHel
"$F#ntui cultiA ate ,i Hie,te nici ecolte. Cenu,a uno oa,e a!e ,i Gunoaie !ini!te ea
lot cc c$l$toul. <nGozit dc JeHuitoii cc=i d$deau t#coale la lot "a!ul8 Aedea %nt=o lunG$
zi de c$l$toie8 ia din zoi ,i "#n$=n noa"te nu "utea da de o ca!$.
Cleul !uHeea uneoi8 ,i cEia din Geu. Dc "c uFa JaHuilo8 da FulDi dinte
e"ezentanDii !$i aA eau ca!tele "o"ii8 lu"tau cu coiH ,i aFu$ ca Iaonii ,i t$Geau la
!oDi cu alDii "entu "atea lo de "ad$. C#nd eGele Ste"Een !e %F"otiAi aFIiDiei Pa"ei
B!au a e"i!co"ului dc RoFa:8 ace!ta !u"u!e AnGlia unei intedicDii8 ceea ce %n!eaFn$ c$
%nt=o "eioad$ din acea!t$ doFnie nu %nG$dui !luJIe %n Ii!eici8 oHicieea Aeunei cununii8
ta!ul clo"otelo8 %nFoF#ntaea Aeunui Fot. Oice oF %nze!tat cu "uteea !$ enunDe
la ace!te lucui8 indiHeent de a Hi Ho!t Pa"a !au un te Fii ce "$!$a. 1a de!iGu %n !tae
!$ cEinuia!c$ FulDi neAinoAaDi. Pentu ca nenoociilo din tiF"ul doFniei eGelui
Ste"Een !$ nu le li"!ea!c$ niFic. Pa"a aunc$ %n cutia Filelo ace!t oIol. 1111 tocFai ca
al A$duAei8 ced eu. Pe c#nd M#ntuitoul no!tu ,edea la Ieu!aliF c$lae "e coFoa$8 ia
ca %i azA#li doi HiHiici ce nu "l$teau o cea"$ deGeat$.
ANGLIA SU* 91NRIC AL DOIL1A.
PART1A <NT3I.
La A#!ta de nuFai dou$zeci ,i unu de ani. 9enic PlantaGenet uF$ di!cet la
tonul AnGliei8 "otiA ii %nDeleGeii "e cae o l#cu!e cu Ho!tul eGe. La ;incEe!te. La ,a!e
!$"t$F#ni du"$ Foatea lui Ste"Een8 el ,i eGina !a8 1leano8 Hu$ %ncoonaDi %n acel oa,8
%n cae inta$ c$l$ind cu Fae "oF"$ unul al$tui de cel$lalt. <nt#F"inaDi cu Fulte
!tiG$te8 A e!elie8 IuIuit de HanHae ,i "loaie de Hloi.
DoFnia eGelui 9enic al Doilea %nce"u Iine. ReGele aAea "o!e!iuni %ntin!e ,i
BFai "in "o"iile=i de"tui8 Fai "in cele ale !oDiei: ea !t$"#n "e!te o teiFe din
2anDa. 1a un t#n$ AiGuo!8 aIil ,i Eot$#t cac !e a"uc$ de %ndat$ !$ %nde"$teze unele
ele ce !e iAi!e$ %n neHeicita doFnie anteioa$. Anul$ daniile de "$F#nt ce !e H$cu!e$
%n "i"$ de aFIele "$Di "e "acu!ul lu"telo "ecedente8 oIliG$ un Fae nuF$ de
!oldaDi tuIulenDi !$ "lece din AnGlia8 ecu"e$ toate ca!telele a"aDin#nd cooanei ,i=i
HoD$ "e toDi noIilii tic$lo,i !$=,i d$#Fe "o"iile ca!tele Bnu Fai "uDin de un!"ezece
Fii:. <n cae "ede"!e de o cuziFe at#t de !ini!t$ Hu!e!e$ %nduate de "o"o. 2atele
eGelui. G1O22R1>8 !c idic$ %F"otiAa lui %n 2anDa8 unde8 aleG#ndu=,i "eHect
FoFentul8 %i oIliG$ !$ !e %ntoac$8 ia. Du"$ ce %,i !u"u!e Fezinul Bce nu t$i Fult:8
aJun!e cu el la o %nDeleGee "ietenea!c$. AFIiDia de a=,i !"oi "o!e!iunile %l iF"lic$ %nt=
un $zIoi cu eGele Hancez LudoAic8 cu cae. P#n$ de cu#nd8 Hu!e!e %n teFeni at#t de
Iuni. <nc#t %i H$G$dui!e Hiicei e!"ectiAului FonaE8 "e atunci o "unc$ %n leaG$n8 !$=i dea
de !oD "e unul dinte Hiii lui. <n A#!t$ de cinci ani.
<n necazuile din tiF"ul ultiFei doFnii cleul !e tic$lo,i!e #u de tot. 1au licEele
de lot !oiul "inte e"ezentanDii !$i: uciGa,i8 EoDi ,i deIedei8 ia "atea cea Fai "oa!t$
ea c$ "eoDii Iuni nu A oiau !$=i deHee Ju!tiDiei "e cei $i ce H$ceau tic$lo,ii8 ci continuau
!$=i ad$"o!tea!c$ !coD#ndu=i Ia!Fa cuat$ %n cin. tiind Iine c$ nu "utea deloc Hi lini,te ,i
"ace %n AnGlia c#t Fai duau a!eFenea lucui8 eGele Eot$% !$ educ$ "uteea cleului8
ia du"$ ,a"te ani de doFnie8 Foatea aEie"i!co"ului de CanteIuA "$u !$=i oHee
"ileJul !$ o Hac$. MVeau !$ aF ca nou aEie"i!co"N8 !e G#ndi eGele8 Mun "ieten %n cae
!$ F$ "ot %ncede8 cae !$ F$ aJute !$=i aduc la a!cultae "e ace,ti "eoDi $zA$tiDi ,i !$=i
tateze8 c#nd Hac ele. La Hel ca "e alDi oaFeni ce Hac tic$lo,iiN. A,ada8 !e Eot$% !$=l "un$
ca nou aEie"i!co" "e HaAoitul !$u8 un oF eKtaodina8 cu o "oAe!te a,a ciudat$ c$
teIuie !$ A$ !"un totul de!"e el.
Odat$ ca niciodat$8 un onoaIil neGu!to din Londa8 nuFit GIL*1RT <
*1C0O1T H$cu un "eleinaJ !"e P$F#ntul 2$G$duinDei ,i Hu luat "izonie de un lod
!aazin. Ace!t lod cae=1 tat$ Iine ,i nu ca "e un !"ion8 aAea o "cHFtnoa!$ Hat$ ce !e
%nd$Go!ti de neGu!to. <i !"u!e c$ Aoia !$=i ado"te eliGia ,i c$ ea di!"u!$ !$ !e F$ite cu
el dac$ "uteau HuGi !"e o Da$ ce,tin$. NeGu!toul %i decla$ daGo!te "#n$ ce aHl$ un
"ileJ !$ !ca"c. C#nd. Ia$ a=,i Fai Iate ca"ul cu !aazina8 HuGi doa cu !eAitoul !$u.
RicEad. Ce c$zu!e "izonie %F"eun$ cu el ,i !o!ind %n AnGlia o d$du uit$ii. Mai
con!tant$ dec#t neGu!toul8 !aazina "lec$ din ca!a "$intea!c$ %n taAe!ti ca !$=,i unneze
iuIitul ,i aJun!e cu Fae Geu "#n$ la D$Ful F$ii. NeGu!toul8 ce I$nuie!c c$ %nA$Da!e
liFIa !aazin$ ,i H$cea daGo!te %n acel Gai8 o %nA$Da!e doa dou$ cuAinte enGleze,ti din
cae unul ea LONDRA8 ia cel$lalt "o"iul !$u nuFe8 GIL*1RT. Me!e "inte co$Iii
zic#nd ia ,i ia MLondaT LondaTN "#n$ c#nd Fainaii "ice"u$ c$ Aoia !$ G$!ea!c$ un
Aa! enGlez cae !$ o duc$ acolo. A,a c$=i a$ta$ o a!eFenea coaIie8 ia ea8 "l$tindu=,i
c$l$toia cu o "ate din IiJuteii8 "oFi %n laG. 1i IineT NeGu!toul ,edea %n "$A$lia lui
din Londa8 c#nd8 %nt=o Iun$ zi "e !tad$ !e i!c$ o Fae laF$. De %ndat$ RicEad ce
Aeni!e %n ta" de la de"ozit d$du Iuzna cu ocEii IulIucaDi c#t ce"ele de Fai. 7ic#nd cu
!uHletul la Gu$: MSt$"#ne8 !t$"#ne8 !aazina e!te aiciTN NeGu!toul %l cezu !Fintit8 da
RicEad %i !"u!e: MNu !t$"#neT Pe AiaDa Fea. Saazina cuteie$ oa,ul de la un ca"$t la
altul8 !tiG#nd GilIet8 GilIctTN0 A"oi t$G#ndu=1 de F#nec$ a$t$ cu deGetul !"e
Heea!ta dincolo de cae "inte Hontoanele ,i Guile de Iulan ale !t$zii %ntunecate8
Fudae8 %n ocEia ei !t$in$8 %nconJuat$ de o FulDiFe de Gu$=ca!c$ o A $zu$ %naint#nd
%ncet. <n AeFe ce "e un ton de Fae dezn$deJde !tiGa: MGilIet8 GilIetTN C#nd o A$zu ,i
!e G#ndi la tandeDea "e cac i=o a$ta!e %n ca"tiAitate ,i la !tatonicia ei8 neGu!toul Hu
cu"in! de ne!"u!$ Iucuie. D$du o HuG$ "#n$ %n !tad$8 ia ea %l A$zu Aenind ,i cu un
!tiG$t %i c$zu %n IaDe le,inat$. Se cununa$ Ha$ z$IaA $8 ia RicEad Bcac ea un oF
Finunat: dan!$ cu daG la nunt$ toat$ ziua ia a"oi t$i$ cu toDii de=a "uui HeiciDi.
NeGu!toul ,i !aazina lui aAu$ un Hiu. T9OMAS < *1CO1T8 ce aAea !$ Hie
HaAoitul eGelui 9enic al Doilea.
DeAeni!e cancela8 c#nd eGele !e G#ndi !$=l Hac$ aEie"i!co". 1a de,te"t8 Ae!el8
Iine educat8 Aiteaz8 lua!e "ate la Fai Fulte I$t$lii din 2anDa. <nAin!e!e un caAalc
Hancez %n duel ,i adu!e!e calul ace!tuia cu el ca !eFn al A ictoiei. T$ia %nt=un "alat
Finunat8 ea Feditatoul t#n$ului "inD 9enic. AAea %n !eAiciul !$u o !ut$ "atuzeci de
caAalei. *oG$Diile Scile eau iFen!e. Odat$8 eGele %l tiFi!e ca aFIa!ado %n 2anDa8 ia
Hancezii A$z#nd Ha!tul cu cae c$l$toea !tiGa$ %n Gua Fae "e !t$zi: MCe !u"eI
teIuie !$ aate eGele AnGliei8 dac$ $!ta %iu=i dec#t un !iF"lu cancelaTN AAeau ,i FotiA
!$ !e Finuneze de F$eDia lui TEoFa! % *ccUct. C$ci. La intaea %nt=un oa, Hancez
"oce!iunea lui ea condu!$ de dou$ !ute ,i cincizeci de tinei coi,ti8 uFaDi de c#inii !$i
de A#n$toae8 ce Aeneau %n ,i doi c#te doi. i de o"t cac. Ta!e de c#te cinci cai F#naDi
de cinci Aizitii: dou$ dinte ele "line cu Iee. De di!tiIuit aFatoilo8 "atu cu
FaGniHicele !ale Ae,Finte8 inclu!iA "lato,a lui de au ,i aGint Fa!iA8 dou$ cu liAelele
"uzdeiei !ale de !luJitoi. Veneau a"oi doi!"ezece cai. Cu c#te o FaiFuD$ %n !"ate8 a"oi
o !uit$ dc !cutiei8 cu cai HuFo,i de lu"t$ !"lendid ecEi"aDi8 %FIl#nzitoi de "$!$i8 cu
,oiFi la %ncEeietuile F#inilo8 o ceat$ de caAalei8 GentiloFi ,i "eoDi8 cancelaFl cu
Ae,Fintele !ale al c$o luciu %n I$taia !oaelui %Di lua ocEii ,i tot !oiul de oaFeni ce
to"$iau d#nd cEiote de %nc#ntae.
ReGele ea ne!"u! de Iucuo! de toate ace!tea8 G#ndindu=!e c$ un HaAoit at#t de
!u"eI nu "utea dec#t !$=i !"oea!c$ "o"ia F$eDie. Uneoi %n!$ Fai ,i GluFea cu
cancclaul "e !ocoteala !"lendoii !ale. Odat$8 c#nd c$l$eau %F"eun$ "e !t$zile Londei
"e AeFe de ian$ Gea A $zu$ un I$t#n cc teFua %n zdenDe. MUit$=te la Iietul de elTN8
zi!e eGele. MN=a Hi un act de caitate !$=i d$F acelui oF %n A#!t$ o Fantie cald$ ,i
conHotaIil$XN M2$$ %ndoial$ c$ a HiN !"u!e TEoFa! % *ecUet M,i Iine Haci F$ia ta c$ te
G#nde,ti la a!eFenea %ndatoii ce,tineN0. M09aide9 !tiG$ eGele8 Matunci d$=i Fantia taTN.
1a H$cut$ dint=un Fateial "lin. StacoJiu8 Gani!it cu Ilan$ de EeFin$. ReGele %ncec$ !$
i=o !coat$8 cancclaul %nccc$ !$ o lin$ "e el. AFIii Hu$ a"oa"e !$ cad$ din ,a.
Ro!toGolindu=!e %n nooi8 c#nd cancelaul !e !u"u!e8 ia eGele d$du Fantia I$t#nului
ce,eto !"e Faca uiFie a ace!tuia ,i !"e Faea Ae!elie a tutuo cutenilo ce=i
%n!oDeau. C$ci cutenii !unt Gata !$ #d$ nu doa c#nd #de ,i eGele8 ci !c Iucu$ co"io!
!$ !e aFuze "e !ocoteala e,ecuilo unui HaA oit.
MAF !$ HacN8 cuGel$ eGele 9enic al Doilea8 Mdin ace!t cancela al Feu. TEoFa! %
*ecUet. AEie"i!co" de CanteIuA. Va Hi atunci ca"ul Ii!eicii ,i Hiindu=Fi deA otat F$
Aa aJuta !$ o %nde"t. Mi=a !"iJinit Feeu autoitatea %n conta "uteii cleului8 ia o dat$
B%Fi aduc aFinte: le=a declaat "uIlic uno e"i!co"i c$ oaFenii Ii!eicii aAeau HaD$ de
Fine oIliGaDii eGale cu cele ale o,tenilo. Dinte toDi I$IaDii AnGliei. TEoFa! % *ecUet
e!te oFul cel Fai "otiAit !$ F$ aJute %n iF"otantul Feu "lanN. A,ada. <n ciuda tutuo
oIiecDiilo c$ ea Hie oF de aFe. 2ie "ea danic8 Hie linGu,ito8 Hie oIit "l$ceilo !au
ne"otiAit "entu HuncDie. <n oice alt Hel. <l H$cu aEie"i!co".
TEoFa! % *ecUct ea oGolio! ,i donic dc celeIitate. 1a aEicuno!cut "entu
Ha!tul cu cae %,i ducea AiaDa8 "entu IoG$Diile !ale. Plato,a lui din au ,i aGint8 caele8 caii
,i !luJitoii !$i. <n acea diecDie nu "utea Hiice Fai Fult dec#t H$cu!e8 !$tul de acel Gen de
HaiF$ Bde "oa!t$ calitate: t#nJea ca nuFele !$=i Hie "o!l$Ait "entu alte FotiAe. tia c$
niFic nu l=a Hace at#t de celeIu ca %nde"taea FaKiFei !ale "utei ,i "ice"ei
%F"otiAa celo ale eGelui. <nteaGa HoD$ a cuGetului %l %ndeFn$ !=o Hac$.
Pe l#nG$ a!ta. Se "oate !$ Hi aAut o ancEiun$ a!cun!$ HaD$ de FonaE. Din c#te
,tiu !e "oate ca !uAeanul !$=i Hi oHen!at Hiea tuHa,$ la un FoFent dat. Ced a!ta "o!iIil
Hiindc$ c un lucu coFun "entu eGi. PinDi ,i alDi oaFeni Fai !$ "un$ caF a!"u la
%ncecae !t$"#niea de !ine a HaAoiDilo lo. P#n$ ,i Fica aHacee cu Fantia !tacoJie
teIuie !$ Hi Ho!t caF ne"l$cut$ "entu un oGolio!. TEoFa! % *ecUet ,tia. Mai Iine ca
oice alt enGlez8 la ce !e a,te"ta eGele din Patea lui. <nteaGa !a AiaD$ !oF"tuoa!$8 nu=1
"u!e!e %nc$ nicic#nd %n !ituaDia de a=1 dezaF$Gi "e eGe. AcuF. Ca ,eH al Ii!eicii8 "utea
!$ ado"te acea "oziDie !eFeaD$ ,i !e Eot$% !$ dea i!toicilo ocazia !$ !cie Hie c$ l=a !u"u!
"e eGe. 2ie c$ i !=a !u"u!.
A,ada8 %,i !cEiFI$ coF"let %nteGul Fod de AiaD$. <i concedie "e toDi !t$luciDii
!$i %n!oDitoi8 tecu la Fe!e !iF"le cu a"$ de ci,Fea8 !e %nAe,F#nta %n "#nz$ dc !ac "lin$
dc JeG ,i "aaziDi Bc$ci JeGo,ii teceau "e atunci de"t Fai cedincio,i:. <,i HlaGel$
!"inaea %n cEi" de "edea"!$8 locui Fai tot tiF"ul %nt=o cEilioa$8 !"$l$ zilnic "icioaele a
tei!"ezece in,i !$Fani ,i lu$ o %nH$Di,ae c#t Fai Fize$ cu "utinD$. S$ Hi cocoDat c$lae
o Fic dou$ !ute %n loc de dou$!"ezece FaiFuDe ,i !$ Hi "onit %n "oce!iune cu o"t Fii de
cae %n loc de o"t. N=a Hi "utui !$ uluia!c$ luFea nici "e JuF$tate c#t "int=o !cEiFIae
at#t de adical$. <n cu#nd8 a!ta H$cu !$ !e A oIea!c$ de!"e el ca aEie"i!co" Fai Fult
dec#t !e A oIi!e de!"e el ca ,i cancela.
ReGele ea Hoate F#nio! ,i !e %nHuie ,i Fai tae c#nd noul aEie"i!co" ce
eAendica diHeite "o"iet$Di noIiliae8 ca Hiind de de"t ale Ii!eicii. <i ceu eGelui %n!u,i
!$ cedeze "entu acela,i FotiA ca!telul RocEe!te8 "ecuF ,i oa,ul cu acela,i nuFe.
NeFulDuFindu!e cu at#ta8 !e decla$ !inGua autoitate. <nde"t$Dit$ !$ nuFea!c$ "eoDi %n
Ii!eicile din acea "ate a AnGliei cc a"aDinea de aEie"i!co"ia !a. Ia c#nd un anuFit
GentiloF din Oent t$cu o a!eFenea nuFie ,i "etin!e c$ e %n de"t !=o Hac$. TEoFa! %
*ecUet %l eKcoFunic$.
UF#nd iFediat du"$ intedicDie8 de!"e cae A=aF !"u!. <n %ncEeieea ca"itolului
anteio8 eKcoFunicaea ea Faea aF$ a cleului. Con!ta %n !uGEiuniea "e!oanei
eKcoFunicate din Ii!eic$ ,i din toate HuncDiile eliGioa!e8 "ecuF ,i din Ile!teFaea ci %n
%nteGiFe8 din ce,tet "#n$ %n t$l"i8 Hie c$ !c idica %n "icioae8 !e culca8 ,edea.
<nGenuncEea8 uFIla8 aleGa8 !$ea %nt=un "icio !au cu aFIele "icioae8 c$!ca Gua8
tu,ea8 !t$nuta !au oice altceAa a Hi H$cut. Ace!t non!en! nece,tine!c i=a Hi $Fa!
de!iGu cu totul indiHeent "e!oanei Ile!teFate P cae "utea !$=,i !"un$ uG$ciunile
aca!$8 de ea l$!at$ %n aHaa Ii!eicii8 ,i "e cac "utea !=o Judece doa DuFnezeu ,i niFeni
altul P de n=a Hi Ho!t teFeile ,i !u"e!tiDiile oaFenilo8 cae eAitau "e!oanele
eKcoFunicate8 H$c#ndu=le AiaDa Gea. A,a c$ eGele %i !"u!e noului aEie"i!co": MRetaGeDi
eKcoFunicaea dat$ ace!tui GentiloF din Oent16N8 la cae aEie"i!co"ul $!"un!e: MNici
G#nd !$ Hac una ca a!taN
Ne%nDeleGeea continu$. Un "eot din ;oce!te!Eie1& coFi!e o ciF$
%nGozitoae8 ce !t#ni ooaea %nteGii naDiuni. ReGele ceu ca acel neFenic !$=i Hie
"edat !"e a=1 Judeca ca "e oice alt uciGa,. AEie"i!co"ul eHuz$ ,i %l eDinu %n
%ncEi!oaea e"i!co"ului. @in#nd o adunae !oleFn$ %n ;e!tFin!te 9all=eGele ceu ca %n
Aiito toDi "eoDii ce !e Hac AinoA aDi %n HaDa e"i!co"ilo lo de ciFe %F"otiA a leGilo D$ii8
!$ nu !e Fai !ocoat$ "eoDi8 ci !$ Hie deHeiDi !"e Judecat$ cuDilo ciAile. AEie"i!co"ul
eHuz$ din nou. ReGele doi !$ aHie dac$ cleul e!"ecta A ecEile oIiceiui ale D$ii. Cu o
!inGu$ eKce"Die8 Hiecae "eot de HaD$ zi!e du"$ TEoFa! % *ecUet MeKce"t#nd odinul
FeuN. Acea!ta %n!eFna dc Ha"t c$ e!"ectau acele oIiceiui nuFai %n caz c$ nu eau %n
o"oziDie cu "o"iile lo eAendic$i8 ia eGele "$$!i !ala. <nHuiat la culFe.
Unii dinte cleici %nce"u$ !$ !e teaF$ acuF c$ Fe!e!e$ "ea de"ate. De,i8
H$c#nd aI!tacDie de a!ta. TEoFa! % *ecUet $Fa!e la Hel de ece ca ;e!tFin!te 9ali. <l
conAin!e$ c$ "entu lini,tiea teFeilo lo !$ !e %nH$Di,eze eGelui la ;ood!tocU1' ,i !$
t$G$duia!c$ a e!"ecta AecEile oIiceiui ale D$ii H$$ !$ "oFenea!c$ niFic de!"e
Modinul !$uN. ReGele "iFi HaAoaIil acea!t$ !u"unee ,i conAoc$ o Fae adunae a
cleului ce uFa !$ aiI$ loc la ca!telul din Claendon15 de l#nG$ Sali!IuR1.. Da la acea
adunae a !Hatului8 aEie"i!co"ul in!i!t$ din nou a!u"a cuAintelo MeKce"t#nd odinul
FeuN8 Din#nd=o una ,i Iun$8 de,i lozii %l iF"loa$8 "eoDii %nGenuncEia$ l$ciF#nd %n
HaDa lui8 ia %n !eFn de aFeninDae8 u,a unei caFee al$tuate tic!it$ de !oldaDi %naFaDi ai
eGelui !c d$du Iu!c de "eete. <n cele din uF$ ced$ "c FoFent8 ia AecEile oIiceiui
Binclu!iA cel zadanic inAocat de eGe: Hu$ eK"iFate %n !ci!8 !eFnate ,i !iGilate de ,eHul
cleului ,i nuFite Con!tituDia de la Claendon.
Cu Doale ace!tea8 ne%nDeleGeea continu$. AEie"i!co"ul %ncec$ o %nteA edee cu
eGele8 ce nu Aoia !$=l "iFea!c$. <ncec$ !$ HuG$ din AnGlia. SoldaDii de "e D$nn nu Aoi$
!$ lan!eze nici o Iac$ !$=l ia. Atunci !e Eot$% din nou !$ i !e o"un$ eGelui cu toat$
autoitatea !a ,i %nce"u !$ %ncalce H$Di, AecEile oIiceiui. ReGele %l cEeF$ %n Hala unui
Fae !Hat la NotEaF"ton1-8 unde %l acuz$ de %nalt$ t$dae ,i H$cu "l#nGee %F"otiAa lui.
Petinz#ndu=i "e nede"t o enoF$ !uF$ de Iani. TEoFa! % *ecUet ea !inGu conta
%nteGii adun$i ,i cEia e"i!co"ii %l !H$tui$ !$=,i dea deFi!ia din HuncDie ,i !$ aIandoneze
lu"ta cu eGele.
O Fae nelini,te ,i aGitaDie %l Dintui$ la "at. Unde z$cu IolnaA tiF" dc dou$ zile.
Da $Fa!e ne%nHicat. Se "ezent$ %n HaDa con!iliului aF#nai8 cu o cuce Fae %n F#na
dea"t$ ,i !e a,ez$ Din#nd=o de"t %n HaDa lui. ReGele !e eta!e F#nio! %nt=o caFe$ din
inteio. <nteaGa adunae !c eta!e8 l$!#ndu=1 !inGu. Acolo !t$tu. 1"i!co"ii inta$ ,i
ie,i$ cu toDii din nou dezic#ndu=!e de el ca de un t$d$to. 1l !"u!e doa MaudN ,i !t$tu
lini,tit "e Ioc. Se eta!e$ din nou %n caFea inteioa$8 ,i "oce!ul "uce!e l$$ ei. Nu
Fult du"$ aceea8 contele de Leice!te Aeni %n Huntea Iaonilo !$=i citea!c$ !entinDa.
ReHuz$ !$=i dea a!cultae8 neG$ autoitateaX cuDii ,i !"u!e c$ %i Aa "ezenta cazul Pa"ei.
Pe c#nd ie,ea din !al$ cu cucea %n F#n$. Unii dinte cei de HaD$ lua$ de "e Jo! "a"ua P
cae %n acele zile aco"eea "odeaua %n cEi" de coAo P ,i o aunca$ %n el. <,i %ntoa!e cu
F#ndie ca"ul ,i !"u!e c$ de n=a Hi aEie"i!co" i=a "ede"!i "e acei "oltoni cu !aIia8 "e
cae ,tiu!e !=o F#nuia!c$ %n zilele de Fai deFult. <nc$lec$ a"oi %nde"$t#ndu=!c c$lae8
aclaFat ,i %nconJuat de oaFenii de #nd. C$oa %n acea noa"te lc de!cEi!e u,a ca!ei ,i
"oHtindu=i la Fa!$. Cin$ la cot cu ei. <n aceea,i noa"te "lec$ %n tain$ din oa, ,i a!tHel8
c$l$toind %n tiF"ul no"Dii8 a!cunz#ndu=!e ziua ,i zic#ndu=,i 0Tatele Deannan14N eu,i P
nu Ha$ Geutate P !$ "lece %n 2landa. Lu"ta Fai continu$. Int#nd %n "o!e!iunea
Aenituilo aEie"i!co"iei F#nio!ul eGe alunG$ toate udele ,i "c toDi !luJIa,ii lui TEoFa!
% *ecUet8 adic$ nu Fai "uDin de Aeo "atu !ute de oaFeni. At#t Pa"a c#t ,i eGele Hancez
%l "oteJa$ "e tan!HuG8 c$uia i !e de!tin$ ca e,edinD$ o aIaDie. StiFulat de ace!t !"iJin8
%nt=o zi de Fae !$I$toae TEoFa! $ *ccUet "uce!e Eot$#t !"e o %n!eFnat$ Ii!eic$
%nDe!at$ de luFe ,i uc#nd la aFAon aHui!i %n "uIlic ,i eKcoFunic$ "e toDi cei cae
!"iJini!e$ Con!tituDia de la Claendon. MenDion#nd cu nuFele FulDi noIili enGlezi ,i
H$c#nd aluzii !t$A ezii la %n!u,i eGele 1nGliteei.
C#nd Ae!tea de!"e ace!t nou aHont %i "aAeni eGelui %n caFe$8 F#nia %i Hu at#t
de Fae %nc#t %,i !H#,ie Eainele ,i !e o!toGoli ca un neIun %n a,tenutul !$u dc "aie ,i
"a"u$. Da cu#nd Hu !u! ,i !e "u!e "e teaI$. Odon$ !ticta !u"aAeGEee a tutuo
"otuilo ,i D$Fuilo AnGliei8 a!tHel ca nici o !ci!oae de intedicDie !$ nu "oat$ Hi
adu!$ %n eGatQ tiFi!e !oli cu Fit$ la "alatul Pa"ei dc la RoFa. La #ndul !$u. Nici
TEoFa! % *ecUet n=a !tat acolo cu F#inile %n !#n. Ci Feeu ,i=a Holo!it %n "o"iul !$u
intee! talentele cu cae ea d$uit din "lin. CaF a!ta ea !ituaDia la %ncEeieea "$cii %nte
2anDa ,i AnGlia Bcae !c $zIoi!e$ de=o AeFe: "#n$ c#nd !inGuii co"ii ai celo doi eGi
!e c$!$toi$ !"e a o !$I$toi. A"oi eGele Hancez "u!e la cale o %nt#lnie %nte 9enic ,i
A ecEiul !$u HaAoit8 cc %i ea du,Fan de at#ta tiF".
CEia ,i atunci8 de,i TEoFa! % *ecUet %nGenuncEe %n HaDa eGelui8 Hu %nc$"$D#nat ,i
neclintit %n "iAinDa acelo AoIe de!"e odinul !$u. ReGele LudoA ic al 2anDei FaniHe!t$
!uHicient$ !l$Iiciune %n AeneaDia lui HaD$ de TEoFa! % *ecUet ,i a!eFenea oaFeni. Da
a!ta Hu niDel "ea Fult ,i "entu el. S"u!e c$ % *ccUet MAoia !$ Hie Fai Fae dec#t !HinDii ,i
Fai Iun dec#t SH. PetuN8 ia a"oi %l "$$!i8 %nde"$t#ndu=!e c$lae cu eGele AnGliei.
Cu#nd du"$ aceea8 lu#nd o Fin$ Jalnic$8 FaJe!talea !a Hancez$ %i ceu lui % *ecUet !$=l
iete c$ "oceda!e a,a.
Du"$ o FulDiFe de necazui !e aJun!e. <n Hine8 la uF$toaea !ituaDie: o nou$
%nt#lnie "c teen Hancez aAu loc %nte eGele 9enic ,i TEoFa! % *ecUet ,i !e c$zu de
acod ca cel din uF$ !$ Hie aEie"i!co" de CanteIuA8 du"$datinele Ho,tilo aEie"i!co"i
,i ca eGele !$=l "un$ %n "o!e!ia Aenituilo cuAenite acelui "o!t. Ia acuF !=a "utea !$
cEia cedeDi lu"ta %ncEeiat$ ,i "c TEoFa! % *ccUet e!eFnat. Da8 %nc$ nu Hu cEia a,a.
C$ci auzind cuFAa c$ eGele 9enic8 cae !e teFea !$ nu i !c "un$ eGatul !uI intedicDie
%l %ncoon$ %n tain$ "e Hiul !$u Fai Fae8 "inDul 9enic. TEoFa! % *ccUet nu nuFai c$ %l
conAin!e "c Pa"$ !$=l !u!"ende "c aEie"i!co"ul de >oU(8 cac "ezida!e acea
ceeFonie ,i !$=i eKcoFunice "e e"i!co"ii ce a!i!ta!e$ la ea. Ci. <n ciuda tutuo
"ecauDiilo luate dc eGe %n "iAinDa D$Fului8 tiFi!e %n oa, din coFitatul NotE
>oU!Eie8 cu o celeI$ catedal$.
AnGlia un !ol de al !$u cae %nF#n$ !ci!oile de eKcoFunicae e"i!co"ilo8
"e!onal. A"oi TEoFa! a *ecUet Aeni el %n!u,i %n AnGlia8 du"$ o aI!enD$ de ,a"te ani. 2u
aAetizat %n tain$ c$ AiaDa %i ea %n "eicol acolo ,i c$ un caAale F#nio!8 "e nuFe
RANUL2 D1 *ROC8 aFeninDa!e c$ nu Aa Fai a"uca !$ F$n#nce Fult din "#inea
AnGliei8 da el Aeni.
OaFenii de #nd %l "iFi$ Iine8 F$,$luind "e l#nG$ el ca ni,te !oldaDi %naFaDi
cu uneltele u!tice de cae "utu$ Hace o!t. <ncec$ !$=l Aad$ "e t#n$ul "inD8 ce %i Hu!e!e
odinoa$ eleA8 da Hu %F"iedicat. S"e$ la un Fic aJuto din "atea noIililo ,i a "eoDilo8
da nu G$!i niciunul. Le acod$ D$anilo ce=1 uFau c#t "utu Fai Fult$ iF"otanD$. <i
o!"$t$8 Fe!e$ la CanteIuA1(. La 9aoAA=on=tEe=9ill11 ,i %na"oi la CanteIuA. Ia %n
ziua de C$ciun "edic$ %n catedala de acolo8 !"un#ndu=le oaFenilo c$ Aeni!e !$ Foa$
"inte ei ,i c$ "oIaIil Aa Hi oFo#t. N=aAea %n!$ deloc teFei P !au de aAea Aeuna8
%nc$"$D#naea %i ea cu Fult Fai Fae P c$ci "e loc eKcoFunic$ tei du,Fani de ai !$i
dinte cae unul ea RanulH de *oc.
CuF oaFenilo %n Geneal nu lc Hace nici o "l$cee aHui!iea "entu ,edee8 Fe!.
C$!cat8 !t$nutat ,i toate celelalte8 ea Hoate noFal ca "e!oanele eKcoFunicate cu at#ta
u,uinD$ !$ !e "l#nG$ eGelui. 1a la Hel de noFal ca !uAeanul !$ Hie cu"in! de o Fae
F#nie la A e!tea ace!to noi aHontui8 ale !u"$$toului adAe!a "c cae=1 cezu!e "otolit
%n Hie8 ia la aHiFaDia aEie"i!co"ului de >oU. C$ nu !e "utea a,te"ta la lini,te c#t Fai
t$ia TEoFa! % *ecUet8 !$ izIucnea!c$ %n HaDa cuDii8 zic#nd deodat$ %n Gua Fae: MN=aF
"e niFeni aici cae !$ Aea !$ F$ F#ntuia!c$ de ace!t oFXN De HaD$ eau "atu caAalei8
cae auzind AoIele eGelui !e uita$ unii la alDii ,i ie,i$.
Du"$ nuFe. Ace,ti "atu caAalei eau R1GINALD 2IT7URS1. ;ILLIAM
TRAC>. 9UG9 D1 MORVILL1 ,i RIC9ARD *RITO. Dinte cae tei Hu!e!e$ %n !uita
lui TEoFa! % *ecUet %n zilele !"lendoii !ale de odinioa$. Se %nde"$ta$ c$lae. <n Fae
tain$8 ia %n a teia zi de C$ciun !o!i$ nu de"ate de CanteIuA. La SaltAAood. O ca!$
din "o"ietatea HaFiliei lui RanulH de *oc. <,i lua$ aici c#DiAa %n!oDitoi. Pentu
eAentualitatea c$ a Hi aAut neAoie de Aeunul8 ,i "onind !"e CanteIuA a"$u$ deodat$
Bcei "atu caAalei ,i doi!"ezece oaFeni: %n HaDa e"i!co"ului. <n "o"ia=i ca!$. La oa
dou$ du"$=aFiaz$. Nu=i H$cu$ "lec$ciune ,i nici nu=i AoIi$8 ci !e a,eza$ %n lini,te8
Dintuindu=1 cu "iAiea.
<n cele din uF$8 TEoFa! % *ecUet %i %nteI$: MCe doiDiXN MDoiFN8 !"u!e
ReGinald 2itzu!e8 M!$ li !e idice e"i!co"ilo eKcoFunicaea ,i !$ daDi !ocoteal$ "entu
oHen!ele adu!e eGeluiN.
TEoFa! % *ecUet e"lic$ !Hid$to c$ "uteea cleului ea "e!te cea a eGelui. C$
oaFeni de tea"a lo nu aAeau c$deea !$=l aFeninDe "e el. C$ n=a ceda %n Aeci cEia !uI
aFeninDaea tutuo !$Iiilo din AnGlia.
MAtunci AoF Hace Fai Fult dec#t !$ aFeninD$FTN8 zi!e$ caAaleii. Ie,i$ cu cei
doi!"ezece oaFeni8 %,i "u!e$ aFua8 %,i !coa!e$ !$Iiile lucioa!e ,i !e %ntoa!e$.
<nte tiF"8 !eAitoii !$i z$Ao#!e$ ,i Heeca!e$ "oata Fae a "alatului. La
%nce"ut8 caAaleii %nceca$ !$ o !"aG$ cu EaleIadele8 da a$t#ndu=li=!e o Heea!t$ "in
cae "uteau inta8 l$!a$ "oata %n "ace ,i "$tun!e$ %n$untu uc#ndu=!e "e acolo. Pc
c#nd izIeau %n u,$. SluJitoii lui TEoFa! % *ecUet %l iF"loa$ !$ !e eHuGieze %n catedal$8
%n !anctua un loc !acu %n cae caAaleii8 cedeau ei. Nu Ao %nd$zni !$ teac$ la Ha"te
Aiolente. Le !"u!e ia ,i ia c$ nu !e Aa clinti. Auzind %n!$ la di!tanD$ Aocile c$luG$ilo ce
c#ntau la !luJIa de !ea$ zi!e c$ acuF ea de datoia lui !$ a!i!te ,i c$ "in unnae !e Aa
duce din acel FotiA.
<n a"o"iee !e aHla un duF %nte "alat ,i catedal$ "in ni,te HuFoa!e Galeii
AecEi ce !e Fai "ot %nc$ Aedea. Int$ %n catedal$ H$$ nici o GaI$8 cu cucea "utat$ %n
HaD$. Ca de oIicei. C#nd aJun!e cu Iine acolo8 !luJitoii !$i Au$ !$ %ncuie u,a. Da el zi!e
MNuTN. C$ci eau %n Ca!a DoFnului ,i nu %nt=o Hot$eaD$.
Pe c#nd AoIea8 uFIa lui ReGinald 2itzu!e !e iAi %n u,a catedalei8 %ntunec#nd
"uDina luFin$ ce ea "e aHa$. <n FoEo#ta !ea$ de ian$. Ace!t caA ale !"u!e cu Gla!
!ono: MUnnaDi=F$. SluJitoi cedincio,i ai eGeluiTN. 7on$itul aFuii lo $!un$ "in
catedal$ c#nd inta$ z$nG$nind.
1a at#t de %ntuneic "e %naltul culoa dinte !caune ,i "inte iF"e!ionanDii !t#l"i
ai Ii!eicii ,i eau at#tea a!cunz$toi %n ci"ta de dede!uIt ,i "e coidoaele %nGu!te de
dea!u"a. <nc#t TEoFa! % *ecUet !=a Hi "utut !alAa8 cEia ,i %n acea !ituaDie8 dac$ a Hi
Aut. i8 de,i !e Utt"$,tia!e$ cu toDii8 l$!#ndu=1 acolo Ha$ alt %n!oDito dec#t 1D;ARD
GR>M1. Cedincio!ul I$iat ce=i "uta cucea8 Hu ,i atunci la Hel de Eot$#t cuF Hu!e!e
Feeu %n A iaDa lui.
CaAaleii !e a"o"ia$ "in %ntuneic8 H$c#nd8 cuF "$,eau "e "aAaJul de "iat$ al
Ii!eicii8 un zGoFot Goaznic cu annuile lo: MUnde e!te t$d$toulXN P !tiGa$ ci %n Gua
Fac. Nu d$du nici un $!"un!. Da c#nd !tiGa$ MUnde e!te aEie"i!co"ulXN zi!e cu
F#ndie MAici !untTN ,i ie,ind din uFI$ !e "o!t$ %n HaDa lo.
CaAaleii nu aA eau nici un cEeH !$=l ucid$ de l=a Hi "utut Hace !c$"at8 F#ntuindu=
!e "e !ine ,i "e eGe "in oice alt FiJloc. <i !"u!e$ c$ teIuie Hie !$ HuG$. 2ie !$ FeaG$
cu ei. 7ic#nd c$ nu Aa Hace niciuna dinte ace!tea %l zA#li "e ;illiaF TacR c#t colo cu
a!eFenea HoJ$8 %nc#t TacR8 cac %l a"uca!e de F#nec$8 !e %nA#ti ca titiezul. Cu
e"o,uile ,i HeFitatea lui %i adu!e la eKa!"eae !t#nindu=le %ntat#ta in!tinctele
!$lIatice %F"otiAa lui. <nc#t ReGinald 2itzu!e. C$uia i !e ade!$ cu o in!ult$. <i zi!e:
MAtunci !$ FoiTN ,i %ncec$ !$=i dea %n ca". Cedincio!ul 1dAAad GRFe %,i %ntin!e %n!$
IaDul8 "a#nd cu el loAitua. <nc#t HoDa ace!teia %i H$cu "e !t$"#nul lui !$ !#nGeeze doa.
O alt$ Aoce din #ndul caAaleilo %i !tiG$ lui TlioFa! % *ecUet !$ HuG$. Da cu
!#nGele cuG#ndu=i ,ioaie "e HaD$8 cu F#inile %ncle,tate ,i cu ca"ul "lecat !e l$!$ %n GiJa
DoFnului ,i $Fa!e HeF "e loc. Atunci %l uci!e$ H$$ Fil$ %n a"o"ieea altaului SH.
*cnnet. Ia tu"ul %i c$zu "e "aAaJul ce !e F#nJi de !#nGele ,i ceieii lui.
1 Goaznic !$ Di=1 %ncEi"ui "e Fotul8 ce %F"o,ca!e cu Ile!teFe %n dea"ta ,i %n
!t#nGa8 z$c#nd coF"let de!HiGuat %n Ii!eic$8 unde icicolo c#teAa candele eau ca ni,te
"ete o,ii "e un linDoliu de %ntuneic8 !$ te G#nde,ti la caAaleii AinoAaDi ce !e %nde"$tau
c$lae8 "iAind "e!te uF$ la catedal$ ,i aFintindu=,i ce l$!a!e$ %n$untu.
PART1A A DOUA.
C#nd eGele auzi c$ TlioFa! % *ecUet %,i "iedu!e AiaDa %n catedala CanteIuA8
datoit$ !$lI$ticiei celo "atu caA alei8 Hu cu"in! de !"aiF$. Unii ,i=au %ncEi"uit c$
AoIele MN=aF "e niFeni aici cae !$ Aea !$ F$ F#ntuie de ace!t oFXN o!tite %n "i"$ a
Hi Ho!t o eK"e!ie a doinDei Eot$#te a eGelui ca % *ecUet !$ Hie uci!. Da "uDine lucui
!uni Fai neAeo!iFile8 c$ci "e l#nG$ Ha"tul c$ eGele Bde,i Hoate "$tiFa,: nu ea din Hie
cud8 ci ea %nDele"t8 el teIuie !$ Hi ,tiut tae Iine ceea ce ,tia oice n$t$$u de "e
doFeniile lui. i anuFe c$ o a!eFenea ciF$ i l=a idica %F"otiA$ "e Pa"$ ,i %nteaGa
Ii!eic$.
TiFi!e la Pa"$ Fe!aGei e!"ectuo,i ca !$=i %nH$Di,eze neAinoA$Dia Bcu eKce"Dia
AoIelo "i"ite "e cae le o!ti!e:Q Ju$ !oleFn ,i "uIlic c$ nu ea de Ain$ ,i cu tiF"ul
eu,i !$=l %F"ace. C#t de!"e cei "atu caAalei AinoAaDi ce HuGi$ %n coFitatul >oU ,i nu
Fai %nd$zni$ %n Aeci !$ !e aate la cute8 Hu$ eKcoFunicaDi de Pa"$ ,i t$i$ o AeFe
Fize8 eAitaDi de toDi coF"atioDii lo. <n cele din uF$. Poc$indu=!e. Se du!e$ !FeiDi la
Ieu!aliF8 unde Fui$ ,i Hu$ %nGo"aDi.
S"e %FIunaea Pa"ei !e %nt#F"l$ din Heicie ca Hoate cu#nd du"$ ucideea lui %
*ecUet. ReGelui !$ i !e iAea!c$ "ileJul de a=,i declaa "uteea %n Ilanda P ceea ce %n ocEii
Pa"ei ea o iniDiatiA$ acce"taIil$8 c$ci ilandezii cae Hu!e!e$ conAetiDi la ce,tini!F cu
Fult tiF" %n uF$. <nainte !$ Hi eKi!tat Aeun Pa"$. De un oaecae Paticiu! BaltHel zi! SH.
PaticU:. Con!ideau c$ Pa"a nu ae nici dou$ de %F"$Dit cu ei8 da nici ei cu Pa"a8 ,i ca
atae eHuza$ !$=i acEite "aaua lui Petu8 !au acea taK$ de un "ennR "e ca!$8 de cae A$
!"uneaF %n alt$ "ate. an!a eGelui !e iAi %n ace!t Hel.
CuF A$ "uteDi u,o %ncEi"ui8 ilandezii Hiind %n acea AeFe un "o"o eKteF de
necio"lit8 !e cetau ,i !e lu"tau %ntuna8 t$indu=,i unii altoa IeeGatele8 cio"#Dindu=,i
na!uile8 a"inz#ndu=,i ca!ele8 Hu#ndu=,i !oDiile ,i coFiD#nd tot Helul de acte de Aiolent$.
Taa ea diAizat$ %n cinci eGate P D1SMOND. T9OMOND. CONNAUG9T. ULST1R
,i L1INST1R P Hiecae %n "ate GuAenat de un eGe. Dinte cae unul %,i eAendica ,eHia
a!u"a celolalDi. Ia dinte ace,tia8 unul c$uia %i zicea D1RMOND MAC MURROUG9
Bun !oi de nuFe !$lIatic: otoGaHiat %n Fai Fulte Helui: $"i!e !oDia unui "ieten de al
!$u ,i o a!cun!e!e %nt=o Fla,tin$ dc "e o in!ul$. Ne"ut#nd !u"ota a!ta de,i ea oIiceiul
D$ii8 "ietenul i !e "l#n!e eGelui ,eH ,i cu aJutoul ace!tu=Q ia %l izGoni "e Dennond Mac
MuouGE de "e doFeniile !ale.
DeFiond Aeni %n AnGlia ,i ca !$ !e $zIune !e oHei !$ deAin$ Aa!al al eGelui
9enic. Dac$ ace!ta l=a Hi aJutat !$=,i edoI#ndea!c$ I eGatul. ReGele Hii de acod cu
ace!te condiDii da a"oi %l aJut$ doa "in U a,a zi!ele !ci!oi "atente8 autoiz#nd "e oice
!u"u! enGlez !$ inte %n !luJIa lui ,i !$=i !"iJine cauza dac$ doea.
1a la *i!tol un anuFit CONT1 RIC9ARD D1 CLAR18 nuFit
STRONG*O;/(8 nu tae Iun din Hie. NeAoia,8 di!"eat ,i Gala !$ Hac$ oice i=a Hi oHeit
,an!a de a=,i !"oi aAeea. 1au %n !udul @$ii Galilo %nc$ doi HaDi leHtei din acela,i !oi
de oaFeni de niFic8 nuFiDi RO*1RT 2IT7=ST1P91N ,i MAURIC1 2IT7=G1RALD.
2iecae dinte cei tei. <F"eun$ cu un Fic Gu" de %n!oDitoi !e ocu"$ de cauza lui
DcFond ,i c$zu$ de acod ca %n caz de eu,it$. StonGIoL !$ ia %n c$!$toie "c 1VA8
Hiica lui DeFond ,i !$ Hie declaat Fo,tenitoul ace!tuia.
In!tuiDii %n!oDitoi enGlezi ai ace!to caAalei eau at#t de !u"eioi ilandezilo %n
%nteaGa di!ci"lin$ a lu"tei %nc#t %i I$tcau %n ciuda nuF$ului lo co"le,ito.
<nt=o lu"t$ de la %nce"utul $zIoiului eteza$ tei !ule de ca"ete ,i le "u!e$
%naintea lui Mac MuouGE cae. *ucu#ndu=!e. Lc %ntoa!e unul c#te unul cu HaDa %n !u!
,i aJunG#nd la tiGAa unui oF cae=i di!"l$cu!e Fult o a"uc$ de "$ ,i uecEi !FulG#ndu=i
cu dinDii na!ul ,i Iuzele. PuteDi Judeca din a!ta ce Hel de GentiloF ea un eGe ilandez din
acele tiF"ui. De=a lunGul %nteGului $zIoi8 "izonieii Hu$ tataDi Goaznic8 "atidei
Aictoioa!e ne"$#ndu=i Fae lucu !$ le H#nG$ F$dulaele ,i !$=i azA#le %n Fac din
A#Hul uno !t#nci %nalte. <n toiul Fizeiilo ,i cuziFilo ce uFa$ ocu"$ii
;ateHodului/18 unde FoDii z$ceau G$Fezi "e !tad$8 ia !#nGele cuGea ,ioaie "in
iGolele JeGoa!e. StonGIoL !e c$!$toi cu 1Aa. MoA ilele acelea de cadaAe teIuie8 din
c#te %Fi dau !eaFa8 !$ Hi Ho!t o !ocietate odioa!$ "entu lineii c$!$toiDi ,i cu totul deFn$
de lat$l tineei doaFne.
Ace!ta Fui du"$ ocu"aea ;ateHod=ului ,i DuIlinului ,i du"$ oIDineea uno
!ucce!e8 ia StonGIoL deAeni eGe al Lcin!teului//. AcuF !e iAi ,an!a eGelui 9enic.
Ca !$ e!t#nG$ "uteea ce!c#nd$ a lui StonGIoL. Se %nde"t$ el %n!u,i !"e DuIlin ca
!t$"#n eGal al lui StonGIoL. PiA#ndu=1 de eGat8 da conHiF#ndu=i de"tul de a !e
Iucua de Fai aAei. A"oi8 cuF aAea HuncDie la DuIlin8 "iFi oFaGiul Fai tutuo eGilo
,i conduc$toilo ilandezi8 %nc#t aca!$ eAeni cu o e"utaDie !"oit$ de lod al Ilandei ,i
cu noi !"eanDe de a inta %n GaDiile Pa"ei. Ia acuF. <F"$caea lo Hu acce"lal$ de c$teQ
Pa"a Fai u,o ,i Fai Il#nd dec#t !=a II "utut a,te"ta eGele8 ced eu. <n acea!t$ "eioad$
a doFniei !ale. C#nd necazuile "$eau a,a "uDine ia "e!"ectiAele at#t de !t$lucite.
<nce"u$ acele Fizeii dc aca!$8 cae te"tat H$cu$ din eGe oFul ccl Fai neHeicii8 %i
edu!e$ din noIleDea !uHletea!c$. <i F#nca$ !$n$tatea ,i %i H#n!e$ iniFa.
AAea "atu Hii: "e 91NRIC. AcuF %n A#!t$ dc o"t!"ezece ani8 "in a c$ui
%ncoonae !ecet$ %l oHen!a!e %nt=at#ta "e TEoFa! % *ecUet. Pe RIC9ARD. De
,ai!"ezece8 "cG1O22R1>. De cinci!"ezece ,i "e IOAN. 2aAoitul !$u. Un I$iat t#n$8
"e cae cutenii %l nuFi$ 2)R) D1 @AR). 2iindc$ nu aAea nici o Fo,tenie8 da c$uia
eGele intenDiona !$=i dea Ilanda %n !t$"#nie. La #ndul lo. ToDi ace,ti co"ii "o!t
%nduFaDi nu %i eau Hii natuali8 Hiindu=,i unul celuilalt HaDi AiteGi. StiFulat de eGele
Hancez ,i de eaua lui FaF$. ReGina 1leano. PinDul 9enic %,i %nce"u i!toia
nea!cult$ilo.
<n "iFul #nd ceu ca t#n$a lui !oDie. MARGAR1TA8 Hiica eGelui Hancez8 !$ Hie
%ncoonat$ al$tui dc el. CuF tat$l !$u8 eGele8 con!iFDi8 a,a !e H$cu. Nici nu i !e %F"lini
Iine doinDa c$ ,i ccu !$ i !e dea o "ale din doFeniile "$intelui !$u %n tiF"ul A ieDii
ace!tuia. 2iind eHuzat8 "lec$ noa"tea de aca!$8 cu Fult$ aF$$ciune %n !uHlelu=i Eain ,i %,i
G$!i eHuGiu la cutea eGelui Hancez. <nt=o zi !au dou$ HaDii !$i %l uFa$. MaFa lo
%ncec$ !$ li !c al$tue P HuGind %FI$cat$ %n Eaine I$I$te,ti P da Hu "in!$ de oaFenii
eGelui ,i du!$ la %ncEi!oae8 unde z$cu "e de"t8 A eFe de ,ai!"ezece ani. i totu,i8 "e
zi cc tecea Ea"!#nii noIili enGlezi8 c$oa eGele %n intenDia dc a=,i "oteJa "o"oul de
l$coFia ,i a!u"iea lo le adu!e!e oHen!e8 %l "$$!eau al$tu#ndu=!e "inDilo. <n Hiecae zi
auzea Aeo nou$ Ae!te de!"e "inDii cac idicau o,tii %F"otiAa lui8 de!"e cooana
"utat$ de "inDul 9enic %n HaDa "o"iilo !$i aFIa!adoi la cutea Hancez$ ,i de!"e
Ha"tul c$ i !e !"unea eGele Junio al AnGliei8 de!"e Ju$F#ntul tutuo "inDilo dc a nu
Hace nicic#nd "ace cu el. Tat$l lo. 2$$ con!iFD$F#ntul ,i %ncuAiinDaea Iaonilo
2anDei. Da cu IaAua ,i eneGia !a dc neclintit8 Z eGele 9enic %nt#F"in$ ace!te
deza!te cu o Fin$ Eot$#t$ ,i Ae!el$. A"el$ la toate FaJe!t$Dile eGale ce aAeau Hii.
RuG#ndu=i !$=l aJute8 c$ci cauza lui ea ,i a lo. AnGaJ$ din "o"iile=i e!u!e dou$zeci dc
Fii de oaFeni !$ lu"te cu Aicleanul eGe Hancez8 cae %i idica!e %F"otiA$ "e cei de un
!#nGe cu el ,i "ut$ $zIoiul cu at#ta AiGoae8 %nc#t LudoAic "o"u!e %n cu#nd o
conHeinD$ "entu tatatiAe de "ace.
ConHeinDa !e Dinu !uI un I$t#n ulF Aede8 cu cooan$ aIundent$. Pe o c#F"ie
din 2anDa. Nu du!e la niFic. R$zIoiul e%nce"u. PinDul RicEad "oni %n caiea !a de
lu"t$ conduc#nd o!tilit$Dile %F"otiA a tat$lui !$u. Da ace!ta %l %nH#n!e oIliG#ndu=1 !$
Iat$ cu o,tiea %n etaGee ,i Fii de oaFeni de ai !$i a Hi eGetat ziua %n cac lu"ta!e$
"entu o cauz$ at#t de ea dac$ eGele n=a Hi "iFit ,tiea de!"e o inAazie a AnGliei de
c$te !coDi ,i n=a Hi Aenit !$ o %n$Iu,e "e o n$"a!nic$ Hutun$. i nu ,tiu dac$ %nce"u cu
adeA$at !$ !e teaF$ c$ %ndu$ ace!te necazui Hiindc$ % *ecUet Hu!e!e uci! !au dac$ doea
!$=,i c#,tiGe HaAoaea Pa"ei8 cae %l declaa!e de acuF "e % *ecUet !H#nt8 !au "e cea a
"o"iilo !$i oaFeni8 dinte cae FulDi cedeau c$ "#n$ ,i FoF#ntul ne!iFDito a lui %
*ecUet "utea Hace Finuni8 %n!$ nici nu a"uc$ eGele Iine !$ deIace %n AnGlia8 c$ !e ,i
du!e diect la CanteIuA8 ia de %ndat$ ce aJun!e %n aza catedalei de!c$lec$ de la
di!tanD$. <,i !coa!e "antoHii ,i Fe!e de!culD8 cu "icioaele !#nGeate la FoF#ntul lui $
*ccUct. Acolo !c "o!ten$ cu HaDa "#n$ la "$F#nt Iocind %n "ezenDa Fulto oaFeni8 ia
nu du"$ Fult$ AeFe int$ %n cl$diea Ca"itoliului ,i dezGolindu=,i !"inaea ,i uFeii !e
l$!$ I$tut cu H#nGEii Bced c$ nu "ea tae: de o"tzeci de "eoDi la #nd. Se %nt#F"l$ ca
tocFai %n ziua c#nd eGele !e d$du %n ace!t ciudat !"ectacol !$ !c oIDin$ o Aictoie
aI!olut$ a!u"a !coDilo8 ceea ce %i %nc#nt$ Hoate tae "e "eoDi8 cae !"u!e$ c$ Hu!e!e
e"utat$ din cauza Faelui !$u eKeF"lu de c$inD$8 c$ci "eoDii. <n Geneal8 aHla!e$ de
c#nd cu Foatea lui % *ccUet c$=1 adFiau8 de,i "e c#nd ea %n AiaD$ %l u#!e$ ne!"u!
tocFai din ace!t FotiA.
Contele de 2landa8 aHlat %n Huntea Jo!nicei con!"iaDii a inGaDilo Hii ai eGelui
ea "ea ocu"at %n Da$ ca !$ Fai "un$ !uI a!ediu ,i Rouen=ul. Ca"itala NoFandiei. Da
eGele8 eKteF de iute ,i actiA %n toate Fi,c$ile !ale. 2u ,i el la Rouen. <nainte !$ !e Hi
I$nuit c$ ea "o!iIil !$ Hi "lecat din AnGlia8 ia acolo %l %nH#n!e "e !u!=nuFitul conte de
2landa a,a $u %nc#t con!"iatoii "o"u!e$ "ace8 ia Eainii !$i Hii. 9enic ,i GeoHleR8 !e
!u"u!e$. RicEad ezi!t$ ,a!e !$"t$F#ni8 da Hiind %nH#nt ,i dat aHa$ din ca!tel du"$
ca!tel8 !H#,i "in a !e !u"une ,i el8 ia tat$l !$u %l iet$.
A=i ieta "e ace,ti "inDi nedeFni ea doa a le %nG$dui tiF" !$=,i taG$ !uHletul
%naintea uno noi H$D$nicii. 1au at#t de Aicleni8 inHideli ,i necin!tiDi. <nc#t nu li !e "utea
acoda Fai Fult$ %ncedee dec#t uno "unGa,i odinai. CEia %n anul uF$to 9enic !e
$zA$ti ia$,i ,i Hu din nou ieitat. Du"$ %nc$ o"t ani "inDul RicEad !e $zA $ti %F"otiA a
Hatelui !$u Fai Fae. Ia "inDul GeoHHeA !"u!e cu inHaFie c$ HaDii nu "uteau !$ !e Fai
%nDeleaG$ Iine Aeodat$ dc nu eau uniDi %F"otiAa 0 tat$lui lo. CEia %n anul ce uF$ du"$
econcilieea lo de c$te eGe. PinDul 9enic !e $zA$ti ia$,i %F"otiAa tat$lui !$u. 2u
din nou !u"u!8 Ju$ !$ Hie loial8 Hu ietat %nc$ o dat$ ,i !e $zA$ti din nou %F"eun$ cuQ
GeoHHeA.
Da ace!tui "inD "eHid i !e a"o"ia !H#,itul. Sc %FIoln$Ai %nt=un oa, Hancez ,i
aA#nd teiIile Fu!t$i de con,tiinD$ "entu Jo!nicia lui tiFi!e Fe!aGei tat$lui !$u.
ReGele8 !$ Ain$ !$=l Aad$ ,i !$=l iete "entu ultiFa oa$ "e "atul dc Foate. Geneo!ul
FonaE8 cae nuti!e Feeu G#ndui de ietae cGea!c$ HaD$ de co"iii !$i a Hi Fe!. Da
"inDul Hu!e!e at#t de inuFan. <nc#t !u!"ect#ndu=1 de t$dae8 noIilii din "eaJFa
!uAeanului %,i atenDiona$ !t$"#nul c$ nu=,i "utea da lini,tit AiaDa "e F#inile unui "eHid8
dc tea"a celui Fai Fae dinte Hiii !$i. Deci eGele %i tiFi!e %n !eFn de ietae un inel de
"c deGet8 ia du"$ cc "inDul %l !$uta!e cu Fult$ duee ,i laciFi %n ocEi F$tui!indu=le
celo din Ju ce Hiu $u. Tic$lo! ,i neecuno!c$to Hu!e!e le !"u!e I "eoDilo de HaD$:
0#nH$,uaDi o Hunie %n Juul co"ului Feu8 !coateDi=F$ din "alat ,i a,ezaDi=F$ "e un !tat de
!cuF8 ca !$ "ot Fui c$indu=F$ "in uG$ciuni %n$lDate DoFnuluiN. i a,a Fui la
dou$zeci ,i ,a"te de ani.
Tei ani du"$ aceea "inDul GeoHHeA Hiind dat de "$F#nt la un tuni8 ceieii %i
Hu$ teciuiDi de o FulDiFe de cai ce tecu$ %n to"ot "e!te el. A,a c$ $Fa!e$ doa
"inDul RicEad ,i "inDul Ioan P un Hl$c$u ce H$cu!e Ju$F#nt !oleFn !$ Hie cedincio!
tat$lui !$u. <ncuaJat de "ietenul !$u8 eGele Hancez 2IL1P AL DOIL1A BHiul $"o!atului
LudoAic:. RicEad !e $zA$ti cu#nd din nou. Da Hu e"ede !u"u! ,i Hiind ietat %nc$ o
dat$ Ju$ "e Noul Te!taFent !$ nu !e Fai $zA$tea!c$8 da o H$cu ia du"$ Aeun an c#nd
%n "ezenDa tat$lui !$u %nGenuncEe %n HaDa eGelui 2anDei idic#ndu=1 %n !laA$ ,i decla#nd
c$ "in aJutoul ace!tuia !e Aa "eAala cu HoDa de toate doFeniile Hanceze !t$"#nite de
tat$l !$u.
i totu,i8 ace!t RicEad !e !ocotea !oldai al M#ntuitouluiT i "uta ciucea "e cae
at#t eGele 2anDei8 c#t ,i cel al AnGliei o lua!e$ %n anul "ecedent la o %nt#lnie H$Dea!c$
!uI AecEiul ulF cu aFuile de!e ce uFIeau c#F"ia8 unde Jua!e$ Bca el: !$ !e dedice
unei noi cuciade %n cin!tea adeA$ului ,i !"e tiFuHul cauzei !aleT
*olnaA de iniF$8 "licti!it de H$D$nicia Hiilo !$i. A"oa"e %n !ituaDia de a=,i a,te"ta
Foatea cu IaDele %ncuci,ate8 neHeicitul eGe. Cae Hu!e!e Henn at#ta tiF"8 %nce"u!e !$
cedeze8 da. S"e onoaea lui. Pa"a %l !"iJini8 oIliG#ndu=i "e eGele Hancez ,i "e RicEad
ca %n ciuda !ucce!elo de "e c#F"ul de I$taie !$ duc$ tatatiAe de "ace. RicEad Aoia !$
Hie eGe al AnGliei ,i "etin!e c$ doea !$ !e c$!$toea!c$ Bceea ce de Ha"t nu Aoia: cu !oa
eGelui Hancez8 !oDia t$G$duit$ lui. Pe cae eGele 9enic o eDinu %n AnGlia. Pe de alt$
"ate8 eGele 9enic Aoia ca !oa eGelui Hancez !$ !e c$!$toea!c$ cu Hiul !$u "eHeat8
Ioan. SiGuul dinte Hiii !$i B!"unea el: ce nu !e $zA$ti!e nicic#nd %F"otiAa lui. <n cele
din uF$8 eGele 9enic8 "e cae noIilii %l "$$!i$ unul c#te unul8 !u"$at8 i!toAit8 cu
iniFa zdoIit$8 con!iFDi !$ %ncEeie "ace.
O duee ad#nc$ %i Fai ea ezeAat$ %n Hinal. C#nd i !e adu!e %n !ci! tatatul de
"ace "o"u! %n AeFe ce z$cea Hoate IolnaA %n "at. <i adu!e$ ,i li!ta dezetoilo ce %,i
%nc$lca!e$ Ju$F#ntul de cedinD$8 "e cae ea uGat !$=i iete. PiFul nuFe de "e acea!t$
li!t$ ea al lui loan8 Hiul !$u "eHeat8 %n cae !e %ncezu!e "#n$ %n ultiFa cli"$.
MO8 Ioane8 co"il al !uHletului FeuTN eKclaF$ eGele %nt=o Fae aGonie a !"iitului.
MO. Ioane8 "e cae te=aF iuIit cel Fai FultT O. Ioane8 "entu cae aF tecut "in at#t de
Fulte necazuiT M=ai t$dat ,i tuTN A"oi !e %ntin!e ,i zi!e oHt#nd din Geu: MDe acuF
FeaG$ luFea cuF o Aea. Nu %Fi Fai "a!$ de niFicTN
Du"$ un tiF" le !"u!e !luJitoilo !$i !$=l duc$ %n oa,ul Hancez CEinon P "e cae=
1 %nd$Gi!e de Fult$ AeFe. AcuF %n!$ nu=1 Fai at$Gea nici un loc. Puul adeA$ Hiind c$
niFic nu Fai "utea !$=i "lac$ "e ace!t "$F#nt. <,i Ile!teF$ cu n$duH cea!ul %n cae !e
n$!cu!e8 Ile!teF$ co"iii "e cae %i l$!a %n uF$ ,i !e !tin!e. Du"$ cuF %n uF$ cu un
Aeac8 !en ilii ade"Di ai cuDii %l aIandona!e$ "e Cuceito %n cea!ul FoDii8 tot a,a %l
aIandon$ acuF uFa,ul. P#n$ ,i cadaAul %i Hu de!"uiat %n JaHul din caFea eGal$8 ia
FiJloacele de tan!"ot "entu %nFoF#ntae la Ii!eica aIaDiei din 2onteAaud nu !e
G$!i$ deloc u,o.
<n anii ce unna$. RicEad Hu Hlatat de aHiFaDia c$=n "ie"t i=a Hi I$tut o iniF$ de
leu. Ced c$ Fai Iine a Hi aAut o iniF$ uFan$. Oi de cae i=o Hi Ho!t. IniFa aAea de ce
!$=i Iat$ cu Jale %n "ie"t c#nd int$ %n !uFIa aIaDie uit#ndu=!e la HaDa neaco"eit$ a
tat$lui !$u Fot. <n oice caz. IniFa %i Hu!e!e neaG$ ,i !"eiJu$ %n toate elaDiile !ale cu
eGele decedat8 Fai li"!it$ de tandeDe dec#t cea a Hiaelo din "$due.
Se !"une "e !eaFa ace!tei doFnii o i!toioa$ no!tiF$8 nuFit$ "oAe!tea
2RUMOAS1I ROSAMOND. Se "oAe!te,te cuF eGele o iuIea "e!te F$!u$ "e
HuFoa!a Ro!aFond8 o Hat$ %nc#nt$toae cuF nu Fai A$zu!e alta %n luFe8 cuF "u!e !$ i
!c Hac$ un Finunat "aAilion %nt=un "ac la ;ood!tocU1'8 cuF ace!ta Hu %n$lDat %nt=un
laIiint8 la cae !e "utea aJunGe doa cu aJutoul unui GEeF de F$ta!e. CuF Eaina eGin$
1leano ea Geloa!$ "e HuFoa!a Ro!aFond. AHl$ calca tainic$ ,i %nt=o zi i !e %nH$Di,$ cu
un "uFnal ,i cu o cu"$ cu otaA$8 l$!#nd=o !$=,i aleaG$ Foatea "eHeat$. CuF HuFoa!a
Ro!aFond. Du"$ ce "l#n!e Fult cu Jale ce,ind zadanic Fila ne!iFDitoaei !uAeane8 lu$
otaAa ,i c$zu $"u!$ %n FiJlocul Finunatului "aAilion. <n AeFe ce "$!$i incon,tiente
c#ntau Ae!ele "in "eaJF$.
A eKi!tat %nt=adeA$ o "eaHuFoa!$ Ro!aFond ce ced c$ Aa Hi Ho!t cea Fai
,annant$ Hat$ de !uI !oae8 ia eGele o iuIi enoF8 H$c#nd=o H$$ doa ,i "oate Geloa!$ "e
Eaina lui con!oat$. Da8 teaF$ Fi=e c$ n=o Hi Ho!t nici uF$ de "aAilion8 laIiint8 GEeF de
F$ta!e8 "uFnal ,i otaA$. M$ teF c$ HaiFoa!a Ro!aFond !e eta!e la o F$n$!tie de
Faici de l#nG$ OKHod unde ,i Fui %n "ace. Ia !uoile c$luG$iDe at#F#ndu=i da"eie de
F$ta!e la FoF#nt o %F"odoIi$ cu Hloi. <n aFintiea tineeDii ,i ,aFului ce=1
%nc#nta!e$ "e eGe c#nd ea June ,i el. Ia AiaDa i !e a,tenea !"lendid$ %nainte.
1a !uFI$ ,i !H#,it$ acuF. Palid$ ,i tecut$. 9enic PlantaGenet z$cea lini,tit %n
Ii!eica aIaDiei din 2onteAaud %n al cincizeci ,i ,a"telea an al AieDii P "e cae8 du"$ ce
GuAena!e cu Iine AnGlia tiF" de a"oa"e teizeci ,i cinci de ani. N=a"uc$ !$=l Fai
!H#,ea!c$.
O$,el din coFitatul OKHod8 unde !e aHl$ un ca!tel eGal ,i e,edinDa ducelui de
MalIoouGE.
ANGLIA SU* RIC9ARD <NT3IUL8 7IS INIM) D1 L1U.
<n anul M#ntuitoului no!tu o Fie o !ut$ o"tzeci ,i nou$8 RicEad IniF$ de Leu
uF$ la tonul eGelui 9enic al Doilea8 a c$ui iniF$ "$intea!c$ H$cu!e at#t de Fult ca
!$ o H#nG$. 2u!e!e8 du"$ cuF aF A$zut8 un $zA$tit %nc$ din co"il$ie8 da din cli"a %n
cae deAeni un eGe %F"otiAa c$uia !e "uteau idica alDii8 aHl$ c$ $zA$tiea e o Fae
tic$lo,ie. <n uFa ace!tei de!co"eii "ioa!e %i "ede"!i zelo! "e toDi conduc$toii ce=1
aJuta!e$ %F"otiAa tat$lui !$u. Cu Geu a Hi "utut Hace Aeun lucu cae !$ Hi Ho!t un
eKeF"lu Fai Iun al adeA$atei !ale Hii8 !au un Fai Iun aAeti!Fent "entu linGu,itoi ,i
"aaziDi !$ nu !e %ncead$ %n "inDi cu iniF$ de leu.
<l "u!e de a!eFenea %n lanDui "e Ai!tienicul deHunctului !$u tat$ ,i=l z$Aoi %nt=o
teFniD$ din cae Hu eliIeat doa du"$ ce enunD$ nu nuFai la %nteGul tezau al cooanei8
ci ,i la toDi Ianii "e cae %i deDinea "e!onal. Deci. Cu !au Ha$ iniF$ de leu8 RicEad %,i
lu$ "atea leului8 din aAeea ace!tui tic$lo! Ai!tienic.
2u %ncoonat eGe al AnGliei cu Fae "oF"$ la ;e!tFin!te8 "$,ind !"e catedal$
!uI un IaldacEin de F$ta!e "in! de A#Huile a "atu l$nci8 Hiecae "utat$ de un Fae
noIil. <n ziua %ncoon$ii !ale aAu loc o %n!"$iF#nt$toae ucidee a eAeilo8 ce "ae !$ Hi
adu! ne!"u!$ %nc#ntae unui Fae nuF$ de !$lIatici ce %,i ziceau ce,tini. ReGele d$du!e
o "oclaFaDie intezic#ndu=le eAeilo B"e cae luFea %n Genee %i ua8 de,i eau cei Fai
utili neGu!toi ai AnGliei: !$ !e %nHiinDeze la ceeFonie8 da cuF !e aduna!e$ la Londa
din toate "$Dile8 aduc#nd daui ca !$=,i aate e!"ectul "entu noul !uAean8 unii dinte ei
!c aAentua$ "#n$ %n centu la ;e!tFin!te 9ali cu cadouile lo ce Hu$ "iFite cu Fae
daG. Se "e!u"unea acuF c$ Aeun !candalaGiu din FulDiFe8 cez#ndu=!e a Hi ce,tin
neAoie Fae8 !e a"uc$ !$ ule A$z#nd a!ta ,i !$ loAea!c$ un eAeu ce %nceca !$ inte "e
u,a !$lii cu daul !$u. Se i!c$ un !candal. 1Aeii cae "$tun!e!e$ %n !al$ Hu$ %F"in,i
%nainte8 ia unii din Gloat$ !e n$"u!ti$ "e !t$zile %nGu!te ale oa,ului8 Fa!ac#ndu=i "e
toDi eAeii ce=i %nt#lneau8 ia c#nd nu Fai "utu$ G$!i niciunul "e aHa$ Bdin "icin$ c$
d$du!e$ iaFa "e la ca!ele lo z$Ao#ndu=!e %n ele: aleGa$ ca a"ucaDi de colo8 colo.
S"$G#nd u,ile tutuo ca!elo ,i %nJunGEiindu=i !au %nHiG#nd !uliDa %n ei. Uneoi cEia
aunc#nd I$t#ni ,i co"ii "e Heea!t$. <n A#lA$taia uno Hocui "e cac le a"in!e!e$
dede!uIt. Acea!t$ Fae cuziFe du$ dou$zeci ,i "atu de oe ,i nuFai tei oaFeni Hu$
"ede"!iDi "entiu ea. CEia ,i ace,tia %,i "iedu!e$ AiaDa8 nu "entu ucideea ,i JeHuiea
eAeilo8 ci "entu incendieea ca!elo uno ce,tini.
ReGele RicEad. Un I$Iat "utenic8 Ha$ !tae8 co"olent8 c$uia=i tecea Feeu
"in ca" o !inGu$ ,i Hoate !u"$$toae idee de a !"aGe ca"etele altoa8 ea tae
ne$Id$to !$ "onea!c$ %n cuciad$ !"e P$F#ntul SHanD cu Fae oa!te. CuF o,ti Fai ca
!$ FeGi cEia ,i !"e P$F#ntul 2$G$duinDei nu "uteau Hi adunate Ha$ o G$Fad$ de Iani.
V#ndu doFeniile Cooanei8 Ia cEia ,i HuncDiile %nalte dc !tat. NuFind necEiIzuit noIili
cae !$ doFnea!c$ a!u"a !u"u,ilo !$i enGlezi: ,i nu Hiindc$ a Hi Ho!t "otiAiDi "entu
acea!t$ HaAoae. <n ace!t Hel. Ca ,i "in A#nzaea de indulGenDe la "eD idicat8 "in
zG#cenie ,i a!u"ie de Fulte Helui8 adun$ laolalt$ o Fae aAee. NuFi a"oi doi c"i!co"i
!$ aiI$ GiJ$ de eGat %n li"!a lui ,i d$du Fai "utei ,i "o!e!iuni Hatelui !$u. Ca !$=,i
a!iGue "ietenia ace!tuia8 loan a Hi "eHeat !$ Hie nuFit eGent al AnGliei8 da ea un oF
Aiclean8 ce nutea !entiFente "ietene,ti HaD$ de eK"ediDie8 zic#ndu=,i Ha$ %ndoial$ %n
G#nd: MCu c#t Fai Fult$ lu"t$8 cu at#t Fai Fulte ,an!e ca Hatele Feu !$ Hie uci!8 ia c#nd8
Aa Hi Fot atunci eu aF !$ deAin eGele loanTN %nainte ca annata de cu#nd !t#n!$ !$ "lece
din AnGlia8 ecuDii ,i Gloata de #nd !e di!tin!e$ "in cuziFi uiFitoae %F"otiAa neHei=
ciDilo eAei "e cae %n Fulte oa,e Fai %i oFo#$ cu !utele8 %nt=un Fod %nGozito.
La >oU8 %n aI!enDa GuAenatoului8 un Fae Gu" de eAei !e \ eHuGic %n ca!tel
du"$ ce !oDiile ,i co"iii Fultoa dinte ei Hu!e!e$ uci,i !uI ocEii lo. GuAenatoul Aeni ,i
ceu "eFi!iunea !$ inte %ndat$. \ MCuF "uteF !$ Di=o d$F. GuAenatoaileM zi!e$ eAeii
de "c zidui. I Mc#nd dac$ de!cEideF "oata nuFai c#t !$=Di A#i "icioul8 FulDiFea
zGoFotoa!$ din !"atele t$u Aa n$A $li !$ ne oFoaeXN
La acea!ta8 nede"tul GuA enato !e %nHuie ,i le !"u!e oaFenilo c$ le a"oI$
ucidcea acelo eAei8 ia un $ut$cio! dc c$luG$ Faniac8 %FI$cat coF"lct %n alI !e "u!e
%n Huntea=atacului a!alt#nd ca!telul tiF" de tei zile.
A"oi VOC1N. Ca"ul eA eilo Bcae ea aIin !au "eot: le !"u!e celolalDi:
M2aDilo8 n=aAeF nici o !"eanD$ cu ce,tinii ce izIe!c %n "oDi ,i zidui8 ,i cae teIuie %n
cu#nd !$ "$tund$ %n cetate. CuF noi cu !oDiile ,i co"iii no,ti teIuie !$ FuiF Hie de
F#na ce,tinilo8 Hie dc a noa!t$8 H$c#ndu=ne !inGui !caFa8 EaideDi !$ di!tuGeF %n Hoc
IiJuteiile ,i alte luciani de "eD "c cae le aAeF aici8 !$ incendieF ca!telul ,i "c uF$ !$
"ieiFTN
C#DiAa nu !e "utu$ Eot$% !$ Hac$ a!ta. Da e!tul !e !u"u!e$. 2$cu$ un FoFan
!t$lucito din toate lucuile de "eD. Ia c#nd acelea Hu$ a!e. D$du$ Hoc ca!telului. Pe
c#nd Hl$c$ile Euuiau ,i to!neau %n=Juul lo. @#,nind %n !u! !"e ceul c$uia %i d$du$ o
nuanD$ de o,u !#nGeiu8 Vocen t$ie IeeGata iuIitei !ale !oDii ,i !e %nJunGEie. ToDi ceilalDi
ce aAeau !oDii !au co"ii H$cu$ aceea,i Ha"t$ %nGozitoae. C#nd Gloata n$A$li %n$untu G$!i
Bcu eKce"Dia celo "uDini ce teFuau8 cEicindu=!e "in colDui8 "e cae %i uci!e$ cu#nd:
doa G$Fezi de zGu$ un!uoa!$8 ia "e ici=colo c#te ceAa ce aducea cu un tuncEi
%nneGit de co"ac a!. Da cac "#n$ de cu#nd Hu!e!e o ceatu$ uFan$8 Fodelat$ ca ,i ei
de F#na IineH$c$toae a Ceatoului.
Du"$ ace!t "o!t %nce"ut8 RicEad ,i tu"ele !ale continua$ %nt=o Fanie$ nu "ea
Iun$ cu !H#nta cuciad$. Acea!ta Hu %nte"in!$ de eGele AnGliei. <n coFun cu AecEiul
!$u "ieten. 2ili" al 2anDei. Poni$ aHaceea tcc#ndu=,i %n eA i!t$ o,tile ce !e idicau la
ciHa de o !ut$ de Fii de oaFeni. Du"$ aceea %,i %FIaca$ !e"aat tu"ele "entu Me!ina
Bdin Italia: ce Hu alea!$ ca loc al uF$toaei lo %nt#lnii.
Soa eGelui RicEad !c c$!$toi!e cu FonaEul de acolo8 da ace!ta ea Fot. Ia
uncEiul !$u TANCR1D uzu"a!e cooana8 o aunca!e "e A$duAa eGal$ %n %ncEi!oae ,i !e
H$cu!e !t$"#n "e aAeea ei. RicEad ceu a"iG eliIeaea !uoii !ale8 e!tituiea
"$F#ntuilo ei ,i B"otiA it datinei eGale de "c in!ul$: !$ i !e dea ace!teia un !caun dc
au8 o Fa!$ din au8 dou$zeci ,i "atu de cu"e de aGint ,i dou$zeci ,i "atiu de HaHuii de
aGint. CuF ea "ea "utenic ca !$ i !e ezi!te cu !ucce!. Tanced !e !u"u!e cuAintelo
!ale. Ia a"oi eGele Hancez deAeni tot Fai "izFa,8 "l#nG#ndu=!e c$ eGele enGlez A oia !$
Hie FonaE aI!olut "c in!ula Me!ina ,i "etutindeni %n luFe. <n oice caz.
RicEad nu !c "ea !incEi!ea de acea!t$ "l#nGee8 ia %n !cEiFIul unui da dc
dou$zeci de Fii de Fonede de au %l H$G$dui "e d$G$la,ul !$u ne"oDel. ART9UR8 "e
atunci un co"il de doi ani. <n c$!$toie Hetei lui Tanced. VoF auzi din nou de d$G$la,ul
AtEu8 nu "e!te Fult tiF".
Acea!t$ aHacee !icilian$ aanJat$ Ha$ Aeun eHot al unei FinDi !au alteia Hiind
%ncEeiat$ Bceea ce teIuie !$=l Hi dezaF$Git oaecuF:8 eGele RicEad lu$ cu el "e !oa !a
,i "e o HuFoa!$ HeFeie nuFit$ *1R1NGARIA8 de cae !e %nd$Go!ti!e %n 2anDa ,i "e
cae FaFa lui8 eGina 1leano Bdu"$ cuF A$ aFintiDi. <nteFniDat$ de at#ta tiF". Da
eliIeat$ de RicEad la ucaea lui "e ton: o adu!e!e acolo !$=i Hie !oDie ,i "oni cu ele %n
laG. S"e Ci"u.
Cu#nd aAu "l$ceea de a lu"ta cu eGele in!ulei Ci"u8 ce le %nG$dui!e !u"u,ilo
!$i !$ JeHuia!c$ ni,te tu"e enGleze nauHaGiate "e D$F8 ,i %nAinG#ndu=1 u,o "e ace!t Iiet
FonaE %i lu$ !inGua Hiic$8 !"e a=i Hi coF"anioan$ noIilei *eenGaia ,i=i "u!e eGelui
%n!u,i c$tu,e de aGint. Poni a"oi din nou %n laG. Cu FaFa8 !oa. SoDia ,i "inDe!a lui
ca"tiA $ ,i cu#nd aJun!e %n HaDa oa,ului Aca8 "e cac eGele Hancez %l a!edia de "e Fae
cu Hlota !a. Da acel eGe nu ea deHel %nt=o !ituaDie tiuFH$toae8 c$ci oa!tea %i Hu!e!e
!uIDiat$ de !$Iiile !aazinilo ,i "u!tiit$ de ciuF$8 ia SALADIN. *aAul !ultan al
tucilo8 %n Huntea unei nuFeoa!e o,tii a"$a %n acea AeFe AiteJe,te locul de "e
colinele ce !e idicau %n Ju.
Oiunde FeGeau o,tiile lo unite8 cuciaDii !e %nDeleGeau %n "uDine "iAinDe cu
eKce"Dia Jocuilo de nooc8 a I$utuii ,i cetuilo8 de o natu$ c#t Fai "oHan$: a
cou"eii oaFenilo "inte cae z$IoA eau8 Hie c$ le eau "ieteni !au du,Fani8 a
tulIu$ii ,i uinei "e cae le aduceau %n locui lini,tite. ReGele Hancez %l "izFuia "e cel:
enGlez du"$ cuF eGele enGlez aAea Ioal$ "e cel Hancez8 ia !oldaDii ne!u"u,i ,i A iolenDi
ai celo dou$ naDiuni !e du,F$neau unii "e alDii.
A,a c$ cei doi eGi nu "utu$ la %nce"ut !$ cad$ de acod nici F$ca a!u"a unui
atac coFun %nde"tat %F"otiAa Acei8 da c#nd !e %F"$ca$. Pun#nd %n acel !co" ca"$t
ne%nDeleGeii lo. Saazinii H$G$dui$ !$ cedeze oa,ul8 !$=le "edea ce,tinilo leFnul
SHintei Cuci8 !$=i "un$ %n liIetate "e toDi "izonieii lo ce,tini ,i !$ "l$tea!c$ dou$ !ute
de Fii de Fonede de au. Toate a!tea uFau !$ !e Hac$ %n decu! de "atuzeci de zile8 da
cuF nu !e H$cu$8 eGele RicEad "ounci ca Aeo IQ tei Fii de "izoniei !aazini !$ Hie
!co,i aHa$ %n HaDa taIeei !ale ,i F$cel$iDi acolo %n A$zul tutuo concet$Denilo lo.
ReGele Hancez nu Hu "$ta, la acea!t$ ciF$8 c$ci "e atunci !e %nde"ta !"e ca!$
cu cea Fai Fae "ate a o,tenilo !$i8 !iFDindu=!e oHen!at de conduita aoGant$ a eGelui
enGlez8 Hund ne$Id$to !$=,i Aad$ de "o"iile doFenii ,i8 de a!eFenea8 IolnaA din cauza
acului in!aluIu din acea ta$ cu cliF$ HieIinte ,i !ol ni!i"o!. ReGele RicEad continu$
$zIoiul H$$ el ,i $Fa!e %n Oient8 %nt#lnindu=!e cu diAe,i aAentuiei a"oa"e un an ,i
JuF$tate. C#nd o,tiea i !e o"ea din Fa,ul "e cae=1 H$cea %n Hiecae noa"te8 Eealzii
!tiGau de tei oi %n Gua Fae ca !$ le aFintea!c$ tutuo !oldaDilo de cauza "e cae o
!luJeau: MSalAaDi SH#ntul MoF#ntTN ia atunci toDi !oldaDii %nGenuncEeau ,i ziceau:
MAFinTN %n Fa, !au %n taI$$ oa!tea teIuia !$ lu"te necontenit cu aeul HieIinte al
de,etului oIito8 cu !oldaDii !aazini condu,i ,i %FI$I$taDi de Aiteazul Saladin8 !au cu
aFIele deodat$. *oala ,i Foatea8 lu"ta ,i $nile %i "#ndeau %n oice cli"$8 da cu toate
Geut$Dile8 eGele RicEad lu"ta ca un GiGant ,i t$Gea la ,aiI$ ca un !alaEo de #nd. La
Fult$ AeFe de c#nd z$cea lini,tit %n Fonn#nt8 teiIila lui EaleIad$ cu dou$zeci de liAe
de oDel enGleze!c tunat %n ca"ul ei Fae ea o leGend$ "inte !aazini8 ia c#nd din
noianul ace!toa ,i al ce,tinilo !e ale!e!e "aH ,i "ulIee de Fult8 dac$ Aeun cal aaI
"iA ea lunG la Aeun oIiect de la FaGinea duFului c$l$eDul !$u aA ea oIiceiul !$
eKclaFe: MDe ce te teFi8 "o!tuleX Cezi c$ eGele RicEad e "e=acolo8 "in do!XN
NiFeni nu adFia enuFe le de Aiteaz al ace!tui eGe Fai Fult dec#t %n!u,i
Saladin. Un du,Fan Geneo! ,i Galant. RicEad z$cu IolnaA cu HeI$8 Saladin %i tiFi!e
Hucte "oa!"ete din DaFa!c ,i z$"ad$ din A %H de Fuiite. Me!aJe cutenitoae ,i
coF"liFente !e !cEiFIau HecAent %nte ei. Ia a"oi eGele RicEad %nc$leca "e calul !$u
,i oFoa c#t de FulDi !aazini8 ia Saladin %nc$leca "e=al !$u ,i ucidea c#t Fai FulDi
ce,tini cu "utinD$. <n ace!t Hel8 eGele RicEad lu"t$ !"e FulDuFiea iniFii !ale la A!ooH
,i la VaHHa: ,i neG$!ind niFic intee!ant dc H$cut la A!calon. <n aHa$ de a econ!tui acolo
"entu "o"ia=i a"$ae ni,te HotiHicaDii "e cae !aazinii le di!tu!e!e$. <i H$cu !candal
aliatului !$u8 ducele de Au!tia8 "entu c$ !e Dinu!e "ea !eFeD ca !$ luceze la ele.
<n !H#,it8 oa!tea d$du cu ocEii de !H#nta cetate a Ieu!aliFului8 da cuF "e atunci
acea!ta nu ea dec#t un !iF"lu cuiI al "izFei8 ne%nDeleGeii ,i lu"tei8 I$tu cu#nd %n
etaGee ,i !e %nAoi cu !aazinii a!u"a unui aFi!tiDiu de tei ani8 tei luni8 tei zile ,i tei
oe. Du"$ aceea8 ce,tinii enGlezi "oteJaDi de noIilul Saladin8 cae %i Heea de $zIunaea
!aazinilo8 Aizita$ FoF#ntul M#ntuitoului8 ia a"oi eGele RicEad !e %FIac$ cu o
Fic$ o,tie la Aca8 !"e a !e %ntoace aca!$.
Da %nt#F"l#ndu=!e !$ nauHaGieze %n Maea Adiatic$ Hu neAoit !$ teac$ "in
GeFania !uI nuFe Hal!. CuF "e atunci eau %n GeFania FulDi oaFeni cae=,i H$cu!e$
!taGiul "e P$F#ntul SH#nt8 !uI !eFeDul duce de Au!tia c$uia i !e H$cu!e !candal8 unii
dinte ei ecuno!cu$ cu u,uinD$ un oF at#t de eFacaIil ca eGele RicEad ,i !e du!e$
cu Ae!tea la ducele Fu!tat8 cae %l lu$ de %ndat$ "izonie %nt=un Fic Ean de l#nG$ Viena.
St$"#nul ducelui. <F"$atul Gennaniei ,i eGele 2anDei Hu$ la Hel de %nc#ntaDi !$
Aad$ un FonaE at#t de tuIulent "u! la "$!tae %n loc !iGu. Pieteniile Iazate "e o
%ntoA$$,ie %n !co"ul de a Hace $u nu !unt nicic#nd adeA$ate8 ia eGele 2anDei ea
acuF du,Fanul eGelui RicEad eKact cu tot at#ta taGee de iniF$ "e c#t %i Hu!e!e "ieten
%n coF"otaFentul neHie!c al ace!tuia HaD$ de tat$l !$u. Pelin!e %n Fod aI!ud c$ eGele
RicEad "l$nui!e !$=l ot$Aea!c$ %n Oient8 %l acuz$ c$ a Hi uci! acolo un (111 cu cae !e
%F"ieteni!e !ince. <l Fitui "e %F"$atul GeFaniei !$=i a"lice "izonieului un eGiF
!eAe ,i8 %n Hine8 "in coF"lotaea ace!to doi "inDi. RicEad Hu adu! %n HaDa co"uilo
leGiuitoae GeFane8 acuzat de ciFele anteioae ,i de Fulte altele. Da !e a"$$ at#t de
Iine %nc#t FulDi din adunae Hu$ Fi,caDi "#n$ la laciFi de elocA enDa ,i !inceitatea lui.
Se Eot$% ca %n e!tul ca"tiAit$Dii !ale !$ Hie tatat %nt=o Fanie$ Fai "otiAit$ cu %naltul
!$u anG dec#t Hu!e!e "#n$ atunci ,i !$ Hie eliIeat %n !cEiFIul unei Fai !uFe de Iani.
Po"oul Hu donic !$ colecteze acea!t$ !uF$ "entu $!cuF"$ae. C#nd eGina 1leano o
tan!"ota %n GeFania8 Hu la %nce"ut eAitat$ ,i eHuzat$. 1a H$cu %n!$ a"el la onoaea
tutuo "inDilo din IF"eiul GeFan %n nuFele Hiului ei ,i o H$cu at#t de Iine. <nc#t
eGele Hu "u! %n liIetate. La cae !uAeanul 2anDei %i !ci!e "inDului Ioan: MAi GiJ$ de
tine. DiaAolul e!te eliIeat din lanDuiTN
PinDul Ioan aAea FotiA !$ !e teaF$ de Hatele !$u8 c$ci %n tiF"ul ca"tiAit$Dii
ace!tuia Hu!e!e Aiclean HaD$ de el. Se al$tua!e %n !ecet eGelui Hancez8 Jua!e noIililo ,i
"o"oului enGlez c$ du"$ o %ncecae zadanic$ de a "une F#na "e cooan$8 Hatele %i
deceda!e ca ultiFul dinte oaFeni. 2iind cel Fai Fe!cEin ,i Jo!nic dinte oaFeni8 n$!coci
a"oi un tuc Fe!cEin ,i Jo!nic !"e a !e Hace acce"taIil %n ocEii Hatelui !$u. CuF !e aHla
acuF %n 2anDa %nt=un loc nuFit 1AeuK8 %i inA it$ la cin$ "e oHiDeii Hancezi ai
Ganizoanei din acel oa,. <i uci!e "e toDi8 ia a"oi lu$ Hot$eaDa. Cu acea!t$ ecoFandae
!"e Iun$A oinDa FonaEului cu IniF$ de Leu !e du!e %n GaI$ la eGele RicEad. C$z#nd
%n GenuncEi %naintea tonului oIDinu inteA enDia eGinei 1leano. M%l ietN8 !"u!e eGele8
M,i !"e !$ "ot uita $ul "e cae Fi l=a H$cut8 la Hel de u,o "e c#t ,tiu c$ Aa uita dc
%nG$duinDa FeaN.
<n tiF" ce eGele RicEad ea %n Sicilia. Pacea doFeniilo !ale de aca!$ Hu
tulIuat$8 unul dinte e"i!co"ii c$oa li le l$!a!e %n GiJ$ ae!t#ndu=1 "e cel$lalt ,i d#udu=
!e %n F#ndia ,i aFIiDia !a %nt=at#ta %n !"ectacol de "ac$ a Hi Ho!t eGele %n!u,i. Da cuF
eGele auzi de a!ta la Me!ina ,i nuFi un nou eGent8 ace!t LONGC9AMP BcuF !e
nuFea: Hu du! %n 2anDa %n !taie de HeFeie8 ia acolo %ncuaJat ,i !"iJinit de eGele
Hancez. <n G#nd cu toate ace!te FotiAe de oHen!$ %F"otiAa lui 2ili"8 eGele RicEad nici
nu a"uc$ !$ Hie Iine %nt#F"inat aca!$ de entuzia,tii !$i !u"u,i cu Fae "oF"$ ,i
!"lendoae8 ,i de=aIia a"uc$ !$ Hie din nou %ncoonat la ;incEe!te8 c$ !e ,i Eot$% !$=i
aate eGelui Hancez c$ diaAolul ea %nt=adeA$ de!c$tu,at8 "onind cu Fae Huie $zIoi
%F"otiA a lui.
CaF la AeFea a!ta. Aca!$ noi necazui izAo#$ din neFulDuFiile caliciFii. Ce
!e "l#nGea de Iiui Fult Fai Gele dec#t ale celo %n!t$iDi. S$acii ,i=au G$!it un
!u!Din$to cuaJo! %n ;ILLIAM 2IT7OS*1RT. NuFit *AR*) LUNG). Cc deAeni
conduc$toul unei !ociet$Di !ecete8 alc$tuit$ din cincizeci de Fii de oaFeni. Luat "in
!u"indee. <l %nJunGEie "e "iFul cet$Dean ce %ncec$ !$ "un$ F#na "e el ,i lu"t#nd
AiteJe,te !e eta!e la o Ii!eic$8 unde ezi!t$ "atu zile "#n$ ce %l izGoni$ "in Hoc8 ia "e
c#nd ie,ea aHa$ %i !t$"un!e$ tu"ul. Nu Hu %n!$ uci!8 ci leGat de coada unui cal Hu t##t
"e JuF$tate Fot la SFitEHield08 ia acolo !"#nzuat. Moatea ea deFult un eFediu
HaAoit de cducce la t$cee a a"$$toilo "o"oului. Da8 cu toate ace!tea8 ced c$ "e
F$!u$ ce AoF "acuGe i!toia ne AoF da !eaFa c$ n=au "utut Hi niFiciDi de tot.
R$zIoiul Hancez8 %ntuc#tAa %nt#ziat de aFi!tiDiu ea %nc$ %n "lin$ de!H$,uae8
c#nd un anuFit lod "e nuFe VIDOMAR. V iconte.
S"aDiu de!cEi! odinioa$8 !ituat %n aiaa cet$Dii Londei8 %n iFediata a"o"iee a
ziduilo ace!teia8 unde de ziua StN. *atoloFeu8 !au %n Juul ace!tei date aAea loc %n
"eioada 116'=1-'' un t#G anual. Locul de eKecuDie a lui ;at TRle la 1' iunie 16-1.
De LiFoGe! !c %nt#F"l$ !$ G$!ea!c$ "e doFeniul !$u o coFoa$ de B: Fonede
AecEi. Ca Aa!al al eGelui %i tiFi!e ace!tuia JuF$tate din ea8 M da FonaEul i=o ceu "e
toat$. Lodul eHuz$ !$ i=o cedeze %n
1 %nteGiFe. SuAeanul %i a!edie ca!telul8 Ju$ !$=l ia cu a!alt ,i !$ !"#nzue "e
Hiecae dinte a"$$toii de "e Feteeze.
1a %n acea "ate a D$ii un Aie! AecEi ,i ciudat8 cuF c$ %n LiFoGe! !=a Hace o
!$Geat$ de cae eGele RicEad a uFa !$ "ia$. Se "oate ca *1RTRAND D1
GOURDON. Un t#n$ ce ea unul dinteQ a"$$toii ca!telului8 !$=l Hi zi!8 oi !$=l Hi auzit
ade!eoi c#ntat %nQ no"Dile de ian$8 aFintindu=,i=1 c#nd de la "o!tul !$u de "e Feteeze %l
S A$zu "c eGe %n!oDit doa de c$"etenia o,tiii !ale8 c$l$ind "e !uI 0 zidui ca !$ ceceteze
locul. Ta!e de=o !$Geat$ "#n$ ce acul i !e \ %ncod$ la eHuz8 Dinti cu GiJ$8 zi!e "inte
dinDi: MM$ oG acuF lui DuFnezeu !$ ai !ucce! de"lin8 !$GeatoTNQ %i d$du duFul ,i=l
niFei "e eGe %n uF$ul !t#nG.
De,i la %nce"ut ana nu "$ea a Hi "eiculoa!$8 Hu de!tul de ad#nc$ !"e a=1 oIliGa
"e eGe !$ !e etaG$ %n cot. D#nd di!"oziDie ca a!altul !$ !e Iac$ Ha$ el. Ca!telul Hu
cuceit ,i Hiecae din a"$$toii !$i !"#nzuat8 a,a cuF Jua!e eGele !$ Hie cu toDii8 %n aHa$
de *etand de Goudon8 ce Hu eDinut "#n$ !$ !e aHle di!"oziDia eGal$ %n "iAinDa lui.
TataFentul !t#nGaci H$cu!e ana Fotal$ %nte tiF"8 ia eGele ,tia c$ !e duce.
Pounci ca *etand !$ Hie adu! %n cotul !$u. T#n$ul Hu adu! acolo %n lanDui Gele.
ReGele RicEad %l "iAi cu !eiozitate. Ace!ta !e uit$ la eGe la Hel de !eio!.
MTic$lo!uleTN. 7i!e eGele RicEad: MCe Di=aF H$cut ca !$=Fi iei AiaDaXN MCe Fi=aDi
H$cutXN e"lic$ t#n$ul. MCu "o"iile duFneaAoa!t$ F#ini i=aDi uci! "e tata ,i "e cei doi
HaDi ai Fei. i "e Fine F=aDi Hi !"#nzuat. Pot !$ Fo acuF de oice totu$ AeDi.
M#nG#ieea Fea e!te c$ nici o totu$ nu A$ "oate !alAa. TeIuie !$ FuiDi de a!eFenea8
ia8 "in Fine luFea !e F#ntuie de duFneaA oa!t$N.
Din nou eGele %l "iAi "e t#n$ cu !eiozitate. T#n$ul !e uit$ !eio! la el %nc$ o
dat$. Se "oate ca iFaGinea Geneo!ului !$u du,Fan Saladin8 ce nu ea ce,tin8 !$=i Hi
tecut "in Finte eGelui "e Foate.
MTineeTN !"u!e el8 Mie iet. Du=te lini,titTN
A"oi8 %ntoc#ndu=!e !"e c$"etenia o,tilo ce c$l$i!e %F"eun$Q cu el c#nd "iFi!e
ana. ReGele RicEad !"u!e: MScoate=i lanDuile8 d$=i o !ut$ de ,ilinGi,i la!$=1 !$ "leceN.
Se l$!$ !$ cad$ "e diAan ,i o ceaD$ %ntunecoa!$ din ocEii !$i !l$IiDi "$u !$ uF"le
cotul %n cae !e odiEni!e at#t de de!. Ia a"oi Fui. 1a %n A %!t$ de "atuzeci ,i doi de
ani ,i doFni!e zece. UltiFei !ale "ounci nu i !e d$du a!cultae8 c$ci coFandantul
!u"eF %l Ju"ui "e *etand de Goudon de Aiu ,i=l !"#nzu$.
1Ki!t$ o Felodie AecEe8 ce %nc$ !e Fai ,tie8 %n Aie!ul c$eia !e zice c$ ace!t eGe
a Hi Ho!t de!co"eit %n ca"tiA itate Bc$ci uneoi o aie ti!t$ Aa !u"aAieDui Fulto GeneaDii
de I$IaDi "utenici8 du#nd Fai Fult cEia dec#t EaleIadele cu F$ciulii din dou$zeci de
liAe de oDel:. Du"$ cuF ne eleA$ "oAe!tea. *LOND1L8 un Fene!tel HaAoit al eGelui
RicEad8 c$ut#ndu=,i cu cedinD$ eGe!cul !t$"#n8 Fe!e c#nt#nd=o "in HaDa ziduilo
!uFIe ale Fulto Hot$eDe ,i %ncEi!oi !t$ine "#n$ ce %nt=un t#ziu o auzi $!un#nd ca
un ecou din$untul unei teFniDe8 ,i ecuno!c#nd Gla!ul !tiG$ %n eKtaz: MO8 RicEad8 o.
ReGele FeuTN PuteDi !=o cedeDi de A$ "lace8 c$ci a Hi le!ne de cezut luciui Fult Fai
ele. RicEad %n!u,i ea Fene!tel ,i "oet. De n=aFai Hi Ho!t ,i "inD !=a Hi "utut !$ Hie un
oF Fai Iun ,i "oate c$ a Hi "lecat de "e luFe aA#nd de dat !ocoteal$ "entu Fai "uDin$
A$!ae de !#nGe ,i "iedei de AieDi oFene,ti.
Moned$ enGlezea!c$8 eGal$ %n Aaloae cu a dou$zecea "ate dint=o li$ !telin$.
ANGLIA SU* R1G1L1 IOAN8 NUMIT 2)R) D1 @AR).
La A#!ta de teizeci ,i doi de ani8 IOAN deAeni eGe al AnGliei. CEi"e,ul !$u
ne"oDel ART9UR a Hi Ho!t Fai %nde"t$Dit !$ eAendice tonul8 da "un#nd F#na "e
Ai!tienic ,i laG$duindu=le noIililo "iAileGii. Ioan !e A $zu %ncoonat la ;e!tFin!te la
c#teA a !$"t$F#ni du"$ Foatea Hatelui !$u RicEad. M$ %ndoie!c c$ !=a Hi "utut aHla un
Fe!cEin ,i un la, Fai Fae !au Aeun Aeun tic$lo! Fai dete!taIil de a=i "une coaFe "e
ce,tet !$=l Hi c$utat cu luF#naea %n F#n$ !t$I$t#nd AnGlia %n lunG ,i %n lat.
ReHuz#nd !$ ecunoa!c$ lui Ioan de"tul de %n$lDae %n anG8 eGele Hancez 2ili" !e
decla$ de "atea lui AtEu. V$ %n,elaDi de "e!u"uneDi c$ l=a Hi %ndeFnat Aeun
!entiFent de Geneozitate HaD$ de I$iatul li"!it de !"iJin "$inte!c: ea un !iF"lu act
Fenit !$ !eAea!c$ aFIiDioa!elo !ale "lanui de a !e %F"otiAi eGelui enGlez. A,a c$
Ioan ,i !uAeanul 2anDei "oFi la $zIoi "e !eaFa lui AtEu.
1a un I$iat cEi"e, de Aeo doi!"ezece ani "e atunci. Se n$!cu!e tocFai "e c#nd
tat$l !$u d$du!e otul "o"ii cu ceieii H$cuDi zoI %n tuni8 ,i "e l#nG$ neHeiciea de a Hi
Ho!t li"!it de !"iJinul ,i "oAaDa tat$lui Fai aAu ,i GEinionul de a Hi Ho!t adu! "e luFe de o
FaF$ n$t#nG$ Bc$eia %i zicea CONSTAN@A:8 de cu#nd F$itat$ "entu a teia oa$. La
%n!c$unaea lui Ioan %l du!e "e AtEu la eGele 2anDei cae "e HaD$ %i a$t$ Fult$
"ietenie8 %n$lD#ndu=1 la anG de caAale ,i H$G$duindu=i F#na Hiicei !ale da de Ha"t !e
!cincEi!ea de el at#t de "uDin %nc#t !ocotind c$ i=a Hi de Holo! !$ Hac$ "ace cu Ioan "entu
un tiF"8 o %ncEeie Ha$ nici o con!ideaDie HaD$ de Iietul "inDi,o ale c$ui intee!e le
!aciHic$ total li"!it de oFenie.
T#n$ul AtEu Fai aAu "ate de tiEn$ %nc$ Aeo dou$ !$"t$F#ni %n decu!ul
c$oa FaFa i !e !tin!e din AiaD$. Da cuF eGele Hancez G$!i a"oi cu cale !$ !e ia din
nou la EaD$ cu eGele Ioan !e a$t$ ia$,i ne!"u! de "ieteno! HaD$ de AtEu8 inAit#ndu=1
"e oHan la cute.
]M%Di cuno,ti de"tuile8 "inDe8N zi!e eGele Hancez8 M,i Di=a "lace !$ Hii eGe. Nu=
i a,aXN
] *a cEia a,a=iN zi!e "inDul AtEu. Mtae Fi=a "lace !$ Hiu eGeTN
] Atuuci.N zi!e 2ili"8 MAei aAea dou$ !ule de GentiloFi8 caAalei de ai Fei cu cae
te Aei duce !$ edoI#nde,ti "oA inciile ce %Di a"aDin8 "e cae uncEiul t$u le=a luat %n
!t$"#nie ca uzu"ato la tonul AnGliei. Inte tiF" cu %n!uFi Aoi "oni cu oa!te %F"otiAa
lui alac#ndu=1 %n NoFandiaN. *ietul AtEu Hu at#t de Hlatat ,i ecuno!c$to %nc#t %ncEeie
cu Aicleanul eGe Hancez un tatat "in cae ecuno,tea !uzeanitatea ace!tuia ,i de"tul
eGelui Hancez de a "$!ta !"e "o"ia=i Holo!inD$ tot ce a Hi "utut lua de la eGele Ioan.
1i Iine. ReGele Ioan ea at#t de Eain %n toate "iAinDele ia eGele 2ili" at#t de
"eHid %nc#t AtEu !e aHla %nte ei ca Fielul %nte lu"i ,i u,i. 2iind %n!$ at#t de t#n$ ea
entuzia!t ,i "lin de !"eanD$8 ia c#nd "o"oul din *etaGne Bce %i eAenea de de"t: %i Fai
tiFi!e cinci !ule de caAalei ,i cinci Fii de "ede!ta,i cezu c$ d$du!e noocul "e!te el.
*$,tina,ii din *etaGne %l %nd$Gi!e$ de la na,tee ,i ceu!e$ !$ i !e "un$ nuFele AtEu
%n aFintiea acelui FonaE enGlez de AaG enuFe "oFenit %n cate Fai "e la %nce"ut "e
cae %l !ocoteau Ho!t "ieten ,i caFaad al unui AecEi eGe de=al lo. <,i i!toi!eau unii
altoa "oAe,ti de!"e un "oHet c$uia %i zicea M1RLIN cc "ezi!e!e BcaF tot "e atunci %n
AeFuile acelea de deFult: c$ eGele lo Aa Aeni !$=i conduc$ din nou la !ule de ani du"$
aceea8 ia ei eau %ncedinDaDi c$ AtEu ea Fenit !$ adeAeea!c$ "oHeDia8 c$ Aa Aeni
AeFea c#nd aAea !$=i conduc$ !uI !eFnul FonaEiei de *etaGne. i c#nd nici eGele
2anDei nici cel al 1nGliteei nu Ao Fai aAea "utee a!u"a lo. C#nd AtEu !e A$zu
%FI$cat %n zale lucii8 c$lae "e un cal HuFo! %F"odoIit %n Huntea alaiului !$u de
caAalei ,i o,teni %nce"u ,i el !$ cead$ Ia!Fe !ocotindu=1 "e !t$AecEiul Melin un "oHet
de Fae cla!$.
Nu ,tia P cuF !$ ,tie8 c#nd ea at#t de neAinoAat ,i li"!it de eK"eienD$ P c$ Fica
lui o,tie ea niFic "e l#nG$ "uteea eGelui 1nGliteei. ReGele Hancez ,tia. Da !oata
Iietului I$iat %i ea indiHeent$8 a,a %nc#t FonaEul AnGliei ea nec$Jit ,i tulIuat. A,a c$
eGele 2ili" %,i A$zu de duF !"e NoFandia8 ia "inDul AtEu !e %nde"t$ !"e
MieIeau8 un oa, Hancez de l#nG$ Poitie!. AFIii Hoate FulDuFiDi.
PinDul AtEu "oni la atac a!u"a oa,ului MieIeau deoaece Iunica !a 1leano8
cae ,i=a H$cut at#t de de! a"aiDia %n acea!t$
\ i!toi!ie Bca Ae,nic$ iAal$ a Faniei !ale: locuia acolo8 ia caAaleii %iQ zi!e$:
] PinDe8 de o "oDi lua "izonie$ Aei Hi %n F$!u$ !$=l aduci "e \ uncEiul t$u
eGele la a!cultaeTN0 Nu ea %n!$ deloc u,o !$ "ui F#na "e ea. 1a deJa de!tul de %n
A#!t$8 aAea o"tzeci de ani P da tucuile de cae !e doA edea ca"aIil$ eau "e F$!ua
A#!tei ,i $ut$Dii ci. La Ae!tea \ a"o"ieii t#n$ului AtEu !e z$Aoi %n tun ,i=,i %ncuaJ$
o,tenii !$=l \ a"ee cu I$I$Die. PinDul AtEu cu Fica lui o,tie ataca$ %naltul tun.
Auzind cuF !tau lucuile eGele Ioan !e a"o"ie !"e a=i Aeni %n aJuto cu aFata lui. AAu
loc a,ada o ciudat$ euniune de HaFilieT PinDul Fino ce=,i ataca Iunica Hu atacat la
#ndul !$u de "o"iul uncEiT Acea!t$ !tae de lucui nu du$ Fult. <nt=o noa"te de Aa$
eGele Ioan "$tun!e "in Eiclenie cu oaFenii !$i %n oa,. Lu$ "in !u"indeeT HoDa
annat$ a eGelui AtEu8 t$cu o!tateci dou$ !ute dinte caA aleii !$i idic#ndu=1 ,i "e
"inDul cae !e aHla %n "at. CaAalaeii Hu$ "u,i %n J lanDui Gele de Hie ,i du,i %n c$uDe
de!cEi!e ta!e deX %n diHeite teF=Q niDe unde=i tata$ cu Fult$ cuziFe8 c#toAa lu#ndu=li=
!e AiaDa "in %nHoFetae. PinDul AtEu Hu tiFi! la ca!telul din 2alai!e.
<nt=o zi c#nd !e aHla %n teFniDa din acel ca!tel cuGet#nd cu Jale ce ti!t ea ca un
oF a,a t#n$ !$ aiI$ at#t necaz ,i "iAind "in Fica ^Heea!t$ din zidul Go! %ntunecat la
"$!$ile ce !e %n$lDau !"e ceul e!tiAal8 u,a !e de!cEi!e u,o8 ia %n luFina oI!cu$ din
GanG %l z$i "e uncEiul !$u eGele eKteF de !eAe la %nH$Di,ae.
MAtEue8N zi!e eGele aDintindu=,i ocEii $i Fai Fult a!u"a "ado!elii de "iat$
dec#t a!u"a ne"otului !$u8 Mnu Aei !$ te %ncezi %n JQ Iun$tatea8 "ietenia ,i !inceitatea
uncEiului t$u iuIitoXN
]M%i Aoi !"une aHectuo!ului Feu uncEi a!taN8 i=o %ntoa!e I$iatul8
\ Mc#nd %Fi Aa Hace de"tate. S$=Fi e!tituie eGatul 1nGliteei ia a"oi !$ \ Ain$ la
Fine cu o a!eFenea %nteIaeN.
ReGele !e uit$ la el ,i ie,i. MA"lic$=i I$iatului $la un eGiF de detenDie !eAe$8N %i
!"u!e "aznicului de la ca!tel.
A"oi eGele !e !H$tui %n tain$ cu cei Fai Eaini dinte noIilii !$i cuF !$ !e F#ntuie
de "inD. Unii zi!e$: MScoateDi=i ocEii ,i DineDi=1 S%nteFniDat cuF a Ho!t RoIet de
NoFandia. AlDii zi!e$: MS$ Hie %nJunGEiatQ alDii !"#nzuatQ alDii !$ i !e dea otaA$N.
SiFDind c$ %n oice caz8 indiHeent ce !=a Fai Hi H$cut du"$ aceea a Hi o Fae
!ati!HacDie !"iitual$ !$ %ntunece Aedeea acelo ocEi HuFo,i ce %l !cuta!e$ cu at#ta
F#ndie "e c#nd "o"iii !$i ocEi cli "eau cu "iAiea aDintit$ !"e "ado!eala de "iat$8
eGele Ioan tiFi!e ni,te IandiDi la 2alai!e !"e a=1 oIi "e I$iat !coD#ndu=i ocEii cu Hieul
%no,it %n HocT Da AtEu %i iF"lo$ cu at#ta Jale8 "l#n!e at#t de aFanic ,i a"el$ la
9UR*1RT D1 *OURG B!au *URG9:8 "aznicul ca!telului ce aAea o !l$Iiciune "entu
el ,i ea un (111 de oFenie ,i Filo! din Hie %nc#t 9uIet nu "utu !$ Fai %ndue. S"e
cin!tea lui eten$ %F"iedic$ a"licaea totuii ,i=i eK"edie "e !$lIatici a!uF#ndu=,i i!cul
"entu Ha"ta !a.
1neAat ,i dezaF$Git8 eGele !e G#ndi atunci la !uGe!tia %nJunGEieii ,i cu o
eK"e!ie de Fae cuziFe ce i !e citea "e HaDa !cEiFI$toae0 i=o "o"u!e unui oaecae
;illiaF de *aA. MSunt GentiloF ,i nu c$l$u?0 zi!e ;illiaF de *aA8 "$$!indu=1 cu
di!"eD.
Da %n acele zile un eGe "utea G$!i un uciGa, Ia$ "ea Fae Geutate. ReGele Ioan
tocFi unul ,i=l tiFi!e la ca!telul din 2alai!e %n !cEiFIul Ianilo !$i. MCu ce G#ndui Aii
%ncoaceXN %i zi!e 9uIet ace!tui indiAid.
] S$=l ucid "e t#n$ul AtEu %i e"lic$ ace!ta.
]M%nloace=te la cel ce te=a tiFi!8N %i zi!e 9uIet M,i !"une=i c$ o Aoi Hace euTN
tiind "ea Iine c$ 9uIet nu o Aa Hace %n Aeci ,i c$ %i tiFi!e!e ace!t $!"un!
teFea !"e a=1 !alAa "e "inD t$c#nd !$ teac$ tiF"ul8 eGele Ioan tiFi!e Fe!aGei ca !$=
l tan!"ote "e t#n$ul "izonie la ca!telul din Rouen.
AtEu Hu cu#nd luat cu HoDa de l#nG$ Iunul 9uIet P de cae nu aA u!e!e
niciodat$ neAoie Fai Fae ca atunci P du! de"ate "e!te noa"te ,i l$!at %n noua !a
%ncEi!oae8 unde "in Heea!ta z$Ielit$ "utea auzi a"a din ad#ncuile Senei cli"ocind
cuF !e izIea de "iata zidului Fai Jo! de el.
<nt=o noa"te %ntunecat$ "e c#nd doFea alunGit Ai!#nd "oate !$ Hie !alAat de acei
neHeiciDi GentiloFi ce !uHeeau cu uFilinD$ d#ndu=,i AiaDa !"e a !e "une %n !luJIa cauzei
!ale Hu tezit de teFniceul !$u ce=i "ounci !$ coIoae !c$ile "#n$ la intaea %n tun. Se
%FI$c$ %n GaI$ ,i H$cu %ntocFai ce=i ceu!e. C#nd aJun!e$ la Iaza !c$ilo %ntotocEiate
,i Ioaea no"Dii ce adia din!"e #u le izIi HeDele8 teFniceul !tin!e toDa c$lc#nd=o %n
"icioae. Pe %ntuneic AtEu Hu deGaI$ ta! atunci %nt=o Iac$ !olita$. Ia %n Iaca aceea
%l G$!i "e uncEiul !$u %n!oDit de %nc$ un oF.
<nGenucEe la "icioaele lo iF"lo#ndu=i !$ nu=1 ucid$. Suzi la uG$FinDile !ale %l
%nJunGEia$ !euHund#ndu=1 %n alIia #ului cu "iete Gele leGate de tu". C#nd !e iAi$
zoile %n acea diFineaD$ de "iF$Aa$8 u,a tunului ea %ncEi!$8 Iaca di!"$u!e ca "in
HaFec8 #ul !e o!toGolea %n!"uFat la Aale ,i nici un ocEi dc Fuito nu aAea !$=l Fai
z$ea!c$ A eodat$ "e neHeicitul "inD.
CuF Ae!tea de!"e acea!t$ ciF$ atoce !e $!"#ndi "in 1nGlitea8 tezi o Fae
u$ HaD$ de eGe BdeJa odio! "entu nuFeoa!ele !ale Aicii "ecuF ,i "entu $"iea unei
noIile doaFne cu cae !e ,i c$!$toi8 "e c#nd !oDia i !e Fai aHla %n AiaD$: ce nu !e Fai
!tin!e de=a lunGul %nteGii !ale doFnii. CuEnea indiGn$ii !e atin!e %n *etaGne.
1L1ANOR. So$ Iun$ cu AtEu8 ad#ndu=!e %n "uteea lui Ioan Hu tiFi!$ la o F$n$!tie
de Faici din *i!tol8 "e c#nd !oa AiteG$ a ace!tuia. ALIC18 ea %n *etaGne. OaFenii o
ale!e$ "e ea "ecuF ,i "e !ocul "inDului uci!. UltiFul !oD al Con!tanDei !$=i e"ezinte
,i !e %nHiinDa$ cu aFanicele lo JalIe la eGele 2ili". Ace!ta %l "oHti "e eGele Ioan ce
aAea %n !t$"#nie teitoii %n 2anDa !$ !e "ezinte %n HaDa lui !"e a !e a"$a. CuF eGele
Ioan eHuz$ !$=,i Hac$ a"aiDia8 eGele 2ili" %l H$cu Fincino!8 !"eJu ,i. Dccla#ndu=1
AinoAat8 "oFi din nou la lu"t$ %F"otiA a lui. La !cut tiF" du"$ aceea cuceind cea Fai
Fae "ate din teitoiul !$u Hancez8 eGele 2ili" %l "iA$ dc o teiFe din doFeniile lui. Ia
"e %nteG "acu!ul lu"telo ce aAu$ loc. ReGele Ioan Hu Feeu ocu"at Hie cu F#ncatul8 Hie
cu I$utul ca un Eul"aA n$t$$u8 c#nd "iFeJdia ea de"ate !au cu !"$laea "utinei c$ci %,i
lua "icioaele la !"inae ca un c#ine I$tut8 de %ndat$ ce acea!ta !e a"o"ia.
S=a "utea "e!u"une c$ aAea de!tui du,Fani Judec#nd du"$ Aiteza cu cae=,i
"iedea doFeniile ,i du"$ indiHeenDa "o"iilo !$i noIili ce !e !incEi!eau a,a "uDin de cL
%nc#t eHuza!e$ H$Di, !$=l uFeze !uI !tindad %n aHaa 1nGliteei. <,i Fai H$cu %nc$ unul ,i
din "a"$ cu cae !e lu$ la EaD$ din niFic.
CuF aEie"i!co"ul de CanteIuA !e %nt#F"l$ !$ Foa$8 Junii c$luG$i din acel
!H#nt l$ca,8 Aoind !=o ia %naintea cclo Fai A#!tnici la aleGeea !ucce!oului ace!tuia8 !e
aduna$ %n Fiez de noa"te8 !"e a=1 aleGe %n tain$ "e un anuFe R1GINALD "e cae %l
eK"edia$ a"oi la RoFa !"e a "iFi aAizul "a"ei. V#!tnicii c$luG$i ,i FonaEul
"inz#nd cu#nd de Ae!te !e F#nia$ ne!"u!Q tineii ceda$ ,i cu toDii laolalt$ %l de!eFna$
"e e"i!co"ul de NoAAicE HaAoitul F$iei !ale. Auzind toat$ "oA e!tea8 "a"a !e decla$
neFulDuFit de aFIele aleGei ,i %l nuFi "e ST1P91N LANGTON ca ale! al !#n. CuF
FonaEii !e !u"u!e$ "a"ei8 eGele %i alunG$ %n Fa!$8 !uGEiunindu=i ca "e ni,te t$d$toi.
Pa"a %i tiFi!e tei e"i!co"i !"e a=1 aFeninDa cu intedictul. SuA eanul le zi!e c$ dac$
eGatul !$u aAea !$ Hie "u! !uI intedict8 aAea ,i el !$ !coat$ ocEii ,i !$ eteze na!uile
tutuo c$luG$ilo ce=i Ao c$dea %n F#n$ ,i !$=i eK"edieze a"oi la RoFa a,a "ociDi cuF
!e aHlau %n da "entu !t$"#nul lo. Cu toate ace!tea c$luG$ii H$cu$ intedictul %ndeoI,te
cuno!cut lu#ndu=,i t$l"$,iDa la !cut$ AeFe du"$ aceea.
La eK"iaea unui an "a"a "uce!e la uF$toul !$u "a! ce Hu eKcoFunicaea. <l
decla$ "e eGele Ioan eKcoFunicat tec#ndu=1 "in %nteGul !et al ceeFoniilo de
iGoae. ReGele !e F#nie %nt=at#t la a!ta ,i Hu adu! %nt=un a!eFenea Eal de di!"eae de
neFulDuFiea Iaonilo ,i de ua oaFenilo din "o"o. <nc#t !e !"une c$ tiFi!e %n tain$
!oli la tucii din S"ania H$G$duind !$ enunDe la eliGia !a ,i oHeindu=le eGatul dc a Hi
Aut !$=l aJute. Se "oAe!te,te c$ !olilo li !c "eFi!e !$ inte la eFiul tuc "inte
#nduile de Gadieni Faui ,i c$=1 G$!i$ "e ace!ta cu ocEii "ioniDi a!u"a "aGinilo unui
teHeloG de "e cae nu ,i=i idic$ deHel. C$ %i d$du$ o !ci!oae de la eGe cu toate
"o"uneile lui Hiind l$!aDi a"oi cu GaAitate !$=,i Aad$ de duFul lo. C$ %n cu#nd eFiul
tiFi!e du"$ unul dinte ei iF"lo#ndu=l !$=i !"un$ %n nuFele cedinDei !ale ce Hel de (111
ea de Ha"t FonaEul 1nGliteei8 c$ !olul a!tHel "e!at $!"un!e c$ a Hi Ho!t un tian "lin de
Hal!itate %F"otiAa c$uia !u"u,ii aAeau !$ !e idice %n cu#nd8 ,i c$ eFiului %i Hu de aJun!
!$ aud$ at#t.
CuF "entu anGul !$u Ianii "eDuiau a"oa"e la Hel de Fult ca oaFenii "e cae %i
conducea eGele nu d$du deloc %n l$tui !$ Hac$ o!t de ei "e oice cale. Tecu la o nou$
a!u"ie ,i=i !u"u!e la cazne "e neHeiciDii eAei BcuF %i !t$tea %n Hie: ,i inAent$ o nou$
"edea"!$ "entu un eAeu IoGat din *i!tol. P#n$ !$ !coat$ la iAeal$ o !uF$ e!"ectaIil$
de Iani FonaEul %l condaFn$ la %ncEi!oae unde !$ i !e !FulG$ zilnic c#te un dinte
%nce"#nd cu cei din HaD$. VeFe de ,a"te zile Iietul oF %ndu$ !uHeinDa "iez#nd Feeu
c#te un dunte8 da %n cea de a o"ta "l$ti "e,in Ianii ceuDi. Cu aAeea adunat$ "in
a!eFenea FiJloace eGele H$cu o eK"ediDie %n Ilanda8 unde ni,te noIili enGlezi !e
$zA$ti!e$ %F"otiAa lui. 2u unul dinte Hoate "uDinele locui din cae nu d$du Ii cu
HuGiDii deoaece nu i !e o"u!e nici o %F"otiAie. Mai H$cu ,i alt$ eK"ediDie %n @aa Galilo
de unde !"$l$ "utina %n cele din uF$ nu H$$ !$ ia %n!$ ca o!tateci dou$zeci ,i ,a"te de
tinei din cele Fai ale!e HaFilii Galeze8 "e cae=i uci!e "#n$ la unul %n anul ce uF$.
Intedictului ,i eKcoFunic$ii "a"a le Fai ad$uG$ acuF ,iQ de"oziDia8 ca o ultiF$
!entinD$. Ve!ti %n "uIlic c$ Ioan nu Fai ea eGe.Q aI!olA#ndu=i "e toDi !u"u,ii dc
Ju$F#ntul lo de cedinD$ ,i %l tiFi!e "e Ste"Een LanGton %F"eun$ cu alDii la eGele
2anDei !$=i !"un$ c$ deQ Aa inAada 1nGlitea i !e Ao ieta toate "$catele P cel "uDin de
c$te "a"$ dac$ at#t a Hi de aJun!.
CuF eGele 2ili" nu=,i doea niFic dec#t !$ inAadeze 1nGlitea8 adun$ la Rouen o
Fac oa!te ,i o Hlot$ de o Fie ,a"te !ute de co$Iii cu cae !$ taA e!eze Canalul. Da
oic#t de tae l=a Hi u#t "e eGe enGlezii nu eau un "o"o cae !$ !u"ote inAazia %n
t$cee. Veni$ "uzdeie la DoAe unde !e aHla !tindadul enGlez !"e a !e %nola ca
a"$$toi ai "$F#ntului "atiei8 at#t de FulDi %nc#t nu eau "oAizii "entu ei8 ia eGele
"utu !$ aleaG$ Aeo ,aizeci de Fii cae !$=l %n!oDea!c$.
\ %n ace!t FoFent de ciz$ %n!$ "a"a. Cae=,i aAea "o"iile FotiAe !"e a oIiecta
la doI#ndiea unei "utei "ea Fai Hie de c$te eGele Ioan8 Hie de 2ili"8 "u!e "icioul %n
"aG. <i %ncedinDa unui nunDiu dc al !$u "e nuFe PANDOL28 u,oaa !acin$ de a=1
%nHico,a. <l tiFi!e din 2anDa %n taI$a enGlez$ !"e a=1 I$Ga %n !"eieDi "in eKaGeaea
"uteii eGelui 2ili" ,i a "o"iei !ale !l$Iiciuni ce=i neFulDuFea "e Iaonii enGlezi
"ecuF ,i "e oaFenii de #nd. PANDOL2 !e acEit$ de !acin$ at#t de Iine %nc#t eGele
Ioan aJun! la Fae ananGEie con!iFDi !$=l ecuceea!c$ "e Ste"Een LanGton enunD#nd la
eGat M%n nuFele DoFnului8 a SH#ntului Petu ,i a SH#ntului PaulN P ceea ce %n!eFna al
"a"ei8 uF#nd !$=l deDin$ de=a "uui cu "eFi!iunea ace!tuia8 %n !cEiFIul unei !uFe ce
teIuia "l$tit$ anual. Se oIliG$ !$ e!"ecte ace!t u,ino! contact %n !H#ntul l$ca, al
caAaleilo teF"liei din DoAe88 unde de"u!e la "icioaele nunDiului o "ate din tiIut "e
cae ace!ta %l c$lc$ %n "icioae cu tuHie. Se Fai !"une %n!$ c$ a Hi Ho!t o !iF"l$
%nHloitu$ a !tilului !$u Galant8 ,i c$ a Hi Ho!t A$zut du"$ aceea idic#nd de Jo! oIolul ,i
A##ndu=,i=1 %n Iuzuna.
1a un "oHet neHeicit c$uia %i zicea Petu ce !"oi!e con!ideaIil teFeile eGelui
Ioan "ezic#nd c$ i !e Aa lua anGul de I caAale de unde eGele %nDele!e c$ !e Aa !H#,i din
AiaD$ %naintea !$I$toii de %n$lDae la ceui. 1a %n ziua de du"$ uFiliea !a. C#nd !e
c$"$ de ziu$ ia eGele ce teFua!e toat$ noa"tea !e A$zu8 %nc$ %n AiaD$ ,i %n aHa$ de
"eicol "ounci ca "oHetul B"ecuF ,i Hiul ace!tuia: !$ Hie leGaDi de cozile cailo ,i a!tHel
t##Di "e !t$zi8 ia a"oi !$=i !"#nzue "entu c$ l=a Hi %n!"$iF#ntat.
CuF eGele Ioan !e !u"u!e!e de acuF "a"a !"e uiFiea eGelui 2ili" %l lu$ !uI
"otecDia !a. InHoF#ndu=1 "e eGele Hancez c$ %i ea iF"o!iIil !$=i dea "eFi!iunea !$
inAadeze 1nGlitea. Cu"in! de F#nie 2ili" !e Eot$% !=o Hac$ H$$ "eFi!iunea lui. Da nu
!e ale!e cu niFic de acolo8 Ia Fai ,i "iedu c$ci enGlezii !uI coFanda contelui de
Sali!IuA aJun!e$ "c D$Ful 2anDei %n cinci !ute de co$Iii %nainte ca Hlota Hancez$ !$ Hi
idicat ancoa ,i o l#cu$ una cu "$F#ntul.
Su!"end#ndu=i a"oi eGelui cele tei !entinDe una du"$ alta "a"a %l %F"utenici "e
Ste"Een LanGton !$=l e"iFea!c$ %n HaAouile Ii!eicii "oHtindu=1 !$ !eAea!c$ Fa!a cu
el %n auzul FulDiFii. ReGele cae=1 uHa "e LanGton din $!"utei P ,i nu Ia$ FotiA c$ci
ea un oF Fae ,i Iun HaD$ dc cae un a!eFenea FonaE nu "utea nuti Aeo !iF"atie P !e
"eH$cu a izIucni %n laciFi cu"in! dc o ecuno,tinD$ Ha$ FaGini. Sa iAi o Geutate %n
leG$tu$ cu !taIiliea !uFei "e cae eGele o aAea de "l$tit de"t ecoF"en!$ cleului
"entu daunele "e cae le adu!e!e8 da %n cclc din uF$ %naltul cle !e ale!e cu o G$Fad$
de Iani. Pe c#nd cel de anG Fai Fic $Fa!e cu "uDin !au cu Iuzele uFHlate8 cuF !unt
conAin! c$ !=a Fai %nt#F"lat ,i de "e A eFea eGelui Ioan %ncoacc.
C#nd toate ace!te lucui !c "u!e$ la "unct eGele %n entuzia!Ful !$u deAeni Fai
a!"u8 Fai H$Danic ,i oIaznic ca oic#nd HaD$ de toDi cei din Juul !$u. O alianD$ a
!uAeanilo %F"otiAa eGelui 2ili" %i d$du "ileJul !$ deIace cu aFat$ %n 2anDa8 Ia
cEia=,i !$ ocu"e un oa,T De %ndat$ %n!$ ce eGele Hancez e"ut$ o Fae Aictoie8 d$du
de!iGu Ii cu HuGiDii %ncEeind un aFi!tiDiu "e AeFe de cinci ani.
Se a"o"ia de acuF AeFea %n cae uFa !$ Hie ,i Fai uFilit H$cut !$ !iFt$8 dac$
"utea nuti Aeun !entiFent8 ce ceatu$ Jo!nic$ ea. Din toDi oaFenii dc "c luFe Ste"Een
LanGton "$ea !$ Hie ale!ul ceului !"e a i !e %F"otiAi ,i a=1 educe la t$cee. C#nd a!e
H$$ Fil$ ,i di!tu!e aAeea "o"iilo !$i !u"u,i deoaece lozii ,i Iaonii ace!toa nu
Aoi!e$ !$=l uFeze "e!te Eotae. Ste"Een LanGton %l oc$i ne%nHicat aFcninD#ndu=1.
C#nd Ju$ !$ e!"ectc leGile eGelui 1duad !au "e cele ale lui 9enic %nt#iul Ste"Een
LanGton ce %i ,tia H$D$nicia d$du de Gol toate teti"uile la cae ecuGea ca !$ !e HoHileze.
*aonii !e %ntuni$ la aIaDia de la FoF#ntul SH. 1dFund !"e a=,i cuF"$ni Ge,elile ,i
Helul %n cae eau a!u"iDi de eGe. Ste"Een LanGton %i H$cu "in AoIe %nHl$c$ate !$=i
"etind$ !"eJuului lo !t$"#n o %n!eFnat$ cat$ cu de"tuile ,i liIet$Dile lo ,i !$ Jue la
alta cu toDii c$ !e Ao $Hui cu el lu"t#nd "e AiaD$ ,i "e Foate de nu le=o Aa acoda. C#nd
eGele !e a!cun!e dc Iaoni la Londa unde Hu neAoit !$=i ,i "iFea!c$ "#n$ la uF$. <i
!"u!e$ caF a"$!at c$ nu cedeau c$ !c Aa Dine de cuA#nt "#n$ c#nd Ste"Een LanGton
aAea !$ Gaanteze "entu el. C#nd lu$ %n F#n$ cucea !"e a !e Hace Fai intee!ant ,i a !e
leGa de 1111 !iFIol %ndeoI,te a"oIat8 Ste"Een LanGton $Fa!e neclintit ca de oIicei.
C#nd H$cu a"el la "a"a ia ace!ta %i !ci!e "led#nd "entu cauza noului !$u HaAoit Pete
LanGton $Fa!e !ud la uG$Fintea %naltului "ontiH neA$z#nd %n HaDa lui niFic %n aHa$ dc
Iun$!taea AnGliei ,i de ciFele eGelui enGlez.
La AeFea Pa,telui Iaonii !e aduna$ la StaFHod %n CoFitatul Lincoln HuFo!
%nA e,F#ntaDi ,i F$,$luind "#n$ l#nG$ OKHod unde !c aHla eGele8 %i %nF#na$ lui
Ste"Een LanGton "ecuF ,i alto doi o JalI$ cu "l#nGeile lo Mia "e ace!taN zi!e$ ei
MteIuie !$ le %nde"te !au o AoF Hace noiTN C#nd Ste"Een LanGton i le !"u!e eGelui toate
a!tea cititndu=i a"oi li!ta8 FonaEul Hu cu"in! de o F#nie Aecin$ cu neIunia. Da a!ta nu=
i H$cu deloc Fai Iine ca %ncecaea ulteioa$ de a=i lini,ti "e Iaoni8 tun#ndu=le GoGo,i.
Se "oclaFa$ %F"eun$ cu "atizanii lo MOa!tea DoFnului ,i a SHintei Ii!eiciM.
M$,$luind "in Da$ cu oaFeni din "o"o %nt#F"in#ndu=i claie "e!te G$Fad$
"etutindeni BFai "uDin la NotEaF"ton. Unde e,ua$ %nt=o %ncecae de atac a!u"a
ca!telului: %,i %nHi"!e$ tiuFH$to !tindadul %n Londa %n!$,i8 unde %nteG "o"oul oIo!it
de tiani "$u !$ li !e al$tue %n tuF$. Din toDi caAaleii 1nGliteei doa ,a"te $Fa!e$ cu
!uAeanul cae aJun! aJun! la o a!eFenea ananGEie !H#,i "in a li=1 tiFite Iaonilo "e
contele de PeFIoUe ca !$ le !"un$ c$ ea de acod cu toate ,i c$ %i Aa %nt#lni !"e a le
!eFna Caita %n ziua "e cac o Ao aleGe. MAtunciM8 !"u!e$ Iaonii8 M!$ Hie la
cinci!"ezece iunie8 ia locul RunnR=MeadN.
La cinci!"ezece iunie o Fie dou$ !ute "ai!"ezece cc c$zu %nt=o zi de luni8 cuF
eGele Aenea de la ca!telul ;ind!o ia Iaonii din oa,ul Staine!8 !e %nt#lni$ "e RunnR=
Mead cae Fai e ,i acuF o "aJi,te %nc#nt$toae "e l#nG$ TaFi!a unde "i"iiGul ce,te %n
a"a liF"ede a #ului ,e"uito cu Falui %nAezite de iaI$ ,i co"aci. De "atea Iaonilo
ea Genealul annatei lo RO*1RT 21T7=;ALT1R ,i o Fae "ate din noIiliFea
1nGliteei. Cu eGele !e aHlau %n total Aeo dou$zeci ,i "atu de "e!oane de un anG Fai
ac$t$i dinte cae cea Fai Fae "ate %l di!"eDuiau Hiindu=i !Hetnici doa de HoF$. <n
Faea zi ,i %n acela,i antuaJ de !eaF$ eGele !eFn$ MAGNA CARTA P Faea Cat$ a
1nGliteei P "in cae !e anGaJa !$ FenDin$ Ii!eica %n de"tuile ei. S$ aI!olAe "c Iaoni
de oIliGaDiile a"$!$toae ce le eAeneau ca Aa!ali ai cooanci P HaD$ de cae Aa!alii !e
anGaJa$ la #ndul lo !$=i eliIeeze "e Aa!alii lo. Po"oenii. S$ e!"ccte de"tuile
Londei ,i a tutuo cclolalte oa,e ,i t#Gui: !$=i "oteJeze "e neGu!toii !t$ini8 !$ nu
%nteFniDeze nici un oF Ha$ a=i Hace o Judecat$ dea"t$Q ,i !$ nu !coat$ la Fezat !au !$ nu
t$$G$neze de"tul la Judecat$ al oi,icui. CuF Iaonii %i ,tiau H$D$nicia Hoate Iine. <i
Fai ceai$ %n "lu! de"t GaanDii a "o"iei lo !iGuanDe !$ eK"edieze din eGat toate
tu"ele !ale de Fecenai !teini: ca tiF" de dou$ luni !$ Din$ !uI contol cctatca Londei8
ia Ste"Een LanGton TunulQ ,i ca dou$zeci ,i cinci de oaFeni "e cac aAeau !$ ,i=i aleaG$
!$ !e con!tituie %nt=un coFitet %nde"t$Dit !$ uF$ea!c$ e!"ectaea Catei8 "onind Ia
lu"t$ %F"otiAa lui dc nu aAea !$ o e!"ecte.
2u neAoit !$ !e !u"un$ %ntu totul. SeFn$ Caita cu un z#FIet ,i de a Hi "utut !$
"a$ aFaIil a Hi H$cut=o "c c#nd !e de"$ta de !"lendida adunae. C#nd aJun!e la Ca!telul
;ind!o unde locuia Huia ne"utincioa!$ de cac Hu cu"in! !e a"o"ia de "aoKi!Ful unei
cize de neIunie. Ia Cata Hu %nc$lcat$ iFediat du"$ aceea.
TiFi!e "e!te Eotae du"$ !oldaDi !t$ini ,i la "a"a du"$ aJuto %ncec#nd !$ ia
Londa "in !u"indee %n AeFe ce Iaonii a Hi luat "ate la un Fae tuni dc la
StaFHod "e cae Eot$#!e$ !$=l Din$ acolo8 ca o celeIae a Catei. Pinz#nd %n!$ de Ae!te
Iaonii o aF#na$. A"oi c#nd ace,tia doi$ !$=l Aad$ !"e a=1 acuza de t$dae8 lc HiK$ o
!eie de %nt#lnii de cae %n!$ nu !e Dinu deHel Fut#ndu=!e dint=un loc %n altul8 HoHil#ndu=
!e ,i lu#nd=o din din loc Feeu "e Hui,8 %n cele din uF$ %,i H$cu a"aiDia la DoA e !"e a
li !e al$tua Fecenailo !$i !t$ini ce Aeni$ %n Fae nuF$ ata,i de !olda "e cae le=o
acod$ ia cu ace,tia a!cdic lu#nd cu a!alt ca!telul RocEe!te ce ea ocu"at dc caAalei ,i
!oldaDi de=ai Iaonilo. I=a Hi !"#nzuat "#n$ la unul. Da coFandantul tu"elo de
Fecenai !t$ini teF#ndu=!e de ceea ce enGlezii a Hi "utut !$=i Hac$ du"$ aceea inteAeni
%n HaAoaea caA alcilo8 a,a c$ eGele Hu neA oit !$ !e FulDuFea!c$ %n doinDa lui de
$zIunae cu licEidaea tutuo ca"tiAilo !$i de #nd. <l tiFi!e a"oi "e contele de
Sali!IuR cu o "ate a o,tiii !ale !$ Hac$ aAaGii %n zona $!$itean$ a "o"iilo !ale
doFenii %n AeFe ce el tecu "in Hoc ,i !aIie eGiunea nodic$ !cEinGiuind8 H$c#nd JaH ,i
Foate de oF. Su"un#ndu=,i "o"oul la toate cuziFile "o!iIile8 d#ndu=le oaFenilo !$i o
"ild$ deFn$ dc uFat8 "in $ul "in cae %n Hiecae diFineaD$ incendiind cu laIa !a de
Fon!tu ca!a %n cae %l G$zdui!e$ %n aJun. Ia a!ta nu Hu totul c$ci "a"a A enind %n
!"iJinul "eHidului !$u "ieten "u!e eGatul !uI intedicDie din nou c$ci "o"oul tecu!e de
"atea Iaonilo. 2a"tul nu "ea Fai cont$ c$ci oaFenii !e oIi,nui!e$ %nt=at#t c$ nu "ea
Fai d$deau niFic "e el. Le tecu "in Finte cuF "oIaIil %i d$du ,i lui Ste"Een LanGton
%n G#nd c$ a "utea !$ FeaG$ la !luJI$ "in Ii!eici ,i !$ taG$ clo"otele Ia$ "eFi!iunea
"a"ei tot at#t de Iine ca ,i cu aA izul !$u.
CuF le ea iF"o!iIil !$ Fai t$ia!c$ %nt=o Da$ ce deAeni!e un laIiint de cuziFi
,i !$ Fai cad$ la %nAoial$ %n Aeun Hel cu un a!eFenea Iandit %nAeteat de eGe Iaonii !e
du!e$ la LUDOVIC8 Hiul FonaEului Hancez8 !"e a=i oHei cooana enGlez$. P$!#ndu=i
la Hel de "uDin de eKcoFunicaea "a"ei %n caz de a Hi acce"tat oHeta c#t !=a Hi !incEi!it
"oIaIil tat$l !$u de ietaea "$catelo de c$te %naltul "ontiH8 deIac$ la SandAAicE
BeGele Ioan lu#nd=o %ndat$ la !$n$toa!a de la DoAe unde %nt#F"laea H$cea !$ !e aHle: ,i
"oFi la duF !"e Londa. ReGele !coDian la cae !e eHuGia!e$ FulDi lozi din "atea de
nod a AnGliei8 Fecenaii !teini8 Iaonii ,i oaFenii de #nd teceau de "atea lui din ce
%n ce Fai Fai nuFeo,i %n Hiecae zi P "e c#nd eGele Ioan HuGea Feeu de colo colo.
Lu#nd=o la Goan$ dc "etutindeni. Caieei lui LudoAic %i "u!e$ %n!$ ca"$t !u!"iciunile
Iaonilo %nteFeiate "e declaaDia unui lod Hancez cae "e "alul FoDii le dezA$lui
Ju$F#ntul ce=1 H$cu!e ca de %ndat$ du"$ cuceiea eGatului !$=i tiFit$ %n !uGEiun ca "e
ni,te t$d$toi %F"$Dindu=le Fo,iile c#toAa noIili de ai !$i. La G#ndul c$ a "utea "$Di
una ca a!ta unii dinte Iaoni ,oA$i$. AlDii cEia tecu$ de "atea eGelui ioan.
SuA eanul "$ea !$ Hi atin! un "unct de cotitu$ "e calca A ieDii c$ci uin#nd cu!ul
!$lI$ticiilo ,i ciFelo !ale lua!e acuF ni,te oa,e Iucu#ndu=!e de Fici !ucce!e. Din
Heicie %n!$ "entu AnGlia neFaiAoIind de e!tul luFii8 Foatea nu=i ea de"ate. Pe
c#nd taAe!a "iFeJdioa!ele ni!i"ui Fi,c$toae nuFite AAa!E la nu "ea Fae de"$tae
de ;i!IeacE Aeni un HluK "utenic ce=i !cuHund$ o,tiea a"oa"e %n totalitate8 !c$"$
%F"eun$ cu !oldaDii !$i da "iAind %n uF$ de la D$F c#nd !e aHl$ %n !iGuanD$ A $zu a"a
%nA olIuat$ F$tu#ndu=i %nt=un ,uAoi ,i $!tuF#nd c$uDele %n cae ea %nc$cat$ A
i!tieia cu oaFeni ,i cai cu lot ,i %nGEiDindu=le %nt=un A %teJ enoF din cae nu !e Fai
"utu !alAa niFic.
Mu,c#ndu=,i deGetele cu Huie %n AeFe ce %nJua ,i Ile!teFa aFanic o lu$ !"e
aIaDia SLin!tead unde c$luG$ii %l "iFi$ cu Fa!a %ntin!$8 !eAindu=1 cu "ee. Pie!ici ,i
cidu "oa!"$t la di!ceDie P du"$ unii ,i cu otaA $ de,i nu "ea aAeF teFei !$ cedeF a,a
ceAa P din cae !e %nHu"t$ ,i I$u "e!te F$!u$ ca o Iut$ ce ea. 7$cu %nteaGa noa"te
IolnaA cu HeI$ Fae ,i I#ntuit de teFei neFai"oFenite. A doua zi %l "u!e$ "e o taG$
ta!$ de un cal duc#ndu=1 a!tHel la ca!telul de la SleaHod unde Fai "etecu o noa"te de
Goaz$ ,i duee. A doua zi %l tan!"ota$ cu ,i Fai Fae Geutate dec#t %n ziua
"ecedent$ "#n$ la ca!telul din NeLaU "e Tent ia de acolo la o"t!"ezece octoFIie %n
al "atuzeci ,i nou$lea an de AiaD$ ,i al ,a"te!"ezecelea din u#ta lui doFnie %,i aHl$
!H#,itul acea!t$ inHect$ Iut$.
ANGLIA SU* 91NRIC AL TR1IL1A NUMIT D1 ;INC91ST1R
Dac$ Aeun Iaon enGlez %,i aFinti de !oa uci!$ a lui AtEu8 1lcano8 HuFoa!a
Hat$ din *etania z$A o#t$ %nt=o F$n$!tie de Faici de la *i!tol8 niciunul nu !uHl$ acuF
o AoI$ de!"e ea8 ,i de!"e de"tul ei la ton. Cel Fai A %!tnic Hiu al uzu"atoului
decedai8 "e nuFe 9enic8 Hu du! de contele de PeFIoUe8 Fae,alul AnGliei8 %n oa,ul
Glouce!te ia acolo %ncoonat %n Fae GaI$ c#nd aAea doa zece ani. CuF cooana
%F"eun$ cu toat$ aAeea eGelui Hu!e!e %nGEiDit$ de a"ele %nAolIuate ,i cuF nu ea tiF"
!$ i !e Hac$ alta. <i a,eza$ %n locul ei "e ce,tet un !iF"lu cec de au.
AF Ho!t du,Fanii tat$lui ace!tui co"il ,i a Feitat !$ HiF $uAoitoi cu el8 da
co"ilul nu ae nici o Ain$ ia tineeDea lui ne cee !$=i
\ HiF "ieteni ,i !$=l !"iJiniF8 le !"u!e lodul PeFIoUe. Un GentiloF cu adeA$at
Iun8 "uDinilo noIili cae eau de HaD$.
AFintindu=,i de "o"iii lo co"ii8 acei lozi nuti$ tandeDe HaD$ de I$ieDel ,i
"lec#ndu=,i ca"ul zi!e$:
T$ia!c$ eGele 9enic al teileaT A"oi Faele !Hat !e %ntuni la *i!tol8 eA izui
MaGna CEata ,i. CuF eGele ea "ea t#n$ ca !$ doFnea!c$ !inGu8 lodul PeFIoUe Hu
nuFit eGent !au "otecto al AnGliei. PiFul lucu de H$cut ea !$ !e !ca"e de "inDul
LudoA ic al 2anDei ,i !$=i eaduc$ de "atea lo "e Iaonii enGlezi cae !e Fai aHlau
%nolaDi !uI !tindadul !$u. 1a "utenic %n Fulte "$Di ale AnGliei8 inclu!iA la Londa ,i
!t$"#nea "inte altele un a,a=zi! "alat al Funtelui Soel din coFitatul Leice!te. Du"$
duceea uno lu"te de E$Duial$ ,i %ncEeieea de anni!tiDii lodul PeFIoUe a!edie acea!t$
Hot$eaD$. LudoA ic tiFi!e o aFat$ de ,a!e !ute de caAalei ,i dou$zeci de Fii de !oldaDi
ca !=o eliIeeze. Lodul PeFIoUe cac nu ea de!tul de "utenic "entu o a!eFenea HoD$
!e eta!e cu toDi oaFenii !$i. Oa!tea "inDului Hancez8 cae F$,$lui!e az#nd ,i JeHuind
totul "e duF8 H$cu calea %ntoa!$8 FeG#nd Hudul "#n$ la Lincoln8 az#nd ,i JeHuind ca la
A enie ,i l$ud#ndu=!e ne!"u!. Oa,ul !e !u"u!e8 da ca!telul din oa, a"$at de o A$duA$
cuaJoa!$ nuFit$ NIC9OLA de CAMV1LL1 Ba c$ei "o"ietate ea: o"u!e o ezi!tenD$
at#t de d#z$ %nc#t contele Hancez ce coFanda oa!tea "inDului 2anDei G$!i cu cale !$
"un$ el %n!u,i !uI a!ediu ace!t ca!tel. <n AeFe ce ea a!tHel anGaJat i !e adu!e Ae!tea c$
lodul PeFIoUe cu "atu !ute de caA alei8 dou$ !ute cincizeci dc oaFeni8 cu aIalete ,i o
aFat$ "utenic$ dc c$l$eDi ,i "ede!ta,i !e %nde"ta !"e el %n Fa,.
i ce=Fi "a!$X zi!e contele Hancez. 1nGlezul n=o Hi at#t de "o!t ca !$ F$ atace "e
Fine ,i nuFeoa!a Fea oa!te ad$"o!tit$ de ziduile unei cet$Di. Da enGlezul o H$cu ,i
c#tu,i de "uDin "o!te,te8 ci at#t de %nDele"t %nc#t FoFi Faea annat$ %n Hund$tuile ,i
uliDele %nGu!te $u "aAate ale Lincolnului8 unde c$l$eDii nu !e "uteau de!H$,ua %n HoD$
coF"act$8 ia acolo H$cu a!eFenea aAaGii "inte ei %nc#t cu toDii !e "eda$ "izoniei cu
eKce"Dia contelui8 cae. 7ic#nd c$ nici un t$d$to de enGlez nu Aa "une F#na "e el c#t !e
Fai aHl$ %n AiaD$8 %,i "u!e ca"$t zilelo. Acea!t$ Aictoic8 "c cae enGlezii o nuFi$ %n
de#dee I#lciul de la Lincoln8 !e !old$ cu e"iloGul oIi,nuit "entu acele tiF"uiQ oaFenii
dc #nd Hu$ F$cel$iDi H$$ Fil$ ia caAaleii ,i GentiloFii Hu$ eliIeaDi ,i Fe!e$ aca!$
du"$ cc "l$ti$ "e,in.
SoDia lui LudoA ic. 2aiFoa!a *LANC91 de CASTILIA8 ecEi"$ o Hlot$ de o"tzeci
de Aa!e Iune ,i o tiFi!e din 2anDa %n aJutoul !oDului ei Bc$uia %i d$du!e a!cultae:: o
Hlot$ enGlez$ de "atFzeci de Aa!e. Unele Iune. Altele ele. Le ie,i AiteJe,te %n
%nt#F"inae8 nu de"ate de Gua TaFi!ei lu#nd %n !t$"#nie !au !cuHund#nd ,aizeci ,i
cinci dinte ele %nt=o !inGu$ lu"t$. Acea!t$ Fae "iedee "u!e ca"$t !"eanDelo
"inDului Hancez. Se %ncEeie la LaFIctE un tatat %n Aitutea c$uia Iaonii enGlezi ce
$F$!e!e$ Hideli cauzei !ale uFau !$ !e %ntoac$ la cedinDa lo ,i !e c$zu de acod de
aFIele "$Di ca "inDul ,i toate tF"ele lui !$ !e etaG$ lini,tit %n 2anDa. 1a tiF"ul !$
"lece c$ci $zIoiul %l !$$ci!e %nt=at#t c$ !e A$zu oIliGat !$ %F"nunute Iani de la cet$Denii
Londei ca !$=,i "l$tea!c$ duFul "#n$ aca!$.
Du"$ aceea lodul PeFIoUe %nce"u !$ GuA eneze taa cu de"tate "un#nd ca"$t
cetuilo ,i zaAi!tiei ce !e i!ca!e$ %nte oaFeni %n AeFuile ele ale doFniei eGelui
Ioan. ContiIui la %FIun$t$Diea MaGnei CEata ,i adu!e leGii "$duilo aFendaFente
H$c#nd ca "entu ucideea unui ceI de "e doFeniile eGale D$anul !$ nu Fai Hie con
daFnat Ia Foate ci doa %nteFniDat. A Hi Ho!t Iine ca AnGlia !$ Hi aAut un "otecto at#t
de Iun AeFe %ndelunGat$8 da nu Hu !$ Hie a,a. La tei ani du"$ %ncoonaea t#n$ului eGe
lodul PeFIoUe Fui BFoF#ntul !e "oate Aedea ,i azi %n AecEea Ii!eic$ TeF"le8 din
Londa:.
Potectoatul ea acuF diAizat. Lui P1T1R de ROC91S "e cae eGele Ioan %l
t$cu!e e"i!co" de ;incEe!te %i Hu %ncedinDat$ "e!oana t#n$ului eGe8 ia de"tul de
eKecitae a autoit$Dii eGale i !e acod$ contelui 9U*1RT D1 *URG9. De la %nce"ut
ace!te dou$ "e!onaJe nu !e %nGEiDi!e$ de Hel. i cu#nd deA eni$ A$JFa,e. C#nd t#n$ul
eGe atin!e A#!ta FaJoatului. Pete de RocEe! aHl#nd c$ 9uIet %,i con!olida!e "uteea
int#nd %n GaDiile !uAeanului !e eta!e neFulDuFit ,i "lec$ "e!te Eotae. TiF" de
a"oa"e zece ani du"$ aceea 9uIet aAu "utei de"line.
Da e Fult !$ te Iucui de HaAoaea unui eGe AeFe de zece ani. Pe F$!u$ ce
ce!cu8 noul FonaE "$,i tot Fai Fult "c uFele tat$lui !$u !eF$n#ndu=i leit %n
!l$Iiciune8 incon!ecAenD$ ,i neEot$#e. Tot ce !e "oate !"une de Iine de!"e el e!te c$ nu
ea cud. C#nd du"$ zece ani de RocEe! !e %ntoa!e aca!$ eGele %nce"u !$=l HaAoizeze ca
"e o noutate ,i !$=l "iAea!c$ "e 9uIet cu $ceal$. CuF aAea neAoie de Iani %nce"u !$
nu=i Fai "lac$ de 9uIet "e cae %l %FIoG$Di!e. <n cele din uF$ Hu l$cut !$ cead$8 !au !e
"eH$cu a cede c$ 9uIet detuna!e o "ate din HaAouile Ai!tieiei eGale ,i %i "ounci !$
dea !ocoteal$ "entu toate Ha"tele din tiF"ul adFini!taDiei !ale. <n "lu!8 i !e Fai adu!e ,i
!tu"ida acuz$ c$ a Hi uFIlat cu A$Ji ca !$ aJunG$ HaAoitul eGelui. tiind Hoate Iine c$
nu aAea cuF !$ aniEileze a!eFenea aGuFente li"!ite de !en!8 ,i c$ AecEiul !$u iAal
teIuie !$ Hi Ho!t Eot$#t !$=l uineze8 9uIet8 %n loc !$ %ncece !$ !e a"ee8 "oni %n GaI$
!"e aIaDia Metan. Atunci eGele cu"in! de o Huie ne!"u!$ tiFi!e du"$ "iFaul
Londei c$uia %i !"u!e:
Ia dou$zeci de Fii de cet$Deni8 !coateDi=Fi=1 "e 9uIet de *uGE cu de=a !ila din
aIaDia aceea ,i aduceDi=1 aici. PiFaul !e e"ezi cu "o,talionul !=o Hac$. Da cuF
aEie"i!co"ul de DuIlin Bcae ea un aFic de al lui 9uIet: %l aAetiz$ "e eGe c$ aIaDia e
un loc !acu ,i c$ "entu oice AiolenD$ ce !e Aa coFite acolo Aa Hi neAoit !$ dea !ocoteal$
Ii!eicii8 eGele %,i !cEiFI$ Eot$#ea ecEeF#ndu=1 "e "iFa ,i decla#nd c$ 9uIet Aa
aA ea "atu luni ca !$=,i "eG$tea!c$ a"$aea Hiind liIe ,i %n !iGuanD$ %n acel $!tiF".
9uIet. Cae !e %ncezu %n cuA#ntul eGelui de,i %l !ocotea de!tul de I$t#n ,i
%nDele"t ca !$ n=o Hac$. Ie,i %n acea!t$ !ituaDie de la aIaDia Meton ,i "oFi %nt=o c$l$toie
!$=,i Aad$ !oDia: o "inDe!$ !coDian$ cae !e G$!ea atunci la FoF#ntul SH. 1dFund.
De %ndat$ ce=,i "$$!i !anctuaul A$JFa,ii !$i %l conAin!e$ "e neEot$#tul eGe
!$=l tiFit$ "e unnele lui "e un oaecae SIR GOD2R1> D1 CRANCUM*.
CoFandantul a tei !ute de AaGaIonzi con!tituiDi %n a,a=zi!a *and$ NeaG$8 cu "ounc$ !$
"un$ F#na "e el. <l aJun!e$ din uF$ %nt=un o$,el din 1!!eK nuFit *endLood unde %l
aHla$ %n "at. S$i din "at. Ie,i din ca!$. D$du HuGa la Ii!eic$8 !e e"ezi la altae ,i "u!e
F#na "e cuce. Si GodHeR ,i *anda NeaG$ c$oa nu le "$!a de Ii!eic$8 alta ,i cuce %l
t##$ cu de=a !ila "#n$ la u,a Ii!eicii Hlutu#ndu=,i !$Iiile dea!u"a ca"ului ,i tiFi!e$
du"$ un Hiea !$=l "un$ %n lanDui. C#nd Hieaul Bal c$ui nuFe a, A ea !$=l ,tiu: Hu adu!
"lin de neGeal$ dc HuninGine de la HuFul Hoalelo G#H#ind de GaIa Fae %n cae Aeni!e
ia cei din *anda neaG$ !e d$du$ %n l$tui !$=i aate "izonieFl8 Di"#nd ca din Gu$ de
,a"e:
2$ c$tu,ele c#t de Gele8 ,i8 H$=le c#t de taiT Hieaul c$zu %n GenuncEi P %n!$ nu
dinaintea IandiDilo din *anda NeaG$ P zic#nd:
)!ta=i Aiteazul conte 9uIet de *uGE8 ce a lu"tat la ca!telul DoA e8 a niFicit
Hlota Hancez$ ,i a adu! Fulte !eA icii D$ii !ale. PuteDi !$ F$ ,i ucideDi de AeDi8 da n=aF
!$ Hac %n Aeci un lanD cu cae !$=l "indeDi "e contele 9uIet de *uGE.
Cei din *anda NeaG$ nu !e !incEi!eau nicic#nd c$ci altFintei a Hi o,it la a!ta.
<l %FI#nci$ "e Hiea de colo=colo8 %nJu#ndu=1 ia "e conte %l leGa$ a,a dezI$cat cuF
ea de !"inaea calului ,i=l du!e$ la TuFul Londei. 1"i!co"ii Hu$ %n!$ at#t de indiGnaDi
de Aiolaea !anctuaului Ii!eicii. <nc#t eGele %n!"$iF#ntat le "ounci celo din *anda
NeaG$ !$=l duc$ %na"oi odon#ndu=i totodat$ ,eiHului din 1!!cK !$=i %F"iedice "lecaea
de la Ii!eica din *enAAood. 1i Iine. eiHul !$"$ un ,anD ad#nc de Ju %F"eJuul
Ii!eicii8 ,i idic#nd un Gad %nalt !u"aAeGEe Ii!eica %n "eFanenD$. La #ndul lo8
*anda NeaG$ ,i c$"itanul ei %i d$du$ t#coale ca o Eait$ de tei !ute de lu"i. TiF" de
teizeci ,i nou$ de zile 9uIet de *uiGE !t$tu %ncEi! acolo. <n !H#,it8 %n cea de a
"atuzecea zi8 $zIit de HoaFe ,i HiG !e "ed$ celo din *anda NeaG$ cae=1 du!e$ din
nou la Tun. C#nd %i Aeni #ndul la Judecat$ eHuz$ !$ !e a"ee8 ia %n cele din uF$ !e
conAeni !$ enunDe la toate teitoiile eGale ce i !e acoda!e$ ,i !$ Hie Dinut la ca!telul
daniilo %nt=o a,a=zi!$ detenDie liIe$ !uI "aza a "atu caAalei nuFiDi de "atu noIili.
Acolo $Fa!e a"oa"e un an "#n$ c#nd aHl$ c$ un ade"t de=al AecEiului !$u du,Fan8
e"i!co"ul8 Hu!e!e nuFit "aznic la ca!tel ,i teF#ndu=!e !$ nu Hie uci! "in t$dae8 %nt=o
noa"te %ntunecat$ !e c$D$$"e Feteeze8 %,i H$cu A#nt de "e %naltul zid al ca!telului %n
,anDul %F"eJFuito cu a"$ ,i aJunG#nd cu Iine la D$F !e eHuGie %nt=o alt$ Ii!eic$. Din
ace!t loc Hu tan!"otat de un Gu" de c$l$eDi tiFi,i %n aJutoul !$u de ni,te noIili ce %nte
tiF" !e idica!e$ %F"otiA a eGelui eHuGiindu=!e %n @aa Galilo. <n cele din unn$ Hu
ietat ,i i !e e!titui$ Fo,iile8 da t$i eta! Ha$ !$ a!"ie la Aeo deFnitate %nalt$ %n eGat
!au !$ Fai inte Aeodat$ %n GaDiile !uAeanului. i a!tHel !e %ncEeie P Fai Heicit dec#t
"oAe,tile Fulto HaAoiDi ai ca"etelo %ncoonate P aAentuile contelui 9uIet de *uGE.
Cu"in!$ de o Fae ciud$. ISA*1LLA. MaFa eGelui 9enic8 %,i doea ne!"u! ca
AnGlia !$ "onea!c$ $zIoi %F"otiAa ace!tui FonaE ,i cuF eGele 9enic ea o !iF"l$
Faionet$ %n uFIa celo ce ,tiau !$=i FaneAeze !l$Iiciunea8 ea %,i iF"u!e cu u,uinD$
"unctul de Aedee. PalaFentul. <n!$8 ea Eot$#t !$ nu dea nici un Ian "entu un
a!eFenea $zIoi a,a c$ !"e a=i Hace %n ciud$ %nG$F$di unul "e!te altul teizeci de
Iutoaie Fai "line cu aGinDi P nici nu ,tiu de unde a !co! at#Dia: ced c$ i=o Hi !to! de la
neHeiciDii de eAei P ,i %nc$c#ndu=le "e o coaIie "oFi el %n!u,i !$ duc$ $zIoi %n 2anDa8
%n!oDit de FaFa ,i Hatele !$u8 contele de CoFLell8 oF IoGat ,i de,te"t. Nu eu,i %n!$
dec#t !$ !e %ntoac$ aca!$ Iine I$tut.
NeFulDuFiDi de a!ta8 "alaFentaii %i e"o,a$ eGelui c$ io!i!e Honduile oI,te,ti
!"e a=i %FIoG$Di "e Ea"!#nii de !t$ini ,i Eot$#Di !$ nu=1 Fai la!e !$ io!ea!c$ niFic de
le Aa !ta %n "utinD$ %i a"lica$ un tataFent at#t de !tict c$ %i c$"a F$!eaua du"$ Iani ,i
%n %ncecaca de a !coate c#t de Fult de la !u"u,i cu z$E$elul ,i cu HoDa d$du doAad$ de
o a!eFenea neu,inae %nc#t "o"oul aJun!e !$=l !ocoat$ de"t cel Fai notoiu ce,eto al
1nGliteei. InAoc$ cucea !"e#nd !$ adune ni,te Iani "e acea!t$ cale da8 cuF !e ,tia "ea
Iine c$ nu aAea de G#nd !$ o "onea!c$ %n cuciad$8 nu "iFi niFic. <n toat$ di!codia8 cei
Fai "oniDi %F"otiA a eGelui eau londonezii "e cae !uAeanul %i ua din !uHlet la #ndul
!$u. IuIiea !au e!entiFentele lui nu aAeau nici o iF"otanD$: AiaDa nu i !e !cEiFI$ deHel
%nc$ Aeo nou$ !au zece ani "#n$ c#nd %n cele din unn$ Iaonii zi!e$ c$ dac$ le Aa
econHinna de"tuile %n Fod !oleFn "alaFentul Aa Aota !$ i !e dea o !uF$ iF"otant$.
CuF con!iFDi "e ioc. Se Dinu o Fae adunae la ;e!tFin!te 9ali %nt=o zi "l$cut$
de Fai %n cae toDi cleicii %nA e,F#ntaDi %n !utanele lo8 Hiecae dinte ei Din#nd %n F#n$
c#te o luF#nae8 !e idica$ %n "icioac BIaonii Hiind ,i ei de HaD$: %n tiF" ce
aEie"i!co"ul de CanteIuAciti !entinDa de eKcoFunicae a celo ce "e A iito a %nc$lca
%n oice Hel Maea Cat$ a eGatului. C#nd i!"$Ai de citit %,i !tin!e$ cu toDii luF#n$ile
azA#lind a!tHel un Ile!teF "e !uHletul celo ce a Hi Feitat acea !entinD$. Adunaea !e
%ncEeie cu un Ju$F#nt "in cae eGele !e oIliGa !$ e!"ecte Cata Mca oF8 ce,tin8
caAale ,i eGeNT
1a u,o de H$cut Ju$Finte ,i nu ea Geu !$ le %nc#lci ia eGele H$cu ,i una ,i alta
%ntocFai ca tat$l !$u %naintea lui. C#nd !e A$zu %n Iani %,i elu$ AecEile n$aAui
Aindec#ndu=i cu#nd de !l$Iiciune "e cei "uDini cae cezu!e$ cu adeA$at %n el. C#nd i !e
teFina$ Ianii ,i %nce"u din nou !$ %F"uFute ,i !$ ce,ea!c$ de "e!te tot cu o
Fe!cEin$ie ce=1 "indea eKteF de Iine. AAu un diHeend cu "a"a cu "iAie la tonul
Siciliei "e cae %naltul "ontiH8 con!ide#ndu=!e %nde"t$Dit !$=l e"tizeze cui Aoia el8 %l
oHei eGelui 9enic "entu cel de al doilea Hiu al ace!tuia. PRIN@UL 1DMUND. Da
dac$ aF %nceca !$ %F"$DiF ce nu aAeF !au ce a"aDine altcuiAa e "oIaIil c$ "e!oana
c$eia i=aF Hace oHeta !=a izIi de oaecae Geut$Di %n acce"taea ei. CEia a,a !=au
"etecut lucuile ,i %n cazul de HaD$. 2u nece!a$ cuceiea Cooanei Siciliei. <nainte de a
"utea Hi "u!$ "e ca"ul t#n$ului 1dFund. Nu "utea Hi cuceit$ Ha$ Iani. Pa"a odon$
cleului !$ Hac$ o!t de ei. Cleul %n!$8 conte!t#nd de la o A eFe "eHeinDa !a nedea"t$
"entu "eoDii italieni din AnGlia ,i %nce"#nd !$ !e %ndoia!c$ de ca"acitatea ca"elanului
eGal de a Hi deodat$ %n ,a"te !ute de locui %n ciuda teceii "e cae o aAea "e l#nG$ "a"a
ce %i acoda eFuneaDie "entu a !luJi %n ,a"te !ute de Ii!eici8 nu=1 Fai a!cult$ ca de
oIicei.
Pa"a. Laolalt$ cu eGele8 zi!e e"i!co"ul de Londa8 "ot !$=Fi !coat$ Fita de "e
ca". Da de=o Ao Hace %Fi Aoi "une %n loc un coiH de o,tean.
Nu le dau niFic.
La Hel de %nd$zneD Hu ,i e"i!co"ul de ;ocEe!te ce nu d$du un Ian la #ndul !$u.
SuFele adunate de cleicii Fai tiFizi ,i neaJutoaDi !e io!i$ Ha$ a=i Hi eGelui de Aeun
Holo!8 ,i nu adu!e$ cooana !icilian$ cu nici o iot$ Fai a"oa"e de ca"ul "inDului
1dFund. Pa"a %ncEeie %nteaGa aHacee oHeind cooana "entu Hatele eGelui 2anDei
Bcae ,i=o c#,tiGa!e: ,i tiFiD#nd eGelui AnGliei o not$ de "lat$ de o !ut$ de Fii de lie
!teline cEeltuieli "entu a o Hi "iedut.
SuA eanul !e !u"$$ acuF at#t de tae %nc#t a"oa"e c$=Di Aenea !$=i "l#nGi de
Fil$ dac$ un eGe at#t dc Jo!nic ,i idicol !=a Hi "utut %nAednici de atae !entiFente.
De,te"tul !$u Hate RicEad %,i cuF"$a!e de la "o"oul GeFan titlul dc eGe al oFanilo
,i nu=i Fai ea %n "eaJF$ !"e a=1 aJuta cu !Hatui. Cleul !c alic cu Iaonii %F"otiAindu=
i=!e %n!u,i "a"ei. C$"etenia Iaonilo ea SI. VION D1 MON2ORT8 conte de Lcice!te.
C$!$toit cu !oa eGelui 9enic8 cac. De,i !t$in8 !c Iucua %n AnGlia dc o Fac
"o"ulaitate %n #nduile celo ce lu"tau %n conta HaAoiDilo VeneDiei. C#nd eGele %,i H$cu
a"aiDia la "oKiFa %ntunie a "alaFentului8 Iaonii condu,i de ace!t conte i !e %nH$Di,a$
cu aFuile "c ci ,i %naFaDi din ca" "#n$ %n "icioae. O lun$ Fai t#ziu8 c#nd "alaFentul
!e %ntuni din nou la OKHod !uI conduceea aceluia,i contc. ReGele Hu oIliGat !$
con!iFt$ !uI Ju$F#nt la con!tituiea unui a,a=zi! CoFitet dc GuAenae HoFat din
dou$zeci ,i "atu de FeFIi dinte cae doi!"ezece ale,i de Iaoni8 ia doi!"ezece de el
%n!u,i.
Da Hatele !$u RicEad !e %ntoa!e la FoFentul o"otun. PiFul act al lui RicEad
BIaonii nu con!iFDi$ la %ntoaceea !a <11 AnGlia %n alte condiDii: Hu acela de a Jua !$
Hie cedincio! CoFitetului de GuAenae P c$uia %ncc"u de %ndat$ !$ i !e o"un$ din
$!"utei. A"oi Iaonii !e "u!e$ "e EaD$ unii cu alDii8 Fai cu !caF$ !eFeDul contc de
Glouce!te cu contele de Leice!te cc "lec$ din Da$ dezGu!tat. A"oi oaFenii din "o"o
%nce"u$ !$ Hie neFulDuFiDi dc Iaoni8 c$ci acc,tia nu H$ceau de!tule "entu ei. <n ccle din
uF$ ,an!a "$u a=i !u#de eGelui din nou %nt=at#ta %nc#t ace!ta %,i t$cu de!tul cuaJ P
!au Hu %ndeaJun! %FI$I$tat de Hatele !$u P !"e a declaa aIoliea CoFitetului de
GuAen$F#nt P de "ac$ a Hi Ho!t ca"acitat !$ nici nu !e !incEi!ea!c$ de Ju$F#ntul H$cut.
P !$ "un$ F#na "c toii Ianii de la Fonet$ie ,i !$ !e z$Aoea!c$ %n TuFul Londei. Aici 1
!c al$tu$ Hiul !$u Fai Fae. PinDul 1duad: ia din Tun H$cu "uIlic cuno!cut$ o
!ci!oae de=a "a"ei "in cae ace!ta inHoFa "c toDi cedincio,ii c$ Hu!e!e un eGe
Finunat de Iun ,i de"t AeFe dc "atuzeci ,i cinci de ani.
tiind cu toDii c$ nu ea a,a nici "e de"ate8 nu !c !incEi!i$ "ea Fult de
e!"ectiAul docuFent. Se %nt#F"l$ ca F#ndul conte de Glouce!te !$ "lece uFat de Hiul
!$u. Cae. <n loc !$ Hie Aeun du,Fan al Contelui de Leice!te. S$=i Hie Bcel "uDin "entu
un tiF": "ieten. A,ada !e %nt#F"l$ ca unindu=,i HoDele cei doi conDi !$ ocu"e c#teA a
ca!tele eGale din "oAincie ,i !$ %nainteze c#t Fai e"ede cu "utinD$ !"e Londa.
Londonezii cae totdeauna i !e %F"otiAi!e$ eGelui !e declaa$ de "atea lo cu Fae
Iucuie. ReGele %n!u,i $Fa!e z$Ao#t %n Tun total li"!it de Gloie. PinDul 1duad "oHit$
din "lin de duFul !$u !"e Ca!telul ;ind!o. MaFa lui8 eGina8 %ncec$ !$=l uFeze "e
calea a"ei da oaFenii8 A$z#ndu=i Aa!ul ce %nainta %n itFul A %!lelo "e #u %n !u! ,i
uF#nd=o din ad#ncul !uHletului8 aleGa$ !"e "odul Londei8 aduna$ laolalt$ un
FoFan de "iete ,i nooi cu cae=1 IoFIada$ la ie,iea de !uI "od !tiG#nd Huio,i:
%necaDi A$JitoaeaT ScuHundaDi=oT
2u$ at#t de a"oa"e !$ o Hac$8 %nc#t "iFaul8 lu#nd=o "e I$t#na doaFn$ !uI
"otecDia lui8 o %ncEi!e %n catedala SH. Paul8 "#n$ ce "iFeJdia tecu.
S=a cee Fult$ !ciI$leal$ din "atea Fea ,i Fult$ lectu$ dint=a duFneaAoa!t$
ca !$ unn$iF "#n$ la ca"$t di!"utele eGelui cu Iaonii ,i ale ace!toa %nte ei. A,a c$
"e!cut#nd "oAe!tea !"e Holo!ul aFIelo "$Di Aoi elata doa "inci"alele eAeniFente
ce=au izAo#t din ace!te ne%nDeleGei. *unului eGe al 2anDei i !e ceu !$ aleaG$ %nte ei.
Se decla$ de "$ee c$ !uA eanul teIuie !$ FenDin$ Maea Cat$ ,i c$ Iaonii teIuie !$
enunDe la CoFitetul de GuAen$F#nt ,i la e!tul condiDiilo iF"u!e de "alaFentul de la
OKHod8 "e cae cei din "atida eGelui %l lua!e$ %n de#dee zic#ndu=i "alaFentul neIun.
Decla#nd c$ ace!te aHiFaDii nu eau cin!tite8 Iaonii %,i eK"iFa$ deza"oIaea HaD$ de
ele. A"oi H$cu$ !$ !e taG$ Faele clo"ot de la catedala SH#ntul Paul %n !co"ul de a=i
$!cula "e londonezi8 cae la danG$tul !$u !ini!tu !e idica$ la aFe alc$tuind o
adeA$at$ oa!te ce F$,$lui "e !t$zi. 1 eGetaIil %n!$ c$8 %n loc !$ !e $Huia!c$ cu "atida
eGelui cu cae %,i aAeau diHeendul8 t$I$#$ a!u"a neHeiciDilo eAei8 uciG#nd cel "uDin
cinci !ute dinte ace,tia. Petin!e$ c$ FulDi dinte ei eau de "atea eGelui ,i c$ !"e
"iezania "o"oului Dineau a!cun! %n ca!$ Hocul Gece!c8 un coF"u! %nGozito ce nu "utea
Hi !tin! cu a"$ ci !c "onea ,i Fai tae din cauza ei. Ceea ce Dineau cu adeA$at %n ca!$
eau Iani "e cae cuzii lo du,Fani %i lua$ t#lE$ind ,i H$c#nd Foate de oF.
Pun#ndu=!e %n Huntea ace!to londonezi ,i a alto HoDe contele de Leice!te %l
uF$i "e eGe "#n$ la LeAAe! %n Su!!eK unde H$cu taI$a cu oa!tea. <nainte de a !e
%nc$iea aici cu annata eGelui8 contele !e ade!$ !oldaDilo !$i !"un#ndu=le c$ 9enic al
teilea %,i %nc$lca!e at#tea Ju$Finte %nc#t ,i=l H$cu!e du,Fan "c DuFnezeu ,i c$ dc accca
Ao "uta "e "ie"t cuci alIe ecEi"#ndu=!e dc "ac$ a aAea de lu"tat nu cu un ce,tin de=
al lo ci cu tucul. Pin uFae8 %nAe,F#ntaDi cu cucea alI$ %n "ie"t !e n$"u!ti$ la lu"t$.
CuF eGele aAea de "atea lui "e toDi !t$inii din AnGlia ia din ScoDia "e VO9N
COM>N. VO9N *AL3OT ,i RO*1RT *RUC1 cu toDi o,tenii lo a Hi "iedut cu
!iGuanD$ I$t$lia de n=a Hi Ho!t la FiJloc ne$Idaea PRIN@ULUI 1DUARD cae "in
a"iGa=i doinD$ dc a !e $zIuna "c londonezi "u!e %n %ncuc$tu$ %nteaGa oa!te a tat$lui
!$u. 2u luat "izonie la Hel ca !uA eanul ,i Hatele ace!tuia8 eGele oFanilo8 ia cinci Fii
de enGlezi $Fa!e$ FoDi "e iaIa %no,it$ de !#nGe.
Pa"a %l eKcoFunic$ "e contele de Leice!te datoit$ ace!tui !ucce! de cae nici
contele nici "o"oul nu !c !incEi!i$ c#tu,i de "uDin. CuF "o"oul %l iuIea ,i=l !"iJinea8
deAeni adeA$atul !uAean ce deDinea %nteaGa "utee de GuAen$F#nt de,i ea a"aent
e!"cctuo! cu eGele 9enic al teilea "e cae=1 lua cu !ine oiunde !e ducea ca "e un Iiet
iG$ AecEi ,i HeHeniDit dint=un "acEct de c$Di dc Joc Hecate la cute. ConAoc$ B%n anul o
Fie dou$ !ute ,aizeci ,i cinci: "iFul "alaFent din AnGlia la aleGeea c$uia %,i adu!e
contiIuDia ,i "o"oul. Int$ a!tHel %n GaDiile Fa!elo ce=1 !"iJineau %n tot ce H$cea.
MulDi dinte ceilalDi Iaoni8 Fai cu !caF$ contelc de Glouce!te. Ce deAeni!e %nte
tiF" la Hel de F#ndu ca ,i tat$l !$u. 2iind tot Fai Gelo,i "e "uteea ,i "o"ulaitatea de
cac !e Iucua ace!t contc. Nu Fai "uDin Hudul ca ei. <nce"u$ !$ con!"ic %F"otiAa lui.
PinDul 1duad ea Dinut o!tatic din tiF"ul I$t$liei de la LeAAe! ,i. De,i altFintei Hu!e!e
tatat cu toat$ cin!tea cuAenit$ anGului !$u. Nu i !e %nG$dui!e !$ ia!$ H$$ %n!oDitoi
nuFiDi de contele dc Lcice!tc !$ %l !u"aA eGEeze. Lozii con!"iatoi G$!i$ FiJloace !$=i
"o"un$ %n tain$ !$=l eliIeeze !"e a ,i=l Hace conduc$to8 "lan "e cae %l acce"t$ din toat$
iniFa.
A!tHel8 %nt=o zi a!u"a c$eia !c conAeni!e B"c c#nd !c alia la 9eeHod: le !"u!e
%n!oDitoilo du"$ cin$:
Mi=a "lace !$ c$l$e!c niDel la Da$ %n du"$ Fa!a a!ta !"lendid$.
CuF ,i lo li !e "$u c$ a Hi Hoate "l$cut !$ Galo"eze %n !oae ie,i$ cu toDii din
oa, %nt=un Fic "#lc de c$l$eDi Ae!eli. C#nd aJun!e$ la duF de"t "e o "oDiune
aco"eit$ cu Gazon HaiFo! "inDul !e a"uc$ !$ le coF"ae caii "aiind "e cei Fai iuDi
dinte ace,tia8 ia %n!oDitoii ce n=aAeau nici o I$nuial$ !e lua$ la %ntecee c$l$ind %n
Galo" "#n$ c#nd %,i i!toAi$ oIii. PinDul nu "atici"$ diect la Joc. Ci %l uF$i din ,a ,i
"un#ndu=,i la I$taie Ianii. A!tHel "etecu$ Ae!eli toat$ du"$=Fa!a. AcuF !oaele a"unea
ia ei ucau cu toDii %ncet la deal8 calul "inDului Hiind Hoate adFiat ia ceilalDi oIo!iDi din
cale aHa$ c#nd un indiAid ciudat c$lae "e un IidiAiu !u !e iAi "e coaFa dealului l$c#nd
!eFne cu "$l$ia.
Ce=o Hi A#nd !$ !"un$ ti"ulX !e %nteIa$ %n!oDitoii unii "e alDii.
PinDul le $!"un!e "e loc d#nd "inteni calului8 lu#nd=o la Goan$ c#t "utu de
e"ede8 al$tu#ndu=i=!e oFului8 %naint#nd c$lae "#n$ %n FiJlocul unui Fic "#lc de c$l$eDi
"e cae %i z$i$ atunci !uI ni,te co"aci unde=1 a,te"tau ,i cae !e !t#n!e$ oat$ %n Juul
lui8 a,a c$ !e de"$t$ %nt=un no de "aH l$!#ndu=i %n unn$ "e neduFeiDii %n!oDitoi ce
,edeau "e duFul "u!tiu8 uit#ndu=!e unii la alDii %n AeFe ce caii le G#H#iau cu uecEile
"leo,tite.
PinDul i !e al$tu$ contelui de Glouce!te la SudloL. Contele de Leice!te !e aHla
tot la 9eeHod cu o "ate a oa!tei ,i !tu"idul eGe I$t#n. Unul dinte Hiii contelui de
Leice!te8 SiFon de MontHot. Cu o alt$ "ate a oa!tei !e aHla %n Su!!eK. PiFul oIiectiA
al "inDului ea !$ %F"iedice uniea celo dou$ "$Di. Atac#ndu=1 "e SiFon de MontHot
noa"tea %l %nH#n!e. Pu!e F#na "e !tindadele ,i aA eea lui ,i=l oIliG$ !$ !e etaG$ la
ca!telul OenilLotE din coFitatul ;aLicU. Cae a"aDinea HaFiliei !ale.
<nte tiF" tat$l lui ne,tiind ce !e %nt#F"la!e ie,i din 9eeHod %n Fa, !"e a=1
%nt#F"ina %F"eun$ cu eGele ,i cu "atea lui de oa!te8 %nt=o diFineaD$ %n!oit$ de auGu!t
aJun!e la 1Ae!EiaF8 cae=i a,ezat "e Faluile "l$cutului #u AAon. Scut$ caF %nGiJoat
oizontul !"e OenilLotE. Ia la A$zul "o"iilo !tindade ce %naintau !"e el HaDa i !e
luFin$ de Iucuie. Noi ca de Hutun$ o %ntuneca$ %n!$8 c#nd8 d#ndu=,i deodat$ !eaFa c$
!tindadele %i Hu!e!e$ ca"tuate ,i !e aHlau %n F#inile du,Fanului8 zi!e:
)!ta=i !H#,itul. DoFnul !$ !e Filo!tiAea!c$ de !uHletele noa!te8 c$ci tu"uile ne
!unt %n !t$"#niea "inDului 1duad.
Cu toate ace!tea lu"t$ ca un adeA$at caAale. C#nd calul !e "$A$li Fot !uI el8
continu$ lu"ta "e Jo!. 2u o I$t$lie c#ncen$8 ia FoDii z$ceau claie "e!te G$Fad$
"etutindeni. *$t#nul eGe !t$tea %nDe"enit c$lae "e !"atele unui cal oIu!t de $zIoi8
c$iuia "$!#ndu=i "ea "uDin de el %l ducea %n tot Helul de locui unde nu Aoia !$ FeaG$8
%ncuc#nd "c toat$ luFea8 %nc#t Hu c#t "e ce !$ Hie loAit %n ca" de unul dinte o,tenii Hiului
!$u. Reu,i %n!$ !$ I#iGuia!c$ "e un Gla! !uIDie: MSuni 9aR de ;incEe!teTN8 ia "inDul8
cae %l auzi. <i lu$ calul de c$"$!tu ,i %l !coa!e din "iFeJdie. Contele de Leice!te
continu$ lu"ta A iteJe,te "#n$ c#nd cel Fai daG Hiu al !$u. 9enic8 Hu uci! ,i cadaAele
celo Fai Iuni "ieteni ai !$i %i Iloca!e$ calea ia a"oi c$zu lu"t#nd cu !aIia %n F#n$. <i
cio"#Di$ tu"ul ,i i=1 tiFi!e$ %n da unei noIile P da Hoate ne"l$cute doaFne P !oDia
celui Fai cuF"lit du,Fan al !$u. Nu=1 "utu$ %n!$ Futila %n FeFoia "o"oului !$u
cedincio!. Du"$ FulDi ani %l iuIeau ,i Fai tae ca %nainte "iAindu=1 ca "e un !H#nt ,i
zic#ndu=i Feeu8 c#nd AoIeau de!"e el MSi SiFon cel De"tN.
i cu toate c$ ea Fot. NoiIila cauz$ "entu cae lu"ta!e ea %nc$ at#t de
"utenic$ %nc#t !e iF"u!e cEia %n cea!ul Aictoiei eGelui. 9enic !e A$zu oIliGat !$
e!"ecte Maea Cat$8 oi c#t de Fult a Hi u#t=o8 !$ !coat$ leGi a!eF$n$toae celo date
dc Faele conte dc Leice!te8 ,i %n cele din unn$ !$ Hie cuF"$tat ,i %nG$duito HaD$ de
oaFeni8 "#n$ ,i HaD$ dc cei din Londa8 cae i !e %F"otiAi!e$ de at#ta aFa de AeFe. Se
Fai iAi$ "#lcui de $!coale %nainte !$ Hac$ toate a!tea8 da Hu$ "otolite "e acea!t$ cale8
ia "inDul 1duad !e !t$dui din $!"utei !$ Hac$ "ace cu oice "eD. Un oaecae Si
AdaF de Goudon Hu ultiFul dinte caAaleii ce !e idica$ cu aFele %F"otiAa lui. Da
"inDul %l !u"in!e lu"t#nd nuFai cu el %nt=o "$due ia a"oi %n loc !$=l ucid$8 %i ed$
AiaDa deAenindu=i Iun aFic. Si AdaF nu Hu inGat HaD$ de el. <i $Fa!e deAotat "c A eci
Geneo!ului !$u %nAinG$to.
C#nd necazuile din eGat Hu$ a!tHel "otolite8 "inDul 1duad ,i A$ul !$u 9enic
a"uca$ cucea %n F#ini lu#nd=o !"e "$F#ntul H$G$duinDei cu FulDi lozi ,i caAalei
enGlezi. Patu ani Fai t#ziu eGele oFanilo Fui. Ia %n anul unn$to Bo Fie dou$ !ute
,a"tezeci ,i doi: Hatele !$u8 !laIul eGe al AnGliei8 !e !H#,i ,i el din AiaD$. AAea "e atunci
,aizeci ,i o"t de ani ,i doFni!e cincizeci ,i ,a!e. Nu aducea cu niFic Fai Fult a eGe8
acuF c$ ea Fot. Dec#t o H$cu!e Aeodat$ %n AiaD$. <n toate tiF"uile Hu!e!e doa o uFI$
"al$ de FonaE.
ANGLIA SU* 1DUARD <NT3IUL 7IS @URLOAI1 LUNGI.
1a acuF anul o Fie dou$ !ute ,a"tezeci ,i doi du"$ Ci!to!8 ia "inDul 1duad.
Mo,tenitoul tonului Hiind "lecat !"e "$F#ntul H$G$duinDei nu ,tiu niFic de Foatea
tat$liHi !$u. Cu toate ace!tea Iaonii %l "oclaFa$ eGe iFediat du"$ Hunealiile eGale ia
"o"oul con!iFDi Iucuo! c$ci de la o AeFe %ncoace cea Fai Fae "ate a oaFenilo
,tiau "ea Iine dc ooile lu"tei "entu di!"utaea tonului. Deci eGele 1duad %nt#iul
nuFit Ha$ "ea Fult$ "oliteDe @URLOAI1 LUNGI8 din cauza "icioaelo !ale !uIDii8 Hu
"a,nic acce"tat de naDia enGlez$.
Oic#t de lunGi ,i dc !uIDii i=a Hi Ho!t "icioaele Hu!e!e$ neAoite !$=i Hie tai c$ci
ele teIui!e$ !$=I "oate "in Fulte Geut$Di "e ni!i"uile %nHieI#ntate ale=A!iei unde
o,tenii Ficii !ale aFii le,ina$8 "iei$8 dezeta$8 to"indu=!c de tot de "ac$ i=a Hi
%nGEiDit "$F#ntul. Da lu#nd lucuile u,o %,i zi!e !"e auto%ncuaJae:
Voi FeGe "#n$ la ca"$t cEia de=o Hi !$ $F#n nuFai cu G$Jdaul.
Un "inD cu o a!eFenea t$ie dc caacte Ie "icinui tucilo Fult necaz. Int$ ca o
Hutun$ %n Nazaet. Unde H$cu Goaznic F$cel cu eGetaIil$ A$!ae de !#nGe neAinoAat.
Duc#ndu=!e a"oi la Aca %ncEeie un aFi!tiDiu "e tiF" de zece ani. La Aca Hu c#t "e ce
!$=,i "iad$ AiaDa "in t$daea unui noIil !aazin nuFit eFiul din VaHHa. Cae !uI "eteKt
c$ aA ea de G#nd !$ teac$ la ce,tini!F ,i c$ Aoia !$ ,tie totul de!"e acea eliGie8 tiFi!e
ade!ea la 1duad un !ol de %ncedee cu un "uFnal a!cun! %n F#nec$. <n Hine8 %n Aineea
din !$"t$F#na Ru!aliilo8 c#nd aHa$ ea canicul$ ,i !uI !oaele doGoito nu Aedeai la
oizont "e o %ntindee c#t cu"indeai cu ocEii dec#t ni!i"ui %ncin!e cc a$tau ca un uia,
Ii!cuit a!. 1duad z$cea tol$nit "e un diAan "ut#nd o oI$ laG$ ce nu=i Dinea de cald8 ia
!olul cu "ielea de culoaea ciocolatei8 ocEii neGi lucitoi ,i dinDii alIi !e Hui,$ %n$untu
\ ,i aduc#ndu=i o !ci!oae %nGenuncEe %n HaDa lui ca un tiGu %FIl#nzit8 Da %n
cli"a %n cae 1duad %ntin!e F#na du"$ !ci!oae8 tiGul i !e e"ezi !"e iniF$8 H$cu un !alt
aGil da ,i 1duad Hu la Hel. A"uc#ndu=1 "e t$d$to de IeeGata=i Faonie8 d$du cu el de
"$F#nt ,i=l uci!e cEia cu "uFnalul ace!tuia. AFa %i ce!t$ lui 1duad IaDul8 ,i cu toate
c$ nu ea dec#t u,o $nit8 !=a Ht "utut aHla %n "eicol de Foate8 c$ci laFa "uFnalului
Hu!e!e ot$Ait$. GaDie %n!$ unui cEiuG Fai Iun dec#t !e "utea ade!eoi G$!i %n acele
tiF"ui8 uno ieIui de leac ,i Fai cu !eaF$ cedincioa!ei !ale !oDii 1L1ANOR cc %l
%nGiJi cu deAotaFent ,i de!"e cae unii !"un c$ i=a Hi !u"t otaA a din an$ cu "o"iile=i
Iuze cie,ii BHa"t c$uia !unt Hoate %nclinat !$=i dau cezae: 1duad %,i eAeni ,i cu#nd
Hu din nou "e "icioae. CuF tat$l !$u eGele %i tiFi!e!e Fe!aJe "in cae %l iF"loa !$
Ain$ aca!$8 "oni acuF la duF. AJun!e!e "#n$ %n Italia c#nd %nt#lni !oli ce=i aduceau
Ae,ti de!"e Foatea tat$lui !$u. Auzind c$ aca!$ ea lini,te ,i "ace nu !e G$Ii !$ !e
%ntoac$ la doFeniile !ale ci %i H$cu o Aizit$ "a"ei ,i int$ cu "oF"$ %n diHeite oa,e
italiene unde Hu %nt#F"inat cu aclaFaDii ca un Fae caF"ion al cucii ce Hu!e!e %n
"$F#ntul H$G$duinDei unde i !e oHei$ %n da Fantii "u"uii8 cai ce FeGeau %n "a! de
"aad$ ,i unde Hu "iFit cu alai tiuFHal. OaFenii ce=1 oAaDionau nici nu ,tiau c$ ea
ultiFul FonaE enGlez ce aAea !$ !e Fai %FIace %n Aeo cuciad$8 !au c$ %n decu! de
dou$zeci de ani toate cuceiile "e cae ce,tinii le: H$cu!e$ %n "$F#ntul H$G$duinDei cu
at#ta A$!ae de !#nGe aAeau !$ Hie edoI#ndite de c$te tuci. Da toate a!tea !e
%nt#F"la$.
1Ki!ta ,i Fai eKi!t$ %nc$ "e o c#F"ie din 2anDa un AecEi oa, nuFit CE#lon!.
C#nd %n duFul !$u !"e AnGlia eGele !e a"o"ie de ace!t loc un lod Hancez Aiclean
nuFit contele de CE#lon! %i tiFi!e o "oAocae "oliticoa!$ !$ Ain$ %n!oDit dc caAaleii
ace!tuia8 !"e a lua "ate la un tuni cu contele ,i caAaleii lui8 lu#ndu=!e la lu"t$ dea"t$
cu !aIia ,i lancea. I !e adu!e eGelui la cuno,tinD$ c$ nu !e "utea %ncede %n contele de
CE#lon! ,i c$ %n loc de o %ntecee !$I$toea!c$ Fenit$ !$ oHee !"ectacol ,i Iun$
di!"oziDie el "l$nuia %n tain$ o adeA$at$ I$t$lie %n cae enGlezii !$ Hie %nH#nDi de o HoD$
!u"eioa$.
Deloc %nHico,at8 eGele !e du!e la locul !taIilit %n ziua conAenit$ cu o Fie de
%n!oDitoi. C#nd contele a"$u cu dou$ Fii "onind %F"otiAa enGlezilo un adeA$at atac.
Ace,tia !e n$"u!ti$ a!u"a lo cu at#ta AiteJie %nc#t oaFenii ,i caii contelui %nce"u$ !$
Hie daDi "e!te ca" "etutindeni "e c#F"ie. Contele %n!u,i %l a"uc$ "e eGe de du"$ ca" da
ace!ta %i %ntoa!e coF"liFentul d#nd cu el de=a dua din ,a. Ia a"oi !$ind dc "c "o"iu=i
cal ,i ateiz#nd cu "icioaele "e el. LoAea %n aFua lui de Hie ca un Hiea ce Iate
nicoAala cu ciocanul. C#nd contele %i %ntin!e !aIia ecuno!c#ndu=!e %nH#nt eGele nu=i
H$cu onoaea !$ o ia. Ci=1 oIliG$ !$ i=o cedeze unui !oldat de #nd. Se lu"t$ cu at#ta Huie
%n acea!t$ %ntecee %nc#t ulteio Hu nuFit$ I$t$lia de la CE#lon!.
2oate Iine di!"u,i du"$ a!eFenea aAentui8 enGlezii !e F#ndi$ cu eGele lo. Ia
c#nd ace!ta deIac$ la DoAe %n anul o Fie dou$ !ute ,a"tezeci ,i "atu B"e atunci %n
A#!t$ de teizeci ,i ,a!e de ani: continu#ndu=,i diunul !"e ;e!tFin!te8 unde al$tui de
Iuna !a eGin$ Hu %ncoonat cu Fac Ha!t. Peteceile !e Dinu$ lanD. La o!"$Dul de
%ncoonae !c !eAi$ "inte altele: "atai !ute de Aite. Patu !ute de oi. Patu !ute cincizeci
dc E$lci de !l$nin$ ,i dou$zeci de Fii de o$t$nii8 %n loc dc a"$ din H#nt#nile ,i conductele
de "e !t$zi cuGea Ain alI ,i o,u. S"e a !"oi !"lendoaea !"ectacolului cet$Denii
%n!t$iDi at#na$ la Hee!te F$t$!ui ,i Fateiale coloate c#t Fai Aiu ,i aunc#nd au ,i
aGinDi cu "uFnul. <F"$,tia$ calicilo HiiFitui. Pe !cut8 Hu at#ta 0F#ncae ,i I$utu$8
at#ta Fuzic$ ,i Do"$ial$. At#ta $!unet de clo"ote ,i dat cu c$ciula %n !u!. At#ta cEcH cu
!tiG$te ,i l$l$ial$ cuF "e !t$zile %nGu!te ,i %ntotocEeate din AecEea cetate a Londei nu
!e Fai A$zu!e de Hoate Fult$ AeFe. ToDi oaFenii eau Ae!eli cu eKce"Dia IieDilo eAei.
Cae. TeFu#nd "in ca!ele lo ,i ne%nd$znind !$ dea "e aHa$8 %nce"u$ !$ "eAad$ c$
Fai deAeFe !au=Fai t#ziu Ao teIui !$ !coal$ Iani "entu toat$ JoAialitatea a!ta.
1 ne!"u! dc eGetaIil$ %n tiF"ul ace!tei doFnii eAeii Hu$ JeHuiDi Ha$ dc Fil$.
2u$ !"#nzuaDi %n Fae nuF$ "e FotiA c$ a Hi deAaloizat Foneda eGelui8 ceea ce
H$cu!e$ tot Helul de oaFeni. Li !e "u!e$ taKe Fai. Li !e aunca$ AoIe de oca$ ia
%nt=o zi8 la tei!"ezece ani du"$ %ncoonae Hu$ idicaDi %F"eun$ cu !oDiile ,i co"iii lo
,i azA#liDi %n teFniDe FizeaIile8 "#n$ c#nd %,i $!cuF"$a$ liIetatea "l$tindu=i eGelui
dou$!"ezece Fii de lie !teline. <n cele din uF$ eGele le conHi!c$ toate "o"iet$Dile
l$!#ndu=le doa at#t c#t !$=,i "oat$ acEita co!tul tan!"otului !"e D$i !t$ine. Tecu$
FulDi ani %nainte ca !"eanDa dc c#,tiG !$=l Fai Hac$ "e Aeunul dinte ei !$ "un$ "icioul
%n AnGlia8 unde Hu!e!e$ tataDi cu at#ta li"!$ de oFenie ,i !uHei!e$ at#t de Fult.
Dac$ 1duad %nt#iul i=a Hi tatat ,i "e ce,tini cu o!tilitatea "c cae o a$ta!e HaD$
de eAei8 a Hi Ho!t 1111 eGe cu adeA$at $u. Da %n Geneal ea un FonaE %nDele"t ,i
Fae. <n tiF"ul c$uia Daa !e %nde"t$ Fult. Nu=i "l$cea deHel Maea Cat$ P cu cae
"uDini eGi !e %F"$ca!e$ de=a lunGul at#to ani P da aAea Fulte calit$Di. PiFul oIiectiA0
F$eD "e cae %l !taIili du"$ ce !e %ntoa!e aca!$ Hu !$ unea!c$ !uI un !inGu !uAean
AnGlia. ScoDia ,i @aa Galilo8 ultiFele dou$ dinte ace!te D$i aA#ndu=,i Hiecae "o"iul
!$u Fic eGe "entu cae oaFenii !e cetau ,i !e lu"tau Feeu i!c#nd a!tHel o zaAi!tie Fult
Fai Fae dec#t a Hi Feitat. In cu!ul doFniei !ale eGele 1duad !e Fai anGaJ$ ,i %nt=un
$zIoi cu 2anDa. S"e a claiHica ace!te cetui le AoF !e"aa8 tat#ndu=le du"$ cuF
unneaz$: Fai %nt#i cele din @aa Galilo8 a"oi cele din 2anDa ,i %n !H#,it cele din ScoDia.
LL1;1LL>N ea "inDul din @aa Galilo. 2u!e!e de "atea Iaonilo %n AeFea
!tu"idului eGe I$t#n8 da a"oi %i Jua!e ace!tuia cedinD$. C#nd eGele 1duad uc$ la
ton lui LleLellRn i !e ceu !$=i Jue ,i ace!tuia cedinD$8 da eHuz$ !$ o Hac$. Du"$ ce Hu
%ncoonat eGele %l !oF$ "c LleLellRn de %nc$ tei oi !$ Ain$ !$=,i de"un$ oFaGiile8 da
de tot at#tea oi ace!ta %i $!"un!e c$ a "eHea !$ nu o Hac$. UFa !$ !e c$!$toea!c$ cu
1L1ANOR D1 MONT2ORT8 o doFni,oa$ din HaFilia FenDionat$ %n doFnia
"ecedent$8 cae. <nt#F"l#ndu=!e !$ Ain$ din 2anDa cu Hatele ei 1M1RIC ,i !$ Hie luat$
de un Aa! enGlez8 Hu eDinut$ din odinul eGelui. Du"$ acea!ta conHlictul !e accentu$.
ReGele %naint$ cu Hlota "#n$ "e coa!ta @$ii Galilo8 unde %l %nconJu$ "e LleLellRn
!ilindu=1 !$ !e etaG$ %n !tea"a zon$ de Funte din Juul A#Hului SnoLdoLn/68 ia cuF
acolo ea total li"!it de "oAizii8 !e A$zu neAoit !$=,i cea$ ietae8 !$ %ncEeie tatat de "ace
,i !$ !u"ote cEeltuielile de $zIoi. ReGele %n!$ %l iet$ de unele dinte cele Fai a!"e
condiDii ale tatatului ,i con!iFDi la c$!$toia !a. Ia acuF cedea c$ adu!e!e @aa Galilo
la a!cultae. Da cu toate c$ eau de la natu$ un "o"o Il#nd8 lini,tit8 "lin de HaFec8
c$oa le H$cea "l$cee !$ "iFea!c$ !t$inii %n coliIele lo de "in FunDi8 !$ le "un$
o!"italiei "e Fa!$ tot ce aAeau de F#ncat ,i de I$ut. S$ le c#nte Ialadele lo
acoF"aniindu=!e la EaHa8 deAeneau eKteF de a"iGi la F#nie. Du"$ acea!t$ aHacee
enGlezii %nce"u$ !$ Hie iF"etinenDi ,i !$=,i dea aee de !t$"#ni8 ia Galezii %n F#ndia lo
nu "utu$ tolea a,a ceAa. *a Fai Fult8 cedeau %n acel neHeicit Melin8 de ale c$ui
!t$AecEi "oHeDii "$eau !$=,i eaduc$ aFinte oi de c#te oi aAeau ,an!a de a Hace Aeun
$u: ,i tocFai %n ace!t tiF" un I$t#n GentiloF oI cu EaHa ,i IaI$ lunG$ alI$8 de altHel
un oF Finunat da cae atinG#nd o A#!t$ %naintat$ deAeni!e "i!$loG8 !$i cu Gua8
decla#nd c$ "otiA it unei "ezicei de a lui Melin c#nd enGlezii Ao aAea Fonezi
otunde un "inD din @aa Galilo !e Aa %ncoona la Londa. CuF eGele 1duad
intezi!e!e de cu#nd eFiteea de JuF$t$Di ,i !Hetui de "enR intoduc#nd %n loc o Foned$
otund$8 Galezii zi!e$ c$ !o!i!e !oocul "ezi! de Melin8 a,a c$ !e idica$.
ReGele 1duad %l c#,tiGa!e de "atea !a "e PRIN@UL DAVID8 Hatele lui
LleLellRn H$c#ndu=i o FulDiFe de HaAoui8 da ace!ta aA#nd "oIaIil con,tiinDa %nc$cat$
Hu "iFul cae !e eA olt$. <nt=o noa"te Hutunoa!$ atac$ "in !u"indee ca!telul din
9aLaden cae Hu!e!e l$!at %n !t$"#niea unui GentiloF enGlez8 uci!e %nteaGa Ganizoan$
,i %l du!e "e GentiloF "izonie la Sn_LdoLn. La acea!ta8 Galezii !e idica$ "#n$ la
unul. ReGele 1duad F$,$lui cu oa!tea !a de la ;oce!te "#n$ la !t#Ftoaea Menai P o
taAe!$ P a"oa"e de locul %n cae %n zilele noa!te at#t dc diHeite Finunatul "od din
tuIui de Hie con!tituie un "unct de tecee al tenuilo "e calea Heat$ P lu#nd=o "e!te un
"od de I$ci "e cae "uteau FeGe al$tui "#n$ la "atuzeci de oaFeni. Su"u!e in!ula
AnGle!ea ,i=,i tiFi!e oaFenii %nainte !$ oI!eAe inaFicul. A"aiDia Iu!c$ a Galezilo
!t#ni "anic$ %nte ei8 a,a c$ !e eta!e$ "#n$ la "od. <nte tiF" I$cile Hu!e!e$ de!"$Dite
de HluK. i cuF Galezii %i uF$eau Hu$ %F"in,i %n Fae ia acolo !e %neca$ cu Fiile %n
aFuile lo Gele de Hie. Du"$ acea!t$ Aictoie8 aJutat de AeFea a!"$ de ian$ din @aa
Galilo8 LlleAAellA=n Fai c#,tiG$ o I$t$lie8 da cuF eGele odon$ unei "oDiuni a aFatei
enGleze !$ %nainteze "in !udul @$ii Galilo ca !$=l "ind$ ca %nt=un cle,te ,i cuF ace!ta
!e %ntoa!e cuaJo! !"e a=,i %nt#F"ina inaFicul8 Hu luat "in !u"indee ,i uci! Fi,ele,te
c$ci ea dezaFat ,i li"!it de a"$ae. Ca"ul etezat i !e tiFi!e la Londa unde Hu %nHi"t %n
Tun8 %F"odoIit cu o cunun$ du"$ unii de iede$8 du"$ alDii de $cEit$ ia du"$ alDii8 de
aGint8 ca !$Hac$ !$ aate ca o Foned$ %n!"$iF#nt$toae !"e a idiculiza "eziceea.
De,i in!i!tent c$utat de eGe ,i A#nat de "o"iii !$i concet$Deni8 DaAid Fai ezi!t$
Aeo ,a!e luni. T$dat %n cele din unn$8 ca !oDia ,i co"iii !$i. 2u condaFnat la Foate "in
!"#nzu$toae8 uF#nd ca tni"ul !$=i Hie de!"icat %n "atu. De "e atunci acea!ta deAeni
"edea"!a con!acat$ a t$d$toilo din AnGlia P o "edea"!$ total li"!it$ de !cuz$.
ReAolt$toae8 Jo!nic$ ,i cud$8 c#nd oFul e deJa Fot. 2$$ nici un !en! %ntuc#t
!inGua ,i eala deGadae "e cae o aduce Bce nu "oate Hi ,tea!$ de niFic: e!te a!u"a
D$ii ce !uI un FotiA !au altul %nG$duie o a!eFenea IaIaie. @aa Galilo ea acuF
!u"u!$. C#nd eGina d$du na,tee unui t#n$ "inD %n ca!telul din CaFaAon eGele %l a$t$
"o"oului Galez ca "e un concet$Dean de al lo nuFindu=1 "inDul de ;ale!8 un titlu "utat
de atunci %ncoace de Fo,tenitoul "ezuFtiA al tonului enGlez P ceea ce Ficul "inD
cu#nd ,i deAeni la Foatea Fai A#!tnicului !$u Hate. ReGele le d$ui Galezilo ,i lucui
Fai Iune. Ca de "ild$ aFelioaea leGilo ,i !"iJiniea coFeDului lo. Se Fai i!ca$
"etuI$i "oAocate Fai cu !eaF$ de zG#cenia ,i oGoliul lozilo enGlezi c$oa li !e
d$du!e$ "$F#ntui ,i ca!tele enGleze8 da Hu$ %n$Iu,ite8 ia Daa nu !e Fai idic$
niciodat$. 1Ki!t$ o leGend$ "otiAit c$eia !"e a=i %F"iedica "e oaFeni !$ Hie incitaDi la
eIeliune de c#ntecele lozilo ,i Ea"i,tilo lo8 1duad i=a Hi condaFnat "e toDi la
Foate. S=a "utea ca unii dinte ei !$ Hi c$zut "inte alDi oaFeni ce i !e %F"otiAi!e$
eGelui8 da I$nuie!c c$ ace!t F$cel Geneal e o %ncEi"uie a Ea"i,tilo %n,i,i8 cae ced c$
au coF"u! "e !ocoteala lui un c#ntec la FulDi ani du"$ aceea ,i c$ at#ta l=au tot c#ntat
"in c$Finele Galeze "#n$ ce a aJun! a Hi cezut aieA ea.
A!tHel izIucni $zIoiul eKten din tiF"ul doFniei lui 1duad %nt#iul. 1cEi"aJele a
dou$ Aa!e8 cel al unei co$Iii noFande ,i cel al uneia enGleze8 !e %nt#F"la$ !$ FeaG$
cu I$cile %n acela,i loc !"e a=,i uF"le Iutoaiele cu a"$ "otaIil$. 2iind dui ,i aD$Go,i
din Hie !e lua$ la ceat$8 ia a"oi la I$taie P enGlezii cu "uFnii8 noFanzii cu cuDitele P
,i %n acea!t$ lu"t$ unul dinte noFanzi c$zu uci!. <n loc !$ !e $zIune "e acei Fainai
enGlezi cu cae !e ceta!e Bce I$nuie!c c$ eau "ea "utenici "entu el: ecEi"aJul nonnand
!e e%ntoa!e la coaIie %n "ada unei Fai F#nii8 atac$ "iFa coaIie enGlez$ ce=i ie,i %n
cale8 "u!e F#na "e un neGu!to inoHen!iA ce !e %nt#F"l$ !$ Hie la Iod ,i=l !"#nzu$ de
Aelatua "o"iului lo Aa!. A!ta %i %nHuie "e Fainaii enGlezi %nt=at#t c$ nu=i Fai o"i
niFic. Oiunde ,i oic#nd Fainaii enGlezi %nt#lneau Fainai noFianzi !e e"ezeau unii
la alDii lu"t#nd "e AiaD$ ,i "e Foate. Mainaii ilandezi ,i olandezi lua$ "atea
enGleziloQ cei Hancezi ,i GenoAezi %i aJuta$ "e noFianzi ,i a!tHel cei Fai FulDi dinte
Fainaii ce naA iGau "e Fae deAeni$ %n Helul lo la Hel de A iolenDi ,i de Huio,i ca Faea
%n!$,i8 c#nd e tulIuat$.
2aiFa eGelui 1duad %n !t$in$tate ea at#t de Fae %nc#t Hu!e!e ale! !$ Fedieze o
%nDeleGee %nte 2anDa ,i alt$ "utee !t$in$8 a,a c$ t$i!e tei ani "e continent. La %nce"ut
nici el. Nici eGele Hancez 2ILIP BIunul LudoAic Fui!e de c#tAa tiF": nu !e aFe!teca$
%n ace!te cetui8 "#n$ c#nd o Hlot$ enGlez$ de o"tzeci de Aa!e atac$ ,i niFici de tot o Hlot$
noFand$ de dou$ !ute de Aa!e %nt=o I$t$lie aceI$ ce !e d$du %n Juul unei co$Iii
ancoate8 %n cae enGlezii nu ceda$ o iot$. CEe!tiunea deAeni "ea !eioa!$ ca !$ Fai
"oat$ tece "e!te ea. Ca duce de Guienne/& eGele 1duad Hu cEeFat !$ !e %nH$Di,eze
eGelui 2anDei la Pai! ,i !$ dea !ocoteal$ "entu daunele "icinuite de !u"u,ii !$i
Fainai. La %nce"ut %l tiFi!e ca e"ezentant "e e"i!co"ul Londei8 ia a"oi "e Hatele
!$u 1DMUND. Cae Dinea %n c$!$toie "c FaFa eGinei 2anDei8 ea un I$Iat u,uatic8 ce
le %nG$dui %nc#nt$toaelo !ale ude doaFnele de la Cutea Hancez$ !$=i !cEiFIe "$eea.
<n oice caz Hu deteFinat !$ enunDe la ducatul Hatelui !$u "e tiF" deZ "atuzeci de zile
P ca !iF"l$ Fodalitate de a da !ati!HacDie onoaei !ale du"$ c#te %i !"u!e eGele Hancez P
ia la eK"iaea $Gazului Hu at#t de uluit c#nd aHl$ c$ eGele Hancez nici n=aAea de G#nd
!$ Fai enunDe la el %nc#t nu F=a, Fia ca a!ta !$=i Hi G$Iit !H#,itul cae !uAeni cu#nd.
ReGele 1duad ea oFul "otiAit !$=,i ec#,tiGe ducatul eKten8 dac$ acea!ta !e
"utea Hace "in cneiGie ,i cuaJ. Adun$ o oa!te Fae8 enunD$ la Aa!alitatea !a ca duce de
Guienne ,i taAe!$ Faea ca !$ "onea!c$ $zIoi %n 2anDa. <nainte %n!$ de a !e da Aeo
lu"t$ iF"otant$ !e c$zu la %nAoial$ a!u"a unui aFi!tiDiu "e doi ani8 $!tiF" %n cae "a"a
eHectu$ o econciliee. ReGele 1duad. R$Fa! A$duA du"$ ce o "iedu!e "e Iuna ,i
iuIitoaea lui !oDie 1L1ANOR. Se c$!$toi cu !oa eGelui Hancez8 MARGAR1TA8 ia
"inDul de ;ale! Hu laG$duit de !oD Hiicei eGelui Hancez. ISA*1LA.
Din lucuile ele izAo$!c uneoi altele. Din acea!t$ !"#nzuae a neGu!toului
neAinoAat cu A$!aea de !#nGe ,i zaAi!tia "e cae o cauza$ aAea !$ izAoa!c$ una dinte
cele Fai Fai "utei: cea "e cae "o"oul enGlez o "o!ed$ acuF. PeG$tiile de $zIoi !unt
Hoate co!ti!itoae. Ia cuF eGele 1duad ea %n Fae ciz$ de Iani ,i Hoate aIita %n
Fodalit$Dile !ale de a ,i=i "ocua8 unii dinte Iaoni %nce"u$ !$ i !e %F"otiAea!c$
Eot$#t. Mai cu !eaF$ doi dinte ace,tia: 9UMP9R1> *O9UN8 conte de 9eeHod ,i
ROG1R *IGOD8 conte de NoHolU eau at#t de "oniDi %F"otiAa lui. <nc#t !u!Dineau cu
%nAe,unae c$ nu aAea nici un de"t !$=i "un$ c$"etenii de o,tie %n `uenne ,i eHuza$
cateGoic !$ !e duc$ acolo.
<n nuFele ceului8 doFnule conte8 %i !"u!e eGele contelui de 9eeHod %nt=un
acce! de Fae Huie8 oi A$ duceDi8 oi AeDi Hi !"#nzuaDi.
Pe ceui8 doFnule eGe8 i=o %ntoa!e contele8 nici n=aF !$ FeG ,i nici n=aF !$ Hiu
!"#nzuatT i at#t el c#t ,i cel$lalt conte "leca$ "e dat$ de la cute uFaDi de FulDi lozi.
ReGele %ncec$ !$ !t#nG$ Iani "in oice FiJloace. IF"u!e clcului Iiui8 %n ciuda
"a"ei cae=1 !H$tui!e !$ n=o Hac$. Ia c#nd ace!ta eHuz$ !$ "l$tea!c$8 %l edu!e la t$cee
zic#nd c$ %n acel caz nu aAeau nici un de"t !$ "etind$ "otecDie din "atea GuAenului8
"utea Hi JeHuit de oicine8 ceea ce FulDi eau donici !$ Hac$ ,i cEia H$cu$8 !"e
neFulDuFiea lui. Un Joc "e cae elenii %l G$!i caF "$GuIito de Jucat "ea Fult$ AeFe.
Pu!e F#na "e toat$ l#na ,i "ielea de la neGu!toi "oFiD#nd !$ le "l$tea!c$ %nt=o Iun$ zi
,i iF"u!e o taK$ de eK"otae a l#nii ce !e Iucu$ de at#t de "uDin$ "o"ulaitate "inte
coFecianDi8 %nc#t Hu nuFit$ MIiul cel $uN. Da toate a!tea nu FeGeau. *aonii condu,i
de cei doi Fai conDi declaa$ ileGale oice taKe iF"u!e H$$ con!iFD$F#ntul
"alaFentului8 cae eHuz$ !$ le cea$ "#n$ c#nd eGele aAea !$ econHinne cele dou$ Fai
Cate8 decla#nd !oleFn %n !ci! c$ nu eKi!ta %n Da$ nici un Ho cae !$ Fai idice Aeodat$
Iani de la oaFeni. <n aHa$ de "alaFent8 ce e"ezenta toate !t$ile !ociale. ReGele ea
"ea "uDin donic !$=,i diFinueze "o"ia "utee acod#nd "alaFentului ace!t Fae
"iAileGiu8 da neaA#nd %ncoto !H#,i "in a !e !u"une. <n cu#nd AoF aJunGe la un alt
eGe cae a Hi "utut !c$"a cu AiaD$ de i=a Hi unnat eKeF"lul.
GaDie Iunului !iFD ,i %nDele"ciunii ace!tui eGe8 "o"oul Fai deDinu ,i alte
IeneHicii %n "alaFent.
Multe dinte leGi Hu$ %FIun$t$Dite. Se lua$ F$!ui de a!iGuae a "otecDiei
c$l$toilo8 de "indee a EoDilo ,i ciFinalilo8 "eoDii Hu$ %F"iedicaDi !$ deDin$ "ea
Fult "$F#nt deAenind a!tHel "ea "utenici ,i !e in!titui$ FaGi!taDi BiniDial altHel nuFiDi:
%n diHeite "$Di ale D$ii.
Cu a!ta aJunGeF la ScoDia8 cae de=a lunGul doFniei %i d$du Fult$ ,i Fae I$taie
de ca" eGelui 1duad %nt#iul. La Aeo teizeci de ani du"$ %ncoonaea eGelui 1duad8
AleKandF al teilea8 eGele ScoDiei8 Fui c$z#nd dc "e cal. 2u!e!e c$!$toit cu MaGaeta8
!oa eGelui 1duad. CuF toDi co"iii le Fui!e$ cooana !coDian$ eAeni de de"t unei
tinee "inDe!e de nuFai o"t ani8 Hiica lui 1RVC. ReGe al NoAeGiei8 cae !e c$!$toi!e cu o
Hiic$ a eGelui decedat. ReGele 1dLad "o"u!e ca Hecioaa din NoAeGia8 cuF i !e !"unea
ace!tei "inDe!e8 !$ !e loGodea!c$ cu cel Fai Fae Hiu al !$u. Da din neHeicie %n tiF"ul
c$l$toiei !"e AnGlia8 acea!ta !e %FIoln$Ai ,i deIac#nd "e una dinte in!ulele OUneR/'8
!e !tin!e acolo din AiaD$.
ScoDia Hu cu#nd cu"in!$ de o Fae tulIuae i!cat$ de Aeo tei!"ezece
"etendenDi ce H$ceau ne!"u!$ z#n$ "entu tonul ei Aacant.
CuF eGelui 1duad i !e du!e!e "#n$ de"ate HaiFa "entu aGeiFea FinDii ,i
!"iitul !$u de de"tate8 !e "ae c$ !e c$zu de acod !$ !e ecuG$ la el "entu a"lanaea
ace!tei di!"ute. Acce"t$ acea!t$ !acin$ ,i Fe!e cu o aFat$ "e teitoiul de GaniD$
dinte AnGlia ,i ScoDia. Acolo %i "oHti "e GentiloFii !coDieni !$=l %nt#lnea!c$ la ca!telul din
NoEaF "e Falul enGlez al #ului TLeed8 ia ei Aeni$ la acel ca!tel. <nainte %n!$ de a Hace
Aeun deFe! %n e!"ectiAa cEe!tiune le ceu e!"ectiAilo GentiloFi !$=l oFaGieze cu toDii
ecuno!c#ndu=1 ca !uAean al lo. Ia c#nd ace,tia ezitau le !"u!e:
Pe SHanDul 1duad8 a c$ui cooan$ o "ot. Mi !e Ao e!"ecta de"tuile !au Aoi
lu"ta "#n$ la ultiFa !uHlae !$ Fi le a"$.
CuF GentiloFii !coDieni nu !e a,te"ta$ la una ca a!ta ceu$ Hoate tulIuaDi tei
!$"t$F#ni $Gaz de G#ndie.
La !H#,itul celo tei !$"t$F#ni aAu loc o nou$ %nt#lnie "c c#F"ia %nAezit$ de "e
Falul !coDian al #ului. Dinte toDi coF"etitoii la tonul ScoDiei8 doa doi eau cu adeA$at
%nde"t$DiDi !$=l eAendice %n Aitutea %nudiii lo a"o"iate cu HaFilia eGal$: VO9N
*ALIOL ,i RO*1RT *RUC18 cel Fai %n de"t Hiind Ha$ %ndoial$ "iFul dinte ei. VoEn
*aliol li"!ea de la acea!t$ %ntunie !"ecial$8 da RoIet *uce ea de HaD$ ,i Hiind oHicial
%nteIat dac$ %l ecunoa,te JJe eGele AnGliei de"t !uAean al !$u $!"un!e cla ,i $!"icat
c$ da. In ziua uF$toae a"$u ,i VoEn *aliol8 cae !"u!e acela,i lucu. Ace!t "unct Hiind
elucidat8 !e lua$ c#teAa F$!ui %n Aedeea cecet$ii titluilo lo.
InAe!tiGaDia le lu$ de!tul de Fult$ AeFe8 du#nd "e!te un an. Pe "acu!ul
de!H$,u$ii !ale: eGele 1duad nu !c$"$ "ileJul de a Hace o c$l$toie "in ScoDia8 unde
"ounci ca locuitoii de toate anGuile !$ i !e !u"un$ ca Aa!ali8 !au !$ Hie %nteFniDaDi "#n$
o Ao Hace. Inte tiF" !e nuFi$ coFi!ai cae !$ conduc$ inAe!tiGaDia8 !e conAoc$ la
*eoLiU o adunae a "alaFentului %n acea!t$ "oIleF$8 cei doi "etendenDi Hu$ audiaDi "e
laG ,i !e "uta$ lunGi di!cuDii. <n cele din unn$ %n Faele Eol al ca!telului din *eoLiU
eGele !e "onunD$ %n HaAoaea lui VoEn *aliol8 cae8 con!iFDind !$ acce"te cooana cu
"eFi!iunea eGelui AnGliei ,i ca "e un HaAo din "atea ace!tuia8 Hu %ncoonat la Scone
%nt=un AecEi JilD de "iat$ din aIaDia de acolo8 Holo!it de Aeacui la %ncoonaea eGilo
!coDieni. A"oi Faele !iGiliu al ScoDiei ce !e Holo!i!e de la Foatea eGelui decedai Hu u"t
%n "atu ,i du! la Ai!tieia enGlez$ !"e "$!tae8 eGele 1duad "ut#nd acuF !$ con!idee
c$ %nA#tea ScoDia "e deGete Bdu"$ o A oI$ din "o"o:. Cu toate ace!tea8 ScoDia ea %nc$
de"ate de a !e Hi e!eFnat. 9ot$#t !$=i aFintea!c$ eGelui !coDian c$=i e Aa!al8 eGele
1duad %l "oHti %n e"etate #ndui !$ Ain$ %n HaDa "alaFentului enGlez !"e a=,i !u!Dine
FaGi!taDii la audieea a"eluilo la ecu! %F"otiAa !entinDelo dale de in!tanDele
Judec$toe,ti !coDiene. <n cele din uF$ VoEn *aliol8 ce nu ea "ea cuaJo! din Hie8 Hu
%nl=at#t ca"acitat de !"iitul IaA al "o"oului !coDian ce lu$ acea!ta ca "e o in!ult$
naDional$8 %nc#t eHuz$ !$ Fai Ain$. De"t uFae8 eGele %i Fai ceu !$=l aJute %n $zIoiul
!$u eKten B%n cu! de de!H$,uae: ,i !$=i dea de"t GaanDie "entu Iuna !a cedinD$ "e
Aiito cele tei "utenice ca!tele !coDiene de la: VedIuGE8 RoKIuGE ,i *eoLiU. BCuF nu
ie,i niFic din a!ta8 c$ci "o"oul !coDian %,i a!cun!e eGele %n FunDii din 9iGEland!/5
a$t#ndu=!e Eot$#t !$ ezi!te8 1duad F$,$lui la *eoLiU cu o annat$ de teizeci de Fii
de "ede!ta,i ,i "atu Fii de c$l$eDi8 lu$ ca!telul8 uci!e %nteaGa !a Ganizoan$ "ecuF ,i
"e locuitoii oa,ului: I$IaDi8 HeFei ,i co"ii. Lodul ;aen8 conte de SueR8 !e %nde"t$
a"oi !"e ca!telul de la DuFIa8 unde !e d$du o I$t$lie %n cae oa!tea !coDian$ Hu
F$cel$it$ %n Iun$ "ate ,i %nH#nt$ %n totalitatea ei. Victoia Hiind coF"let$8 contele de
SueR $Fa!e ca Gadian al ScoDiei8 "inci"alele HuncDii din acel eGat eAeni$ enGlezilo8
noIilii !coDieni Fai "utenici Hu$ oIliGaDi !$ FeaG$ ,i !$ t$ia!c$ %n AnGlia8 unde !e Fai
du!e$ cooana ,i !ce"tul !coDian. P#n$ ,i AecEiul JilD de "iat$ !e tan!"ot$ la aIaDia
;e!tFin!te unde "oate Hi A $zut ,i azi. Lui *aliol i !e !taIili e,edinDa %n TuFul Londei
cu "eFi!iunea de a !e de"la!a "e o az$ de dou$zeci de File %n Juul lui. La tei ani du"$
aceea i !e %nG$dui !$ "lece %n NoFandia8 unde %i eau na,ii ,i unde %,i "etecu ultiFii ,a!e
ani din AiaD$ Fult Fai Heicit8 ced8 dec#t t$i!e AeFe %ndelunGat$ %n Aie!"aul !coDian.
<n Ae!tul ScoDiei t$ia un GentiloF nu "ea %n!t$it "e nuFe ;ILLIAM
;ALLAC18 cel de al doilea Hiu al unui caAale !coDian. 1a un oF %nalt de !tatu$8 Fae
,i Hoate "utenic. <nd$zneD ,i IaA ce "in "uteea A oIelo !ale a"in!e "utea !$=,i incite
%n Fod Fiaculo! concet$Denii8 c$ci iuIea ScoDia Hoate tae. U#nd AnGlia din $!"utei.
Atitudinea autoita$ a enGlezilo cae ocu"au acuF "o!tuile cEeie din ScoDia %i H$cu$ la
Hel de ne!uHeiDi F#ndilo !coDieni "e c#t lc Hu!e!e$ Galezilo %n cicuF!tanDe !iFilae8 ,i
niFeni din %nteaGa ScoDie nu %i ua Fai $u ca el.
<nt=o Iun$ zi un enGlez cu HuncDii ne,tiind cu cine aAea de a Hace %l in!ult$:
;allace %l uci!e "e loc8 ia a"oi eHuGiindu=!e "inte !t#nci ,i coline i !e al$tu$
coF"atiotului !$u SIR ;ILLIAM DOUGLAS. Ce !e idica!e ,i el cu aFe %F"otiAa
eGelui 1duad. DeAeni cel Fai Eot$#t ,i ne%nHicat a"$$to al "o"oFlui ce !e A$zu!e
Aeodat$ "e !uI !oae8 un Filitant neoIo!it "entu inde"endenDa naDiei !ale.
Gadianul enGlez al eGatului HuGi din calea lui8 a,a c$ "o"oul !coDian a!tHel
%ncuaJat !e eAolt$ "etutindeni e"ezindu=!e la enGlezi Ha$ Fil$. Din "ounca eGelui8
contele de SueR idic$ %nteaGa o,tie a coFitatelo de GaniD$ n$A $lind %n ScoDia cu
dou$ aFate enGleze. <n HaDa acelo aFate o !inGu$ c$"etenie $Fa!e de "atea lui
;allace8 cae cu o HoD$ de "atuzeci de Fii de oaFeni %i a,te"t$ "e inAadatoi %nt=un loc
de "e #ul 2otE la A eo dou$ File de StilinG. Pe!te #u !e aHla doa o Iiat$ "unte de
leFn nuFit$ MPuntea lui Oildenn0 P at#t dc %nGu!t$8 %nc#t nu %nc$"eau "e ea Fai Fult de
doi oaFeni unul l#nG$ altul. Cu ocEii HiKaDi la acea!t$ "unte ;allace %,i "o!t$ cea Fai
Fae "ate a o,tenilo "e ni,te teenui %n "ant$8 unde a,te"ta$ lini,tiDi. C#nd aFata
enGlez$ !e a"o"ie de cel$lalt Fal al #ului8 tiFi!e$ !oli !"e a !e %nceca o %nDeleGee. <n
nuFele liIet$Dii ScoDiei ;allace %i tiFi!e cu de=a !ila %na"oi. Pionindu=,i la #ndul lo
ocEii a!u"a "unDii8 unii dinte oHiDeii contelui de SueR din coFenduiea enGlezilo %l
!H$tui$ !$ Hie di!cet ,i !$ nu !e "i"ea!c$. CuF %n!$ alDi oHiDei8 ,i Fai cu !eaF$
CR1SSING9AM. V i!tienicul eGelui 1duad. Un e"ezit. <l zoi$ !$ "onea!c$ la lu"t$
iFediat8 d$du cuA#nt de odine !$ !e %nainteze. O Fie de enGlezi tecu$ "untea doi c#te
doi8 ia !coDienii $Fa!e$ "e loc8 neclintiDi ca !tanele de "iat$. Tecu$ dou$. Tei8 "atu8
cinci Fii de enGlezi. Nici o "an$ de la Ionetele !coDiene nu !e A$zu Fi,c#nd %n tot ace!t
$!tiF". Deodat$ toate Hlutua$. MUn deta,aFent %nainte "#n$ la "icioul "unDiiT !tiG$
;allace ,i nu l$!aDi nici un enGlez !$ teac$T Re!tul la Aale cu Fine !$=i HaceF H$#Fe "e
cei cinci Fii cae au Aenit %ncoaceTN
2$cu$ a!ta %n A$zul %nteGii o,tii enGleze ce nu le "utu Hi de nici un aJuto.
Ce!!inGEaF %n!u,i Hu uci! ia !coDienii %,i H$cu$ Iice "entu cai din "ielea lui.
<n acea A eFe8 "ecuF ,i "c "acu!ul !ucce!elo !coDiene ulteioae8 ce=i
%nG$dui$ Aiteazului ;allace !$ ec#,tiGe %nteaGa Da$ ,i cEia !$ Hac$ aAaGii la Eotaele
enGleze8 eGele 1duad ea %n !t$in$tate. Da eAenind du"$ c#teAa luni dc ian$ "oni
o!tilit$Dile cu o eneGie ie,it$ din coFun. <nt=o noa"te8 c#nd calul !$u l#nG$ cae !e
culca!e "e "$F#nt %l loAi cu co"ita u"#ndu=i dou$ coa!te ,i !e auzi$ !tiG$te cuF c$ a Hi
Ho!t uci!. S$i %n ,a "oFind=o c$lae "in taI$$ %n ciuda dueii ce %l %ncuca. C$"#ndu=!e
a"oi de ziu$ odon$ Ba,a cEinuit de duei ,i %nAineDit cuF !c aHia: MPa! %nainteNT ,i %,i
condu!e oa!tea "#n$ l#nG$ 2alUiU. Unde aFata !coDian$ ea caF %nGEe!uit$ "e un teen
!t#nco! dina"oia unei Fla,tini. Aici %l %nH#n!e "e ;allace ,i=i uci!e cinci!"ezece Fii dc
o,teni. Cu e!tul deciFat ;allace !e: eta!e !"e cetatea StilinG "e cae o incendie !"e
a=i "iAa "e enGlezi de aJuto ,i a!tHel eu,i !$ !ca"e de uF$toi. Mai a"oi locuitoii
PetEului/. %,i d$du$ Hoc la ca!e din FotiAe !iFilae. NeFai=aA#nd de unde !$ "ocue
"oAizii eGele Hu neA oit !$ !e etaG$ cu oa!tea.
Un alt RO*1RT *RUC1. Ne"otul celui cae %,i di!"uta!e cu *alial de"tul la
cooana !coDian$8 idic$ acuF aFele %F"otiAa \ eGelui BcuF *uce cel Fai A#!tnic ea
Fot: ,i la Hel H$cu ,i VO9N COM>N8 ne"otul lui *alial. Ace,ti doi tinei ce "$eau a Hi
de acod. <n $zA $tiea lo HaD$ de 1duad nu !c "uteau %nDeleGe %n nici o alt$ "iAinD$8
%ntuc#t eau iAali la tonul ScoDiei. PoIaIil datoit$ Ha"tului c$ ,tiau de a!ta ,i de
necazuile ce !=a Hi iAit cEia de a Hi aAut Aeo !"eanD$ de %F"$cae cu Faele eGe
enGlez8 oaFenii de Aaz$ din ScoDia a"ela$ la "a"a ce#ndu=i !$ inteAin$. Pa"a. Cae ea
de "inci"iul !$ nu "iad$ nici un lucu din0cauz$ c$ n=a Hi %ncecat !$=l oIDin$ cu de!tul
teFei8 eAendic$ cu %nd$zneal$ ScoDia "etinz#nd c$ i=a a"aDine8 da a!ta Hu niDel "ea
Fult ,i "alaFentul i=o !"u!e "ietene,te.
<n "iF$A aa anului o Fie tei !ute tei eGele %l tiFi!e "e SIR VO9N S1GRAV1
B"e cae %l H$cu!e GuAenatoul ScoDiei: cu dou$zeci de Fii de oaFeni !$=i educ$ la t$cee
"e eIeli. Si VoEn nu Hu at#t de "ecaut c#t !=a Hi cuAenit8 ci a,ez#nd taI$a la Ro!!lRn
l#nG$ 1dinIuGE %,i %F"$Di o,tenii %n tei. V$z#ndu=!e %n aAantaJ8 HoDele !coDiene %i
ataca$ %nH#nG#nd "e #nd cele tei "$Di ,i uciG#nd toDi "izonieii. ReGele %n!u,i Aeni
a"oi din nou de %ndat$ ce "utu !$ !t#nG$ oa!te Fae. St$I$tu toat$ "atea de nod a
ScoDiei "u!tiind tot ce=i ie,ea %n cale ,i %,i !taIili e,edinDa de ian$ la DunnHeFline.
Cauza !coDian$ "$ea acuF at#t de di!"eat$ %nc#t CoFAn ,i ceilalDi noIili i !e !u"u!e$ ,i
Hu$ ietaDi. ;allace continu$ !$ i !e %F"otiA ea!c$ de unul !inGu. I !e ceu !$ ca"ituleze
Ia$ Aeo "oFi!iune cla$ c$ i !e Aa cuDa AiaDa. Da continu$ !$=l !Hideze "e F#nio!ul
eGe t$ind "inte !t#ncile aIu"te ale A#lcelelo din 9iGEland unde !e cuiI$eau Aultuii8
Auiau toentele de Funte8 oF$tul alI !e a,lenea %n !tat Go!8 ia A#ntuile a!"e %i ,uieau
"e l#nG$ ca"ul Gol "e c#nd !t$tea %ntin! %nH$,uat %n "led de=a lunGul Fulto no"Di neGe ca
!Foala. NiFic nu=i "utea %nH#nGe t$ia de caacte8 niFic nu=i "utea diFinua cuaJul8
niFic nu=1 "utea Hace !$ uite !au !$ iete nede"t$Dile H$cute D$ii !ale. CEia ,i c#nd
ca!telul din StilinG8 cae ezi!ta!e Fult$ AeFe8 Hu a!ediat de eGe cu toate ti"uile de
Fa,in$ii de $zIoi ce !e cuno,teau "e atunci8 ,i c#nd "luFIul de "e aco"ei,ul
catedalelo Hu dat Jo! ca !$=i aJute !$ le Hac$8 cEia c#nd eGele8 de,i I$t#n8 condu!e
atacul ca un t#n$8 Hiind HeF Eot$#t !$ %nA inG$8 ,i c#nd o,tenii IaAei Ganizoane Bde
cae !e aHl$ a"oi cu uluial$ c$ eau !uI dou$ !ute8 inclu!iA Fai Fulte doaFne: Hu$
%nHoFetaDi8 !co,i %n I$taie8 oIliGaDi !$ !e !u"un$ c$z#nd %n GenuncEi ,i !$ %ndue oice
u,ine ce le=a Hi "utut F$i !uHeinDele8 cEia ,i atunci c#nd ScoDia ea li"!it$ de oice az$
de !"eanD$8 ;allace ea F#ndu ,i HeF de "ac$ l=a Hi A$zut "e "utenicul ,i
ne%ndu$toul 1duad z$c#ndu=i Fot la "icioae.
Cine l=a t$dat %n cele din unn$ "e ;illiaF ;allace nu !e ,tie cu !iGuanD$. C$ a
Ho!t t$dat "oIaIil dc un !luJito e Hoate adeA$at. 2u du! la ca!telul de la DuFIata !uI
M"aza lui SIR VO9N M1NT1IT9 ia de acolo la Londa8 unde Faea HaiF$ a cuaJului ,i
HeFit$Dii !ale ata!e FulDi Gu$=ca!c$. II Judeca$ la ;e!tFin!te 9ali/- cu o cunun$ de
laui "e ce,tet8 "oIaIil din cauza aHiFaDiei "e cae a Hi H$cut=o c$ !=a cuAeni !au c$ a
Aea !$ "oate cooana acolo P ,i %l G$!i$ AinoAat ca t#lEa uciGa, ,i t$d$to. T#lEa8 cuF
%l nuFeau8 Ble !"u!e el celo ce=1 Judecau: ea. C$ci lua!e "ada de la oaFenii eGeluiQ la
Hel !e ecuno!cu a Hi uciGa,8 c$ci uci!e!e un enGlez oIaznic8 da t$d$to nu !e ecuno!cu
deloc a Hi8 c$ci nu=i H$cu!e nicic#nd eGelui Ju$F#nt de cedinD$ !ocotind Feeu c$ a Hi
!uI deFnitatea lui !=o Hac$. 2u leGat de cozile cailo8 t##t "#n$ %n "atea de Ae!t a
c#F"iei SFitE!Hield/48 ia acolo at#nat de o !"#nzu$toae %nalt$8 de!"icat de Aiu.
Deca"itat ,i t$iat %n "atu. <nHi"t %nt=o "$Jin$ ca"ul %i Hu eK"u! "e "odul Londei8 IaDul
de"t i !e tiFi!e la NeLca!tle8 cel !t#nG la *eoLicU ia "icioaele la PetE ,i AIedeen.
Dac$ eGele 1duad i=a Hi H$cut tu"ul H$#Fe tiFiD#ndu=le "e Hiecae %n alt oa, n=a Hi
izIutit !$=l %F"$,tie nici "e !Het c#t %i Fe!e!e HaiFa. ;allace Aa Hi "oFenit %n Ialade ,i
i!toi!ii c#t !e Aa c#nta ,i "oAe!ti enGleze,te8 ia !coDienilo le A a Hi daG c#t Ao d$inui
FunDii ,i lacuile D$ii lo.
Sc$"at de teFutul !$u du,Fan8 eGele H$cu un "lan Fai lini,tit de GuAenae a
ScoDiei %F"$Dind "o!tuile cEeie %nte enGlezi ,i !coDieni8 uit#nd JiGniile %nduate %n
tecut ,i cez#nd la I$t#neDe c$ lucuile aJun!e!e$ la Iun !H#,it.
Da !e %n,ela. CoFRn ,i *uce con!"ia$ HiK#ndu=,i o %nt#lnie %n Ii!eica
FinoiDilo de la DuFHie!. Se "oAe!te,te de CoFRn c$ a Hi Ho!t Eiclean HaD$ de *uce8 ,i
c$ l=a Hi "##t eGelui8 c$ *uce a Hi Ho!t aAetizat de "eicolul "e cae %l e"ezenta
ace!ta ,i de nece!itatea de a !e !alAa "in HuG$8 de c$te Iunicul !$u8 contele de Glouce!te
din "atea c$uia "iFi %nt=o noa"te "e c#nd !e G$!eau la cin$ doi!"ezece "ennR ,i o
"eecEe de "inteni c$ %n AeFe ce c$l$ea B"in Ai!col cu calul "otcoAit de=a=ndoa!elea ca
!$ nu i !e "oat$ lua uFa: %nde"t#ndu=!e F#nio! !"e locul de %nt#lnie %i ie,i %n cale un
!ol8 !luG$ dea lui CoFRn. Cu Futa de tic$lo!8 c$uia=i H$cu !eaFa ,i %n a c$ui Ae!tF#nt
G$!i e"i!tole ce=1 doAedeau "e CoFRn de Eiclean. OicuF a Hi Ho!t lucuile e Hoate
"o!iIil !$ !e Hi cetat8 c$ci eau du,Fani de Foate ,i oi din ce !=a Hi luat la Eat$ e !iGu
c$ o H$cu$ %n Ii!eica unde !e %nt#lni$ ,i unde *uce !coD#ndu=,i "uFnalul %l %nJunGEie
"e CoFRn ce c$zu "e "ado!eal$. C#nd *uce ie,i "alid ,i tulIuat "ietenii ce=1 a,te"tau
%l %nteIa$ ce !e %nt#F"la!e.
Ced c$ l=aF uci! "e CoFRn. 7i!e el.
NuFai cezi8 %l inte"el$ unul dinte ace,tia.
AF !$ F$ a!iGuT zi!e int#nd %n Ii!eic$ unde8 G$!indu=1 %n AiaD$8 %l %nJunGEie din
nou.
tiind c$ eGele nu Aa ieta %n Aeci acea!t$ nou$ A $!ae de !#nGe Gu"ul %l ,i
decla$ "e *uce eGe al ScoDiei H$c#nd !$ Hie %ncoonat P Ha$ de JilD P la Scone ,i %n$lD$
din nou !tindadul $zA$tiii.
C#nd eGele auzi de a!ta Hu cu"in! de o F#nie ce nu !e Fai A$zu!e "#n$ atunci.
Ridic$ la anG de caAale "e "inDul de ;ale! ,i dou$ !ute ,a"tezeci dinte noIilii cei
tinei P "un#nd !$ !e taie co"acii din TeF"le Gaden! !"e a le Hace loc de cotui.
Ace,tia %,i adFia$ aFuile de=a lunGul no"Dii8 c$ci AoIa ceea: MCine "oate oa!e
oadeN. La "aznicul ce !e d$du atunci8 eGele Ju$ "e ceui ,i "e cele dou$ leIede
aco"eite cu "la!e din au "e cae Fene!telii i le a,eza$ dinainte !$ $zIune Foatea lui
CoFRn "ede"!indu=1 "e Eicleanul *uce. i %n HaDa %nteGii adun$i %l %n!$cin$ "e Hiul
!$u8 "inDul8 ca de o Hi cuFAa !$ Foa$ H$$ !$ i !e %F"linea!c$ Aoia nici !$ nu=1 %nGoa"e
"#n$ !e Aa Hi %F"linit. <n diFineaDa uF$toae "inDul ,i e!tul tineilo caAalei c$l$i$ la
Eotae !"e a !e al$tua oa!tei enGleze8 ia eGele8 IolnaA ,i !laI8 Aeni "e uFa lo %nt=o
lectic$ ta!$ de cai.
Du"$ ce "iedu %n lu"t$ ,i tecu "in Fai "iFeJdii %ndu#nd Fizeie cu caul8
*uce o %ntin!e %n Ilanda unde !e d$du la Hund "#n$ la !H#,itul ienii. 1duad "etecu Fai
toat$ iana A#n#ndu=i ,i eKecut#ndu=i neaFuile ,i ade"Dii8 tinei ,i I$t#ni8 Ha$ a da Aeun
!eFn de Fil$8 H$$ unn$ de %nduae. <n "iF$Aaa ce unn$ *uce !e iAi din nou8 e"ut#nd
ni,te Aictoii. <n lu"tele ce aAu$ loc aFIele "$Di Hu$ ne!"u! de cude. De "ild$8 eGele
odon$ ca cei doi HaDi GaA $niDi ai lui *uce ce c$zu!e$ ca"tiAi !$ Hie eKecutaDi "e loc.
Pietenul lui *uce8 Si VoEn DouGla!8 lu#ndu=,i "o"iul ca!tel de la DouGla! din F#inile
unui lod enGlez8 Hi"!e cadaAele o,tenilo din Ganizoana F$cel$it$ %nt=un Hoc iFen! %n
cae a!e toate Iunuile lui FoIile8 cu o teiIil$ at$ culina$ "in cae oIDinu ceea ce
oaFenii !$i nuFi$ c$Faa lui DouGla!. Meeu A ictoio!8 *uce %i %F"in!e "e contele de
PeFIoUe ,i "e cel de Glouce!te %n ca!telul de la AR8 "e cae %l lu$ cu a!ediu.
ReGele "e cae Ioala %l Dinu!e toat$ iaFa da cae %,i condu!e oa!tea de "e "atul de
!uHeinD$ !e %nde"t$ acuF !"e Cali!le8 ia acolo "ouncind ca lectica %n cae %l
tan!"ota!e$ !$ Hie du!$ %n catedal$ ,i d$uit$ ca oHand$ la ceui8 uc$ din nou ,i
"entu ultiFa dat$ %n ,a. AA0ea atunci ,aizeci ,i nou$ de ani ,i doFni!e tcizcci ,i cinci.
1a at#t de IolnaA %nc#t %n "atu zile nu "utu !t$Iate Fai Fult de ,a!e File. Da cEia ,i
%n acel itF %,i A$zu Eot$#t de duF cu "iAiea aDintit$ !"e Eot$. <n cele din unn$ Hu
neAoit !$ !e o"ea!c$ !"e a !e odiEni %n !atul *ui,E=u"on=Sand!Q ia acolo !"un#ndu=le
celo ce i !e aduna!e$ %n Ju !$=i IaGe "inDului %n ca" !$ nu uite de Ju$F#ntul tat$lui !$u
,i !$ nu=,i %nG$duie o cli"$ de $Gaz "#n$ ce Aa Hi adu! ScoDia la total$ a!cultae8 %,i d$du
oI,te!cul !H#,it.
CAPITOLUL +VII ANGLIA SU* 1DUARD AL DOIL1A.
La Foatea tat$lui !$u eGele 1duad al doilea8 "iFul "inD de ;ale!8 aAea
dou$zeci ,i doi de ani. @inu!e de HaAoit un t#n$ din Ga!conia "e nuFe PI1RS
GAV1STON8 cae %i di!"l$cu!e %nt=at#t tat$lui !$u %nc#t ace!ta %i H$cu!e A#nt din AnGlia
"un#ndu=,i Hiul !$=i Jue la "atul de !uHeinD$ c$ nu=1 Aa ecEeFa nicic#nd. De %ndat$ ce
"inDul !e A$zu eGe %,i uit$ H$G$duiala Bdu"$ oIiceiul Fulto "inDi ,i eGi Gala Feeu !$
Hac$ Ju$Finte: ,i tiFi!e deGaI$ du"$ !cuF"ul !$u aFic.
GaAe!ton $!ta ea un ti" de!tul de cEi"e, da ne!$Iuit8 oIaznic ,i %nd$zneD.
M#ndii noIili enGlezi %l dete!tau nu nuFai din cauza Faii !ale "utei de inHluenD$ a!u"a
eGelui "in cae tan!HoFa cutea %nt=un loc at#t de de!H#nat ci ,i Hiindc$ %i %ntecea la
c$l$it %n tuni8 ia %n neoI$zaea lui oIi,nuia !$ Hac$ GluFe "oa!te "e !ocoteala lozilo
zic#nd unuia "oc I$t#n8 altuia F$!c$ici8 altuia Jidan8 ia altuia "otaie neaG$ de
Adenne. UFoul !$u eKteF de $!uHlat %i F#nia "e lozi din cale aHa$8 ia u!uzul conte
de ;anAicU Ju$ c$ Aa Aeni ,i AeFea ca Pie! GaAe!ton !$ !iFt$ a!cuDiFea colDilo "ot$ii
neGe8 cuF %i zi!e!e el.
DeocaFdat$ %n!$ nu Aeni!e8 ,i nici nu "$ea !$ Ain$ %nc$. ReGele %l H$cu conte de
ConLall ,i=i d$du Fai IoG$Dii. Ia c#nd "lec$ %n 2anDa !"e a !e c$!$toi cu "inDe!a
Hancez$ ISA*1LA8 Hiica lui 2ILIP C1L 2RUMOS8 de!"e cae !e AoIea c$ a Hi Ho!t
cea Fai HuFoa!$ HeFeie din luFe8 %l H$cu "e GaAe!ton eGent al eGatului. La !"lendida
ceeFonie a c$!$toiei !ale oHiciat$ %n Ii!eica Maicii DoFnului de la *ouloGne Hu$ de
HaD$ "atu iGi ,i tei daFe Bo AeitaIil$ F#n$ de c$Di din cae ca %n Jocuile de la Cute nu
li"!eau deHel A aleDii:6(8 ia c#nd acea!ta lu$ !H#,it "$u !$ nu !e Fai !incEi!ea!c$
a"oa"e deloc de "eaHuFoa!a lui !oDie8 c$ci adea dc ne$Idae !$ !e %nt#lnea!c$ cu GaA
e!ton.
O dat$ e%nto! aca!$ !e e"ezi %n IaDele !ale %FI$Di,#ndu=1. S$ut#ndu=1 ,i
zic#ndu=i Hate %n A $zul unei Fai FulDiFi8 H$$ a=i "$!a de Gua luFii. La %ncoonaea ce
unn$ onoaea de a duce cooana %i eAeni lui GaAe!ton8 cel Fai IoGat ,i Fai diEai din
toat$ alea!a coF"anie de acolo. Acea!ta %i F#nie "e noIili Fai tae ca oice8 ia "o"oenii
ce=1 !Hidau "e HaAoit la #ndul lo eHuza$ !$=i zic$ conte de ConLall ,i8 oic#t !e "l#n!e
eGelui ce#nd !$ %i "ede"!ea!c$ "entni eHuzul lo8 continua$ !$=l nuFea!c$ !iF"lu:
Pie! GaAe!ton.
*aonii %i d$du$ eGelui de %nDele! c$ nu=i Ao Fai tolea HaA oitul8 "e un ton at#t
de cateGoic %nc#t FonaEul !e A $zu !ilit !$=l eK"edieze din Da$. <l oIliGa$ cEia "e
HaAoit !$ de"un$ Ju$F#nt Bia$,i Ju$FinteT: c$ nu !e Aa Fai %ntoace niciodat$8 ia
Iaonii %l cezu$ c$zut %n dizGaDie "#n$ c#nd aHla$ c$ aJun!e!e GuA enato al Ilandei.
Nici F$ca a!ta nu=1 %nA$D$ Finte "e zeAzecul eGe cae %n decu! de un an %l eadu!e
aca!$ !c#Iind cu aFoul !$u "o!te!c nu nuFai cutea ,i "o"oal8 ci ,i "e !u"eIa !oDie
ce nu=1 Fai "utu Aedea %n ocEi a"oi. Se conHunta acuF cu AecEea Jen$ Hinancia$ a
eGatului8 ia Iaonii aAeau noua "utee de a=i eHuza cateGoic alocaea de Hondui.
ConAoc$ o %ntunie a "alaFentului la >oU. Da Iaonii nu !e %nH$Di,a$ de AeFe ce
HaAoitul ea din nou "ezent. ConAoc$ o nou$ %ntunie la ;e!tFin!te tiFiD#ndu=1 "e
GaAe!ton de acolo. Atunci Iaonii Aeni$ %naFaDi con!tituindu=!e %nt=un CoFitet "enta
coectaea aIuzuilo din !tat ,i din HaFilia eGal$. <n ace!te condiDii "iFi ni,te Iani ,i
%F"eun$ cu GaAe!ton o "oFi diect %n!"e teitoiul de la GaniD$8 unde=i io!i$ cEeHuind
,i t#nd$Aind %n AeFe ce *uce !e "eG$tea !$=i !coat$ "e enGlezi din ScoDia. C$ci de,i
I$t#nul eGe %l H$cu!e "e ace!t !laI ,i aF$#t Hiu al !$u "#n$ ,i !$ Jue Bdu"$ cuF !"un
unii: c$ nu=i Aa incinea o!eFintele ci Aa "une !$ i !e HiaI$ %nt=un ceaun ,i !$=i Hie du!e
%n HaDa oa!tei enGleze "#n$ la !u"uneea total$ a ScoDiei8 cel de al doilea 1duad ea at#t
de diHeit de "iFul %nc#t HoDa lui *uce !"oea "e zi ce tece.
Du"$ c#teAa luni de deliIe$i CoFitetul noIililo !taIili ca "e Aiito eGele !$
aiI$ oIliGaDia de a %ntuni "alaFentul o dat$ !au %n caz de nece!itate de dou$ oi "e an %n
loc !$=l conA oace doa c#nd %i conAenea lui. *a Fai Fult8 ca GaAe!ton !$ Hie din nou
eKilat8 ia de acea!t$ dat$ !$ i !e a"lice "edea"!a ca"ital$ %n caz c$ !e Aa Fai %ntoace.
LaciFile eGelui nu aJuta$ la niFic. 2u oIliGat !$=,i tiFit$ HaAoitul %n 2landa. Da de
%ndat$ cc l#cu!e a!ta dizolA$ "alaFentul ,i8 cu Aiclenia Jo!nic$ a unui Iiet n$t$$u8 o
"oFi deGaI$ !"e nodul AnGliei8 G#ndindu=!e !$=,i adune o oa!te cu cae !$ li !e
%F"otiAea!c$ noIililo. i aduc#ndu=1 "e GaAe!ton din nou aca!$ %l co"le,i cu toate
IoG$Diile ,i titluile dc cae %l "iAa!e$ Iaonii. Lozii A$zu$ acuF c$ nu ea alta de H$cut
dec#t !$=l ucid$="e HaA oit. A Hi "utut !=o Hac$ leGal8 "otiAit condiDiilo de !uGEiunie.
Din "$cate %n!$. R$u !=o !"un c$ o H$cu$ Fi,ele,te. SuI conduceea contelui de
Lanca!te. V$ul eGelui %i ataca$ Fai %nt#i "e !uA ean ,i "e GaA e!ton la NeAAca!tle.
Ace,tia aAu$ tiF" !$ HuG$ "c Fae ,i cuF !cuF"ul GaAe!ton %i ea "in "eaJF$
Fe!cEinul eGe !e Iucu$ ne!"u! !$ uite de !"lendida !oDie "e cac o l$!a!e aca!$. C#nd !e
cezu$ aJun,i %n !iGuanD$ cei doi !e de!"$Di$8 eGele lu#nd=o !"e >oU ca !$=,i adune
oa!te8 ia HaAoitul z$Ao#ndu=!e %n ca!telul ScaIoouGE de "e D$Ful F$ii. *aonii at#ta
a,te"tau8 ,tiind c$ e!"ectiAul ca!tel nu "utea !$ le ezi!te. <l ataca$ !ilindu=1 "e GaA
e!ton !$ !e "edea. I !e "ed$ contelui de PeFIoUe8 c$uia %i zi!e Jidan8 ace!ta
a!iGu#ndu=1 "e cedinDa ,i cuA#ntul !$u de caA ale c$ nu i !e Aa %nt#F"la nici un $u ,i
nu Aa aAea de !uHeit Aeo AiolenD$.
Se conAeni ca GaAe!ton !$ Hie du! la ca!telul de la ;allinGHod ,i Dinut acolo !uI
"az$ Iun$. C$l$toi$ "#n$ la DedinGton8 l#nG$ *anIuR8 unde $Fa!e$ !$ !e odiEnea!c$
o noa"te la ca!tel. De PeFIoUe %,i l$!$ "izonieul acolo ,tiind Iine ce aAea !$ !e
%nt#F"le !au Ha$ a=i doi Aeun $u. Duc#ndu=!e doa BcuF "etin!e a"oi: !$ o Aiziteze "e
!oDia !a. Conte!a8 cc !e alia %n a"o"iee8 nu Fai ae nici o iF"otanD$. <n oice caz ea
oIliGaDia lui ca oF de onoae !$=,i "oteJeze "izonieul ,i nu !e acEit$ dc ea. DiFineaD$8
c#nd HaAoitul Fai ea %n "at i !e ceu !$ !e %FIace ,i !$ coIoae %n cute. O H$cu Ha$
Aeo I$nuial$8 da te!$i ,i Hu cu"in! de "aloae c#nd o A$zu "lin$ de oaFeni %naFaDi
ce=i "$eau ciudaDi din cale=aHa$.
M$ ,lii. Nu=i a,aX zi!e coFandantul lo %naFat ca ei din ca" "#n$=n "icioae.
Sunt "otaia neaG$ de AdenneT
Veni!e cu adeA$at AeFea ca Piece GaAe!ton !$ !iFt$ colDii "ot$ii neGe. <l
a,eza$ "e 1111 cat#8 duc#ndu=1 cu "eH$cut$ "oF"$ ,i Fuzic$ Filita$ !"e cu,ca "ot$ii
neGe P ca!telul ;aAAicU P unde un con!iliu %nco"it %n "i"$ din c#DiAa Fai noIili
cEiIzui ce ea de H$cut cu el. Unii Hu$ de "$ee !$=l cuDe8 da o Aoce "utenic$ P l$tatul
"ot$ii neGe8 ced P H$cu !$ $!une Eolul ca!telului c#nd zi!e ace!te AoIe:
AAeDi Aul"oiul %n F#n$. De=1 l$!aDi !$ A$ !ca"e acuF Aa teIui !$A %naDi din nou.
<l condaFna$ la Foate. Se aunc$ la "icioaele contelui de Lanca!te P "ocul
I$t#n P da I$t#nul "oc ea la Hel de !$lIatic ca "otaia. 2u !co! aHa$ "e HuFo!ul duF
ce duce de la ;aAAicU !"e CoAentR8 unde Finunatul #u AA on "e Falul c$uia la
Fult$ AeFe du"$ aceea aAea !$ !e na!c$8 ia acuF zace %nGo"at ;illiaF SEaUe!"eae8
!t$lucea %n luFino!ul "ei!aJ al !"lendidei zile de Fai8 ia acolo %i eteza$ ca"ul n$cl$ind
D$#na cu !#nGele lui.
Auzind de acea!t$ Ha"t$ neaG$8 %n dueea ,i F#nia lui8 eGele "oFi $zIoi
necuD$to %F"otiAa Iaonilo ,i aFIele taIee lu"ta$ %ntuna tiF" de A eo ,a!e luni.
A"oi %n!$ Hu$ neAoiDi !$=,i unea!c$ HoDele %F"otiAa lui *uce8 cae !e Holo!i!e Iine de
tiF"ul c#t !e du,F$ni!e$8 ia acuF aA ea o Fae annat$ %n ScoDia.
Li !e adu!e Ae!tea c$ *Fce a!edia!e ca!telul StilinG ,i c$ GuAenatoul !e A$zu!e
neAoit !$ Gaanteze c$ i=1 Aa ceda de nu Aa Hi eliIeat8 "#n$ la o anuFit$ dat$. La acea!ta8
eGele le "ounci noIililo ,i o,tenilo lo !$=l %nt#lnea!c$ la *eoAAicU8 da Failo noIili
le "$!$ at#t de "uDin de eGe ,i %i neGliJa$ %nt=at#ta a"eluile8 %nc#t FonaEul aJun!e la
StilinG de aIia %n "eziua HiKat$ "entu ca"itulae ,i cEia ,i atunci cu o HoD$ Fai Fic$
dec#t cea "e cae conta!e. AAea %n!$ %n total Aeo !ut$ de Fii de oaFeni8 ia *Fce nu
aAea Fai Fult de "atFzeci de Fii. Da oa!tea lui *Fce ea "utenic "o!tat$ %n tei
coloane "$tate8 "e teenul ce !e %ntindea %nte *uF !au *ooU de *annocU ,i ziduile
ca!telului StilinG.
TocFai %n !eaa c#nd !e iAi eGele8 *uce H$cu o Ha"t$ AiteJea!c$ "in cae=,i
%FI$I$t$ o,tenii. 2u A $zut de un caAale enGlez "e nuFe 91NRIC D1 *O9UN c$lae
"e un c$luD8 tec#ndu=,i tu"ele %n eAi!t$ cu o Iad$ u,oa$ %n F#n$ ,i o cooan$ de au
"e ca". Ace!t caAale enGlez ucat %n ,a "e un "utenic cal de lu"t$. <n zale de oDel. *ine
%naFat ,i Bdu"$ c#te %,i %ncEi"uia: %n !tae !$=l Hac$ zoI "e *Fce cu Geutatea !a d$du
"inteni Fa!iAului cal ,i a"o"iindu=!e %n Galo" zA#li !"e *Fce o lance Gea. Pa#nd8
ace!ta %i de!"ic$ Dea!ta dint=o !inGu$ loA itu$ cu Iada.
ScoDienii nu uita$ a!ta %n Auietul I$t$liei din ziua uF$toae. Cu Ficul Gu" de
oaFeni "e cae=1 coFanda8 Randol"E. V iteazul ne"ot al lui *uce8 !e e"ezi c$lae %nt=o
a!eFenea FulDiFe de enGlezi cu annui lu!tuite8 cae %n I$taia !oaelui !t$luceau de=Di
luau ocEii8 %nc#t "$u "iedut8 Gata !$ Hie %nGEiDit8 de "ac$ !=a Hi auncat %n Fae. Lu"ta$
%n!$ at#t de Iine8 !$dind %n Ju at#ta Goaz$ ,i H$c#nd at#ta Foate8 %nc#t enGlezii %nce"u$
!$ !e clatine. A"oi *uce cu e!tul o,tiii !ale t$I$% a!u"a lo. <n AeFe ce eau a!tHel
"e!aDi ,i uluiDi din cale aHa$ "e dealui !e iAi ceea ce !ocoti$ a Hi o nou$ oa!te !coDian$8
de Ha"t doa tu"ele auKiliae %n nuF$ de cinci!"ezece Fii8 "e cae *uce le in!tui!e !$=
,i aHac$ a"aiDia la tiF"ul ,i la locul !taIilit.
Contele de Glouce!te8 coFandantul caAaleiei enGleze H$cu o ultiF$ %ncecae
"i"it$ de a !cEiFIa !oDii lu"tei8 da o,tenii lui *Fce B"ecuF VacU8 uciGa,ul uia,ilo
din "oAe!te: !$"a!e$ Go"i aco"eindu=le a"oi cu iaI$ ,i IeDiGa,e. CuF !uI Geutatea
cailo ace!tea ceda$8 !ute de c$l$eDi !e "$A$li$ %n ele. Ro!toGolindu=!e cu cai cu tot.
1nGlezii eau coF"let %nH#nDi. Toat$ aAeea8 "oA iziile8 u!ten!ilele Filitae lc Hu$ luate
de !coDieni8 ca"tu#ndu=li=!c at#tea t$!ui ,i alte AeEicule cu oDi. <nc#t !e !"une c$
"un#ndu=le ca" la ca" %n linie dea"t$. S=a Hi aJun! la di!tanDa de o !ut$ o"tzeci de File.
Soata ScoDiei ea acuF coF"let !cEiFIat$8 ,i niciodat$ nu !=a e"utat Aeo Aictoie Fai
celeI$ "e "$F#ntul !coDian8 dec#t %n acea!t$ lu"t$ dc la *annoUIuF.
0 AnGlia Hu cu"in!$ de ciuF$ ,i HoaFete8 da ne"utincio!ul eGe ,i di!"eDuitoii
!$i ai!tocaDi %,i Fai aAeau o "icin$ de di!"utat. Ni,te c$"etenii tuIulente din Ilanda %i
H$cu$ lui *Fce "o"unei !$ acce"te conduceea acelei D$i. L=il tiFi!e "e Hatele !$u
cae Hu %ncoonat eGe al Ilandei. Du"$ aceea Fe!e el %n!u,i !$=,i aJute Hatele %n
$zIoaiele ilandeze8 da ace!ta Hu %nH#nt ,i %n cele din unn$ uci!. ReA enind %n ScoDia8
RoIet *Fce continu$ !$=,i %nt$ea!c$ aFata de acolo.
P$ea "lauziIil ca declinul eGelui8 ce %nce"u!e din "icina unui HaA oit8 !$ !e
%F"linea!c$ din cauza altuia. 1a un oF "ea !laI ca !$ !e Iazeze "e "o"iile=i "utei8 ia
noul !$u HaAoit Hu un oaecae 9UG9 L1 D1SP1NS1R. 2iul unui GentiloF dint=o
AecEe HaFilie. 9UG9 ea cEi"e, ,i cuaJo! da ea HaAoitul unui eGe !laI. Loc la cae
niFeni nu !e "ea %nGEe!uia8 c$ci ea "iFeJdio! !$ %l ocu"i. CuF eGele Dinea la HaAoit8
!e con!titui$ %nt=o liG$ %F"otiAa lui8 !t#nd la "#nd$ !$ %i Fineze at#t "e el c#t ,i "e tat$l
!$u. SuAeanul %l c$!$toi!e cu Hiica $"o!atului conte de Glouce!te ,i le d$du!e at#t lui
c#t ,i I$t#nului "o"iet$Di de !eaF$ %n @aa Galilo. <n !t$daniile lo de a le eKtinde %l
F#nia$ $u "e un ia!ciIil ilandez P nuFit VO9N D1 MO;*RA> "ecuF ,i "e diAe,i
alDi neA o,i GentiloFi Galczi cae le lua$ ca!telele ,i Fo,iile "in lu"t$. Contele de
Lanca!te. Ce %l intodu!e!e "e HaA oit la cute8 ca "e o ud$ !c$"$tat$ ce=i ea8 !e !iFDea
JiGnit %n deFnitate datoit$ "eHeinDei ,i onouilo de cae !e Iucua8 a,a c$ li !e al$tu$
Galezilo8 "onind %n Fa, !"e Londa al$tui de Iaoni ce=i eau "ieteni ,i tiFiD#ndu=i
eGelui un Fe!aJ "in cae ceea !$=,i !uGEiunea!c$ HaA oitul8 "ecuF ,i "e tat$l ace!tuia.
La %nce"ut eGelui %i tecu %n Fod ineK"licaIil "in Finte !$ dea doAad$ de caacte8
tiFiD#nd un $!"un! de Fae deFnitate8 da c#nd !e %ncatiui$ la 9olIon ,i CleUenAell
"onind=o %naFaDi !"e "alaFent8 la ;e!tFin!te8 ced$8 !ati!H$c#ndu=i ceinDele.
Datoit$ unei !ituaDii ne"eA$zute %i Aeni #ndul !$ !e Iucue de tiuFH Fai deGaI$ dec#t
!e a,te"ta!e. Acea!ta !e dato$ unei !ituaDii ne"eA$zute. <nt#F"l#ndu=!e !$ c$l$toea!c$8
"eaHuFoa!a eGin$ aJun!e %nt=o noa"te la unul dinte ca!telele eGale ,i ceu !$ Hie
G$zduit$ ,i o!"$tat$ acolo "e!te noa"te. GuAenatoul ace!tui ca!tel8 unul dinte noIilii
F#nio,i8 ea "lecat8 ia %n aI!enDa lui !oDia ace!tuia eHuz$ !$ o "iFea!c$ "e eGin$Q
oaFenii !iF"li din cele dou$ "$Di !e lua$ la %nc$ieae8 ,i c#DiAa dinte !luJitoii eGelui
Hu$ uci,i. Po"oul8 c$uia nu=i "$!a de eGe c#tu,i de "uDin8 !e F#nie ne!"u! c$ ea
"o!iIil ca "eaHuFoa!a lui eGin$ !$ Hie at#t de ne"olitico! tatat$ %n "o"iile ei doFenii8
ia eGele8 "oHit#nd de ace!t !entiFent8 lu$ ca!telul cu a!alt8 ,i=i ecEeF$ %n Da$ "e cei
doi De!"en!ei. La acea!ta8 noIilii conHedeaDi ,i Galezii tecu$ de "atea lui *uce.
ReGele le ie,i %n %nt#F"inae la *oouGE=*idGe8 c#,tiG$ Aictoia ,i lu$ "izoniei un
nuF$ %n!eFnat de noIili8 inclu!iA "e contele de Lanca!te8 I$t#n de acuF. Pe cae ea
Eot$#t !$=l di!tuG$. Ace!t conte Hu tiFi! la "o"iul !$u ca!tel de la PonteHact8 ia acolo
Judecat ,i condaFnat de o in!tanD$ nedea"t$ nuFit$ %n ace!t !co". Cae nici F$ca nu=i
"eFi!e !$ ia cuA#ntul "entu a !e a"$a. 2u in!ultat8 loAit cu "iete8 ucat c$lae "e un
"onei %nHoFetat8 H$$ c$"$!tu8 du! aHa$ ,i deca"itat. Dou$zeci ,i o"t de caAalei Hu$
!"#nzuaDi8 !H#,iaDi ,i t$iaDi %n "atu. Du"$ ce eGele i!"$Ai!e acea!t$ teaI$ !#nGeoa!$ ,i
%ncEeia!e cu !ucce! un nou anni!tiDiu "e teFen lunG8 %i HaAoiz$ "e De!"en!ei Fai Fult
ca oic#nd8 Hac#ndu=1 "e tat$ conte de ;incEe!te.
Un "izonie8 ,i %nc$ unul iF"otant luat la *oouGEIidGe8 ce eu,i !$ !ca"e8
%ntoa!e lucuile %F"otiAa eGelui. 1a ROG1R MORTIM12L Ae,nicul !$u du,Fan de
teFut8 ce Hu!e!e condaFnat la Foate ,i Dinut !uI "az$ !iGu$ %n TuFul Londei. Le oHei
Gadienilo o cantitate de Ain %n cae "u!e!e o doz$ de !oFniHee8 ia "e c#nd ace,tia
doFeau du,i eAad$ din teFniD$ int#nd %n Iuc$t$ie8 c$D$#ndu=!e "e Eon ,i d#ndu=,i
duFul %n Jo! de "e aco"ei,ul cl$diii "e o !ca$ de Hunie. Tecu a"oi "e l#nG$ !antinel$
lu#nd=o %n Jo! !"e #u ,i uc#nd %nt=o Iac$ !e %nde"t$ !"e locul unde %l a,te"tau
!eAitoi cu cai. <n cele din unn$ HuGi %n 2anDa8 unde ea eGe CAROL C1L 2RUMOS8
Hatele "eaHuFoa!ei eGine. CAROL %i c$ut$ eGelui AnGliei "icin$ "e FotiA c$ n=a Hi
A enit !$=i aduc$ oFaGiu la %ncoonaea !a. Po"un#ndu=!e ca "eaHuFoa!a eGin$ !$
FeaG$ !$ a"laneze ceata8 acea!ta !e du!e ,i=i !ci!e eGelui aca!$ c$8 %ntuc#t ea IolnaA
,i nu ea %n F$!u$ !$ Ain$ "e!onal %n 2anDa8 "oate c$ a Hi Ho!t Fai Iine !$=l tiFit$ %nt=
acolo "e t#n$ul "inD8 Hiul lo %n A#!t$ de nuFai doi!"ezece ani. Cae "utea !$=i aduc$
oFaGiu Hatelui ei %n locul lui ,i %n a c$ui coF"anie uFa !$ !e %ntoac$ de %ndat$. ReGele
%l tiFi!e8 da at#t el c#t ,i eGina $Fa!e$ la cutea Hancez$ unde RoGe MotiFe
deAeni aFantul ace!teia.
C#nd %i !ci!e eGinei %n e"etate #ndui !$ Ain$ aca!$ ea nu=i $!"un!e c$ %l
di!"eDuia "ea Fult ca !$ Fai t$ia!c$ cu el Bc$ci ace!ta ea adeA$ul: ci zi!e c$ %i ea
teaF$ de cei doi De!"en!ei. Pe !cut8 "lanul ei ea ca $!tuF#nd "uteea HaAoiDilo ,i "e
cea a eGelui Bat#ta c#t Fai $F$!e!e din ea: !$ inAadeze AnGlia oIDin#nd o HoD$ Hancez$
cu dou$ Fii de oaFeni c$eia i !e al$tua$ toDi enGlezii !uGEiuniDi "e atunci %n 2anDa.
DeIac$ %nainte de %F"liniea anului la OeLell. <n SuHTolU8 unde "e dat$ i !e al$tua$
conDii de Oent ,i NoHolU8 cei doi HaDi ai eGelui8 alDi noIili "utenici ,i %n cele din unn$
"iFul Geneal enGlez cae. 2iind tiFi! !$ o o"ea!c$8 tecu de "atea ei cu toDi o,tenii
!$i. La "iFiea ace!to Ae,ti londonezii8 neA#nd !$ Fi,te un deGet "entu eGe8
de!cEi!e$ laG "oDile Tunului8 eliIea$ toDi "izonieii ,i d#nd cu c$ciulile %n !u! %,i
oAaDiona$ "eaHuFoa!a eGin$.
ReGele cu cei doi HaAoiDi ai !$i HuGi la *i!tol8 unde d$du oa,ul ,i ca!telul %n GiJa
I$t#nului De!"en!e8 %n AeFe ce %,i continu$ duFul !"e @aa Galilo %n!oDit de Hiul
ace!tuia. OaFenii din *i!tol Hiindu=i "otiAnici eGelui ,i cuF ea iF"o!iIil !$ ezi,ti
%nt=un oa, %nconJuat de du,Fani %n inteioFl ziduilo ace!tuia. De!"en!e %i ced$ %n
cea de a teia zi ,i Hu "e loc Judecat "e FotiA. c$ a Hi eKecitat o inHluenD$ Eiclean$
a!u"a a ceea ce Hu nuFit MFintea eGeluiN8 de,i F$ %ndoie!c ca !uAeanul !$ Hi aAut a,a
ceAa. 1a un I$t#n AeneaIil de "e!te nou$zeci de ani8 da A#!ta nu=i c#,tiG$ nici unn$
de e!"ect !au %nduae. 2u !"#nzuat8 de!"icat c#t Fai ea %n AiaD$8 t$iat %n Iuc$Di ,i
auncat la c#ini. 2iul !$u Hu cu#nd luat la 9eeHod8 unde8 aduc#ndu=i=!e %n HaDa aceluia,i
Judec$to o !eie lunG$ de acuze "o!te,ti ,i Hiind G$!it AinoAat8 %l !"#nzua$ la cincizeci
de "icioae %n$lDiFe8 cu o cunun$ de uzici "e ca". At#t el8 c#t ,i Iietul !$u tat$ aJun! la o
A %!t$ at#t de e!"ectaIil$ nu !e H$cu!e$ AinoAaDi de nici un delict Fai GaA dec#t acela
de a Hi Ho!t "ietenii unui eGe a!u"a c$uia ca oF de #nd nici n=a Hi catadic!it !$=,i
"lece ocEii. 1 un delict GaA ce ,tiu c$ ae con!ecinDe ,i Fai GaA e. Da FulDi lozi ,i
GentiloFi P ,i dac$ Iine=Fi aFinte!c cEia ni,te doaFne P l=au coFi! %n AnGlia H$$ !$ Hi
Ho!t daDi Ean$ la c#ini !au !"#nzuaDi la o atae %n$lDiFe.
<n tot ace!t tiF" neHeicitul eGe aleG$ de colo8 colo ,i nu aJun!e nic$iei "#n$
c#nd8 "ed#ndu=!e8 Hu du! la ca!telul OenilLotE. C#nd %l ,tiu Dinut %n !iGuanD$ acolo
eGina !e du!e la Londa ,i !e %nt#lni cu "alaFentul. Ia e"i!co"ul de 9eeHod. Cel Fai
aIil dinte "ietenii ei8 %nteI$ ce ea de H$cut acuF. CuF "e ton !e aHla un eGe iFIecil8
indolent ,i FizeaIil8 n=a Hi Ho!t oae Fai Iine !$=l dea Jo! "un#ndu=1 "e Hiul !$u %n locX
Nu ,tiu dac$ eGinei %i Hu cu adeA$at Fil$ de !taea %n cae !e G$!ea8 da izIucni %n "l#n!8
a,a c$ e"i!co"ul !"u!e:
1i Iine8 GentiloFii ,i noIilii Fei8 caF ce "$ee aDi aA ea %n an!aFIlu !$ tiFiteF
la OenilLotE !$ AedeF dac$ FaJe!tatea !a BDoFnul !$=l aiI$ %n "az$ ,i !$ ne Heea!c$ de
a=1 detona: n=a Aea !$ aIdiceX
GentiloFii ,i noIilii !$i Hu$ de "$ee c$ a Hi o idee Iun$8 a,a c$ o deleGaDie de=a
lo de!cin!e la OenilLotE8 ia acolo eGele %,i H$cu a"aiDia %n Faele Eol al ca!telului.
<nAe,F#ntat %n oI$ neaG$ ca oice oF de #nd ,i A$z#nd "e un e"i!co"8 !laI de %nGe
cuF ea !$Fanul8 %nGenuncEe %n HaDa lui d#ndu=!e %n !"ectacol. CineAa %l idic$8 ia a"oi
SIR ;ILLIAM TRUSS1L8 "e,edintele caFeei coFunelo8 %l I$G$ %n !"eieDi Din#ndu=i
un !ta,nic di!cu! %n !en!ul c$ nu Fai ea eGe ,i c$ toat$ luFea enunDa!e la Ju$F#ntul
de cedinD$ HaD$ de el. Du"$ cae SIR T9OMAS *LOUN8 intendentul ca!ei. <i d$du
loAitua de GaDie8 Aenind %n HaD$ ,i H#nG#nd IaGEeta alI$ P Ge!t ceeFonial ce nu !e H$cea
dec#t la Foatea FonaEilo. Ce#ndu=i=!e de acea!t$ Fanie$ "e!ant$ !$ !e "onunDe %n
"iAinDa aIdic$ii8 !uAeanul Hu de "$ee c$ ea cel Fai Iun lucu "e cae "utea !$=l Hac$.
A,a c$ %l H$cu ia ei %l "oclaFa$ "e Hiul !$u eGe a doua zi.
A, doi !$ "ot %ncEeia i!toia A ieDii !ale !"un#nd c$ a t$it neA$t$ Fat %n ca!tel ,i
%n G$dinile ace!tuia la OenilLotE %ntu FulDi ani P c$ a aAut un HaAoit P cu cae a
F#ncat ,i I$ut din Iel,uG P ,i c$ "in uFae nu i=a Hi li"!it niFic. Da Hu u,ino! uFilit.
2u JiGnit ,i oHen!at. 1 !e adu!e de "in ,anDui a"$ Fuda$ cu cae !$ !e I$Iieea!c$8 %i
d$du$ laciFile !"un#nd c$ a Aea !$ aiI$ a"$ cald$ ,i una "e!te alta Hu Hoate neHeicit.
2u Futat dint=un ca!tel %n altul ,i de acolo ia %n altul8 deoaece cutae lod !au cut$ic$
Hu!e!e "ea %nG$duito cu el. P#n$ c#nd %n Hine aJun!e la ca!telul *eUeleA l#nG$ #ul
SeAeF. Unde8 lodul *eUeleA Hiind "e atunci IolnaA ,i aI!ent8 aJun!e "e F#inile a doi
IandiDi "e nuFe T9OMAS GOURNA> ,i ;ILLIAM OGL1.
<n noa"tea de /1 !e"teFIie o Fie tei !ute dou$zeci ,i ,a"te8 oaFenii din oa,ul
%nAecinat !e !"eia$ la auzul uno Di"ete %nGozitoae ce $zI$teau "#n$ la ei "in ziduile
Goa!e ale ca!telului %n "uteea no"Dii. i a!tHel teziDi din !oFn zi!e$ cu !"aiF$:
Ceul !$=l aiI$ %n "az$ "e eGe c$ci Di"etele a!tea "ezic c$ nu i !e Aa %nt#F"la
niFic Iun %n %ncEi!oaea aceea.
<n diFineaDa uF$toae %l aHla$ Fot. Nu ea %nAineDit8 loAit8 %nJunGEiat8 ia "e
co"8 nu aAea !eFne da HaDa %i ea Hoate conto!ionat$8 ia du"$ aceea !e ,o"ti c$ cei doi
tic$lo,i GouFaR ,i OGle l=a Hi a! "e din$untu cu Hieul %no,it.
Dac$ aJunGeDi Aeodat$ %n a"o"iee de Glouce!te ,i AedeDi tunul cental al
Finunatei !ale catedale cu cele "atu tunuleDe IoGat onaFentate ce !e %nalD$ u,o !"e
ce "uteDi !$ A$ aFintiDi c$ neHeicitul 1duad al doilea a Ho!t %nFoF#ntat %n AecEea
aIaDie din acel !t$AecEi oa,8 la "atuzeci ,i tei de ani8 du"$ ce Hu!e!e AeFe de
nou$!"ezece ani ,i JuF$tate un eGe total neadecAat.
CAPITOLUL +VIII ANGLIA SU* 1DUARD AL TR1IL1A.
AFantul eGinei8 ROG1R MORTIM1R Bcae a HuGit %n 2anDa:8 ea de"ate de a Hi
ta! Holoa!e din eKeF"lele date de !oata HaAoiDilo. CuF "in inHluenDa eGinei aJun!e!e
%n "o!e!ia Fo,iilo celo doi De!"en!ei8 deAeni eKteF de F#ndu ,i aFIiDio! c$ut#nd a
Hi adeA$atul conduc$to al AnGliei. T#n$ul eGe %ncoonat la "ai!"ezece ani cu toate
!oleFnit$Dile de iGoae8 Eot$% !$ nu toleeze una ca a!ta ,i cu#nd %l uF$i "e MotiFe
"#n$ la uinae.
Nici "o"oul nu=1 aGea P %n "iFul #nd Hiindc$ ea HaAoit eGal8 %n al doilea
Hiindc$ !e "e!u"unea c$ a Hi aJutat la %ncEeieea "$cii cu ScoDia8 cae aAu!e!e loc de
cu#nd ,i %n Aitutea c$eia t#n$a !o$ a eGelui8 Ioana8 %n A#!t$ de nuFai ,a"te ani8 %i Hu
"oFi!$ %n c$!$toie lui DaAid8 Hiul ,i Fo,tenitoul lui RoIet *uce. Ce nu aAea dec#t
cinci ani. NoIilii %l uau "e MotiFe din cauza tuHiei8 IoG$Diilo ,i "uteii !ale. Me!e$
at#t de de"ate %nc#t !e idica$ cu aFele %F"otiAa lui8 da Hu$ cu#nd oIliGaDi !$ !e
!u"un$. Contele de Oent8 unul dinte cei cae %i Hu "otiAnic8 da cae du"$ aceea tecu de
"atea lui MotiFe ,i a eGinei8 "iFi o lecDie eKeF"la$ "in cuziFea ei. Se "ae c$ n=a
Ho!t deHel un conte %nDele"t8 %n ciuda A#!tei !ale %naintate ,i c$ aGenDii HaA oitului ,i ai
eGinei %l conAin!e$ c$ Iietul eGe 1duad al doilea nu ea de Ha"t Fot8 ca"acit#ndu=1
a!tHel !$ !cie !ci!oi %n HaAoaea de"tului !$u leGal de eAendicae a tonului. CuF a!ta
tecu de"t %nalt$ t$dae8 Hu Judecat8 G$!it AinoAat ,i condaFnat la eKecuDie. <l du!e$ "e
Iietul I$t#n %n aHaa oa,ului ;incEe!te8 ia acolo %l H$cu$ !$ a,te"te Aeo tei !au "atu
oe8 "#n$ c#nd "utu$ aHla "e cineAa !$=i eteze ca"ul. <n !H#,it8 un ocna, !e %nAoi !$ o
Hac$ %n !cEiFIul iet$ii "ede"!ei !ale de c$te GuAen ,i. D#ndu=i=!e ietaea8 "u!e ca"$t
dint=o !inGu$ loAitu$ celei din uF$ a,te"t$i a contelui de Oent.
<n tiF"ul ,edeii !ale %n 2anDa eGina G$!i!e o Iun$ ,i %nc#nt$toae doFni,oa$
PEili""a8 "e cae o !ocoti o eKcelent$ "atid$ "entu Hiul ei. T#n$ul eGe !e c$!$toi cu
acea!ta cu#nd du"$ ce aJun!e la ton. Ia "iFul ei n$!cut8 1duad. PinDul de ;ale!8 deA
eni Iine cuno!cut du"$ aceea !uI HaiFoa!a "oecl$ 1DUARD PRIN@UL N1GRU8 cuF
AoF A edea %n cu#nd.
Socotind c$ "oaFa de MotiFe !e "#Gui!e de!tul ,i c$=i A eni!e tiF"ul !$ cad$.
T#n$ul eGe !e !H$tui cu lodul Montacute a!u"a c$ii de unnat. O %ntunie a
"alaFentului uFa !$ aiI$ loc la NottinGEaF8 ia acel lod %i ecoFand$ !$ "un$ F#na "e
HaAoit8 noa"tea %n ca!telul NottinGEaF. Unde uFa !$ Hie neGe,it. Ca Fulte altele8 a!ta
ea Fai u,o de zi! dec#t de H$cut8 c$ci !"e "eAeniea Eicleniei Faile "oDi ale ca!telului
!e %ncuiau %n Hiecae noa"te8 ia Faile cEei i !e duceau eGinei ce le "unea !uI "en$ %n
%nc$"eea ei de la etaJ. Ca!telul aAea. <n!$8 un GuAenato cae8 Hiind Iun aFic de=al
lodului Montacu!e8 %i F$tui!i ace!tuia c$ a Hi ,tiut de eKi!tenDa unui "a!aJ !uItean
!ecet "e cae Iuuienile ,i tuHele de Fui ce=1 n$"$di$ %l a!cundeau coF"let Aedeii ,i c$
tec#nd "in acel "a!aJ con!"iatoii a "utea aJunGe %n caFea lui MotiFe %n toiul
no"Dii. Pin uFae8 oIec$ind %n Fiez de noa"te "e un %ntuneic Iezn$ !t$I$tu$ acel
duF !ini!tu !"eiind ,oIolanii ,i A##nd Goaza %n IuHniDe ,i lilieci ,i aJun!e$ cu Iine
!uI tuFul cel Fae al ca!telului unde Hu$ %nt#F"inaDi de eGe ,i du,i %n !u! "e o !ca$
Hoate %ntunecoa!$ %nt=o t$cee de FoF#nt. Auzi$ cu#nd Aocea lui MotiFe ce !e
!H$tuia cu ni,te "ieteni ,i n$A$lind %n caFe$ cu Fae laF$ %l lua$ "izonie. Din
doFitoul ei eGina zi!e:
O. *$iete daG$8 o8 dulcele Feu8 Hiu cFD$=Fi=1 "e Il#ndul MotiFeT
1i %n!$ idic#ndu=1 %l acuza$ %n "alaFent c$ a Hi !t#nit z#zanii %nte t#n$Fl eGe
,i FaFa ace!tuia8 c$ a Hi "icinuit Foatea contelui de Oent ,i cEia ,i "e a $"o!atului
eGe8 c$ci8 du"$ cuF !e ,tie dac$8 Aoiai !$ !ca"i de un oF %n acele zile de deFult8 nu
aAeai dec#t !$=i "ui %n c#c$ oice %Di tecea "in Finte. G$!indu=1 AinoAat de toate a!tea %l
condaFna$ "e MotiFe !$ Hie !"#nzuat la TRIun. ReGele %,i condaFn$ FaFa la
detenDie u,oa$ "e AiaD$ deAenind a!tHel un AeitaIil !uAean.
PiFul !$u G#nd Hu acela de a cucei ScoDia. AHl#nd c$ de c#nd cu noua "ace nu li
!e e!"ectau de"tuile8 noIilii enGlezi cae aAeau "$F#ntui %n ScoDia "oni$ $zIoi de
ca"ul lo aleG#ndu=,i=1 de Geneal "e 1duad8 Hiul lui VoEn *aliol8 cae lu"t$ cu at#ta
AiGoae %nc#t %n Fai "uDin de dou$ luni cucei %nteGul eGat !coDian. C#nd Hu %ncununat de
un a!eFenea !ucce! i !e al$tua$ eGele ,i "alaFentul8 ,i a!tHel FonaEul %n "e!oan$
a!edie %n caF"ania lui HoDele !coDiene din *eoLicU. CuF %nteaGa oa!te !coDian$ !$i %n
aJutoul coF"atioDilo !$i !e %ncin!e o lu"t$ at#t de c#ncen$. <nc#t !e !"une c$ teizeci de
Fii de oaFeni a Hi c$zut $"u,i %n ea. *aliol Hu a"oi %ncoonat eGe al ScoDiei ,i !e
ecuno!cu Aa!al al eGelui enGlez. Da la de"t AoIind !ucce!ele nu=i "ea !luJi$ la
niFic8 c$ci la nu "ea Fult$ AeFe !coDienii i !e idica$ %F"otiA$ ,i nici nu tecu$ zece
ani "#n$ c#nd DaAid *uce !$ !e %ntoac$ ,i !$ %i ia eGatul.
2anDa Hiind o Da$ Fult Fai IoGat$ dec#t ScoDia8 eGelui %i !t$tea ca"ul !$ o
cuceea!c$. A,a c$ l$!$ ScoDia %n "ace ,i "etin!e c$ du"$ FaF$ a aAea de"tul !$
eAendice tonul Hancez. In ealitate nu aAea nici un de"t. Da a!ta conta "ea "uDin %n
acele tiF"ui. C#,tiG$ de "atea cauzei !ale FulDi "inDi,oi ,i !uA eani F$unDi ,i "entu
a ,i=i Hace ade"Di %i cut$ "#n$ ,i "e HlaFanzi P o coFunitate actiA $8 Eanic$ ,i Funcitoae
ai c$ei FeFIi aAeau Hoate "uDin e!"ect HaD$ de eGi ,i al c$ei conduc$to ea un Iea.
Cu HoDele "e cae le !t#n!e "in a!eFenea FiJloace inAad$ 2anDa8 da "in acea!ta nu
izIuti dec#t !$ Hac$ datoii8 cae o dal$ cu continuaea $zIoiului !e idica$ "#n$ la tei
!ute de Fii de lie !telineC %n anul uF$to !e de!cuc$ Fai Iine8 oIDin#nd o iF"otant$
Aictoie FaitiF$ %n lu"ta din "otul SluA!. Ace!t !ucce! Hu %n!$ de Hoate !cut$ duat$8
c$ci HlaFanzii I$GaDi %n !"eieDi la a!ediul de la Saint OFe o lua$ la !$n$toa!a l$!#ndu=,i
aFele ,i IaGaJele %n "lata DoFnului. CuF 2ili"8 eGele Hancez8 aJun!e!e cu oa!tea %n
de"tul lui8 1duad cae ea Hoate ne$Id$to !$ decid$ !oDii $zIoiului %i "o"u!e !$
!oluDioneze diHeendul "in duel %nte ei doi !au "int=o lu"t$ dea"t$8 %n cae !$
conHunte c#te o !ut$ de caAalei de Hiecae "ate. ReGele Hancez %i FulDuFi8 eHuz#ndu=1
%n!$ "e FotiA c$ !e !iFDea Hoate Iine %n !ituaDia eKi!tent$. A,a c$ du"$ c#teAa %nc$ie$i
,i di!cuDii !e H$cu "e !cut tiF" "ace.
ReGele 1duad %i "u!e cu#nd ca"$t HaAoiz#nd cauza lui Ioan. Contele de
MontHod. Un noIil Hancez ce=,i eAendica "o"iul !$u de"t %F"otiAa eGelui 2anDei8
oHeindu=!e !$ !e ecunoa!c$ Aa!al AnGliei de Aa "utea oIDine cooana Hancez$ cu
aJutoul ace!teia. Ace!t noIil Hu cu#nd %nH#nt de Hiul eGelui 2anDei ,i %ncEi! %nt=un tun
din Pai!. Da !u"eIa ,i Aiteaza lui !oDie8 de!"e cae !e !"une c$ a Hi aAut cuaJul unui
I$Iat ,i o iniF$ de leu8 adun$ locuitoii *etaniei8 unde !e alia "e alunei ,i a$t#ndu=li=1
"e Ficul ei Hiu %i iF"lo$ cu "alo, !$ nu=1 "$$!ea!c$. <nHl$c$aDi de ace!t a"el !e
!t#n!e$ %n Juul ei %n "utenicul ca!tel de la 9enneIon. Aici Hu a!ediat$ din aHa$ de
c$te Hancezii condu,i de CEale! de *loi!8 %n AeFe ce din$untu !ituaDia %i ea
"eiclitat$ dc un I$t#n e"i!co" !ini!tu8 cae le AoIea %ntuna oFanilo de!"e ooile
"e cae le Ao aAea de %nduat de=i Ao $F#ne cedincio,i P Fai %nt#i "in %nHoFetae P
ia du"$ aceea "in Hoc ,i !aIie. Da acea!t$ noIil$ doaFn$ "e cae n=o "$$!i nicic#nd
cuaJul %,i %FI$I$ta o,tenii "in "o"iul ei eKeF"lu FeG#nd din "o!t %n "o!t ca un Fae
Geneal8 Ia cEia %nc$lec#nd "e un cal %naFat$ "#n$ %n dinDi8 ie,ind din ca!tel "e o "otec$
lateal$8 e"ezindu=!e a!u"a taIeei Hanceze8 d#nd Hoc cotuilo ,i !t#nind %nA
$lF$,eal$ %n %nteaGa oa!te. Du"$ ce le H$cu "e toate !e %ntoa!e ia la 9enneIon cu Iine.
2iind "iFit$ cu !tiG$te "elunGi de Iucuie din "atea a"$$toilo ca!telului ce o
cezu!e$ "iedut$. CuF %n!$ "oAiziile eau "e !H#,ite ,i nu !e "uteau E$ni doa cu
entuzia!F8 ia cuF I$t#nul e"i!co" nu=i !l$Iea deloc din MA=aF !"u! eu unde o !$ !e
aJunG$TN8 %nce"u$ !$=,i "iad$ cuaJul ,i !$ AoIea!c$ de cedaea ca!telului. Ret$G#ndu=
!e %nt=o caFe$ de la etaJ ,i !cut#nd cu Jale Faea de unde a,te"ta !$=i Ain$ izI$Aiea
din!"e AnGlia8 IaAa conte!$ z$i deodat$ %n laG Aa!ele enGleze !iFDindu=!e u,uat$ ,i
!alAat$. Si ;alte ManninG8 coFandantul enGlez8 %i adFi$ %nt=at#t cuaJul %nc#t du"$ ce
Aeni %n ca!tel cu caAaleii enGlezi ,i l$cu$ un o!"$D acolo %n loc de de!et %i a!alta "e
Hancezi ,i I$t#ndu=i %l e!"in!e Aictoioa!$. <F"eun$ cu caAaleii enGlezi !e %ntoa!e a"oi
cu Fae Iucuie la ca!tel8 ia conte!a8 cae %i "iAi!e dint=un tuni %nalt8 le FulDuFi din
toat$ iniFa ,i=i !$ut$ "e toDi.
Acea!t$ noIil$ doaFn$ !e di!tin!e du"$ aceea %nt=o lu"t$ ce !e d$du "e Fae cu
Hancezii8 nu de"ate de `uen!eA0. Pe c#nd !e %nde"ta !"e AnGlia %n c$utae de noi
tiu"e. Maele ei cuaJ ca"acit$ "e o alt$ doaFn$8 !oDie de noIil Hancez8 "e cae eGele
2anDei %l oFo#!e %n Fod IaIa8 !$ !e di!tinG$ a"oa"e la Hel de Fult. Se a"o"ia %n!$ %n
GaI$ tiF"ul c#nd 1duad. PinDul de ;ale!8 aAea !$ Hie Faea !tea a ace!tui $zIoi
Hanco=enGlez.
1a "in iulie %n anul o Fie tei !ute "atuzeci ,i ,a!e8 c#nd eGele !e %FIac$ la
SoutEaF"ton %nde"t#ndu=!e !"e 2anDa cu o annat$ ce !e idica la Aeo teizeci de Fii de
oaFeni %n!oDit de "inDul Fo,tenito
1 In!ul$ %n Canalul M#necii8 cae a a"aDinut cooanei enGleze din 1(55.
i de Fai FulDi noIili de Aaz$. DeIac$ la La 9oGue %n NoFandia ,i: tec#nd
lotul %n cale "in Hoc ,i !aIie du"$ oIicei8 o lu$ %n !u! "e Falul !t#nG al #ului Sena d#nd
Hoc Ficilo oa,e "#n$ a"oa"e de Pai!8 da cuF de "e Falul de"t al #ului ea "iAit de
eGele Hancez ,i de %nteaGa lui o,tie. 1duad aJun!e ca %n !#FI$ta de dou$zeci ,i ,a!e
auGu!t8 o Fie tei !ule "atuzeci ,i ,a!e8 c#nd !o!i "e un teen %n "ant$ din !"atele Ficului
!at Hancez CecA. S$ !e aHle %n Hine HaD$ %n HaD$ cu: oa!tea eGelui Hancez. i de,i eGele
2FnDei aAea o annat$ enoF$ P de "e!te o"t oi Fai nuFeoa!$ ca a !a P 1duad Eot$% "e
loc !$=l %nH#nG$ !au !$ Hie %nH#nt.
T#n$ul "inD aJutat de contele de OKHod ,i contele de ;anAicU conducea "iFa
diA iziune a o,tiii enGleze8 doi alDi Fai conDi o conduceau "e a doua. Ia eGele "e cea de
a teia. C#nd !e iAi$ zoii zilei eGele "iFi !acaFentul ,i a!cult$ uG$ciunea ia a"oi
c$lae "e cal cu o IaGEet$ alI$ %n F#n$ tecu din coF"anie %n coF"anie ,i de la un ,i de
o,teni la altul8 %nAe!elindu=i ,i %ncuaJ#ndu=i at#t "e oHiDei c#t ,i "e o,teni. A"oi %nteaGa
oa!te !en i Ficul deJun8 Hiecae oF a,ez#ndu=!e "e Jo! %n locul "e cae !t$tu!e %n "icioae8
$F#n#nd "e uF$ acolo lini,tit8 cu aFele la %ndeF#n$.
So!i eGele Hancez cu toat$ uia,a=i HoD$. 1a o AeFe %ntunecat$ ,i "o!ac$Q
!oaele ea %n ecli"!$ ,i %n Hutuna cu de!c$c$i electice8 "loaia c$dea %n o"oteQ ia
"$!$ile !"eiate zIuau !coD#nd Di"ete a!cuDite "e!te ca"etele o!ta,ilo. Un oaecae
c$"itan din #nduile Hanceze %,i !H$tui eGele cac nu ea c#tu,i de "uDin Ae!el !$ nu
%ncea"$ I$t$lia "#n$ a doua zi. UF#ndu=i !Hatul8 eGele d$du odin de o"ie "e loc. Da
cei din unn$ ne%nDeleG#ndu=1. Doind !$ Hie %n HaD$ ca ,i e!tul8 Aeni$ "e!#nd %nainte.
P#n$ la Fae di!tanD$ duFuile eau aco"eite de acea!t$ iFen!$ oa!te8 "ecuF ,i de
oaFeni !iF"li de "in !ate ce aGitau anne udiFentae H$c#nd o Fae zaA$.
<n ace!te condiDii oa!tea Hancez$ %naint$ %n dezodine8 Hiecae noIil Hancez
H$c#nd cu oaFenii !$i ce=i tecea "in Finte ,i %ncuc#ndu=i "e oaFenii tutuo celolalDi
noIili Hancezi.
ReGele lo %,i "u!e!e Fai n$deJdi %nt=un nuFeo! co" de aIaletiei de la
GeneAa ,i A$z#nd c$ nu "utea o"i lu"ta le odon$Q ace!toa !$ teac$ %n HaD$ ,i !$ o
de!cEid$. D$du$ un cEiot8 a"oi dou$8
\ a"oi tei ca !$=i "un$ "e aca,ii enGlezi "e HuG$. Da !$ Hi cEiuit de Fii de oi
enGlezii tot n=a Hi clintit un "a! din loc. <n cele din uF$: aIaletieii %nainta$ niDel ,i
%nce"u$ !$ taG$ cu !$GeDile8 la cae enGlezii aI$tu$ a!u"a lo o a!eFenea Gindin$ de
!$GeDi. <nc#t GenoAezii o lua$ la Goan$8 c$ci aIaletele lo Geu de "utat "uteau Hi
%nc$cate doa cu FaniAela8 ceea ce lua Fult tiF"8 "e c#nd enGlezii "uteau !$ dea duFul
la !$GeDi %nt=un itF a"oa"e eGal cu A iteza de zIo a ace!toa.
C#nd eGele Hancez %i A$zu "e GenoAezi d#nd Ii cu HuGiDii8 le !tiG$ oaFenilo !$i
!$=i ucid$ "e acei tic$lo,i cae H$ceau "aGuIe %n loc !$ le aduc$ Aeun
!eAiciuSDezodinea ce!cu "in a!ta ,i Fai Fult. <nte tiF". Aca,ii enGlezi8 continu#nd
!$ taG$ cu !$GeDile %ntuna8 culca$ la "$F#nt un Fae nuF$ de !oldaDi ,i caAalei
Hancezi8 !"e cae o!ta,i Aicleni din ConLall ,i din @aa Galilo %nco"oaDi %n aFia
enGlez$ !e !tecuau %naint#nd t##, "e !ol ca !$=i licEideze cu loAitui de cuDit.
PinDul ,i diAizia lui eau %n AeFea a!ta "e!aDi at#t de tae. <nc#t contele de
;anAicU %i tiFi!e eGelui cae !u"aAeGEea I$t$lia dint=o Foa$ de A#nt un Fe!aJ "in
cae %i !olicit$ aJutoae !u"liFentae:
2iul Feu e FotX %nteI$ eGele.
Cu Aoia DoFnului8 nu8 !ie8 %i e"lic$ !olul.
1 $nitX
Nu8 !ie.
1 azA#lit la "$F#ntX
Nu !ie8 nu=i nici a,a. Da e Hoate $u "e!ai.
Atunci8 zi!e FonaEul8 %nloace=te la cei ce te=au tiFi! ,i !"une=le c$ n=aF !$ le
dau nici un aJuto8 Hiindc$ Fi=aF "u! n$deJdea %n Hiul Feu8 !"e#nd ca %n acea!t$ zi !$
aate c$=i un caAale Aiteaz ,i Hiindc$ !unt Eot$#t !$=i cedez8 cu Aoia DoFnului8 onoaea
unei Fai Aictoii.
C#nd ace!te AoIe %nd$zneDe Hu$ elatate eGelui ,i diAiziei !ale8 entuzia!Ful le
ce!cu %nt=al#t %nc#t lu"ta$ Fai Iine ca oic#nd. ReGele 2anDei cu o,tenii !$i ataca$
AiteJe,te %n Fai Fulte #ndui8 da nu aAu$ nici un Holo!. La a"o"ieea no"Dii calul !e
"$A$li !uI el de o !$Geat$ enGlez$8 ia caAaleii ,i noIilii cae !e aduna!e$ cioJao %n
Junii lui la %nce"utul zilei eau acuF A#ntuaDi %n toate "$Dile. In cele din uF$. C#DiAa
dinte "uDinii %n!oDitoi ce Fai $F$!e!e$ %l !coa!e$ cu HoDa de "c c#F"ul de lu"t$8 c$ci
de Iun$ Aoie nu A oia !$ "lece ,i %l %n!oDi$ "#n$ la Anien!. A"inz#ndu=,i Hocuile de
taI$$8 enGlezii Aictoio,i !e Ae!eli$8 ia eGele8 c$l$ind !$=,i %nt#lnea!c$ Aiteazul Hiu8 %l
lu$ %n IaDe8 %l !$nit$ ,i %i !"u!e c$ !e coF"ota!e !"lendid8 doAedindu=!e deFn de
cooan$ %n acea!t$ lu"t$. CuF ea %nc$ noa"te8 eGele 1duad nu "ea %,i d$dea !eaFa de
noua Aictoie ce o c#,tiGa!e8 da %n ziua uF$toae !e de!co"ei c$ un!"ezece "inDi8 o
Fie dou$ !ute de caAalei ,i teizeci de Fii de o,teni din #nduile Hancezilo z$ceau
FoDi "e c#F"ul de lu"t$. Pinte ace,tia ea ,i eGele *oeFiei8 un I$t#n oI c$uia
!"un#ndu=i=!e c$ Hiul %i c$zu!e $nit %n lu"t$ ,i c$ nici o HoD$ nu i !e "utea %F"otiAi
PinDului NeGu8 cEeF$ la el doi caAalei ,i8 c$lae %nte ei8 leG$ laolalt$ cele tei c$"e!te
aunc#ndu=!e "inte enGlezi8 unde Hu cu#nd uci!. Put$ %n cEi" de cea!t$ tei "ene de
!tuD cu Fotoul IC9 DI1N8 cae "e enGleze,te %n!eaFn$ M!luJe!cN. Cea!ta cu Fotoul ei
Hu$ luate de "inDul dc ;ale! %n aFintiea acelei celeIe zile ,i "utat$ de el Feeu du"$
aceea.
La cinci zile du"$ $!un$toaea !a Aictoie eGele "oFi cu a!ediu a!u"a oa,ului
Calai!. R$Fa! celeIu %n i!toie a!ediul du$ a"oa"e un an. Ca !$=i %nHoFeteze "e
locuitoi8 oIliG#ndu=i a!tHel !$ cedeze8 eGele 1duad con!tui at#t de Fulte c$!uDe de
leFn "entu %ncatiFiea tu"elo !ale8 %nc#t !e !"une c$ locuinDele lo a$tau ca un al
doilea Calai! ce a Hi a"$ut la "eiHeia "iFului. Pe la %nce"utul a!ediului8 GuAenatoul
oa,ului F#n$ din cetate ceea ce nuFea Guile %n "lu!. Sc$"#ndu=!e a!tHel de o Fie ,a"te
!ute dc "e!oane8 I$IaDi8 HeFei8 tinei ,i I$t#ni. ReGele 1duad le %nG$dui !$ teac$
"inte #nduile o,tiii !ale8 Ia cEia %i ,i E$ni eliIe#ndu=i ,i d#ndu=le Iani la "lecae8
da Fai t#ziu nu Hu la Hel de %ndu$to8 l$!#ndu=i "e alti cinci !ute F#naDi %nt=o a doua
tan,$ !$ "ia$ %n Fizeie ,i HoaFe. In cele din uF$ Ganizoana Hu at#t de "e!at$. <nc#t i
!e tiFi!e eGelui 2ili" o !ci!oae "in cae i !e !"unea c$ o,tenii !$i F#nca!e$ toDi caii8
c#inii8 ,oIolanii ,i ,oaecii "c cae "utu!e$ !$=i aHle %n acel loc ,i c$ de nu=i Aa eliIea
Ao Hi neAoiDi Hie !$ !e "edea enGlezilo8 Hie !$ !e F$n#nce unii "e alDii. 2ili" H$cu o
%ncecae !$=i eliIeeze8 da HoDele enGleze %i Dineau at#t de Iine %F"e!uaDi %nc#t8
neizIutind8 "lec$ cu coada %nte "icioae. La acea!ta8 aIoa$ !teaGul enGlez ,i i !e
"eda$ eGelui 1duad.
S"une=Di=i Genealului Ao!tu8 le zi!e el uFililo !oli cc ie,i$ din oa,8 c$ ce !$=Fi
Hie tiFi,i aici ,a!e dinte cei Fai di!tin,i cet$Deni de!culDi8 %n c$F$,i8 cu Hunii %n Juul
G#tului8 ,i ca cei ,a!e !$ aduc$ cu ei cEeile ca!telului ,i ale oa,ului.
C#nd GuAenatoul din Calai! le elat$ a!ta oaFenilo adunaDi %n "iaD$ !e "oFi
Fae Jale ,i "l#n!et %n toiul c$oa8 un cet$Dean onoaIil8 1u!tace de Saint Piee8 !e idic$
,i !"u!e c$ dac$ nu=i Ao da "e cei ,a!e oaFeni ceuDi Ao Hi !aciHicaDi cu loDii ,i "in
uFae !e oHei ca "iF Aolunta. <ncuaJaDi de ace!t eKeF"lu !t$lucit8 alDi cinci di!tin,i
cet$Deni !e idica$ unul du"$ altul oHeindu=!e !"e a=i !alAa "e ceilalDi. GuAenatoul8
"ea GaA $nit !"e a "utea uFIla. <nc$lec$ "e un aF$#t de cal I$t#n ce !c$"a!e
neF#ncat ,i %i condu!e "e ace,ti oaFeni Iuni "#n$ la "oat$. <n "l#n!etele ,i Jalea
FulDiFii.
1duad %i "iFi F#nio!8 "ouncind !$ li !e eteze ca"etele tutuoa. *una eGin$
%n!$ c$zu %n GenuncEi8 iF"lo#ndu=1 "e eGe !$ i=i cedeze. MonaEul e"lic$:
Mai Iine ai Hi li"!it dc aici. C$ci n=aF cuF !$ te eHuz.
A,a c$ "ouncind !$ Hie %nAe,F#ntaDi cuF !e cuAine8 d$du o!"$D %n cin!tea lo ,i=i
tiFi!e %na"oi cu un da HuFo! !"e Faea Iucuie a tutuoa.
S"e ca dc daGul noIilei !ale FaFe oaFenii din Calai! !=o Hi iuIit "e Hiica !a8
c$cia acea!ta %i d$du na,tee cu#nd du"$ aceea.
Venind din centul CEinei !e n$"u!ti acuF a!u"a 1uo"ei o FoliF$ %nGozitoae8
ciuFa8 ce=i !ecc$ "e aF$#Dii oaFeni P Fai ale! "e cei !$aci P at#t de $u8 %nc#t !e !"une
c$ JuF$tate din locuitoii AnGliei a Hi "ieit de ea. D$du iaFa ,i %nte Aite. OFo#ndu=le
"e ca"ete ,i l$!#nd %n A iaD$ a,a "uDini "$lFa,i c$ nu Fai aA ea cine !$ luceze "$F#ntul.
Du"$ o"t ani de ne%nDeleGei ,i cetui8 "inDul de ;ale! inAad$ din nou 2anDa cu
,aizeci de Fii de o,teni. Me!e "in !udul D$ii d#nd Hoc ,i JeHuind oiunde aJunGea. <n
AeFe ce tat$l !$u "oced$ la Hel %n ScoDia8 unde la etaGee Hu E$Duit de c$te !coDieni8
cae %i "icinui$ Fai "iedei8 $!"l$tindu=1 a!tHel "entu cuziFile !ale cu A#H ,i
%nde!at.
Du"$ Foate8 eGele Hancez 2ili" Hu uFat de Hiul !$u Ioan. Continu#nd !$ teac$
2anDa "in Hoc ,i !aIie. PinDul NeGu P nuFit a!tHel du"$ culoaea aFuii "e cae o
"uta !"e a=,i !coate %n eAidenD$ alIeaDa HeDei. <l !t#ni "e Ioan !$=i !tea %F"otiA$ cu tot
dinadin!ul8 ia cuF %n caF"anie Hu!e!e Hoate cud. Su"un#ndu=i "e D$anii Hancezi la
ne!"u!e !uHeinDe. PinDul NeGu nu "utu G$!i "e niFeni cae din daGo!te !au "entu Iani8
oi de Goaza FoDii !$=i !"un$ ce H$cea eGele 2anDei8 !au unde !e G$!ea ace!ta. A!tHel Hu
"o!iIil !$ %nt#lnea!c$ HoDele eGelui Hancez Iu!c ,i ca din %nt#F"lae l#nG$ oa,ul
Poitie! ,i !$ aHle c$ %nteaGa zon$ din "eaJF$ ea ocu"at$ de o Aa!t$ o,tie Hancez$.
DuFnezeu !$ ne aJute8 zi!e PinDul NeGu !$ ie,iF cuFAa la ca"$t.
Deci8 la o"t!"ezece !e"teFIie8 %nt=o diFineaD$ de duFinic$ PinDul8 a c$ui
annat$ !e educea acuF la un total de zece Fii de o,teni8 !e "eG$ti de lu"t$ cu eGele
Hancez a c$ui caAaleie Bca !$ nu Fai AoIiF de e!tul oa!tei: !e idica la ,aizeci de Fii
de oaFeni. Pe c#nd ea a!tHel ocu"at din!"e taI$a Hancez$ Aeni c$lae un cadinal cae
%l conAin!e "e Ioan !$=i %nG$duie !$ %ncece o %nAoial$ !"e a !e cuDa A$!aea de !#nGe
ce,tin.
SalAeaz$=Fi onoaea. <i !"u!e PinDul ace!tui Iun "$inte8 ,i "e cea a o,tiii Fele
,i F$ %nAoie!c la oice teFeni ezonaIili.
Se oHei !$ enunDe la toate oa,ele8 ca!telele ,i "izonieii "e cae=i lua!e ,i !$ Jue
c$ nu Aa Hace nici un $zIoi %n 2anDa AeFe de ,a"te ani8 da cuF Ioan nu Aoia !$ ,tie
dec#t de ca"itulaea lui neGocieile !e %nteu"!e$8 ia PinDul !"u!e lini,tit:
DoFnul !$=i aiI$ %n "az$ "e cei ce au de"tate c$ci F#ine AoF lu"ta.
Pin uFae %n zoii diFineDii de luni cele dou$ o,tii !e "eG$ti$ de lu"t$.
1nGlezii !e "o!ta!e$ %nt=o %nt$itu$ la cae nu !e "utea aJunGe dec#t "e o alee %nGu!t$
F$Ginit$ "e aFIele "$Di de Gad Aiu. 2ancezii %i ataca$ lu#nd=o "e acea!t$ alee da Hu$
%nt=at#ta JenaDi ,i deciFaDi de !$GeDile enGleze ta!e de du"$ Gadul Aiu %nc#t teIui$ !$
dea %na"oi. Atunci ,a!e !ute de aca,i enGlezi !e %ntoa!e$ "e loc ,i lu#ndu=i "e Hancezi
din !"ate aI$tu$ a!u"a lo o "loaie de !$GeDi ce c$deau e"ede dint=un no Go!.
AuncaDi %n dezodine caAaleii Hancezi %,i aIandona$ !tindadele di!"e!#ndu=!e %n toate
diecDiile. 7i!e Si VoEn CEadon! c$te PinD:
LuaDi=o %nainte c$lae8 noIile PinD8 ,i Aictoia A$ a"aDine. ReGele 2anDei e un
GentiloF at#t de Aiteaz %nc#t ,tiu c$ n=o Aa lua la Goan$ niciodat$8 a,a c$ !=a "utea !$
cad$ "izonie.
La acea!ta PinDul zi!e: %nainte8 !teGai enGlezi. <n nuFele DoFnului ,i a SH.
GEeoGEe8 ,i "e!a$ %nainte "#n$ aJun!e$ %nt=un de"t cu eGele Hancez ce lu"ta
neoIo!it loAind cu Iada8 ia c#nd toDi noIilii %l "$$!i$ Hu %n!oDii "#n$ la ca"$t de
Fezinul !$u 2ili" %n A#!t$ de nuFai doi!"ezece ani. Tat$l ,i Hiul lu"ta$ Iine. Ia eGele
Hu!e!e deJa de dou$ oi $nit %n HaD$ ,i dat de "$F#nt8 c#nd %n cele din unn$ !e "ed$ unui
caAale Hancez !uGEiunit d#ndu=i F#nu,a de "e F#na lui dea"t$ %n !eFn de
ecunoa,tee a Ha"tei !ale.
PinDul NeGu8 ce ea Geneo! "ecuF ,i IaA8 %l inAit$ "e "izonieul eGal la cin$
%n cotul !$u ,i %l !eAi la Fa!$ ia a"oi. C#nd %,i H$cu$ intaea %n Londa %nt=o !u"eI$
"oce!iune8 %l "u!e %n ,a "e un Finunat aF$!a alI8 c$l$ind "e l#nG$ el "e un Fic "onei.
Pin toate a!tea !e a$t$ de o Fae Iun$tate da ced c$ !"ectacolul ea ,i caF teatal8
atiIuindu=i Fai Fult Feit dec#t i !e cuAenea8. Cu at#t Fai Fult cu c#t %nclin !$ ced c$
i=a Hi a$tat Fai Fult$ Iun$tate eGelui Hancez de nu l=a Hi eK"u! deloc %n A$zul luFii.
Cu toate ace!tea teIuie !"u! %n HaA oaea uno a!eFenea acte de "oliteDe c$ %n decu!ul
tiF"ului au H$cut Fult !"e a teF"ea ooile $zIoiului ,i "atiFile %nAinG$toilo. AAea
!$ Fai teac$ Fult$ AeFe "#n$ c#nd o,tenii de #nd !$ "oat$ IeneHicia de "e uFa uno
a!eFenea Ha"te cutenitoae8 da !e aJun!e ,i acolo8 ,i a!tHel e "o!iIil ca Aeun Iiet !oldat
ce o Hi ce,it %nduae %n I$t$lia de la ;atcloo !au Aeo alt$ lu"t$ de o atae anAeGu$ !$=
,i Hi datoat %nt=un Hel AiaDa lui 1duad. PinDul NeGu.
La acea AeFe !e aHla "e tand61 la Londa un "alat nuFit SaAoA8 %n cae !e
!taIili e,edinDa eGelui ca"tiA al 2anDei ,i a Hiului !$u. CuF eGele ScoDiei ea ,i el ca"tiA
de un!"ezece ani8 !ucce!ul lui 1duad ea "e atunci ca ,i a!iGuat. AHaceea !coDian$ !e
tan,$ "in eliIeaea "izonieului !uI titlul de Si DaAid8 eGe al ScoDiei %n !cEiFIul
unei Fai !uFe de Iani "e cae ace!ta !e oIliG$ !$ o acEite. SituaDia 2anDei %ncuaJa
AnGlia !$ iF"un$ condiDii dinte cele Fai Gele acelei D$i al c$ei "o"o !e idica
%F"otiAa ne!"u!ei cuziFi ,i IaIaii a noIililo !$i8 %n cae noIilii !e idicau la #ndul
lo %F"otiAa "o"oului8 coFiD#ndu=!e a!tHel cele Fai atoce ciFe dc aFIele "$Di ,i %n
cae $!coala D$anilo cuno!cut$ !uI nuFele de Vacbueia Bde la Vacbue!. Un nuFe de
Iotez $!"#ndit "inte !$tenii 2anDei: tezea din nou la AiaD$ e!entiFente ,i teFei ce
nici nu !e !tin!e!e$ de tot. Se !eFn$ %n cele din uF$ un tatat cuno!cut !uI nuFele de
Faea "ace. Pin cae eGele 1duad !e oIliGa !$ enunDe la FaJoitatea cuceiilo !ale8
ia eGele Ioan !$ "l$tea!c$ !uFa de tei Filioane de cooane de au %n decu! dc ,a!e ani.
Po"iii !$i noIili ,i cuteni %l a!alta$ %nt=at#t "entu acce"taea ace!to condiDii P de,i
nu=1 "uteau aJuta cu niFic !$ oIDin$ altele Fai Iune P %nc#t !e %ntoa!e de Iun$ Aoie %n
AecEiul !$u "alat %ncEi!oae SaAoA8 unde ,i Fui.
1a %n acea AeFe un !uAean de Ca!tilia nuFit P1DRO C1L CRUD c$uia
nuFele i !e "otiA ea din "lin8 c$ci "inte alte cuziFi coFi!e!e o !eie de ciFe. 2iind
alunGat de la ton "entu ciFele !ale8 ace!t FonaE aFaIil !e du!e %n "oA incia
*odeauK8 unde %,i aAea e,edinDa PinDul NeGu P c$!$toit de acuF cu Aei,oaa !a
IOANA8 o A$duA$ d$GuD$ ,i %l iF"lo$ !$=l aJute. PinDul8 cae=1 tat$ cu Fult Fai Fult$
Il#ndeDe dec#t i !=a Hi cuAenit unui atae tic$lo! din "atea unui FaGnat de un a!eFenea
enuFe8 Hu Gata !$=i a!culte HuFoa!ele "oFi!iuni ,i %nAoindu=!e !$=l aJute tiFi!e %n
tain$ odine uno !oldaDi tuIulenDi de=ai lui ,i de=ai tat$lui !$u8 l$!aDi la Aat$ ce %,i ziceau
coF"anioni liIei ,i cae %nt=un tiF" Hu!e!e$ o "aco!te "entu "o"oul Hancez8 !$=l aJute
"e ace!t Pedo. Duc#ndu=!e el %n!u,i %n S"ania !"e a coFanda o aFat$ de eliIeae
PinDul %l in!tal$ cu#nd "e Pedo din nou "e tonul !$u8 unde de %ndat$ ce ace!ta !e A$zu
ein!talat8 %nce"u de!iGu !$ !e coF"ote ca un tic$lo! ce ea8 nee!"ect#ndu=,i cuA#ntul ,i
%nc$lc#nd Ha$ u,ine toate "oFi!iunile "e cae i le H$cu!e PinDului NeGu.
S"e a=1 !"iJini "e ace!t eGe ciFinal8 PinDul cEeltui!e o G$Fad$ de Iani cu
!olda leHeGiilo8 ia c#nd !e %ntoa!e dezGu!tat la *odeauK8 cu !$n$tatea "eca$8 aHl#ndu=
!e "lin de datoii8 %nce"u !$ "un$ Iiui "e !u"u,ii !$i Hancezi !"e a=i "l$ti "e ceditoi.
CuF !e H$cu a"el la eGele 2anDei8 CAROL8 izIucni $zIoiul8 ia oa,ul Hancez LiFoGe!8
"e cae PinDul %l aJuta!e %n Fae F$!u$8 tecu de "atea eGelui Hancez. La acea!ta H$cu
aAaGii %n "oAincia a c$ui ca"ital$ ea8 tec#nd=o "in Hoc ,i !aIie ,i JeHuind=o %nGozito8
eHuz#nd oice %nduae HaD$ de "izonieii I$IaDi8 HeFei !au co"ii luaDi din oa,ul ce=1
oHen!a!e8 cu toate c$ aAea la #ndul lui Fae neAoie de %nduae de la ce8 c$ci ea at#t de
IolnaA %nc#t %l tan!"otau cu litiea. T$i "#n$ aJun!e !$ !e Aad$ %nto! aca!$ !"e a !e
Iucua de "o"ulaitate %n "alaFent "ecuF ,i %n "o"o ,i Fui %n duFinica SH. TeiFi la
- iunie o Fie tei !ute ,a"tezeci ,i ,a!e8 la A %!ta de "atuzeci ,i ,a!e de ani.
<nteaGa naDiune %l "l#nGea ca "e unul dinte cei Fai enuFiDi ,i %nd$GiDi "inDi "e
cae %i aAu!e!e Aeodat$8 ,i Hu %nGo"at cu Fae Jale %n catedala din CanteIuA.. L#nG$
FoF#ntul lui 1duad conHe!oul8 FonuFentul !$u8 ce=1 e"ezint$ cu cEi"ul !$"at %n
"iat$8 %ntin! "e !"ate ,i %nAe!F#ntat %n AecEea aFu$ neaG$8 !e "oate Aedea ,i azi !uI o
Gind$ de cae at#n$ o !t$AecEe c$Fa,$ de zale8 un coiH ,i o "eecEe de F$nu,i de
aFu$8 "e cae FaJoitatea oaFenilo %nd$Ge!c !$ le !ocoat$ a Hi Ho!t c#ndA a "utate de
PinDul NeGu. ReGele 1duad nu !u"aAieDui Fult$ AeFe Hiului !$u. 1a %n A %!t$ ,i o
oaecae Alice Pee!. O "eaHuFoa!$ doaFn$8 eu,i!e !$=l Hac$ !=o iuIea!c$ %nt=at#t la
I$t#neDe8 %nc#t ne"ut#ndu=i eHuza niFic !e H$cu idicol. Meit$ "ea "uDin iuIiea lui8 !au
P ceea ce ced c$ %n ocEii ei "eDuia cu Fult Fai Fult P IiJuteiile $"o!atei eGine "e cae
i le d$du "inte alte daui IoGate. <i !coa!e ,i inelul de "e deGet tocFai %n diFineaDa
c#nd Fui l$!#ndu=1 !$ Hie "$dat de necedincio,ii !$i !eAitoi. Un !inGu "ea Iun
"$inte %i $Fa!e cedincio!8 %n!oDindu=1 "#n$ la ca"$t.
Pe l#nG$ celeIitatea "e cae i=o conHe$ Faile Aictoii de!"e cae aF elatat8
doFnia lui 1duad al teilea e!te FeFoaIil$ ,i din FotiAe !u"eioae8 cuF a Hi
dezAoltaea aEitectuii ,i con!tuiea ca!telului ;ind!o6. <n "lu! ,i datoit$ idic$ii lui
;ICOL1221&. IniDial "eotul unei "aoEii !$ace8 cae !=a dedicat cu ne%ntecut$ HoD$ ,i
cu Fult !ucce! deFa!c$ii aFIiDiei ,i cou"Diei "a"ei ,i a %nteGului cle al c$ui
conduc$to ea.
Tot %n tiF"ul ace!tei doFnii Hu$ ata,i !$ A in$ %n AnGlia ,i !$ !e !taIilea!c$ %n
NoHolU unii dinte acei HlaFanzi cae H$cu$ "o!taAui Fai Iune dec#t cele "e cac
enGlezii le H$cu!e$ Aeodat$ "#n$ atunci. Odinul Vatieei Blucu Hoate Iun %n Helul !$u
da nici "e de"ate de iF"otanDa %FI$c$FinDii unei naDii: dateaz$ tot din acea!t$
"eioad$. Se !"une c$ eGele a Hi idicai Jatiea unei doaFne de "e Jo! %n tiF"ul unui Ial
,i c$ a Hi zi! 9oni !oit bni Fal i "en!e8 ceea ce "e oF#ne,te %n!eaFn$ M"$catul !$ Hie al
celui ce G#nde,te $u de!"e a!taN. Cutenii eau de oIicei Iucuo,i !$=l iFite "e eGe %n
AoI$ ,i %n Ha"t$8 a,a c$ dint=un incident li"!it de iF"otanD$ !e in!titui Odinul Vatieei8
ai c$ui FeFIi !e Iucuau de Fae Aaz$. Cel "uDin a,a !e "oAe!le,le.
Re,edinD$ eGal$ Iitanic$ din ;ind!o8 *eU!Eie8 Hondat de ;ilEclF Cuceitoul
"e locul unei Hot$eDe Fai AecEi.
S VO9N ;ICOLI221 B16/4=-&:Q eHoFato eliGio! enGlez. A du! o caF"anie
%F"otiAa aIuzuilo cleului8 con!ide#nd autoitatea IiIliei Fai Fae dec#t "e cea a
Ii!eicii. UFa,ii !$i au Ho!t lozii.
ANGLIA SU* RIC9ARD AL DOIL1A.
RIC9ARD. 2iul PinDului NeGu8 un I$iat de un!"ezece ani. Succed$ la ton !uI
titlul de eGele RicEad al Doilea. <nteaGa naDiune enGlez$ ea Gata !$=l adFie de daGul
Aiteazului !$u tat$. NoIilii ,i ai!tocatele de la cute %l declaa$ a Hi cel Fai HuFo!8 Fai
%nDele"t ,i Iun cEia ,i "inte "inDi8 cei Fai HuFo,i. <nDele"Di ,i Iuni dinte oaFeni.
2lataea unui Iiet I$iat %nt=un Hel at#t dc Jo!nic nu ea FiJlocul cel Fai indicat de a=i
dezAolta calit$Dile !uHlete,ti ,i=l du!e Ia un !H#,it nu "ea Iun. Total li"!it de Heicie.
De!"e ducele de Lanca!te8 uncEiul t#n$ului eGe8 nuFit %n Genee VoEn din
Gaunl. De la Gent8 unde !e n$!cu!e8 "e cae oaFenii de #nd %l "onunDau %n acel Hel. Se
"e!u"unea c$ a Hi nutit el %n!u,i G#ndui la ton. Da cuF !"e deo!eIie de PinDul
NeGu nu !e Iucua de "o"ulaitate8 ced$ %n HaAoaea ne"otului !$u.
CuF $zIoiul cu 2anDa nu !e %ncEeia!e %nc$8 GuAenul AnGliei aAea neAoie de
Iani "entu aco"eiea cEeltuielilo ce a l% "utut decuGe din ace!ta. Pin uFae Eot$%
"ece"eea unei taKe nuFit$ taKa electoal$ ce Hu!e!e in!tituit$ %nc$ din tiF"ul doFniei
anteioae. 1a o taK$ !uI!taIDial$ de tai Btei Fonede a c#te "atu "ennR: ce !e "l$tea de
Hiecae "e!oan$ de "e!te "ai!"ezece ani8 indiHeent de !eK. Cu eKce"Dia ce,etoilo din
eGat ce eau !cutiDi ,i a cleului cae "l$tea Fai Fult.
Nu=i nici o neAoie !$ e"et c$ oaFenii de #nd din AnGlia !uHei!e$ de Fult tiF"
o a!u"ie c#ncen$. 1au %nc$ ni,te !iF"li !claAi ai !t$"#nilo "$F#ntuilo "e cae
t$iau8 Hiind %n cele Fai Fulte cazui tataDi cu a!"iFe ,i nede"tate. Da %nce"u!e$ deJa
!$ !e G#ndea!c$ Hoate !eio! !$ nu Fai toleeze at#tea8 Hiind "oIaIil %ncuaJaDi de acea
$!coal$ Hancez$ "e cae aF FenDionat=o %n ca"itolul anteio.
Locuitoii din 1!!eK !e idica$ %F"otiAa taKei electoale ,i Hiind !eAe tataDi de
c$te oHiDeii GuAenului %i uci!e$ "e unii dinte ei. TocFai la acea AeFe unul dinte
"ece"toii ce=,i H$ceau ondul FeG#nd din ca!$ %n ca!$ la DaHod %n Oent aJun!e la
coliIa unui oaecae ;AT8 DiGla de Fe!eie ,i ceu taKa de la Hiica ace!tuia. MaFa ei8
cae ea aca!$8 decla$ c$ Hata ea !uI A#!ta de "ai!"ezece ani. La cae "ece"toul
eacDion$ !$lIatic BcuF H$cu!e$ ,i alDi "ece"toi %naintea lui din diHeite "$Di ale luFii:8
in!ult#nd "e Hiica lui ;at TAle Go!olan. MaFa ,i Hiica izIucni$ %n Di"ete. ;at8 DiGlaFl8
cac Funcea %n a"o"iee d$du o HuG$ "#n$ aca!$ ,i eacDion#nd ca oice tat$ cin!tit la o
a!eFenea "oAocae %i H$cu "ece"toului !eaFa dint=o loAitu$.
Locuitoii din acel oa, !e idica$ "#n$ la unul. <l ale!e$ conduc$to "e ;at
TRle. Li !e al$tua$ oaFenilo din 1!!eK8 cae idica!e$ aFele !uI conduceea unui
"eot nuFit VACO STRA;. 1liIea$ din %ncEi!oae un alt "eot "e nuFe VO9N *ALL
,i adun#ndu=!e "e duF din ce %n ce Fai FulDi %nt=o aFat$ de calici %nainta$ de=a AalFa
"#n$ la *lacUEeatE. Se zice c$ Aoiau !$ de!HiinDeze oice ti" de "o"ietate decla#ndu=i
"e toDi oaFenii eGali. CuF %i o"eau %n!$ "e c$l$toii de "e duF H$c#ndu=i !$ le Jue
cedinD$ HaD$ de eGele RicEad "ecuF ,i HaD$ de "o"o8 lucul nu=Fi "ae deloc "oIaIil.
Nu eau deHel di!"u,i !$=i $nea!c$ "e cei ce nu le H$cu!e$ Aeun $u8 doa Hiindc$ a Hi
Ho!t de anG %nalt8 c$ci FaFa eGelui8 ce teIuia !$ le !t$Iat$ taI$a din *lacUEeatE %n
duF !"e t#n$ul ei Hiu ad$"o!tit %n TuFul Londei8 nu aAu dec#t a !$uta ni!cai HeDe
!oioa!e de I$Io,i ce=,i FaniHe!ta$ G$l$Gio! iuIiea HaD$ de eGalitate !"e a tece aI!olut
ne!tinGEeit$. A doua zi %nteaGa FulDiFe F$,$lui !"e "odul Londei.
<n FiJlocul ace!tuia ea o "oDiune Ia!culant$ cae din odinul "iFaului
;ILLIAM ;AL;ORT9 !e idica!e !"e a le t$ia intaea. Cu#nd $!culaDii %i
%n!"$iF#nta$ "e o$,eni ,i8 H$c#ndu=i !$ o la!e %n Jo!8 d$du$ iaFa %F"$,tiindu=!e "e
!t$zi cu Fae z#n$. 2oDa$ "oDile %ncEi!oilo8 a!e$ docuFentele din "alatul LaFIetE8
di!tu!e$ "alatul DUC1LUI D1 LANCAST1R8 SaAoA de "e tand8 de!"e cae !e
!"unea c$ a Hi Ho!t cel Fai luKo! din AnGlia8 d$du$ Hoc c$Dilo ,i docuFentelo din
TeF"le6/ ,i H$cu$ Fae z#n $. Multe din ace!te delicte Hu$ coFi!e %n !tae de eIietate8
c$ci cet$Denii ce aAeau "iAniHele "line eau "ea Iucuo,i !$ le de!cEid$ u,ile laG8
!alA#ndu=,i a!tHel e!tul "o"iet$Dii8 da cEia IeDi Hiind $!culaDii aAu$ Fae GiJ$ !$ nu
!e atinG$ de niFic. 1au at#t de F#nio,i "c un oF ce Hu A$zut lu#nd o cu"$ de aGint din
"alatul SaAoA ,i A##ndu=,i=o %n !#n. <nc#t %l %neca$ %n #u cu cu"$ cu tot.
T#n$ul eGe Hu!e!e !co! !$ tateze cu $!culaDii %nainte de coFiteea ace!to
eKce!e ,i oaFenii din Junii !$u Hu$ at#t de %n!"$iF#ntaDi de !tiG$tele tuIulente8 %nc#t
H$cu$ calea %ntoa!$ la Tun !tecu#ndu=!e !"e a !e Hace c#t Fai "uDin AiziIili cu
"utinD$. Acea!ta %i H$cu "e eIeli Fai %nd$zneDi8 a,a c$ %,i A$zu$ %nainte de $!coal$8
etez#nd ca"etele celo ce nu !e declaau "e loc de "atea eGelui RicEad ,i a "o"oului ,i
licEid#ndu=i "e toDi cei li"!iDi de "o"ulaitate "e cae=i I$nuiau a le Hi du,Fani "in oice
FiJloc ce le !t$tea la %ndeF#n$. Petecu$ a!tHel o zi %n cae !e H$cu Fult$ A$!ae de
!#nGe d#ndu=!e a"oi o "oclaFaDie c$ eGele %i Aa %nt#lni la Mile=end!"e a le !ati!Hace
doleanDele.
R$!culaDii !e %nde"ta$ !"e Mile=end %n nuF$ de cica ,aizeci de Fii ,i %i
"o"u!e$ "a,nic "atu "uncte eGelui ce=i %nt#lni acolo. <n "iFul #nd ca nici ei8 nici
co"iii lo ,i nici uFa,ii ace!toa !$ nu Fai Hie H$cuDi oIi. <n al doilea #nd ca "entu
aenda "$F#ntului !$ !e HiKeze o anuFit$ !uF$ %n Iani. <n loc !$ !e "l$tea!c$ "in zile
Func$. <n al teilea #nd8 !$ aiI$ liIetatea de a cuF"$a ,i de a Ainde %n toate "ieDele ,i
locuile "uIlice8 ca alDi oaFeni liIei. In al "atulea #nd8 !$ li !e iete Ge,elile din tecut.
Ceul Fi=e Fato c$ nu ea niFic neezonaIil %n ace!te "o"uneiT Deci t#n$ul eGe !e
"eH$cu BAiclean: a cede a!ta ,i le H$cu noa"te alI$ la teizeci de conDo"i,ti8 "un#ndu=i !$
!cie o cat$.
Pe!onal8 ;at TRle doi Fai Fult dec#t at#t. 1l Aoia aIoliea total$ a leGilo
"$duii. Nu !e du!e!e la Mile=end cu e!tul ,i %n tiF"ul de!H$,u$ii acelei %ntunii
"$tun!e!e %n TuFul Londei !"e a=i ucide "e aEie"i!co" ,i "e Ai!tienic8 ale c$o
ca"ete Hu!e!e$ ceute de FulDiFe %n ziua "ecedent$. 1l ,i cu oaFenii !$i %,i %nHi"!e!e$
!$Iiile %n "atul "inDe!ei de ;ale! %n AeFe ce acea!ta !t$tea %ntin!$ "e el ca !$ Hie !iGui
c$ niciunul dinte du,Fanii lo nu !e aHla a!cun! acolo.
;at ,i oaFenii !$i o Dinu$ tot a,a. C$l$ind %n oa,. <n diFineaDa uF$toae8
eGele cu un Fic alai de Aeo ,aizeci de GentiloFi P "inte cae !e aHla ,i "iFaul
;AL;ORT98 c$l$i "#n$ la SFitEHield undeA$zu "e ;at ,i oaFenii ace!tuia de
a"oa"e. 7icc ;at c$te oaFenii !$i:
Iat$=1T M$ duc !$ AoIe!c cu el ,i !$=i !"un ce AeF.
IFediat !e ,i du!e la el ,i %nce"u !$=i AoIea!c$.
Maie!tate. <i !"u!e ;at8 AedeDi toDi oaFenii de coloX
AE8 zice eGele. De ceX
2iindc$8 zice ;at8 !unt toDi !uI odinele Fele ,i au Juat !$ Hac$ oice le
"ounce!c.
Unii declaa$ du"$ aceea c$ "e c#nd zicea a!ta ;at lu$ calul eGelui de c$"$!tu.
AlDii declaa$ c$ Hu A$zut Juc#ndu=!e cu "o"iu=i JunGEe. Pe!onal ced c$ %i AoIi doa
eGelui8 ca un necio"lit F#nio! cuF ea ,i at#t. <n oice caz8 nu !e a,te"ta c#tu,i de "uDin
la Aeun atac8 nu !cEiD$ nici un Ge!t de a o"une Aeo ezi!tenD$ c#nd ;alLotE8 "iFaul8
coFi!e nu "ea AiteJea!ca Ha"t$ de a !coate o !aIie !cut$ !"e a=i eteza IeeGata. Ace!ta
!e "$A$li de "e cal. Ia unul dinte oaFenii eGelui %l F#ntui deGaI$. A,a c$zu ;at
TAle. LinGu,itoii ,i linG$ii !coD#nd Fae tiuFH din a!ta8 H$cu$ o zaA$ al c$ei ecou !e
Fai aude cEia ,i azi. Da ;at ea un oF ce tudi!e din Geu8 !uHei!e Fult ,i Hu!e!e $u
JiGnit ,i cae din Hie ea "oIaIil Fult Fai noIil ,i Fai cuaJo! dec#t oicae dinte
"aaziDii ce !e Iucua$ atunci ,i !=au Iucuat de atunci %ncoace de %nH#nGeea lui.
V$z#ndu=1 "e ;at la "$F#nt8 oaFenii !$i %,i %nde"ta$ "e loc acuile !$=i
$zIune Foatea. Dac$ t#n$ul eGe n=a Hi aAut "ezenD$ de !"iit %n acea cli"$ de
cuF"$n$8 "iFaul8 ia "e dea!u"a cEia ,i el8 "oIaIil c$ l=a ii unnat "e TAle c#t de
iute8 da eGele !e a"o"ie c$lae de FulDiFe !tiG#nd c$ TAle Hu!e!e Eiclean ,i c$ de
acuF el le Aa Hi ca". 2u$ at#t de !u"in,i %nc#t8 "onindu=!e "e cEiuite. <l uFa$ "e I$iat
"#n$ la I!linGton unde Hu %nt#F"inat de un nuF$ Fae de o,teni.
SH#,itul ace!tei $!coale Hu cel oIi,nuit "e atunci. De %ndat$ ce eGele !e A$zu %n
!iGuanD$ !e dezi!e de tot ce zi!e!e ,i de!H$cu tot ce lacu!e8 Aeo Fie cinci !ute de
$!culaDi Hu$ JudecaDi BFai ale! %n 1!!eK: cu Fult$ iGoae ,i eKecutaDi ne!"u! de cud.
MulDi dinte ei Hu$ !"#nzuaDi ,i l$!aDi !$ at#ne acolo !"e a I$Ga Goaza %n oaFeni. i
cuF neHeiciDii lo "ieteni le d$du$ unoa !t#Auile Jo! ca !$ le %nGoa"e8 eGele "ounci
ca e!tul !$ Hie "in,i %n lanDui8 ceea ce Hu %nce"utul IaIaului oIicei al at#F$ii %n
lanDui.
2$D$nicia %n acea!t$ cEe!tiune %i conHei eGelui o iFaGine at#t de Jalnic$ %nc#t
ced c$ "in coF"aaDie cu el ;at TAle $F#ne %n i!toie ca o HiGu$ Fult Fai !ince$ ,i
deFn$ de e!"ect.
2iind acuF %n A#!t$ de ,ai!"ezece ani. RicEad !e c$!$toi cu Ana de *ocFia. O
eKcelent$ "inDe!$ c$eia i !e zicea MIuna eGin$ AnaN. Meita un !oD Fai Iun. C$ci din
cauza "loconelilo ,i linGu,elilo ace!ta aJun!e!e un t#n$ Eiclean8 i!i"ito ,i de!t$I$lat.
1au "e atunci doi "a"i Bde "ac$ unul 11=a Hi Ho!t de aJun!: ale c$o cetui
d$du$ Fult de Huc$ 1uo"ei. ScoDia ea ,i ea tuIulent$8 ia aca!$ eKi!ta Fult$ inAidie ,i
ne%ncedee8 H$c#ndu=!e coF"lotui ,i "aa=coF"lotui deoaece eGele !e teFea de
aFIiDia udelo lui8 Fai cu !eaF$ de cea a uncEiului !$u. Ducele de Lanca!te a c$ui
"atid$ %i ea "otiAnic$8 du"$ cuF ,i eGele cu "atida lui i !e %F"otiAeau ace!tuia.
PoIleFele intene nu !e diFinua$ deHel8 c#nd ducele !e du!e la Ca!tilia !"e a idica de
uGent$ "etenDii la tonul acelui eGat8 c$ci atunci ducele de Glouce!te. Un alt uncEi de=
al lui RicEad8 !e idic$ %F"otiAa ace!tuia8 inHluenD#nd "alaFentul !$ cea$ deFiteea
Fini,tilo HaAoiDi ai FaJe!t$Dii !ale. ReGele le d$du e"lica8 zic#nd c$ "entu a!eFenea
oaFeni nu l=a concedia nici "e ultiFul dinte !eAitoii !$i de la Iuc$t$ie. Da cuA#ntul
eGelui %nce"u!e !$ conteze "ea "uDin HaD$ de Eot$#ea "alaFentului P a,a c$ RicEad Hu
neAoit !$ cedeze acce"t#nd ca eGatul !$ Hie condu! de un nou GuAen alc$tuit dint=o
coFi!ie de "ai!"ezece noIili ale,i "e tiF" de un an. <n Huntea ace!tei coFi!ii !e G$!ea
uncEiul !$u din Glouce!te. Cae %i nuFea de Ha"t "e toDi FeFIii coF"onenDi ai ace!teia.
Du"$ ce "u!e totul la cale eGele decla$ de %ndat$ ce i !e iAi "ileJul c$ nici nu=i
tecu!e "in Finte !$ Hac$ a,a ceAa ,i c$ ea o ileGalitate8 "un#ndu=i "e Judec$toi !$
!eFneze o declaaDie %n ace!t !en!. R$!uHl#nd8 taina aJun!e diect la uecEile ducelui de
Glouce!te. S"e a=,i iF"une autoitatea8 ducele %l %nt#F"in$ "e eGe %n ca"ul unei o,tii
de "atuzeci de Fii de oaFeni ,i cuF !uAeanul la intaea !a %n Londa $Fa!e
ne"utincio!8 HaAoiDii ,i Fini,tii !$i Hu$ acuzaDi de t$dae ,i eKecutaDi H$$ Fil$. Pinte
ace,tia eau doi I$IaDi HaD$ de cae oaFenii nuteau !entiFente Hoate diHeite: RoIet
Te!ilian8 "e,edintele cuDii8 "e cae %l uau "entu c$ intodu!e!e a,a=zi!ul Mcicuit de
!#nGe01 %n Judecaea $!culaDilo8 Si SiFon *uleR8 un caAale onoaIil Fult iuIit de
PinDul NeGu8 GuA enato ,i tutoe al eGelui. *una eGin$ %n "e!oan$ %l iF"lo$ "e
Glouce!te %n GenuncEi !$ cuDe AiaDa ace!tui GentiloF8 da cuF Glouce!te !e teFea de
ace!ta u#ndu=1 Bcu !au Ha$ FotiA:. <i $!"un!e c$ a Hi Fai Iine !$ nu in!i!te dac$ Dine la
cooana !oDului ei. Toate ace!tea !e H$cu$ !uI ceea ce unii nuFeau Finunatul ia alDii cu
Fai Fult teFei8 ne%ndu$toul P "alaFent.
Da "uteea lui Glouce!te nu aAea !$ dueze la ne!H#,it. O Fai deDinu doa Aeun
an8 %n decu!ul c$uia aAu loc HaiFoa!a I$t$lie de la Otte!IouFe6. C#ntat$ %n AecEea
Ialad$ MCEeAA CEa!eN. C#nd anul !e !H#,i8 eGele %ntoc#ndu=!e Iu!c !"e Glouce!te %n
FiJlocul unui Fae !Hat zi!e:
UncEiule8 c#Di ani aFX
<n$lDiFea Aoa!t$8 %i $!"un!e ducele8 !e aHl$ %n al dou$zeci ,i doilea an al AieDii.
At#Dia aF8 zi!e eGele8 atunci aF !$ F$ de!cuc de unul !inGuT V$ !unt Hoate
ecuno!c$to8 Iunii Fei doFni8 "entu !eAiciile din tecut8 da nu Fai aF neAoie de ele.
<,i du!e ideea "#n$ la ca"$t nuFind un nou cancela ,i un nou Ai!tienic ,i anunD$
"o"oul c$ %,i elua!e GuAenaea. O deDinu tiF" de o"t ani Ha$ o"oziDie. <n tot acel
$!tiF" Focni %n el doinDa de a !e $zIuna "e uncEiul !$u.
<n Hine Fui ,i Iuna eGin$8 ia atunci FonaEul8 doind !$=,i ia o a doua !oDie8
Aeni %n con!iliu cu "o"uneea de a !e c$!$toi cu I!aIela de 2anDa8 Hiica lui Caol al
,a!elea cae. 7iceau cutenii Hancezi BcuF zi!e!e$ ,i cei enGlezi de!"e RicEad: ea o
coFoa$ de HuFu!eDe ,i %nDele"ciune8 un adeA$at HenoFen P la cei . ani ai !$i. De,i %n
con!iliu "$eile Hu$ %F"$Dite %n acea!t$ "iAinD$8 c$!$toia aAu loc. A!iGu$ "acea %nte
AnGlia ,i 2anDa AeFe de un !Het de !ecol %nc$lc#nd %n!$ HlaGant "eJudec$Dile
"o"oului enGlez. Ducele de Glouce!te8 cae ea ne$Id$to !$ Holo!ea!c$ "ileJul de a !e
Hace "o"ula8 !e decla$ de!cEi! %F"otiAa ei8 ia a!ta %l deci!e "e eGe %n cele din uF$ !$
dea cu! $zIun$ii "e cae o nuti!e de at#ta tiF".
Me!e cu o coF"anie Ae!el$ "#n$ la ca!telul Ple!EeA din 1!!eK8 e,edinDa ducelui
de Glouce!te8 cae. NeI$nuind niFic8 ie,i %n cute !$=,i "iFea!c$ oa!"etele eGal. Pe
c#nd eGele !e %nteDinea aFical cu duce!a8 ducele Hu idicat %n lini,te8 du! %n GaI$ ,i
%FIacat %n diecDia Calai! ,i G$zduit %n ca!telul de acolo. Pietenii !$i. ConDii de Aunden
S Sat din NotEuFIeland8 AnGlia8 unde !eoJienii i=au %nH#nt "e enGlezi8
$"un#ndu=1 "e contele de DouGla! la 1( auGu!t 16--.
i ;anAicU Hu$ luaDi %n acela,i Fod Eiclean ,i %ncEi,i %n "o"iile lo ca!tele.
C#teAa zile du"$ aceea Hu$ acuzaDi de %nalt$ t$dae la NottinGEaF. Contele de AAenden
Hu condaFnat ,i deca"itat8 ia contele dc ;anAicU eKilat. A"oi !e tiFi!e "in Fe!aGe o
odonanD$ eKecutoie "in cae GuAeFatonilui din Calai! i !e ceea !$=l eK"edieze la
Judecat$ "e ducele de Glouce!te. <n tei zile le tiFi!e $!"un! c$ n=o "utea Hace Hiindc$
ducele Fui!e %n %ncEi!oae. Decla#ndu=1 Eiclean8 eGele %i conHi!c$ "o"ietatea "e Iaza
unei F$tui!ii eale !au !iFulate "e cae i=a Hi H$cut=o %n %ncEi!oae unui Judec$to de
"icini coFune ia cazul Hu cla!at. 2oate "uDini !e !incEi!i$ !$ aHle cuF Fui!e
neHeicitul duce. Nu !e "oale aHla de=o Hi Fuit dc Foate Iun$ !au de !=o Hi !inuci!8 !au
dac$ din odinul eGelui o Hi Ho!t !tanGulat !au !uHocat %nte dou$ !altele BcuF aAea !$
declae a"oi un oaecae 9alle8 !luG$ de=a GuA enatoului:. Nu "ea !unt duIii c$ %nt=un
Hel !au altul a Ho!t uci! din odinul ne"otului !$u. Pinte noIilii cei Fai actiAi %n ace!te
acDion$i %n Ju!tiDie ea A$ul eGelui8 9enic *olinGIoUe8 "e cae ace!ta %l H$cu!e duce de
9eeHod !"e a"lanaea AecEilo cetui de HaFilie ,i alDi c#DiAa ce %n AeFea intiGilo de
HaFilie !$A#,i!e$ Ha"te eKact de ti"ul celo "e cae i le e"o,au acuF ducelui8 o Ga,c$
de neFenici8 cuF nu ea Geu de G$!it la cute %n atae tiF"ui.
Iitat la culFe ,i datoit$ FaiaJului Hancez "o"onil FuFu$ la toate a!tea.
V$z#nd c#t de "uDin !e !incEi!ea FonaEul dc leGe ,i c#t de !uItil ea P noIilii %nce"u$
!$=,i caF teaF$ "ielea. ReGele o Dinea Feeu %n cEeHui duc#nd o AiaD$ de eKce!8 cei din
!uita lui "#n$ la ultiFul !en ito !e %FI$cau %n Eaine !cuF"e ,i cEeHuiau "e !ocotcala lui8
adun#ndu=!e zilnic8 du"$ c#te !e !"une8 "#n$ la zece Fii %n Hiecae zi. <nconJuat de un
co" de zece Fii de aca,i ,i %FIoG$Dit de taKa "e l#n$ "e cae CaFea CoFunelo i=o
aloca!e "e A iaD$8 eGele %n!u,i8 neA$z#ndu=!e %n Aeun "eicol de a %nceta c#ndAa !$ Hie
"utenic8 ea de o $utate ,i aoGanD$ de adeA$at FonaE aI!olut.
<i Fai $F$!e!e$ doi du,Fani %n "e!oanele ducilo de 9eeHod ,i NoHolUN.
NecniD#ndu=i cu niFic Fai Fult dec#t "e ceilalDi $!t$lF$ci$ AoIele ducelui de
9eeHod8 "#n$ c#nd %l H$cu "e ace!ta !$ declae c$ ducele de NoHolU aAu!e!e de cu#nd
cu cl %n tiF"ul unei "liFI$i c$lae l#nG$ *entHod o di!cuDie Eiclean$ %n cae "inte
altele %i !"u!e!e c$ nu !e %ncedea %n Ju$F#ntul eGelui P du"$ cuF a, zice c$ nici alDii nu
o "ea H$ceau P Hu ietat %n !cEiFIul ace!tei %n,el$ciuni ia ducele de NoHolU Hu !oFat !$
!e "ezinte !"e a !e a"$a %n in!tanD$. CuF neG$ acuzaDia !"un#nd c$ cel ce=1
%nAinoA$De,te e Fincino! ,i t$d$to8 aFIii noIili Hu$ DinuDi !uI "az$. Pouncindu=li=!e
"otiAit uzanDelo din acele tiF"ui !$=,i di!"ute adeA$ul "in lu"t$ cu "aiui la
CoAentR. Pin lu"ta de ace!t !oi de"tatea i !e atiIuia celui ce ie,ea %nAinG$to8 un
non!en! "otiAit c$uia nici un oF "utenic n=aAea cuF !$ nu aiI$ Feeu de"tate. Se
"eG$ti o adeA$at$ !$I$toae8 FulDiFea adun#ndu=!e cu Fae "oF"$ ,i !"ectacol8 ia cei
doi coFIatanDi Hu$ "e "unctul de a !e e"ezi cu l$ncile unul !"e altul8 c#nd eGele8 ce
,edea %nt=un "aAilion ca !$ Aad$ Fai Iine8 azA#li I#ta "e cae o Dinea %n F#n$ ,i intezi!e
lu"ta. Ducele de 9eeHod uFa !$ "lece %n !uGEiun "e zece ani8 ia ducele de NoHolU
ea !uGEiunit "e AiaD$. A,a zicea eGele.
Ducele de 9eeHod "lec$ %n 2anDa ia de acolo nu Fai Fe!e nic$iei. Duccle de
NoHolU H$cu un "eleinaJ !"e "$F#ntul H$G$duinDei. Ia a"oi !e !tin!e la VeneDia cu
iniFa !H#,iat$ de duee.
Du"$ acea!ta8 "e F$!u$ ce=,i con!olida caiea8 FonaEul !e H$cu tot Fai Eain ,i
ne!eio!8 ducele de Lanca!te. Tat$l ducelui de 9eeHod8 Fui cu#nd du"$ "lecaea
Hiului !$u. i cu toate c$ eGele %i H$G$dui!e !oleFn acelui Hiu !$=i la!e aAeea tat$lui8 de i=
a Hi eAenit "in Fo,tenie c#t tiF" ea %n !uGEiun8 o %n,H$c$ "e dal$ ca un EoD. CuF !e
teFeau ne!"u! dc el8 Judec$toii !e %nJo!i$ decla#nd ace!t Hut de"t ,i leGal. 7G#cenia
lui ea neF$Ginit$. Scoa!e "e loc ,a"te!"ezece coFitate %n aHaa leGii8 !uI "eteKtul
HiAol al $ului lo coF"otaFent8 nuFai ca !$ %nca!eze Ianii de "e uFa aFenzilo. Pe
!cut8 H$cu tic$lo,ii cu caul8 !incEi!indu=!e de "$eile !u"u,ilo at#t de "uDin %nc#t "#n$
,i cei Fai a"o"iaDi HaAoiDi %nce"u$ !$=i !"un$ c$ eKi!ta un Aal de neFulDuFie Geneal$8
a,a c$ %,i ale!e FoFentul !"e a "leca din 1nGlitea %nt=o eK"ediDie %F"otiAa
ilandezilo.
De aIia "lec$ l$!#ndu=1 "e DUC1L1 D1 >ORO eGent %n li"!a lui8 c$ A$ul !$u8
9enic de 9eeHod8 !e ,i %ntoa!e din 2anDa !"e a eAendica de"tuile de cae Hu!e!e
"iA at %n cEi" at#t de Fon!tuo!. I !e al$tua$ iFediat cei doi Fai conDi de
NotEuFIeland ,i ;e!tFoeland. Ia uncEiul !$u8 eGentul8 G$!ind cauza eGelui
ne"o"ula$8 ia eHuzul aFatei de a acDiona %F"otiAa lui 9enic Hoate "utenic. Se
eta!e cu HoDele eGale !"e *i!tol. <n Huntea unei o,tii 9enic Aeni din CoFitatul
>oU Bunde deIaca!e: la Londa8 "e unnele lui. <,i uni$ HoDele P cuF anuFe nu !e ,tie
cla P ,i %nainta$ !"e ca!telul *i!tol !"e cae tei noIile o lua!e$ "e t#n$a eGin$.
CuF ca!telul !e !u"u!e. <i uci!e$ "e cei tei noIili de %ndat$. ReGentul $Fa!e a"oi acolo8
ia 9enic !e du!e la CEe!te.
<n tot ace!t tiF" Hutuna %l %F"iedica!e "e eGe !$ "iFea!c$ A e,ti de!"e ceea ce i
!e %nt#F"la!e. In cele din uF$ Hiind %n,tiinDat %n Ilanda8 %l tiFi!e "e CONT1L1 D1
SAL1S*UR>8 cae8 deIac#nd la ConLaR8 %i FoIiliz$ "e Galezi ,i %l a,te"t$ "e eGe tiF"
de dou$ !$"t$F#ni %ncEeiate8 du"$ cae tiF" Galezii. Cae. PoIaIil8 nu=i a$ta!e$ "ea
Fult$ c$ldu$ din ca"ul locului8 !e $ci$ de tot ,i !e du!e$ aca!$. C#nd %n !H#,it deIac$
"e D$F8 eGele A eni cu o aFat$ de!tul de "utenic$8 da cuF !e !incEi!eau "ea "uDin de
el. O,tenii %i dezeta$ deGaI$. Pe!u"un#nd c$ Galezii !e Fai aHlau la ConLaR8 !e taA
e,ti %n "eot ,i !e %nde"t$ !"e acel loc %n coF"ania celo doi HaDi ai !$i ,i a c#toA a
dinte "atizanii ace!toa. Da acolo !e aHla doa Sali!IuR cu o !uit$ de o,teni ,i nu ea
nici uF$ de Galezi. <n acea!t$ !ituaDie8 cei doi HaDi ai eGelui8 1Kete ,i SueR. Se oHei$
!$=l !coat$ din necaz duc#ndu=!e la 9enic !"e a=i aHla intenDiile. SueR. Cae %i ea loial8
Hu %nteFniDat. 1Kete8 cae ea Eiclean8 %,i !coa!e de "e !cut %n!eFnul eGal ce e"ezenta
un ceI8 %nlocuindu=1 cu un tandaHi. <n!eFnul lui 9enic. Du"$ acea!ta intenDiile lui
9enic %i deAeni$ eGelui de!tul de clae8 Ha$ a Fai tiFite ,i alDi !oli !"e a !e inHoFa.
A!tHel "$$!it P %ncolDit din toate "$Dile ,i aFeninDat de HoaFe P c$l$i de colo8
colo FeG#nd din ca!tel %n ca!tel !"e a=,i "ocua ceAa "oAizii8 da nu "utu G$!i deHel.
Se %na"oie %nti!tat la ConLaR ,i i !e "ed$ contelui de NotEuFIeland. Cae Aenea de la
9enic8 %n a"aenD$ !"e a di!cuta cu el8 %n ealitate ca !$=l Hac$ "izonie8 %n cae !co"
o,tenii !$i !t$teau a!cun,i "in "eaJF$. 2u condu! de ace!t contc la ca!telul din 2lint8
unde A$Fi !$u 9enic %i ie,i %nainte ,i %i c$zu %n GenuncEi de "ac$ ,i=a Fai Hi e!"ectat
ne!"u! FonaEul.
Cin!tite Aee de Lanca!te. 1,ti Hoate Iine Aenit8 zi!e eGele Bcae !=a Hi Iucuat
Fai deGaI$ !$=l Aad$ %n lanDui8 !au cEia deca"itat:.
DoFnul Feu8 e"lic$ 9enic. AF Aenit niDel caF "ea deAeFe da A$ Aoi a$ta
FotiAul dac$ A$ e!te "e "lac. Su"u,ii duFneaAoa!t$ !e "l#nG aFanic c$ i=aDi condu!
caF a!"u tiF" de dou$zeci ,i doi de ani. Cu Aoia DoFnului aF !$ A$ aJut !$=i GuAenaDi
Fai Iine %n Aiito.
Cin!tite Aee8 i=o %ntoa!e aIJectul eGe. <Fi Hace ne!"u!$ "l$cee8 dac$ a!ta %Di e "e
"lac.
R$!una$ a"oi toF"etele8 ia eGele Hu azA %lit "e o F#DoaG$ ,i du! "izonie la
CEe!te8 unde %l H$cu$ !$ "oclaFe o adunae a "alaFentului. Dc la CEe!te %l lua$ Fai
de"ate !"e Londa. La LicEHield %nccc$ !$ !ca"e ie,ind "e o Heea!t$ ,i !$ind %nt=o
G$din$8 da totul Hu zadanic8 a,a c$ Hu du! Fai de"ate ,i %nteFniDat %n Tun8 unde
niFeni nu=1 coF"$tiFi ia "o"oul "e cae %l i!toAi!e %l acuz$ Ha$ %nduae. Se !"une c$
%nainte !$ Hi aJun! acolo8 Hu "$$!it ,i de "o"iul !$u c#ine cae8 "lec#nd de l#nG$ el8 lin!e
F#na lui 9enic.
<n "eziua %ntuniii "alaFentului8 o deleGaDie Fe!e la ace!t eGe di!tu! ,i %i
!"u!e c$ la ca!telul CoFAaA %i H$G$dui!e contelui de NotEuFIeland c$ Aa enunDa la
cooan$. S"un#nd c$ ea Gata !$ o Hac$. SeFn$ un act "in cae enunDa la autoitate
aI!olAindu=,i "o"oul de cedinD$ HaD$ de el. Mai aAea at#t de "uDin$ AoinD$ de lu"t$8 %nc#t
%,i !coa!e !inGu inelul eGal ,i %ntinz#ndu=i=1 tiuFH$toului !$u A$ 9enic !"u!e c$ de i
!=a Hi "eFi! !$ nuFea!c$ un !ucce!o dinte toDi ceilalDi el. 9enic. A Hi Ho!t oFul "e
cae l=a Hi ale!. <n ziua uF$toae "alaFentul !e adun$ la ;e!tFin!te 9ali8 unde 9enic
!e a,ez$ l#nG$ tonul $Fa! Gol8 ce ea aco"eit cu o De!$tu$ %n au. Actul tocFai !eFnat
de eGe Hu citit FulDiFii %n !tiG$tele de Iucuie ale ace!teia8 ce $!una$ "e toate !t$zile8
ia c#nd ecoul lo !e !tin!e %n "ate8 eGele Hu oHicial detonat. A"oi 9enic !e idic$ ,i8
H$c#ndu=,i !eFnul cucii "e Hunte ,i "e "ie"t8 %,i eAendic$ de"tul a!u"a eGatului
enGlez8 ia aEie"i!co"ii de CanteIuA ,i de >oU %l %ntona$. MulDiFea cEiui din nou
H$c#nd ia toate !t$zile !$ $!une de ecoul !tiG$telo ei. NiFeni nu=,i aFintea acuF ca
eGele RicEad al doilea !$ Hi Ho!t A eodat$ cel Fai HuFo!8 %nDele"t ,i Iun dinte "inDi8
ia AiaDa ace!tuia %n TuFul Londei con!tituia ced un !"ectacol Fult Fai ti!t dec#t cel
oHeit de ;at TAle8 Fot "e SFitHield cu tu"ul c$lcat de co"itele cailo eGali.
TaKa electoal$ di!"$F odat$ cu ;at. CuF Hieaii eGelui ,i ai HaFiliei eGale nu
"utu$ Hace lanDui %n cae !$=l !"#nzue %nt=at#t %nc#t !$=l ,teaG$ din FeFoia "o"oului8
acea taK$ nu !e Fai !t#n!e niciodat$.
ANGLIA SU* 91NRIC AL PATRUL1A8 7IS *OLING*ROO1.
<n tiF"ul ultiFei doFnii "edicile lui ;icUliHHe %F"otiAa tuHa,ei ,ietenii a "a"ei
,i a tutuo oaFenilo !$i !t#ni!e$ Fae A#lA$ %n AnGlia. Nu ,tiu dac$ noul eGe doea !$
inte %n Gatiile cleului !au !"ea ca "eH$c#ndu=!e a Hi Hoate eliGio! !$ induc$ %n eoae
ceul %n!u,i H$c#ndu=1 !$ cead$ c$ n=a Hi Ho!t uzu"ato. AFIele "e!u"unei !unt de!tul
de "oIaIile. Cet e!te c$ %,i %nce"u doFnia d#ndu=!e $u %n !"ectacol8 "in lu"ta !a
%F"otiAa ade"Dilo lui ;icUliHHe nuFiDi lolazi !au eetici8 cu toate c$ tat$l !$u le
%F"$t$,i!e o"iniile8 el %n!u,i Hiind la #ndu=i !u!"ectat c$ le=a Hi %F"$t$,it. Nu Fai "uDin
!iGu e!te ,i c$ a !taIilit %n AnGlia "entu %nt#ia oa$ dete!taIilul ,i %nHio$toul oIicei
adu! din !t$in$tate de adee a acelo oaFeni de"t "edea"!$ "entu o"iniile lo. 1!te
AoIa de iF"otaea %n AnGlia a uneia dinte "acticile a ceea ce !e nuFea Sl$nta
IncEiziDie: cel Fai "oHan ,i Fai inHaF tiIunal ce a dezonoai Aeodat$ oFeniea
l$c#ndu=i "e oaFeni !$ aduc$ Fai Fult a deFoni dec#t a uFa,i ai M#ntuitoului.
Du"$ cuF ,tiDi8 ace!t eGe nu aAea de Ha"t nici un de"t la cooan$. AdeA$atul
uFa, la ton ea "in !ucce!iune 1dLad. T#n$ul conte de MacE %n A#!t$ de nuFai o"t
!au nou$ ani8 cae ea de!cendent al ducelui de Claence8 Hatele Fai Fae al tat$lui lui
9enic. ReGele H$cu %n!$ ca Hiul !$u !$ Hie declaat "inD de ;ale!8 ia cuF t#n$ul conte
de MacE ,i H$Dioul ace!tuia %i Hu$ daDi %n "o!e!iune8 %i Dinu %n detenDie Bu,oa$: la
ca!telul ;ind!o. Ceu a"oi "alaFentului !$ decid$ ce ea de H$cut cu eGele detonat ce
!t$tea de!tul de lini,tit !"un#nd doa c$ !"ea ca Hatele !$u 9enic !$=i Hie M!t$"#n IunN.
PalaFentaii %i e"lica$ c$ i=a ecoFanda !$=l Din$ %nt=un loc tainic la cae !$ nu !e
"oal$ aJunGe ,i unde "ietenilo !$ nu Ii !e %nG$duie !$=l Aiziteze. Ca atae8 9enic %i d$du
acea !entinD$8 ia acuF naDiunii %iicc"u !$=i Hie de!tul de cla c$ RicEad al doilea nu Fai
aAea de t$it "ea Fult. 2u o adunae "alaFenta$ "c c#t de zGoFotoa!$8 "e at#t dc
ne"inci"ial$. <n cae lozii !e lua$ la ceat$ %n "iAinDa loialit$Dii !au neloialit$Dii. A
con!ecAenDei !au incon!ecAcnDei Hiec$uia dinte ei HaD$ de eGe cu at#ta AeEeFenD$ %nc#t
!e !"une c$ "atuzeci de F$nu,i de aFu$ !=a Hi auncat deodat$ la "odea %n !eFn de
"oAocae la tot at#tea lu"te8 adeA$ul Hiind c$ Hu!e!e$ Hal,i ,i Jo!nici cu toDii d#ndu=!e
c#nd de "atea AecEiului eGe. C#nd de "atea celui nou ,i Hiind aeoi cedincio,i
Aeunuia dinte ci "e o "eioad$ Fai %ndelunGat$. Cu#nd %nce"u$ !$ coF"loteze din nou.
Se con!"i$ ca eGele !$ Hie "oHtit la un tuni la OKHod8 ia a"oi luat "in !u"indee ,i
uci!. Acea!t$ !oluDie ciFinal$ P la cac !e aJun!e!e "in %nt#lnii !ecete %n ca!a aIatelui
de ;e!tFin!te Hu t$dat$ de contele de Rutland P unul dinte con!"iatoi. <n loc !$
FeaG$ la tuni !au !$ $F#n$ la ;ind!o Bunde "inz#nd de Ae!te c$ Hu!e!e$
de!co"eiDi8 con!"iatoii !e du!e$ deGaI$ %n !"eanDa de a "une F#na "e el:8 eGele !e
et$!e!e la Londa ,i "oclaF#ndu=i "e toDi Eicleni "oFi a!u"a lo cu Fae oa!te. Se
eta!e$ %n Ae!tul AnGliei "oclaF#ndu=1 eGe "e RicEad8 da "o"oFl !e idic$
%F"otiAa lo ,i Hu$ uci,i cu toDii. T$daea lo G$Ii !H#,itul FonaEului detonai. De o
Hi Ho!t uci! de uciGa,i "l$tiDi8 oFo#t "in %nHoFetae !au de o li eHuzat F#ncaea la
Ae!tea ucideii HaDilo !$i Bcae laceau "ate din coF"lot: nu !e Fai ,tie. Moatea %l G$!i
cuFAa ia iF"ui %i Hu "uIlic eK"u! %n catedala SH. Paul8 aA#nd de!co"eit$ doa "atea
inHeioa$ a HeDei. AF "ea "uDine duIii c$ a Ho!t licEidat din odinul eGelui.
SoDia HanDuzoaic$ a neHeicitului RicEad aAea acuF doa zece ani8 ia c#nd tat$l
ei. Caol de 2anDa8 auzi dc nenoociile ,i de !inGu$tatea ei din 1nGlitea !e !Finti cuF
Fai H$cu!e de c#teAa oi %n ultiFii Aeo cinci !au ,a!e ani. Ducii Hancezi de *uGundia ,i
de *ouIon "elua$ cauza Iietei Hete Ha$ !$ le "e!e "ea Fult de ea8 %n !"eanDa !$ le ia!$
un Ian de la enGlezi. Locuitoii oa,ului *odeauK8 ce nuteau un !oi de ata,aFent
!u"e!tiDio! HaD$ de FeFoia lui RicEad Hiindc$ !e n$!cu!e acolo8 Jua$ %n nuFele
DoFnului c$ Hu!e!e cel Fai de teaI$ oF din %nteGul eGat ceea cc FeGea caF "ea
de"ate P ,i H$G$dui$ !$ Hac$ lucui Fai %F"otiAa AnGliei. Cu toate ace!tea8 c#nd
aJun!e$ !$=,i dea !eaFa c$ Hu!e!e$ uinaDi de "o"iii lo noIili8 la Hel ca %nteGul "o"o
Hancez ,i c$ !t$"#niea enGlez$ ea Fult Fai Iun$ dec#t a lo. Se "otoli$ din nou. Ia cei
doi duci8 cu toate c$ eau oaFeni de !eaF$8 nu "utu$ Hace niFic li"!iDi de !"iJin.
<nce"u$ a"oi neGociei %nte 2anDa ,i AnGlia "entu tiFiteea aca!$ la Pai! a Iietei Fici
eGine cu toate IiJuteiile ,i aAeea ei de dou$ !ute de Fii de Hanci de au. ReGele ea
"ea donic !$ o %na"oieze "e t#n$a doaFn$8 Hie ,i cu IiJuteii cu tot8 da !"u!e c$ de Iani
cEia n=aAea cuF !$ !e de!"at$. A,a c$ %n cele din unn$ Hu de"u!$ %n !iGuanD$ la Pai!8
Ha$ aAee8 a"oi ducele de *uGundia BA# cu eGele 2anDei: %nce"u !$ !c cete cu ducele
de Olean! BHate cu acela,i eGe: "entu %nteaGa aHacee8 ia ceata celo doi duci adu!e
2anDa %nt=o !tae ,i Fai Jalnic$ dec#t cea %n cae !e G$!i!e Fai %nainte.
CuF ideea de cuceie a ScoDiei !e Fai Iucua de "o"ulaitate eGele F$,$lui
"#n$ la #ul TRne ,i ceu !$ Hie oFaGiat de FonaEul acelei D$i. ReHuz#ndu=i=!e acea!ta8
%naint$ "#n$ la 1dinIuGE. Da acolo nu H$cu Fai niFic8 c$ci li"!it dc "oAizii ,i Dinut %n
,aE de !coDienii ce aAeau Fae GiJ$ !$ nu=1 %nt#lnea!c$ %n lu"t$8 Hu neAoit !$ !e etaG$.
S"e Gloia=i neFuitoae %n ace!t atac nu tecu "in Hoc ,i !aIie nici !ate. Nici oaFeni ,i
Hu din cale aHa$ de atent ca oa!tea !$ Hie %ndu$toae ,i inoHen!iA$ d#nd un eKeF"lu
Aednic de luat %n !eaF$ %nt=un Aeac at#t de c#ncen.
Un $zIoi %nte "o"ulaDia zonei de la GaniDa dinte AnGlia ,i ScoDia continu$
AeFe de dou$!"ezece luni. Ia a"oi contele de NotEuFIeland. NoIilul cae %l aJuta!e
"e 9enic la %ncoonae8 %nce"u !$ !e $zA$tea!c$ %F"otiAa lui P "oIaIil Hiindc$ niFic
din ceea ce "utea Hace 9enic "entu el nu i=a Hi !ati!H$cut !"eanDele eKtaAaGante. T$ia
"e=atunci un FeGie, de=al !$u. Un oaecae OLen GlendoLe8 GentiloF de !#nGe Lel!E8
Ho!t !tudent la Inn! oH Cout1 intat a"oi %n !luJIa $"o!atului eGe8 GentiloF a c$ui
"o"ietate Galez$ Hu luat$ de un Fae noIil %nudit cu actualul FonaE. Ce#nd !$ Hie
de!"$GuIit ,i ned#ndu=i=!e niFic8 idic$ annelc ,i H$c#ndu=!e Eaiduc !e decla$ !uAean al
@$ii Galilo. Petin!e c$ a Hi Ho!t FaGician ,i nu nuFai c$ Galezii Hu$ de!tul de n$t$$i
!$=l cead$ da %l cezu "#n$ ,i 9enic8 cae8 du"$ ce H$cu!e tei eK"ediDii %n @aa Galilo
Hiind de tot at#tea oi e!"in! din "icina "$F#ntului "u!tiu8 a tiF"ului neHaAoaIil ,i a
i!cu!inDei lui GlendoLe. Se !ocoti %nH#nt "in FaGia 0lnn oH Cout: Bcl$die ocu"at$ de:
oicae dinte cele "atu !ociet$Di Juidice din Londa8 ce deDin 111 eKclu!iAitate de"tul
de conHeie a titlului de aAocat "ledant %n AnGlia.
Galezului. Cu toate ace!tea %i lu$ "izoniei "e lodul GeA ,i "e Si 1dFund
MotiFe %nG$duindu=le udelo !$=l $!cuF"ee "e "iFul dinte ace,tia8 HaAo "e cae
nu=1 eKtin!e ,i a!u"a celui din unn$. Se "e!u"une c$ 9enic PecA8 nuFit 9ot!"u8 Hiul
contelui de NotEuFIeland. Cae ea c$!$toit cu !oa lui MotiFe !=a Hi oHen!at la a!ta
,i c$ "in uFae %F"eun$ cu tat$l !$u ,i alDi c#DiAa i !=a Hi al$tuat lui OLen GlendoLe
idic#ndu=!e %F"otiAa lui 9enic. Nu e deloc cct c$ acea!ta a Hi Ho!t adeA $ata cauz$ a
con!"iaDiei8 da !e "oate !$ Hi Ho!t "eteKtul inAocat. Con!"iaDia Hu Hoate "utenic$
incluz#ndu=i "e Scoo". AEie"i!co"ul din >oU8 ,i "e contele de DouGla!. Un noIil
!coDian "utenic ,i cutez$to. ReGele Hu "oFt ,i actiA8 ia cele dou$ o,tii !e %nt#lni$ la
SEeL!IuA.
2iecae din ace!tea nuF$a Aeo "ai!"ezece Fii de oaFeni. CuF I$t#nul conte
de NotEuFIeland ea IolnaA8 tu"ele eau condu!e de "o"iul !$u Hiu. ReGele "uta
aFu$ !iF"l$8 !"e a=,i induce adAe!aul %n eoae. Patu noIili "utau Ilazonul Eealdic
eGal %n acela,i !co". Atacul eIelilo Hu at#t de Huio! %nc#t Hiecae din acei GentiloFi
"iei %n lu"t$8 !tindadul eGal Hu dat de "$F#nt8 ia t#n$ul "inD de ;ale! cunt $nit la
HaD$. Da cuF ea unul dinte cei Fai cuaJo,i ,i Iuni o,teni ce !=au A$zut Aeodat$8 lu"t$
at#t de Iine8 ia tu"ele eGelui Hu$ %nt=at#t %FI$I$tate "in "ilda !a de cuaJ %nc#t
adun#ndu!e "e loc H$cu$ Eacea="acea HoDele du,Fane. 9ot!"u Hu uci! de o !$Geat$ %n
ceie8 ia deuta ea at#t de Fae %nc#t %nteaGa $zA $tie Hu !"ulIeat$ de acea!t$ unic$
loA itu$. Contele de NotEuFIeland !e "ed$ cu#nd du"$ ce auzi de Foatea Hiului !$u
,i i !e ieta$ toate "$catele. CuF OLen GlendoLe !e et$!e!e %n @aa Galilo ,i o
"oAe!te idicol$ cuF c$ eGele RicEad a Fai Hi Ho!t %n AiaD$ !e %F"$,tia!e "inte
iGnoanDi8 Gu"ui de eIeli !e Fai iAi$ "e icicolo. 1 Geu de iFaGinat cuF "utu$ cede o
a!eFanea "o!tie8 da de!iGu %,i %ncEi"ui$ c$ neIunul de la cutea $"o!atului eGe. Ce
aducea niDel cu el8 a Hi Ho!t FonaEul %n!u,i8 a,a c$ !=a "$ea c$ du"$ ce "icinui!e D$ii
at#ta necaz %n tiF"ul A ieDii aAea !$ o Fai tulIue ,i du"$ Foate. Ia a!ta nu ea totul.
T#n$ul conte de MacE ,i Hatele !$u Hu$ $"iDi dc la ca!telul ;ind!o. 2iind ecu"eaDi8
!e aHl$ c$ o oaecae doaFn$ S"ence %i H$cu!e !$ di!"a$ ca "in HaFec. Acea!ta %,i
acuz$ "o"iul Hate8 "e acel conte de Rutland ce Hu!e!e iF"licat %n "ecedenta
con!"iaDie8 Hiind acuF duce de >oU8 c$ a Hace "ate din coF"lot. De aici i !e ta!e
HaliFentul8 %n!$ nu ,i Foatea8 ia a"oi un alt coF"lot !e H$cu %nte I$t#nul conte de
NotEuFIeland8 alDi c#DiAa noIili ,i Scoo"8 acel aEie"i!co" de >oU cc Hu!e!e de "atea
eIelilo ,i Fai deFult. Ace,ti con!"iatoi H$cu$ !$ a"a$ "e u,ile Ii!eicilo un anunD
"in cae eGele ea acuzat de o !eie de ciFe8 da cuF ace!ta ea AiGilent ,i donic !$ li
!e o"un$8 Hu$ cu toDii idicaDi8 ia aEie"i!co"ul eKecutat. 1a "entu %nt#ia oa$ c$ o
%nalt$ HaD$ Ii!eicea!c$ !e ucidea leGal %n 1nGlitea8 da eGele ea Eot$#t !$ FeaG$ "#n$
la ca"$t ,i a,a !e H$cu.
Un eAeniFent a"oa"e tot at#t de iF"otant la AeFea e!"ectiA$ Hu ca"tuaea de
c$te 9enic a Fo,tenitoului la tonul ScoDiei P lacoI8 un I$iat de nou$ ani. Tat$l
ace!tuia8 eGele !coDian RoIet8 %l %FIaca!e ca !$ %l !ca"e de "lanuile "e cae ,i le H$cu!e
uncEiul !$u cu el8 c#nd %n duF !"e 2anDa Hu din %nt#F"lae ca"tuat de ni,te cuia!ate
enGleze. R$Fa!e "izonie %n AnGlia tiF" de nou$!"ezece ani deAenind acolo c$tua ,i
!ciito celeIu.
Cu eKce"Dia uno tulIu$i ocazionale cu Galezii ,i Hancezii8 eGele 9enic aAu o
doFnie de!tul de lini,tit$. 2u %n!$ de"ate de a Hi Heicit8 H$c#ndu=,i "oIaIil "oce!e de
con,tiinD$8 AinoAat cuF !e ,tia de uzu"aea la ton8 ,i de ucideea neHeicitului !$u A$.
Pe cae le "u!e!e la cale. Se !"une c$8 de,i Geneo! ,i IaA8 "inDul de ;ale! a Hi Ho!t
ne!$Iuit ,i de!H#nat ,i cEia c$ a Hi idicat !aIia la Ga!coiGne8 Judec$toul !u"eF al
cuDii eGale8 Hiindc$ ace!ta Hu!e!e HeF %n iF"aDialitatea HaD$ de unul dinte de!t$I$laDii
!$i otaci. Se !"une c$ la acea!ta Judec$toul a Hi "ouncii "e dat$ !$ Hie %nteFniDat8 c$
"inDul de ;ale! !=a Hi !u"u! de Iun$Aoie ,i c$ eGele a Hi eKclaFat: 2eice de FonaEul
ce ae un Jude at#t de deAotai ,i un Hiu at#t de donic !$ dea a!cultae leGilo D$iiN.
Tae F$ %ndoie!c de toate a!tea du"$ cuF nu ced nici %n alt$ "oAe!te !u"eI
eK"loatat$ de SEaUe!"eae BcuF c$ "inDul a Hi !co! c#ndAa cooana din caFea tat$lui
!$u %n tiF" ce ace!ta doFea ca !$ ,i=o "un$ lui %n!u,i "e ca":.
S$n$tatea eGelui !e %n$ut$Di tot Fai tae c#nd ace!ta deAeni AictiFa uno eu"Dii
Aiolente "e HaD$ ,i a uno acute cize de e"ile"!ie8 ia Iuna di!"oziDie %i "iei A$z#nd cu
ocEii. <n Hine %nt=o Iun$ zi. Pe c#nd !e uGa la altaul SH. 1duad de la aIaDia ;e!tFin!te
%l a"uc$ o ciz$ %Gozitoae ,i Hu du! %n cEilia aIatelui unde Fui cu#nd. Se "ezi!e!e c$
%,i Aa da duEul %n Ieu!aliF8 cae de!iGu nu e!te ,i nici n=a Ho!t Aeodat$ la ;e!tFin!te.
Da cuF cEilia aIatelui !e nuFi!e odinioa$ caFea Ieu!aliF oaFenii zi!e$ c$ e tot aia
,i !e FulDuFi$ cu at#t.
ReGele Fui la dou$zeci Fatie 1&16. <n al "atuzeci ,i ,a"telea an al AieDii ,i al
"ai!"ezecilea leal de doFnie. II %nFoF#nta$ %n catedala de la CanteIuA. 2u!e!e
%n!uat de dou$ oi. Ia din "iFa c$!nicie aAea "atu Hii ,i dou$ Hiice. <n Aitutea
H$D$niciei ce "eced$ ucaea !a la ton8 a aca"a$ii ace!tuia "e nede"t ,i Fai cu !eaF$
a "oFulG$ii acelei Fon!tuoa!e leGi "entu adeea a ccea ce "eoDii nuFe!c eetici Hu
un eGe de!tul de Iun "e l#nG$ alDii.
CAPITOLUL ++I ANGLIA SU* 91NRIC AL CINC1L1A.
PART1A <NT3I.
PinDul de ;ale! %,i %nce"u doFnia ca un oF Geneo! ,i cin!tit. II "u!e "e t#n$ul
conte de MacE %n liIetate8 le %na"oie celo din HaFilia PecR Fo,iile ,i cin!tea "e cae
ace,tia le "iedu!e$ $zA$tindu=!e %F"otiA a tat$lui !$u. Pounci ca iFIecilul ,i
neHeicitul RicEad !$ Hie onoaIil %nFoF#ntat %nte eGii AnGliei ,i enunD$ la toA $$,ia
tutuo !ticaDilo !$i coF"anioni a!iGu#ndu=i c$ nu !e Aa li"!i de ei dac$ !e Ao Eot$% !$
Hie !eio,i8 coecDi ,i loiali.
1a Fult Fai u,o !$ azi oaFenii dec#t !$ le niFice,ti "$eile8 ia cele ale
lolazilo !e $!"#ndeau "e zi ce tece. PeoDii aHiFau P "oIaIil D#$ de teFei P c$
lolazii a Hi nutit G#ndui ele HaD$ de noul eGe8 ia 9enic l$!#ndu=!e inHluenDat de
"$eile lo li=1 !aciHic$ "e "ietenul !$u8 Si VoEn Oldca!tle8 lod de CaIEaF8 du"$ ce
%nceca!e zadanic !$=l conAinG$ "e Iaz$ de aGuFente. Ca ,eH al !ectei %l !coa!e$
AinoAat8 condaFn#ndu=1 la adeea "e uG8 da !c$"#nd din tuF %n "eziua eKecuDiei
BaF#nat$ cu cincizeci de zile de %n!u,i !uA eanul: %i cEeF$ "e lolazi !$=i %nt#lnea!c$
l#nG$ Londa %nt=o anuFit$ zi. Cel "uDin a!ta %i !"u!e$ "eoDii eGelui. M$ %ndoie!c !$ Hi
Ho!t Aeo con!"iaDie %n aHa$ de cea !conit$ de aGenDii lo. <n ziua !taIilit$ %n loc de
dou$zeci ,i cinci de Fii de oaFeni !uI coFanda lui Si VoEn Oldca!tle eGele G$!i doa
o"tzeci ,i nici uF$ de Si VoEn. 1a %nt=alt$ "aite un ca" !ec de Iea cu cai onaDi %n au
,i o "eecEe de "inteni "oleiDi %n !#n P a,te"t#ndu=!e !$ Hie H$cut caAale de Si VoEn a
doua zi ,i !$=,i c#,tiGe a!tHel de"tul de a=i "uta P da nu ea acolo nici uF$ de Si VoEn.
i niFeni cae !$ dea Aeo ,tie de!"e el8 %n ciuda Failo ecoF"en!e oHeite de eGe
"entu atae Ae,ti. Teizeci dinte ace,ti neHeiciDi lolazi Hu$ !"#nzuaDi ,i %necaDi "e loc
Hiind a"oi a,i cu !"#nzu$toae cu tot8 ia diHeitele %ncEi!oi din Londa ,i din
%F"eJuiFi Hu$ uF"lute ocEi cu alDii. Unii dinte ace,ti neHeiciDi d$du$ %n AileaG
diAe!e "lanui Aiclene8 da uno a!eFenea F$tui!ii u,o de !Ful! "in totu$ ,i !uI
aFeninDae cu adeea "e FG nu li !e "oate da "ea Fult$ cezae. S"e a "une iute ca"$t
ti!tei "oAe,ti a lui Si VoEn Oldca!tle "ot FenDiona c$ a HuGit %n @aa Galilo8 unde a
$Fa! %n !iGuanD$ "atu ani. C#nd Hu de!co"eit de lodul PaLi! e Hoate %ndoielnic c$ !=
a Hi dat "in! de Aiu P at#t de Fae ea AiteJia I$t#nului o,tean !$ nu Hi Ho!t o FizeaIil$
I$t#n$ ce Aenind "e dina"oi %i F"!e "icioaele loAindu=1 cu un !caun "e la !"ate. 2u du!
la Londa %nt=o litie$ cu cai. LeGat cu lanD de Hie ,i a! "e FG "#n$ Fui.
S"e a A$ eK"une !ituaDia 2anDei conci! ,i cla a teIui !$ A$ !"un c$ ducele de
Olean! ,i ducele de *uGundia. <ndeoI,te "oeclit VoEn H$$ de Hic$8 a"lana!e$ coF"let
ceata lo din tiF"ul doFniei "ecedente ,i "$u!e$ !$ Hie %nt=o di!"oziDie diAin$.
IFediat du"$ cae8 %nt=o duFinic$ "e !t$zile Pai!ului %n A$zul luFii ducele dc Olean!
Hu uci! de un Gu" de dou$zeci de oaFeni aD#DaDi de ducele de *uGundia "otiAit
F$tui!iii !ale Aoluntae. V$duAa eGelui RicEad Hu!e!e F$itat$ %n 2anDa cu Hiul cel
Fai Fae al ducelui de Olean!. *ietul eGe !Fintit n=aAea nici o "utee !$ o aJute8 ia
ducele de *uGundia deAeni adeA$atul !t$"#n al 2anDei. La Foatea I!aIclei !oDul
ace!teia Bduce de Olean! de la Foatea tat$lui !$u: !e c$!$toi cu Hata contelui de
AFaGnac. Cae Hiind un oF Fult Fai ca"aIil dec#t t#n$Fl !$u Ginee %i conducea "e cei
din "atida ace!tuia nuFiDi du"$ el AnnaGnac!. A!tHel 2anDa !e aHla acuF %n teiIila
!ituaDie de a aAea %n ea "atida Hiului eGelui8 DelHinul LudoAic8 "atida ducelui dc
*uGundia8 tat$l Faltatatei !oDii a DelHinului ,i "atida AFaGnac!ilo8 ai c$o FeFIi8
ce !e uau cu toDii lu"t#nd unii conta altoa ,i !H#tec#nd 2anDa %n Iuc$Di "in lu"ta lo8
eau cei Fai de"aAaDi noIili ce Ao Hi H$cut Aeodat$ uFI$ "$F#ntului.
R$"o!atul eGe uF$i!e toate ace!te di!en!iuni din AnGlia con,tient BcuF !unt
Hancezii: c$ nici un du,Fan al 2anDei nu=i "utea Hace Fai Fult $u dec#t "o"ia lui
noIiliFe. Actualul eGe eAendic$ acuF tonul Hancez. Ia cuF ceeea %i Hu de!iGu
e!"in!$ !e liFit$ !$ cea$ o "oDiune Fae din teitoiul e!"ectiAei D$i ,i F#na "inDe!ei
Cateina cu o ze!te de dou$ Filioane de cooane de au. A"oi "o"u!e un Filion. Cutea
%i $!"un!e c$ a teIui !$ o ia enunD#nd la %nc$ dou$ !ute dc Fii de cooane8 el zi!e c$
a!ta nu Aa Hi de aJun! Bnici nu o A$zu!e "c "inDe!$ de c#nd ea: ,i %,i adun$ o,tenii la
SoutEaF"ton. TocFai %n acea AeFe !e H$cu %n Da$ un !cut coF"lot !"e a=1 detona ,i
a=1 "une "e contele de MacE eGe %n locul lui8 da con!"iatoii Hu$ cu toDii condaFnaDi
,i eKecutaDi a"id8 ia eGele !e %FIac$ !"e 2anDa.
1 ne"l$cut !$ A ezi Faea "utee de inHluenD$ a "o!tului eKeF"lu8 da e
%ncuaJato !$ ,tii c$ "ilda Iun$ nu !e io!e,te niciodat$ %n A an. PiFul act al eGelui la
deIacaea de la Gua #ului Sena8 la tei File de"$tae de 9atHleu Hu !$=,i iFite tat$l
"oclaF#nd !oleFn odinul de e!"ectae a A ieDii ,i "o"iet$Dii cet$Denilo "a,nici !uI
aFeninDaea "ede"!ei cu Foatea %n caz de %nc$lcae. S"e etena lui Gloie8 !ciitoii
Hancezi cad de acod c$ acea!t$ "ounc$ !=a e!"ectat cu !ticteDe cEia ,i c#nd o,tenii !$i
au %nduat cea Fai cunt$ Fizeie din cauza li"!ei de Ean$.
Cu o aFat$ ce totaliza teizeci de Fii de oaFeni a!edie oa,ul 9atHleu at#t "e
Fae c#t ,i "e u!cat tiF" de cinci !$"t$F#ni8 la !H#,itul c$oa oa,ul !e "ed$8
locuitoilo %nG$duindu=li=!e !$ "lece cu c#te cinci "enR ,i o "ate din Eainele lo. Tot
e!tul aAeii le Hu %F"$Dit %nte o,tenii enGlezi. Da %n ciuda !ucce!elo8 ace,tia !uHeeau
%nt=at#t de Ioal$ ,i Fizeie8 %nc#t eHectiAul aFatei !e edu!e!e la a"oa"e JuF$tate. Cu
toate ace!tea eGele ea Eot$#t !$ nu !e etaG$ "#n$ nu Aa Hi dat loAitua. Pin uFae8
%F"otiAa !Hatului tutuo !Hetnicilo !$i "oFi cu Fica !a oa!te !"e Calai!. C#nd aJun!e la
#ul SaFFe nu "utu !$=l teac$ din cauza %nt$ituilo din Hotul de acolo8 ,i cuF enGlezii
FeGeau %n aFonte "e Falul !t#nG al #ului8 %n c$utaea unui loc de tecee8 Hancezii cae
di!tF!e!e$ toate "oduile %naintau "e Falul de"t uF$indu=i Gata de atac c#nd a Hi
%ncecat !$ Ain$ !"e ei. <n cele din unn$ enGlezii G$!i$ un loc de tecee ,i aJun!e$ cu
Iine "e cel$lalt Fal. 2ancezii Dinu$ !Hat la Rouen8 Eot$#$ !$=i %nt#F"ine "e enGlezi %n
lu"t$ ,i tiFi!e$ la eGele 9enic ,taHete ca !$ aHle "e cae duF o Aa lua.
] Pe duFul ce F$ Aa duce diect la Calai!TN !"u!e eGele tiFiD#ndu=i %na"oi cu
o !ut$ de cooane %n da.
1nGlezii %nainta$ "#n$ c#nd %i A $zu$ "e Hancezi8 ia a"oi eGele le d$du odin !$
!e a,eze %n di!"ozitiA. de lu"t$. CuF Hancezii nu "oni$ la atac8 o,tenii !e %F"$,tia$
du"$ ce !t$tu!e$ "e "oziDie "#n$ la c$deea no"Dii8 ia a"oi F#nca$ ,i !e odiEni$ Iine
%nt=un !at %nAecinat. 2ancezii !e odiEneau acuF ,i ei cu toDii %nt=alt !at "in cae ,tiau c$
enGlezii aAeau !$ teac$. 1au Eot$#Di !$=i la!e !$ %ncea"$ lu"ta. 1nGlezii nu aAeau nici un
FiJloc de etaGee dac$ eGele a Hi aAut a!eFenea intenDie8 a,a c$ cele dou$ o,tii %,i
"etecu$ noa"tea a"oa"e una de alta.
S"e a %nDeleGe Iine ace!te o,tii teIuie !$ DineDi Finte c$ iFen!a aFat$ Hancez$
aAea "inte notaIilit$Dile !ale "e noii noIili tic$lo,iDi al c$o de!H#u "u!tii!e %nteaGa
2anD$ ,i "e cae F#ndia ,i di!"eDul lo HaD$ de oaFenii de #nd %i "o!ti!e$ %nt=at#ta
%nc#t nu aAeau Fai nici un aca, Bde Ao Hi aAut Aeunul: %n %nteGul lo eHectiA enoF "in
coF"aaDie cu cel al o,tiii enGleze8 a"otul Hiind dc ,a!e la unu. C$ci ace,ti tuHa,i
n$t$$i !ocoteau c$ acul nu ea o aF$ "otiAit$ %n F#ini caAalee,ti ,i c$ 2anDa teIuia
a"$at$ nuFai de GentiloFi. VoF Aedea de %ndat$ ce i!"aA$ aAeau !$ Hac$.
1i Iine. De "atea enGlez$ din Fica HoD$ H$cea "ate un con!ideaIil nuF$ de
oaFeni ce. 2$$ !$ Hi Ho!t GentiloFi8 eau aca,i Iuni ,i AiteJi. DiFineaD$ du"$ o noa"te cu
!oFn "e !"onci %n cae Hancezii cEeHui!e$ !"e a !e a!iGua de Aictoie eGele c$l$i
"inte ei8 "e un cal !u "ut#nd "e ca" un coiH de oDel cu luciu "e!te cae !e !u"a"unea o
cooan$ de au I$tut$ %n ne!teFate !cli"itoae8 ia "e!te aFu$ Ilazonul AnGliei ,i cel al
2anDei Iodate laolalt$. Aca,ii !e uita$ la coiHul cel lucio!8 la cooana de au8 cu
GiuAaeele ei !cli"itoae ,i le adFia$ "e toate8 da Fai Fult %nc$ adFia$ HaDa o"tiFi!t$
a eGelui ,i "iAiea de!cEi!$ a ocEilo !$i alIa,ti "e c#nd le !"u!e c$ %n ceea ce=1 "iAea
!e Eot$#!e !$ %nAinG$ acolo !au !$ Foa$ "e loc ,i c$ AnGlia nu Aa teIui nicic#nd !$
acEite "eDul $!cuF"$$ii "entu el. Un IaA caAale ce !e aHla "in "eaJF$ zi!e ca din
%nt#F"lae c$ a Hi doit ca unii dinte FulDii GentiloFi GalanDi ,i Iuni o,teni ce t$iau "e
atunci Hunz$ la c#ini "e aca!$ %n AnGlia !$ Hi Ho!t cu ei !$ le !"oea!c$ eHectiAul8 eGele %i
!"u!e c$ %n ceea ce=1 "iAea "utea !$ nu aiI$ nici un oF %n "lu!.
] Cu c#t aAeF Fai "uDini8 zi!e el8 cu at#t Fai Fae Aa Hi !tiFa "e cae ne=o AoF
c#,tiGaT
Pinz#nd cuaJ cu toDii oaFenii !$i !e o!"$ta$ cu "#ine ,i Ain8 a!culta$
uG$ciunea ,i=i a,te"ta$ %n lini,te "e Hancezi. ReGele teIui !$=i a,te"te Hiindc$ !e
%nGloda!e$ %n nooi "#n$ la GenuncEi BFica o,tie enGlez$ !e aHunda!e nuFai "#n$ la
Glezn$ "e un teen de!Hundat ,i Hoate Geu de !t$I$tut: ,tiind c$ oice Fi,cae aAea !$
!t#nea!c$ %nA$lF$,eal$ %nte ei.
CuF nu Fi,ca$8 eK"edie dou$ Gu"ui: unul !$ !tea a!cun! %nt=o "$due din
!t#nGa Hancezilo8 cel$lalt !$ dea Hoc la ni,te ca!e din !"atele ace!toa du"$ ce lu"ta Aa Hi
%nce"ut. De aIia !e H$cu!e a!ta c#nd tei dinte F#ndii GentiloFi Hancezi ce aAeau !$=,i
a"ee Daa H$$ Aeun aJuto din "atea FoJicilo D$ani !e iAi$ c$lae ce#ndu=le
enGlezilo !$ !e "edea. AAetiz#ndu=i "e!onal "e acei GentiloFi !$ !e etaG$ c#t de iute
de Dineau la AiaD$8 eGele coFand$ %naintaea !tindadelo enGleze. La acea!ta Si TlioFa!
1A"inGEaF. Un Fae Geneal enGlez cae %i coFanda "e aca,i %,i azA#li de Iucuie I#ta
%n ae8 ia toDi o,tenii enGlezi !e l$!a$ %n GenuncEi "e "$F#nt ,i Fu,c#ndu=1 de "ac$ a Hi
luat Eotaul %n !t$"#nie8 !e idica$ d#nd iaFa cu Fae cEiot %n Hancezi. 2iecae aca, ea
dotat cu un "a Fae cu A#H de Hie8 odinul Hiind !$ %nHiG$ ace!t "a %n "$F#nt8 !$ taG$ o
!$Geat$8 ia a"oi !$ !e etaG$ %na"oia lui c#nd c$l$eDii Hancezi "oneau la atac. CuF
!eFeDii GentiloFi Hancezi cae uFau !$=i %F"$,tie "e aca,ii enGlezi ,i !$=i di!taiG$
total cu laFele lo caAalee,ti !e a"o"ia$ c$lae8 Hu$ %nt#F"inaDi de un o"ot de !$GeDi
at#t de oIito %nc#t8 e!"in,i8 H$cu$ calea %ntoa!$ d#ndu=!e de=a dua. Cai ,i c$l$eDi
Aenind de=a IeIeleacul claie "e!te G$Fad$ %nt=o deut$ %n!"$iF#nt$toae. Cei ce %,i
eAeni$ ,i %i ataca$ "e aca,i aJun!e$ %nte "ai "e teen aluneco! ,i Fl$,tino! ,i Hu$ at#t
de uluiDi %nc#t aca,ii enGlezi P cae nu "utau nici o aFu$ ,i cae=,i !co!e!e$ cEia ,i
!uFanele de "iele ca !$ !e "oat$ Fi,ca %n Aoie P %i H$cu$ una cu "$F#ntul. NuFai tei
c$l$eDi Hancezi $zI$tu$ dincolo de "ai8 ia ace,tia Hu$ teFinaDi "e loc. <n tot ace!t
tiF" Gu"ul den! al o!ta,ilo Hancezi %n aFu$ !e cuHunda %n Focil$ "#n$ la GenuncEi8
%n AeFe ce u,oii aca,i enGlezi "e JuF$tate Goi eau at#t de "oa!"eDi ,i actiAi8 de "ac$
a Hi lu"tat "e o "ado!eal$ de FaFo$.
Da cuF a doua diAizie a Hancezilo Aeni %n aJutoul "iFeia !t#n!$ %n Gu"
coF"act8 enGlezii condu,i de eGe %i ataca$ ,i a!tHel %nce"u Go!ul I$t$liei. 2atele
eGelui8 ducele de Claence. C$zu ,i Hu %nconJuat de un Fae nuF$ de Hancezi8 da
eGele 9enic8 o"intindu=!e de "e cadaAul ace!tuia lu"t$ ca un leu "#n$ ce Hu$ e!"in,i.
<n cu#nd !e a"o"ie o Iand$ de o"t!"ezece caAalei Hancezi cae "utau !tindadul unui
anuFe lod Hancez ce Jua!e !$=l oFoae !au !$=l ia de Aiu "e eGele enGlez. Unul dinte
ace,tia %i d$du o a!eFenea loAitu$ de Iad$8 %nc#t aFeDit c$zu %n GenuncEi8 da
cedincio,ii !$i o,teni H$c#nd "e dat$ cec %n Juul lui %i uci!e$ "e cei o"t!"ezece caAalei
"#n$ la unul. A,a c$ e!"ectiAul lod Hancez nu !e Dinu nicic#nd de Ju$F#nt.
V$z#nd acea!ta ducele Hancez de Alen,on "oFi %nt=un atac di!"eat t$indu=,i
cale "#n$ %n a"o"iee de !tindadul eGal al 1nGliteei.
Culc$ la "$F#nt "e ducele de >oU ce !e aHla l#nG$ el. Ia c#nd eGele %i Aeni %n
aJuto etez$ o Iucat$ din cooana "e cae o "uta. Da nu Fai a"uc$ !$ dea Aeo alt$
loAitu$ "e luFea a!ta. C$ci tocFai "e c#nd F$tui!ea cine ea ,i c$ !e !u"unea eGelui
enGlez ,i tocFai "e c#nd ace!ta %,i %ntin!e F#na !"e a=1 a!iGua de acce"taea oHetei ,i
de toat$ cin!tea din "atea !a c$zu Fot ciuuit de nenuF$ate !$GeDi.
Moatea ace!tui noIil deci!e !oDii lu"tei. Cea de a teia diAiziune a aFatei
Hanceze cae nu d$du!e %nc$ nici o loAitu$8 ,i cae totaliza %n !ine Fai Fult dec#t duIlul
eHectiAului HoDelo enGleze o lu$ la Goan$8 %F"$,tiindu=!e. <n acea!t$ eta"$ a lu"tei
enGlezii cae nu H$cu!e$ %nc$ nici un "izonie %nce"u$ !$ %i idice cu duiuFul ,i eau
%nc$ "eocu"aDi !$ o Hac$ !au !$=i ucid$ "e cei ce nu !e "edau c#nd un Fae zGoFot !e
idic$ din !"atele Hancezilo8 !tindadele ce !e de"$tau %n Goan$ Hu$ A$zute c$ !tau "e
loc8 ia eGele 9enic8 "e!u"un#nd c$ le=a Hi !o!it Fai %nt$ii d$du odin !$ Hie licEidaDi
toDi "izonieii. De %ndat$ ce !e aHl$ c$ acel zGoFot Hu!e!e cauzat doa de ceata de D$ani
ce JeHuiau %nGozitoFlui F$cel i !e "u!e ca"$t.
A"oi eGele 9enic %l cEeF$ la el "e Eealdul Hancez ,i=l %nteI$ de cae "ate e
Aictoia.
A eGelui AnGliei8 e"lic$ Eealdul.
Nu noi aF H$cut aAaGiile ,i Fa!acul $!ta !"u!e eGele. Ceni !=a F#niat. CuF !e
nuFe,te ca!telul de coloX
9ealdul $!"un!e:
DoFnul Feu8 e ca!telul de la Azincout.
7i!e eGele:
De acuF %ncolo ace!tei lu"te i !e Aa !"une Feeu I$t$lia de la Azincout.
I!toicii no,ti enGlezi i=au zi! AGincout8 da !uI acel nuFe Aa Hi Ae,nic celeI$
%n analele enGleze.
Piedeile de "atea Hancez$ au Ho!t enoFe. Tei duci Hu$ niFiciDi8 alDi doi
c$zu$ "in,i8 ,a"te conDi Hu$ uci,i8 %nc$ tei luaDi "izoniei8 zece Fii de caAalei ,i
GentiloFi "iei$ "e c#F"ul de lu"t$. Piedeile enGlezilo !e idicau la o Fie ,a!e !ute de
oaFeni %nte cae ducele de >oU ,i contele de SuHHolU.
R$zIoiul e un lucu %nGozito ,i e teiIil de ,tiut c$ enGlezii au Ho!t !iliDi !$
oFoae a doua zi "e acei "izoniei $niDi Fotal ce !e Fai zA#coleau %n aGonie "e
c#F"ul de lu"t$8 c$ FoDii de "e "atea Hancez$ au Ho!t de!"uiaDi de "o"iii lo
concct$Deni ,i "o"iile lo concet$Dene8 ia a"oi auncaDi %n Fai Go"i ,i c$ FoDii
enGlezilo au Ho!t auncaDi claie "e!te G$Fad$ %nt=o ,u$ Fae d#ndu=li=!e Hoc !$ ad$
laolalt$ cu acea!ta. <n a!eFenea lucui ,i din altele Fult "ea oiIile !"e a le elata aici
con!tau adeA$ata dezolae ,i tic$lo,ie a $zIoiului. NiFic nu "oate Hace $zIoiul altHel
dec#t oiIil. Da latuii !ale %ntunecate i !=a acodat "ea "uDin$ atenDie Hiind dat$ cu#nd
uit$ii H$$ !$ Hi auncat Aeo unn$ de necaz a!u"a enGlezilo cu eKce"Dia celo ce=,i
"iedu!e$ "ieteni !au Fde %n lu"t$. <,i %nt#F"ina$ eGele aca!$ %n !tiG$te de Iucuie8 !e
aunca$ %n a"$ ca !$=l aduc$ la D$nn "e uFei8 !e aduna$ cio"o %n Juul lui ca !$=i ueze
Iun Aenit %n Hiecae oa, "in cae tecea8 at#na$ coAoae ,i ta"i!eii IoGate la Hee!te8
%F"$,tia$ Hloi "e !t$zi ,i H$cu$ ca din H#nt#nile ateziene !$ D#,nea!c$ Ain8 a,a cuF "e
Faea c#F"ie de la Azencout D#,ni!e !#nGe.
PART1A A DOUA.
Acea F#nd$ ,i tic$loa!$ noIiliFe Hancez$ cae=,i du!e!e Daa de #"$ Hiind
"iAit$ an de an cu tot Fai Fult$ u$ ,i di!"eD de c$te "o"oul Hancez ce 11=( aAea la
iniF$ deloc nu %nA$D$ niFic nici F$ca din %nH#nGeea de la AGincout. A,a c$ %n loc !$
!e unea!c$ %F"otiA a du,Fanului lo coFun8 noIilii deAeni$ P "e c#t le !t$tea %n "utinD$
P ,i Fai AiolenDi8 !#nGeo,i ,i Aicleni unii HaD$ de alDii dec#t Hu!e!e$ %nainte. Contele de
AFaGnac %l conAin!e "e eGele Hancez !=o JeHuia!c$ "e eGina I!aIela de *aAaia de
aAeea ei ,i !=o Hac$ "izonie$.
ReGina8 cae "#n$ atunci Hu!e!e o adAe!a$ conAin!$ a ducelui de *uGundia8 %i
"o"u!e ace!tuia !$ i !e al$tue !"e $zIunae. O lu$ "e !u! duc#nd=o %n tiuFH la TaAe!8
unde !e "oclaF$ eGent$ a 2anDei H$c#ndu=,i=1 locDiito. <n acea AeFe Pai!ul ea %n
F#inile "atidei AFaGnac8 da cuF una dinte "oDile oa,ului Hu de!cEi!$ tainic %nt=o
noa"te un Gu" de oaFeni de ai ducelui "$tun!e$ %n Pai!8 aunca$ %n teFniD$ "e toDi
AnnaGniacii "e cae "utu$ "une F#na8 ia la c#teAa no"Di du"$ aceea8 cu aJutoul unei
FulDiFi Huioa!e de ,aizeci de Fii de oaFeni8 HoDa$ "oDile %ncEi!oilo ,i %i licEida$ "e
toDi. Pecedentul DelHin deceda!e8 ia titlul ea "utat de al teilea Hiu al eGelui. <n toiul
e!"ectiAei !cene ciFinale un caAale Hancez %l zoi "e ace!ta !$ !e dea Jo! din "at
%nH$,uat %nt=un ceaceaH ,i %l du!e la Poitie!. Deci8 c#nd $zIun$toaea I!aIela ,i ducele
de *uGundia inta$ %n Pai! tiuFH$toi8 du"$ Fa!acul du,Fanilo lo. DelHinul Hu
"oclaFat la Poitie! ca adeA$atul eGent.
Du"$ Aictoia de la AGincout eGele 9enic de"ate de a Hi !tat cu F#inile %n !#n8
e!"in!e!e o teFea$ %ncecae a Hancezilo de a=1 ecu"ea "e 9atHleu8 cucei!e te"tat
o Fae "ate a Nonnandiei ,i %n ace!t FoFent de ciz$ lu$ iF"otantul oa, Rouen8 du"$
un a!ediu de JuF$tate de an. Acea!t$ Fae "iedee %i alaF$ "e Hancezi %nt=at#t %nc#t
ducele de *uGundia "o"u!e ca eGele Hancez ,i cel enGlez !$ !e %nt#lnea!c$ %nt=o
anuFit$ zi "e Falul Senei8 !"e a di!cuta condiDiile de %ncEeiee a "$cii.
<n ziua !taIilit$ eGele 9enic !e %nHiinD$ cu cei doi HaDi ai !$i Claence ,i
Glouce!te ,i cu o Fie de o,teni. 2iind ,i Fai !uHeind ca de oIicei !Fintitul eGe Hancez
nu "utu !$ Ain$8 da Aeni eGina ,i %F"eun$ cu ea "inDe!a Cateina. O HiinD$ %nc#nt$toae8
ce=i H$cu o !ta,nic$ iF"e!ie eGelui 9enic8 ce o Aedea acuF "entu %nt#ia oa$. Ace!ta
Hu cel Fai de !eaF$ eAeniFent ce aAea !$ ezulte din acea %n#lnie.
Ca ,i c#nd unui noIil Hancez din acea AeFe i=a Hi Ho!t iF"o!iIil !$=,i e!"ecte
cuA#ntul de onoae %n oice "iAinD$8 9enic de!co"ei c$ ducele de *uGundia ducea
tocFai "e atunci %n tain$ tatatiAe cu DelHinul8 a,a c$ enunD$ la neGociei. DeutaDi8
ducele de *uGundia ,i DelHinul8 cae "e Iun$ de"tate !e !u!"ectau unul "e cel$lat c$ a
Hi ni,te IandiDi de noIili %nconJuaDi de un "atid de alDi IandiDi de tea"a lo. Nu "ea ,tiu$
cuF !$ "ocedeze du"$ a!ta. Da %nt=un t#ziu c$zu$ de acod !$ !e %nt#lnea!c$ "e un
"od "e!te #ul >anne8 unde !e conA eni !$ !e HiKeze dou$ "oDi cu !"aDiu liIe %nte ele
uF#nd ca ducele dc *uGundia !$ "$tund$ %n acel !"aDiu "e una dinte "oDi %n!oDit de
nuFai zece oaFeni8 ia DelHinul !$ inte "e cealalt$ cu tot at#Dia %n!oDitoi.
DelHinul !e Dinu de cuA#nt "#n$ aici8 da nu ,i Fai de"ate. Pe c#nd ducele de
*uGundia %i AoIea %nGenuncEeat8 unul dinte ai!tocaticii IandiDi ai DelHinului %l doIo#
cu o to"oi,c$8 ia alDii %l teFina$ de %ndat$.
DeGeaIa "etin!e DelHinul c$ acea!t$ ciF$ Jo!nic$ !=a Hi H$cut H$$ a!entiFentul
!$u. C$ci o H$cu!e "ea de oaie cEia ,i "entu 2anDa8 unde !t#ni !tu"oae Geneal$.
Mo,tenitoul ducelui !e G$Ii !$ %ncEeie un tatat cu eGele 9enic. Ia eGina Hancez$ !e
anGaJ$ !$=l ca"aciteze "e !oDul ei !$ Hie de acod indiHeent cuF a Hi Ho!t ace!ta. 9enic
H$cu "ace cu condiDia ca lu#nd=o "e "inDe!a Cateina %n c$!$toie !$ Hie H$cut eGent al
2anDei "e tot e!tul A ieDii eGelui ,i !$=i uFeze la tonul 2anDei du"$ Foate. Se c$!$toi
cu#nd cu "eaHuFoa!a "inDe!$ ,i o du!e F#ndu aca!$ %n AnGlia8 unde Hu %ncoonat$ cu
Fae cin!te ,i !"lendoae.
Acea!t$ "ace Hu nuFit$ "acea "e"etu$ ,i oF Aedea %n cu#nd c#t de Fult a duat.
D$du Fae !ati!HacDie Hancezilo8 cu toate c$ eau at#t de !$aci ,i nenoociDi. <nc#t %n
AeFe ce !e celeIa c$!$toia eGal$ FulDi dinte ei Fueau de HoaFe "e G$Fezile de
I$leGa de "e !t$zile Pai!ului. Pe alocui %n 2anDa. DelHinul o"u!e o oaecae ezi!tenD$
da eGele 9enic %l %nH#n!e8 educ#ndu=1 la t$cee. Ia acuF. Cu Faile !ale "o!e!iuni
din 2anDa a!iGuate8 o !u"eI$ !oDie8 cae !$=l %nAe!elea!c$ ,i un Hiu8 cae !$=i aduc$ ,i
Fai Fult$ Heicie8 totul "$ea !t$lucit %n calea lui. Da %n culFea Gloiei ,i %n
de"lin$tatea "uteii Foatea "oGo% a!u"a lui "un#ndu=i ca"$t zilelo. C#nd !e %FIoln$Ai
la Vincenne! ,i aHl$ c$ nu aAea !c$"ae8 Hu Hoate calF ,i lini,tit AoIindu=le !enin celo
ce "l#nGeau la "atul !$u de !uHeinD$. Pe !oDie ,i co"il %i l$!a %n GiJa ducelui de *edHod8
un Hate iuIito ,i a celolaDi noIili cu cedinD$ HaD$ de el. <i !H$tui !$ !taIilea!c$ din "atea
AnGliei elaDii de "ietenie cu noul duce de *uGundia oHeindu=i ace!tuia noua eGenD$ a
2anDei8 !$ nu=i eliIeeze "c "inDii eGali ce Hu!e!e$ luaDi la AGincout ,i ca. IndiHeent de
ne%nDeleGeea ce !=a "utea iAi cu 2anDa8 AnGlia !$ nu %ncEeie "ace H$$ a "$!ta
NoFandia. A"oi "u!e ca"ul Jo! ce#ndu=le "ea!u"u,ilo "eoDi !$=i c#nte "!alFii "entu
ietaea "$catelo. Ia %n !unetele !oleFne ale ace!toa la teizeci ,i unu auGu!t.
Mie "atu !ute dou$zeci ,i doi %n al teizeci ,i "atulea an al AieDii ,i %n al zecelea
an de doFnie eGele 9enic al cincelea tecu %n luFea celo de"Di.
<ncet ,i cu Jale %i du!e$ tu"ul la Pai! %nt=o "oce!iune cu Fae "oF"$8 ia de
acolo la Rouen unde !e G$!ea eGina8 c$eia ti!ta Ae!te !e a!cun!e!e AeFe de Fai Fulte
zile de la Foatea lui. De acolo %ntin! "e un "at %n Hi de "u"u$ ,i au cu cooan$ "e ca"
,i !ce"tul cu Iil$ de au z$c#nd inet %n F#inile ne%n!uHleDite8 %l du!e$ la Calai! cu un
alai at#t de Fae %nc#t tot duFul "$ea !$ !e %ntunece la teceea lui. ReGele ScoDiei Juca
olul de "iF Iocito Hiind uinat de %nteaGa ca!$ eGal$: caAalei ce "utau aFu$ neaG$
cu "ene a!otate la culoae8 FulDiFi de oaFeni cu toDe a"in!e ce !t$luceau H$c#nd din
noa"te zi ,i Fai la unn$ A$duAa "inDe!$ cu cae !e %ncEeia coteGiul. La Calai! o Hlot$ de
Aa!e a,te"ta !$=i teac$ la DoAe. i a!tHel tec#nd "e la London *idGe18 unde !e c#nt$
!luJIa de %nFoF#ntae "e c#nd tecu$ "e !uI "od8 adu!e$ Fotul la AIaDia
;e!tFin!te8 ia acolo %l %nGo"a$ cu Fae e!"ect.
Cel Fai AecEi dinte "oduile londoneze de "e!te TaFi!a8 cae leaG$ oa,ul
"o"iu=zi! cu !t$AecEiul t#G SoutELaU. Podul oiGinal teFinat %n 1/(4 a Ho!t di!tu!8
Hiind econ!tuit %n 1-/&=1-61 ,i l$Git %n 14(6=14('.
ANGLIA SU* 91NRIC AL AS1L1A.
PART1A <NT3I.
2u!e!e doinDa $"o!atului eGe ca ducele de Glouce!te !$ Hie nuFit eGent
%ntuc#t Ficul !$u Hiu. ReGele 9enic al ,a!elea8 "e atunci de nuFai nou$ luni8 nu
%nde"linea condiDia de A#!t$. PalaFentul enGlez %n!$ "eHe$ !$ nuFea!c$ un Con!iliu de
ReGenD$ !uI conduceea ducelui de *edHod8 "e cae ducele de Glouce!te uFa !$=l
%nlocuia!c$ doa "e tiF"ul aI!enDei ace!tuia. Se "ae c$ PalaFentul "oced$ %n acea!t$
"iAinD$ %nDele"t c$ci Glouce!te !e a$t$ cu#nd a Hi aFIiDio! ,i !u"$$to JiGnindu=1 !"e
a=,i !ati!Hace ni,te doinDe "e!onale "e ducele de *uGundia8 ce Hu a"oi cu Fae Geutate
%FIunat.
CuF acel duce eHuz$ eGenDa 2anDei8 acea!ta %i Hu dat$ de c$te Iietul eGe
Hancez ducelui de *edHod. Da cuF e!"ectiA ul FonaE Fui la Fai "uDin de dou$ luni8
DelHinul %,i eA endic$ "e loc de"tul de uFa, la tonul Hancez ,i Hu %ncoonat !uI titlul
de Caol al ,a"telea. S"e a "utea iA aliza cu el ducele de *edHod !e %F"ieteni cu
ducele de *uGundia ,i cu cel de *etania8 cu cae !e alie d#ndu=le de !oDii "e cele dou$
!uoi ale !ale. R$zIoiul cu 2anDa Hu iFediat eluat8 ia "$cii "e"etue i !e "u!e ca"$t
Fult "ea tiF"uiu.
<n "iFa caF"anie8 enGlezii aJutaDi de acea!t$ alianD$ !e Iucua$ de !ucce! a"id.
CuF %n!$ ScoDia le tiFi!e Hancezilo cinci Fii de o,teni ,i ea "o!iIil !$ le Fai tiFit$8
!au !$ atace nodul AnGliei %n AeFe ce acea!ta ea ocu"at$ cu 2anDa8 !e con!ide$ c$ a
Hi Iine !$=l c#,tiGe de "atea lo "e eGele !coDian lacoI8 ce Hu!e!e at#ta tiF" %ncEi!8
"un#ndu=1 %n liIetate %n !cEiFIul acEit$ii a "atuzeci de Fii de lie !teline "entu ca!$8
Fa!$ "e tiF" de nou$!"ezece ani ,i a anGaJaFentului c$ le Aa intezice !u"u,ilo !$i !$
lu"te !uI !tindad Hancez. 1 "l$cut !$ aHli nu nuFai c$ ace!t "izonie aFaIil %,i ec#,tiG$
liIetatea %n ace!te condiDii8 ci ,i c$ !e c$!$toi cu o noIil$ enGlezoaic$ de cae deFult !e
%nd$Go!ti!e8 deAenind a"oi un eGe eKcelent. M$ teF c$ %n acea!t$ i!toie8 aF %nt#lnit
ni,te eGi ,i %nc$ AoF Fai %nt#lni ,i alDii c$oa le=a Hi Fe! cu Fult Fai Iine ,i a Hi l$!at
%n uina lo o luFe Fult Fai Heicit$8 de a Hi Ho!t ,i ei la %ncEi!oae Aeo nou$!"ezece
ani.
<n cea de a doua caF"anie enGlezii c#,tiGa$ o iF"otant$ Aictoie la VeAneuil
%nt=o lu"t$ eFacaIil$ Fai ale! "entu Ha"tul de a Hi ecu! la AecEiul tuc de a!aFIlae a
cailo "entu tan!"otul ecEi"aFentului Filita "in leGaea ca"elelo ,i cozilo ace!toa
deolalt$8 ,i %nG$F$diea "c !"in$ile lo a eciE"aFentului !"e a=i tan!HoFa %nt=un Hel
de HotiHicaDie Aie P de Fae utilitate tu"elo8 da du"$ c#te ced nu "ea "l$cut ,i "entu
cai. Tei ani du"$ aceea !e i#cu Hoate "uDin8 aFIele "$Di Hiind "ea !$ace "entu a "uta
$zIoi8 cae e o di!tacDie eKteF de co!ti!itoae8 da acuF !e Dinu !Hat Eot$#ndu=!e la
Pai! a!edieea oa,ului Olean!8 "unct de Fae iF"otanD$ "entu cauza DelHinului. O
annat$ enGlez$ de zece Fii de o,teni Hu eK"ediat$ %n ace!t !co"8 !uI coFanda contelui de
Sali!IuR8 un Geneal de enuFe. CuF din neHeicie Hu uci! "e la %nce"utul a!ediului8
contele de SuHHolU %i lu$ locul8 ia !uI coFanda ace!tuia BaJutat de Si VoEn 2al!talH. Cae
adu!e "atu !ule de c$uDe %nc$cate cu EeinGi !$aDi ,i alte "oAizii "entu tu"e ,i
e!"inG#ndu=i "e Hancezii ce %nceca$ !$=l intece"teze ie,i Aictoio! dint=o %nc$ieae
c#ncen$ de=i zi!e a"oi %n GluF$ I$t$lia EeinGilo: oa,ul Olean! Hu at#t de Iine Dinut %n
%ncecuie8 %nc#t a!ediaDii "o"u!e$ !$ i=1 cedeze coF"atiotului lo ducele de *uGundia.
Genealul enGlez le e"lic$ %n!$ c$ o,tenii !$i %l c#,tiGa!e$ deJa "in aIneGaDie ,i cuaJ8
a,a c$ al lo !e cuAenea !$ ,i $F#n$. Totala li"!$ de ,an!e a oa,ului "$ea a Hi
%F"$t$,it$ de DelHin8 ce ea at#t de %n!"$iF#ntat %nc#t %l caF I$teau G#nduile !$ !e
eHuGieze %n ScoDia !au %n S"ania P c#nd !e iAi o D$$ncuD$8 ce !cEiFI$ !ituaDia coF"let.
PoAe!tea ace!tei Hete aF !$ A=o !"un de acuF.
PART1A A DOUA POV1ST1A IOAN1I D0ARC %nt=un !at %nde"$tat "inte
ni,te dealui "u!tii din "oAincia Loena t$ia un D$an "e nuFe Vacbue! d0Ac. AA ea o
Hiic$ Ioana d0Ac8 ce nu %F"lini!e %nc$ dou$zeci de ani. 2u!e!e o Hat$ !inGuatic$ %nc$ din
co"il$ie8 c$ci de!eoi "$zi!e oile ,i Aitele zile %nteGi "in locui neuFIlate %n cae nu
aAea cu cine !cEiFIa o AoI$ ,i ade! %nGenuncEia!e oe %n ,i %n ca"ela Fic$8 FoEo#t$ ,i
Goal$ din !at idic#ndu=,i ocEii !"e alta ,i "iAind la candela "#l"#itoae dinaintea lui
"#n$ %,i %ncEi"uia c$ Aede HiGui %n !eFi=%ntuneicul de acolo ,i cEia c$ le auzea
AoIindu=i. CuF oaFenii !iF"li din acea "ate a 2anDei eau Hoate iGnoanDi ,i
!u"e!tiDio,i8 aAeau de i!toi!it Fulte n$!tu,nicii de!"e ce Ai!a!e$ !au A$zu!e$ "e
dealuile "u!tii %nA$luite %n "#cl$ c#nd ceul !e aco"eea de noi. A,a c$ d$du$ cu
u,uinD$ cezae !taniilo Aiziuni ale Ioanei ,o"tindu=,i unii altoa c$ %i AoIeau %nGei ,i
duEui.
<n cele din uF$ IoanQ M tat$lui ei. C$ %nt=o zi i !e a$ta!e deodat$ o "utenic$
luFin$ le luFi ,i auzi!e a"oi o Aoce GaA$ ce zicea c$ e a SH#ntului MiEai !"un#ndu=i c$
ea Fenit$ !$=l aJute "e DelHin. Cu#nd du"$ acea!ta Bzi!e ea: SH#nta Cateina ,i SH#nta
MaGaeta i !e %nH$Di,a$ cu cooane lucitoae %n ce,tet %ndeFn#nd=o !$ Hie Aituoa!$ ,i
neclintit$ %n Eot$#i. Ace!te Aiziuni eA eni!e$ uneoi da Aocile le auzea din ce %n ce
Fai de! !"un#nd Feeu:
Ioana8 ceul te=a ale! !$ FeGi !$=l aJuDi "e DelHin.N
Le auzea a"oa"e %ntotdeauna %n $!unetul clo"otelo de la ca"el$.
Nu Fai %nca"e %ndoial$ acuF c$ Ioana ea %ncedinDat$ c$ A$zu!e ,i auzi!e ace!te
lucui. Se ,tie Hoate Iine c$ a!eFenea iluzii !unt eHectul unei Ioli de!tul de $!"#ndite.
Se "ea "oate !$ Hi Ho!t cEi"ui de ale SH#ntului MiEai. SHintei Cateina ,i SHintei
MaGaeta %n ca"ela cea Fic$ Bunde e Hoate "o!iIil !$ Hi aAut cooane !t$lucitoae "e
ca": ,i ca ace!tea !$=i Hi dat Ioanei Fai %nt#i ideea celo tei "e!onaJe. 2u!e!e Fult$
AeFe o tacitun$ i0anlezi!l$ ,i8 de,i Hat$ Iun$8 ced c$ ea niDel oGolioa!$ ,i donic$ de
HaiF$.
Tat$l ei. NiDel Fai %nDele"t dec#t Aecinii8 zi!e:
IDi !"un. Ioano. C$ e doa %ncEi"uiea ta. Mai Iine Di=ai lua un !oD Iun cae !$ te
%nGi Jea!c$8 Hato. i ai Funci ca !$=Di IaGi FinDile %n ca"TN
Da Ioana %i e"lic$8 !"un#nd c$ Jua!e !$ nu=,i ia=nicic#nd I$Iat ,i c$ teIuia !$
FeaG$ !$=l aJute "e DelHin8 du"$ cuF o %nduFa!e ceul.
Din "$cate "entu tat$l ei. A c$ui "utee de conA inGee nu "ea ea GozaA$8
"ecuF ,i "entu Iiata Hat$. A c$ei tulIuae atin!e!e ace!t "unct !e %nt#F"l$ ca un Gu"
de du,Fani de ai DelHinului !$=,i Hac$ de lucu %n AeFe ce teceau "in !at d#nd Hoc
ca"elei ,i Gonindu=i "e locuitoi. Pun#nd la iniF$ cuziFile !$A#,ite de ace,tia Ioana !e
%nd#Ji ,i Fai tae %n conAinGeile ei. 7i!e c$ Aocile ,i HiGuile o uF$eau acuF tot tiF"ul
!"un#ndu=i c$ ea Hata cae "otiAit unei AecEi "oHeDii uFa !$ !alAeze 2anDa8 c$ teIuia
!$ FeaG$ !$=l aJute "e DelHin ,i !$ $F#n$ "#n$ la %ncoonaea ace!tuia la REeiF!8 ,i c$
aAea de H$cut cale lunG$ "#n$ la un oaecae lod8 "e nuFe *auIicout8 cae "utea ,i aAea
!$ o "ezinte ace!tuia.
CuF tat$l ei continua !$=i zic$:
] <Di !"un. Ioana8 c$ e %ncEi"uiea ta. P 0 "oFi %n c$utaea ace!tui lod %n!oDit$ de
un uncEi8 un Iiet ota ce H$cea c$uDe %n !al. i cae cedea %n Aiziunile ei. St$I$tu$ cale
lunG$ uFIl#nd "e coclaui "in E#toa"e "line de o,tenii ducelui de *uGundia ,i de lot
Helul de IandiDi ,i t#lEai8 "#n$ c#nd aJun!e$ la lodul cu "icina.
C#nd !eAitoii %i !"u!e$ c$ Aeni!e o Iiat$ D$anc$ "e nuFe Ioana d0Ac %n!oDit$ dc
niFeni altul dec#t de un Fo, ota ce Fe,teea c$uDe %n !atul lui8 cae Aoia !$=l Aad$
Hiindc$ i !e "ounci!e !$=l aJute "e DelHin ,i !$ !alAeze 2anDa. *audicout izIucni %n
EoEote de #! ,i le d$du "ounc$ !$=i Hac$ Hetei A#nt. Da cu#nd at#ta auzi de!"e z$IaAa
ei %n oa,. RuG$ciunile %n Ii!eici8 Aiziunile ei ,i inoHen!iAitatea ace!teia %nc#t tiFi!e
du"$ ea. Ca !$ o de!coa!e. CuF du"$ o zdaA$n$ aGEe!inuial$ nu !e aI$lu deHel din ce
!"u!e!e %nainte8 *oudicout %nce"u !$ o cead$8 zic#ndu=,i c$ !=a "utea !$ Hie ceAa de
ca"ul ei. <n oice caz cezu c$ Feita !$ o tiFit$ %n oa,ul CEinon unde !e aHla DelHinul.
A,a c$ %i cuF"$$ un cal8 o !aIie ,i=i d$du doi !cutiei8 cae !$ o e!coteze. CuF Aocile %i
!"u!e!e$ c$ uFia !$ "oate Ae,Finte de I$Iat8 Ioana !e %FI$c$ o!t$,e,te8 %,i %ncin!e
!aIia la cinG$toae8 %,i "u!e "inteni la c$lc#ie ,i uc#nd %n ,a "oFi c$lae cu cei doi
!cutiei. C#t de!"e uncEiul ei otaul !e ,tie c$ $Fa!e cu Gua c$!cat$ unn$indu=,i
ne"oata "#n$ ce o "iedu din ocEi P cuF e "o!iIil !$ Hi Ho!t P ia a"oi !e %ntoa!e aca!$.
C$ci nic$iei nu=i ca acolo. Ioana cu !cutieii ei c$l$i$ H$$ o"ie "#n$ la CEinon8 unde
du"$ ni!cai ,oA $ie i !e %nG$dui !$ inte la DelHin. Cuno!c#ndu=1 de %ndat$ dinte toii
cutenii !$i %i !"u!e c$ Aeni!e din "ounca ceului !"e a=i %nH#nGe du,Fanii ,i a=1 duce la
%ncoonae %n catedala de la RlieiF!. <i Fai !"u!e B!au cel "uDin a,a "etin!e ulteio !"e
a=i ului !oldaDii ,i Fai tae: o !eie de taine cuno!cute nuFai lui ad$uG#nd c$ %n catedala
SH#nta Cateina de la 2ieIoi! !e G$!ea o AecEe !aIie al c$ei t$i, ea %n!eFnat cu cinci
cuci de deFult "e cae SH#nta Cateina %i "ounci!e !$ o "oate.
1i Iine8 niFeni nu ,tia niFic de!"e acea !aIie AecEe8 da c#nd aJun!e$ !=o caute
%n catedal$ P ceea ce H$cu$ de %ndat$ P o G$!i$ H$$ doa ,i "oate acolo. DelHinul %i
con!ult$ a"oi "e o !eie de "eoDi ,i e"i!co"i GaA i !"e a aHla dac$ du"$ "$eea lo
"uteea Hetei !e datoa uno HoDe ale Iinelui !au ale $ului8 teF$ ce !e aIod$ %n dezIatei
FinuDioa!e %n decu!ul c$oa Fai FulDi !aAanDi donni$ !oFn ad#nc cu !Ho$ieli. <n cele
din unn$ du"$ ce un a!"u GentiloF I$t#n %i !"u!e Ioanei: %n ce liFI$ AoIe!c Aocile
taleN8 ia acea!ta %i $!"un!e a!"ului I$t#n: M%nl=una ce !un$ Fai "l$cut dec#t a
duFneaAoa!t$N8 c$zu$ cu toDii de acod a!u"a coectitudinii ei zic#nd c$ a Hi aA ut un
Ea ce "oGoa din ce. C#nd auzi$ acea Ae!te Finunat$ !oldaDii DelHinului Hu$ cu"in,i
de ne!"u!$ %FI$I$tae8 ia enGlezii !e de!cuaJa$8 !ocotind=o A$Jitoae.
A,ada Ioana uc$ din nou %n ,a Din#nd=o ia c$lae %ntuna "#n$ c#nd aJun!e la
Olean!8 da ea acuF %nt=o !ituaDie %n cae nu !e Fai aHla!e nici o Hat$ de D$an. C$l$ea
"e un cal alI de lu"t$8 %FI$cat$ %n zale lucii8 cu AecEea !aIie din catedal$ ecent
lu!tuit$ "in!$ la cinG$toae8 ia %n HaD$ i !e "uta un !teaG alI cu cEi"ul DoFnului ,i
cuAintele I1SUS MARIA. C$l$ind %n toat$ acea!t$ !"lendoae %n Huntea unui Fae co"
de annat$ ce aducea "oAizii de tot Helul "entF %nHoFetaDii locuitoi ai Olean,ului %,i H$cu
ea a"aiDia %n HaDa acelui oa, a!ediat.
C#nd oaFenii o z$i$ de "e zidui !tiGa$ din $!"utei: MA Aenit Hecioaa din
"oHeDie !$ ne F#ntuia!c$TN ia acea!ta8 "ecuF ,i "iAeli,tea Hecioaei lu"t#nd %n Huntea
o,tenilo din taI$a lo %i H$cu "e Hancezi at#t de %nd$zneDi8 %nHico,#ndu=i "e enGlezi
%nl=at#ta %nc#t linia Hotuilo enGleze Hu cu#nd !t$"un!$8 tu"ele ,i "oAiziile aJun!e$
%n oa, ,i Olean!ul Hu !alAat.
Ioana8 nuFit$ de acuF 21CIOARA DIN ORL1ANS8 $Fa!e c#teAa zile du"$
zidui H$c#nd !$ !e aunce "e!te ace!tea !ci!oi "in cae lodului de SuHlIlU i !e odona
!$ "lece cu enGlezii !$i de l#nG$ acel oa, d#nd a!tHel a!cultae "ouncii diAine. CuF
Genealul enGlez eHuz$ cateGoic !$ cead$ c$ Ioana aAea EaIa de Aeea ceului Bceea ce
nu !cEiFIa cu niFic lucuile %n o"tica !oldaDilo !$i8 ce !u!Dineau "o!te,te c$8 dac$ nu
ea unealta ace!tuia8 ea A $Jitoae8 Hiind deci inutil !$ i te %F"otiAe,ti:8 uc$ din nou %n
,a "e calu=i alI de lu"t$ ,i odon$ %naintaea !uI !tindadul ei alI.
A!ediatoii contolau "odul "in c#teAa tunui HotiHicate %n cae Hu$ atacaDi de
21CIOARA DIN ORL1ANS. Lu"ta du$ "ai!"ezece zile. S"iJini cu "o"iile=i F#ini o
!ca$ ,i uc$ "e zidul dinte tunui8 da Hu loAit$ %n G#t de o !$Geat$ enGlez$ ,i c$zu %n
,anD. 2u luat$ de acolo ,i i !e !coa!e !$Geata8 o"eaDie %n tiF"ul c$eia ul$ ,i Ioci de
duee cuF a Hi H$cut oite alt$ Hat$. Da cu#nd !"u!e c$ Aocile %i AoIeau alin#ndu=i
dueea ca !$ !e "oat$ odiEni. Du"$ un tiF" !e !cul$ ,i Hu din nou la lu"t$ %n Huntea
celolalDi. C#nd enGlezii cae o z$i!e$ c$z#nd ,i o cezu!e$ Foat$ A$zu$ a!ta8 Hu$
cu"in,i de Fae !"aiF$8 ia unii dinte ei !tiGa$ c$=1 Aedeau "e SH#ntul MiEail "e un
cal alI B"oIaIil Ioana %n!$,i: lu"t#nd "entu Hancezi. Piedu$ "odul cu tunui cu tot.
Ia a doua zi %,i incendia$ !i!teFul de HotiHicaDii ,i "$$!i$ locul.
Da cuF lodul SuHHolU "e!onal nu !e eta!e Fai de"ate de oa,ul VaGeau ce !e
G$!ea la o di!tanD$ de nuFai c#teAa File8 Hecioaa din Olean! %l a!edie lu#ndu=1
"izonie. Pe c#nd !tindadul alI Hlutua deJa "e zid Hu loAit$ %n ca" cu o "iat$ ,i c$zu din
nou %n ,anD8 da cuF z$cea "e Jo! $cni de acolo ,i Fai tae:
] <nainte8 %nainte coF"atioDi ,i nu A$ teFeDi de niFic8 c$ci DoFnul ni i=a dat "e
F#n$TN Du"$ ace!te noi !ucce!e ale Hecioaei alte c#teAa Hot$eDe ,i locui ce=i ezi!ta!e$
"#n$ atunci DelHinului !e "eda$. Re!tul o,tiii enGleze Hiind %nH#nt la PataR de Hecioaa
ce %,i %n$lD$ Aictoio!ul !tindad alI "e un c#F" "e cae o Fie dou$ !ute de enGlezi z$ceau
%n tiEna FoDii. <l zoi a"oi "e DelHin Bce i !e Heea din cale oi de c#te oi ea Aeo lu"t$:
!$ "ucead$ !"e REeiF!8 c$ci "iFa "ate a Fi!iunii ei !e %ncEeia!e8 ,i !$ de!$A#,ea!c$
e!tul %ncoon#ndu=!e acolo. DelHinul nu aAea nici o GaI$ !$ Hac$ a!ta c$ci ea cale lunG$
"#n$ la REeiF!. Ia enGlezii ,i ducele de *uGundia eau %nc$ "utenici %n Daa ale c$ei
duFui le aAeau de !t$I$tut. O "oni$ totu,i la duF cu zece Fii de o,teni8 ia Hecioaa
din Olean! c$l$i din nou Din#nd=o tot %nainte "e calul ei alI de lu"t$8 %n aFiua=i
lucitoae. De c#te oi aJunGeau la Aeun oa, ce li !e "eda de Iun$Aoie8 o,tenii cedeau %n
ea. <n!$8 c#nd !e niFeeau "e l#nG$ Aeunul ce le d$dea de Huc$ c#t de c#t %nce"eau !$
FuFue c$ e o iF"o!toae. A,a Hu Fai cu !eaF$ %n cazul cet$Dii ToRe!8 ce !H#,i %n!$
"in a !e "ed$ la !Hatul unui oaecae RicEad8 c$luG$ de "in "atea locului. 2atele
RicEad nuti!e AecEile %ndoieli a!u"a Hecioaei din Olean! "#n$ ce o aGEe!Fui!e Iine
at#t "e ea. C#t ,i "oata "e cae %,i H$cu!e acea!ta intaea %n oa,. NeA$z#nd nici o
!cEiFIae la Aeuna dinte ele %,i zi!e ca ceilalDi I$t#ni GentiloFi GaA i c$ totul ea %n
eGul$ ,i %i deAeni un aliat de !eaF$. A,a c$ %n cele din uF$ c$l$ind %ntuna Ha$ tiEn$8
Hecioaa din Olean! cu DelHinul ,i cei zece Fii de o,teni c#nd cu cedinD$8 c#nd H$$ de
cedinD$ HaD$ de ea aJun!e$ la REeiF! ia %n !"lendida catedal$ de acolo DelHinul deAeni
Caol al ,a"telea Hiind %ncoonat cu Fae a!i!tenD$. A"oi Hecioaa ce !t$tea cu !tindadul
ei alI "e l#nG$ eGe %n acel cea! de Gloie %nGenuncEe "e "ado!eal$ la "icioaele ace!tuia
,i %i !"u!e cu laciFi %n ocEi c$ %,i %nde"lini!e Fi!iunea ce i !e %ncedinDa!e8 !inGua
$!"lat$ "e cae o ceea Hiind !$ !e %nG$duie acuF !$ !e %ntoac$ la ca!a ei %nde"$tat$8 la
tat$l ei8 a c$ui ne%ncedee ea de neclintit ,i la "iFul ei uFil %n!oDito8 otaul8 ce le
toFnea c$uDele %n !at. Da zic#nd MNuTN8 eGele o idic$ %n anG %nnoIil#ndu=i ,i HaFilia
"e c#t "utea !=o Hac$ un FonaE ,i HiK#ndu=i un Aenit de conte.
AET ce Heicie a Hi Ho!t "entu Hecioaa din Olean! !$=,i Hi luat ia !taiele de Da$.
Ponind cEia %n acea zi !"e ca!a ,i ca"ela cea Fic$ de "e dealuile ei "u!tii8 unde !$ nu
Hi auzit Aoci Fai ciudate dec#t ale uno co"ila,iT
Nu Hu !$ Hie a,a. Ci continu$ !$=l aJute "e eGe Bc$ci %F"eun$ cu Hatele RicEad
ea o adeA$at$ coFoa$ "entF el: %ncec#nd !$ aduc$ F#nG#iee %n AiaDa a!"$ a
!oldaDilo ,i duc#nd la #ndul ei o AiaD$ eliGioa!$8 altui!t$ ,i Fode!t$8 H$$ doa ,i "oate.
De Fulte oi8 %n!$8 %l uGa "e eGe !$ o la!e aca!$8 ia %nt=un #nd %,i ,i !coa!e aFua
lucitoae ,i o "u!e %n cui %nt=o Ii!eic$ intenDion#nd !$ n=o Fai %FIace deHel. Da eGele
o ec#,tiGa Feeu c#t Fai "utea !$=i Hie de Holo!8 a,a c$ %,i unn$ %nainte calea !"e de!tin.
C#nd ducele de *edHod8 un (111 Hoate ca"aIil8 %nce"u !$ Hie actiA aduc#nd %n
Holo!ul AnGliei ia $zIoi %n 2anDa ,i H$c#ndu=1 "e ducele de *uGundia !$=,i e!"ecte
Ju$F#ntul eu,i !$=l nelini,tea!c$ ,i !$=l tulIue ne!"u! "e Caol8 ace!ta o %nteIa uneoi
"e Hecioaa din Olean! ce ziceau Aocile de a!taX Da Aocile Bca oice Aoci oIi,nuite %n
tiF"ui conHuze: deAeni!e$ contadictoii ,i neclae !"un#nd c#nd una8 c#nd alta %nc#t
Hecioaa %,i "iedea ceditul A$z#nd cu ocEii. Caol "oFi %n Fa, a!u"a Pai!ului cae i !e
o"unea ,i atac$ !uIuIia Saint 9onoe. CuF %n acea!t$ lu"t$ c$zu din nou %n ,anD. 2u
aIandonat$ de %nteaGa o,tie8 a,a c$ z$cu %n FiJlocul unui FoFan de cadaA e ,i8 cuF
niFeni nu o aJut$8 ie,i la liFan t##ndu=!e cuF "utu. A"oi unii dinte ade"Dii ei tecu$ %n
taI$a adAe!$ de "atea unei Hecioae8 CatEeine de la RocEelle. Ce !e decla$ alea!$ !$
le !"un$ unde eau %nGo"ate ni,te coFoi de,i n=o H$cu nicic#nd P ia cuF Ioanei i !e
%nt#F"l$ !$ i !e u"$ atunci !aIia cea AecEe8 alDii zi!e$ c$ %,i H#n!e!e ,i "uteea o dat$ cu
ea. <n cele din unn$8 la a!ediul de la CoF"icGne condu! de ducele de *uGundia8 unde %,i
H$cu datoia "lin$ de cuaJ8 Hu la o etaGee Jo!nic l$!at$ %n unn$ !$ Hac$ calea %ntoa!$ de
una !inGu$ lu"t#nd %ntuna "#n$ ce un aca, o ta!e Jo! de "e cal.
O8 ce uFoae !e !t#ni ,i ce o!anale !e %n$lDa$ la ca"tuaea ace!tei Iiete Hete de
la Da$T i cuF o Fai ceu$ !"e a o Judeca "entu A$Jitoie8 eezie ,i te Fii Fai ce
incEizitoul Geneal al 2anDei ,i tot Helul de F$iFi de te a"uc$ GeaDa !$ te ,i G#nde,ti.
2u %n Hine cuF"$at$ de e"i!co"ul de *eauAai! "e zece Fii de Hanci ,i azA %lit$ %n
cace$ din nou ca !iF"l$ Ioana d0Ac8 ce nu Fai ea Hecioaa de Olean!.
N=a, Fai i!"$Ai nicic#nd de=a Hi !$ A$ !"un cuF o !coa!e$ "e Ioana ca !$ o
ceceteze8 inteoGEeze ,i eeKaFineze E$Duind=o "#n$ o H$cu$ !$ !"un$ de toate ,i oice.
i cuF tot Helul de !aAanDi ,i doctoi %,i A$!a$ "licti!ul lo aFanic a!u"a ei. De
,ai!"ezece oi o !coa!e$ ,i o %ncEi!e$ la loc8 E$Duind=o8 %ntinz#ndu=i cu!e ,i
contazic#nd=o "#n$ i !e H#n!e iniFa de toat$ acea!t$ Ha!$ !ini!t$. La ultiFa %nt#lnie de
ace!t Hel Hu du!$ %nt=un ciFiti de la Rouen !ini!tu Gani!it cu e,aHod8 FG ,i o !acin$ de
leFne8 c$l$u8 aFAon ,i un c$luG$ Gata !$ Din$ o "edic$ %nGozitoae. 1 de=a de"tul
eFoDionant !$ ,tii c$ "#n$ ,i %n acea !ituaDie Iiata Hat$ cin!ti "e acel FizeaIil "aazit de
eGe cae !e Holo!i!e de ea !"e a=,i atinGe !co"ul ia a"oi o l$!a!e %n "lata doFnului ,i c$
%n AeFe ce $Ida %n t$cee FulDiFea de e"o,ui la ade!a ei idic$ Gla!ul cu cuaJ !"e
a=1 a"$a. 1a Hie!c ca o "e!oan$ at#t de t#n$$ !$ Aea !$ t$ia!c$. S"e a=,i cuDa AiaDa
i!c$li P cu !eFnul cucii c$ci nu ,tia !$ !cie P o declaaDie "eG$tit$ dinainte cuF c$ toate
Aiziunile ei ,i Aocile "e cae le auzi!e a Hi Aenit de la DiaAol. C#nd !e dezi!e de tecut
H$G$duind !$ nu Fai "oate Ae,Finte I$I$te,ti "e Aiito Hu o!#ndit$ la %ncEi!oae "e AiaD$
Mcu "#inea aF$$ciunii ,i a"a FizeieiN.
Da cu "#inea aF$$ciunii ,i a"a Fize$ Aiziunile ,i Aoci Ic !e H$cu$ ia !iFDite %n
cu#nd. 1a aI!olut Hie!c !$ Hie a,a8 c$ci Ioala de acel !oi e Fult aGaAat$ "in "o!t8
!inGu$tate ,i nelini,te a FinDii. Nu nuFai c$ o H$cu$ "e Ioana !$ declae c$ !=a Hi !ocotit
din nou cu Ea8 da Hu G$!it$ %n ni,te !taie I$I$te,ti l$!ate anuFe %n teFniD$ !"e a o
"inde %n cu!$ ,i "e cae le %FI$ca!e %n !inGu$tatea ei "oate %n aFintiea Gloiei din
tecut8 "oate Hiindc$ o !H$tui!e$ Aocile %n %ncEi"uii. Pentu acea!t$ ec$dee %n A$Jitoie8
eezie ,i te Fii Fai ce Hu o!#ndit$ la adee "e uG. i %n "iaDa "uIlic$ din Rouen8 %n
Ae,F#ntul Eido! inA entat de c$luG$i "entu a!eFenea !"ectacole cu "eoDi ,i e"i!co"i8
a,ezaDi %nt=o tiIun$ cu Aedee !"e ea8 de,i unii aAu$ Iun$tatea ce,tinea!c$ !$ "lece
ne"ut#nd %ndua inHaFa !cen$8 acea!t$ Hat$ ce ula P a c$ei ultiF$ iFaGine "in Hoc ,i
HuF Hu aceea a unei HiinDe ce Dinea %n F#n$ cucea inAoc#ndu=1 "e 9i!to! P Hu H$cut$
!cuF. <i aunca$ cenu,a %n #ul Sena8 da %i Aa doA edi de ciFinali %n ziua Vudec$Dii de
a"oi.
Din FoFentul "indeii ei nici eGele Hancez ,i nici un alt oF din %nteaGa lui
cute nu Fi,ca$ un deGet !"e a o !alAa. N=au nici o !cuz$ %n Ha"tul c$ e "o!iIil !$ nu Hi
cezut nicic#nd %n ea !au c$ a Hi "utut !$ c#,tiGe "in i!cu!inD$ ,i cuaJ Aictoiile e"utate
de ea. Cu c#t !e "eH$cu!e$ Fai Fult a=i da cezae cu at#t o %ncuaJa!e$ !$ !e %ncead$
%n !ine8 ia ea $F$!e!e Feeu cu cedinD$ "lin$ de cuaJ ,i de noIil$ d$uie HaD$ de ei.
Da nu e deloc de Fiae ca cei H$Danici %n toate8 HaD$ de !ine8 unii HaD$ de alDii8 HaD$ de
Da$8 de ce ,i de "$F#nt !$ Hi Ho!t Fon,ti de inGatitudine ,i Aiclenie HaD$ de o D$anc$
neaJutoat$.
<n "itoe!cul oa, Rouen8 unde tunuile AecEii catedale !unt n$"$dite "#n$ !u! de
Iuuieni ,i iaI$8 ia A eneaIilele !t$zi noFande !e Fai %ncinG ,i acuF de a,iDa
!oaelui toid8 de,i Hocuile FonaEale ce lic$eau c#ndAa !ini!tu nu !e Fai a"ind deFult
"e acolo8 eKi!t$ o !tatuie a Ioanei d0Ac %n !cena aGoniei dinaintea !H#,itului %n "iaDa ce %i
"oat$ nuFele acuF. tiu ni,te !tatui din tiF"ui FodeFe P cEia %n Feto"ola luFii de
nu F$ %n,el P ce coFeFoeaz$ con!tanDa ,i !inceitatea inHinit Fai Fic$ a uno iF"o!toi
cu Fult Fai Fai8 cin!tiDi de o luFe %nteaG$.
PART1A A TR1IA.
2a"tele ele %i Hac aeoi "e oaFeni !$ "o!"ee HeiciDi8 ia cauza enGlez$ nu aAu
niFic de c#,tiGat din cFda Foate a Ioanei d0Ac. R$zIoiul continu$ aneAoio! "ea Fult$
AeFe. Ducele de *edHod Fui8 alianDa cu ducele de *uGundia !e de!H$cu8 ia lodul
TalIot deAeni un Fae Geneal al taIeei enGleze din 2anDa. Dou$ dinte con!ecinDele
$zIoaielo !unt neGe,it HoaFetea P c$ci "o"oul nu "oate cultiAa "a,nic "$F#ntul P ,i
FoliFele ce !e datoeaz$ li"!uilo8 Fizeiei ,i !uHeinDei. AF#ndou$ ace!te ooi !e
aI$tu$ a!u"a aFIelo D$i ,i dua$ doi ani ne!"u! de ti,ti. A"oi $zIoiul !e du!e Fai
de"ate aJunG#nd %ncetul cu %ncetul !$ Hie at#t de "o!t condu! de GuAenul enGlez %nc#t %n
decu! de dou$zeci de ani de la eKecuDia Hecioaei din Olean! dinte toate Faile cuceii
Hanceze doa oa,ul Calai! Fai $Fa!e %n F#inile enGlezilo.
Multe lucui !tanii !e "etecu$ aca!$ "e "acu!ul ace!to Aictoii ,i %nH#nGei
ce !e !ucceda$ %n tiF". Pe F$!u$ ce ce!cu8 t#n$ul eGe !e doAedi Hoate diHeit de
Faele !$u "$inte deAenind un FizeaIil ,i un oF de niFic. Total inoHen!iA P aA#nd o
Fae aAe!iune HaD$ de A$!aea de !#nGe8 ceea ce n=a Hi Ho!t un neaJun!8 ea altFintei
!laI de %nGe8 "o!t ,i neaJutoat ,i un "atene ineKi!tent "entu Faii Juc$toi de la cute
ce=1 d$deau de colo8 colo ca "e o FinGe de Iattledoe1.
Z Un Hel de teni! !iF"lu BJucat de doi adAe!ai:
Dinte ace,ti Juc$toi cei Fai "utenici Hu$ la %nce"ut cadinalul *eauHot. O ud$
de a eGelui ,i ducele de Glouce!te. Ace!t duce aAea o !olie ce Hu acuzat$ H$$ noiF$ de
"acticaea FaGiei %n !co"ul eliFin$ii eGelui8 ,i a %ncoon$ii !oDului ei8 ce i=a Hi uFat
de de"t ace!tuia la ton. O acuza$ c$ aJutat$ Hiind de o I$t#n$ idicol$ "e nuFe
MaGeR Bc$eia %i zi!e$ A$Jitoae: a Hi t$cut din cea$o HiGuin$ cu cEi"ul eGelui8 "e
cae a Hi "u!=o la Hoc Focnit ca !$ !e to"ea!c$ %ncet. Se "e!u"unea c$ Foatea "e!oanei
%ntucEi"at$ de "$"u,$ ea iFinent$ %n a!eFenea cazui. Nu ,tiu dac$ duce!a la Hel de
iGnoant$ ca ,i e!tul o Hi H$cut de Ha"t o a!eFenea "$"u,$ F#nat$ de atai intenDii8 da ,tiu
la Hel de Iine ca ,i duFneaA oa!t$ c$ "utea !$ Hac$ ,i o Fie de "$"u,i to"indu=le "e toate
de n=a Hi du!=o Fai Fult Fintea H$$ !$=i "icinuia!c$ eGelui !au altcuiAa Aeun $u.
Totu,i Hu Judecat$ "entu a!ta la Hel ca MaGeR ,i unul dinte ca"elanii ducelui "e cae %l
%nAinui$ c$ le=a Hi aJutat. At#t ace!ta c#t ,i MaGeR Hu$ eKecutaDi8 ia duce!a8 du"$ ce
Hu "u!$ !$ dea ocol oa,ului de tei oi cu o luF#nae a"in!$ %n F#n$8 %n !eFn de c$inD$
Hu condaFnat$ la teFniD$ "e AiaD$. Ducele %n!u,i t$cu F#lc la toate a!tea H$c#nd a,a
"uDin$ teAatu$ de "ac$ i=a Hi conA enit !$ !ca"e de duce!$.
Da nu ea Fenit !$ !tea li"!it de GiJi "ea Fult$ AeFe. CuF FinGea eGal$ aAea
dou$zeci ,i tei de ani Juc$toii de Ialtledoe eau Hoate ne$Id$toi !$ !ca"e de ea.
Ducele de Glouce!te o"t$ "entu c$!$toia cu o Hiic$ de a contelui de AFaGnac8 da
cadinalul ,i contele de SuHTolcU eau tu" ,i !uHlet "entu MARGAR1T8 Hiica eGelui
Siciliei. Du"$ ,tiinDa lo HeFeie Eot$#t$ ,i aFIiDioa!$ ce l=a Hi du! de na! "e eGe cuF i=
a Hi "l$cut. S"e a !e %F"ieteni cu acea!t$ doaFn$ contele de SuHHolU8 ce %nce"u
aanJaFentele de dat$ "entu c$!$toie8 con!iFDi !$ o acce"te H$$ aAee8 Ia cEia !$
enunDe la dou$ dinte cele Fai Aalooa!e "o!e!iuni "e cae AnGlia le deDinea %n 2anDa la
acea AeFe. A!tHel c$!$toia Hu aanJat$ %n condiDii Hoate aA antaJoa!e "entu HeFeia "e
cae doFnul SuHHolU o adu!e %n AnGlia8 !"e a !e %n!ua la ;e!tFin!te. MotiAul "entu
cae la nici doi ani acea!t$ eGin$ ,i "atida ei %l acuza$ "e ducele de Glouce!te de %nalt$
t$dae e iF"o!iIil de aHlat8 c$ci cEe!tiunea e conHuz$8 da "etinz#nd c$ AiaDa eGelui ea
%n "iFeJdie %l tiFi!e$ "e duce la %ncEi!oae. La dou$ !$"t$F#ni du"$ aceea %l G$!i$
Fot %n "at Bzi!e$ ei:. 2u eK"u! !"e a Hi A$zut de "o"o8 ia lodul SuHHIlcU Fo,teni cea
Fai Fae "ate a aAeii !ale.
tiDi de acuF ce !tanie ea Foatea de cae "ieeau !uIit "izonieii "olitici.
<n caz c$ o Hi aAut Aeun aFe!tec8 cadinalul *eauHot nu ta!e nici un Holo! din
a!ta8 c$ci Fui la Fai "uDin de ,a!e !$"t$F#ni G$!ind P la cei o"tzeci de ani ai !$i P de
necezut ,i !taniu c$ nu a"uca!e !$ !c Aad$ "a"$.
P#n$ la acea AeFe AnGlia %,i "iedu!e toate Faile ei cuceii de "e teitoiul
Hancez. Po"oul %l acuza de acea!t$ "iedee Fai ale! "e contele de SulHolU aJun! %nte
tiF" duce8 cae acce"ta!e %ncEeieea c$!$toiei eGale %n condiDii dezaAantaJoa!e ,i cae8
du"$ c#te cedeau ei8 Hu!e!e cEia ,i cuF"$at de 2anDa. A,a c$ %l !ocoti$ t$d$to
aduc#ndu=i nuFeoa!e ca"ete de acuzae8 da Fai cu !eaF$ %nAinuindu=1 c$ l=a Hi aJutat
"e eGele Hancez ,i c$ ,i=a Hi de!eFnat "o"iul Hiu ca Aiito eGe al AnGliei. CuF
CaFea CoFunelo ,i "o"oul !e idica$ cu %nA e,unae %F"otiAa lui8 eGele Hu H$cut
Bde "ietenii !$i: !$ !e inle"un$ !"e a=1 !alAa "in !uGEiunie "e cinci ani ,i "o"aGae a
PalaFentului. Ducele !c$"a!e cu de!tul$ Geutate de o Gloat$ de dou$ Fii de londonezi
ce %l "#ndi!e$ "e C#F"ia SH. Gile!8 da aJun! la Fo,iile !ale din SuHHolU o "oni de la
I"!AAicE "e Fae. TaAe!#nd canalul tiFi!e o ,taHet$ la Calai! !$ aHle de "utea !$
deIace acolo8 da %i Dinu$ Aa!ul ,i oaFenii "#n$ c#nd o coaIie enGlez$ cu o !ut$
cincizeci de oaFeni8 nuFit$ NicEola! de la Tun. Tecu "e l#nG$ Ficul !$u Aa! ,i i !e
odon$ !$ uce la Iod.
*un Aenit8 Eiclene8 cuF zic oaFeniiN8 Hu !alutul a!"u ,i nu Hoate e!"ectuo! al
c$"itanului. 2u Dinut "izonie la Iod tiF" de "atuzeci ,i o"t de oe ia a"oi !e iAi o Fic$
Iac$ ce %naint$ !"e coaIie F#nat$ cu A %!le. C#nd acea!t$ Iac$ aJun!e Fai a"oa"e !e
A$zu c$ aducea un Iuluc8 o !aIie uGinit$ ,i un c$l$u cu Fa!c$ neaG$ "e HaD$. Ducele Hu
coIo#t %n ea ia acolo i !e t$ie ca"ul cu ,a!e loAitui ale !$Iiei uGinite. A"oi Ficul Aa! Hu
F#nat cu A#!lele !"e DoAe8 unde tF"ul $Fa!e auncat "e "laJ$ "#n$ ce %l ceu duce!a.
Cae a Ho!t autoitatea %nalt$ ce a coFi! acea!t$ ciF$ nu !=a aHlat nicic#nd. NiFeni nu a
!uHeit %n Aeci Aeo "edea"!$ "entu ea.
Se idic$ acuF %n Oent un ilandez ce %,i zicea MotiFe da al c$ui nuFe
adeA$at ea VACO CAD1. IFit#ndu=1 "e ;at TAle de,i !e deo!eIea net de ace!ta
Hiindu=i Fult inHeio8 VacU le AoIi oaFenilo de!"e nede"t$Dile "e cae le aAeau de
%nduat din cauza GuAen$ii AnGliei de c$te at#Dia Juc$toi de Iattledoe ,i de neteInica
lo FinGe auncat$ de ici=colo8 ia ace,tia !e $!cula$ %n nuF$ de dou$zeci de Fii. Locul
lo de %nt#lnie Hu *lacUEeatE. Unde condu,i de VacU alc$tui$ dou$ JalIe ti"$indu=le !uI
titlul M0Pl#nGeea coFunelo din OentN ,i e!"ectiA MCeeile c$"itanului Maii Adun$i
din OentN. A"oi !e eta!e$ la SeAen OaU!. Aici Hu$ aJun,i din uF$ de o,tenii eGelui
"e cae %i I$tu$8 oFo#ndu=le ,i Genealul. A"oi %FI$c#nd aFua Genealului Fot VacU
%,i du!e oaFenii la Londa.
PoFi c$te centul oa,ului din!"e SoutELaU tec#nd "e!te un "od ,i %,i H$cu o
intae tiuFHal$ d#ndu=le oaFenilo !$i odin !tict !$ nu JeHuia!c$. Du"$ ce %,i etal$
HoDele %n Hata cet$Denilo ce "iA eau t$cuDi !e eta!e %n Iun$ eGul$ la SoutELaU. Unde
"etecu noa"tea. ReAeni %n ziua uF$toae du"$ ce %nte tiF" "u!e!e F#na "e lodul SaR8
un noIil li"!it de "o"ulaitate. 7ice VacU c$tc "iFa ,i Juzi:
VeDi !$ HiDi at#t de Iuni !$ A$ adunaDi %n tiIunal la GuildEalT !$ Fi=1 JudecaDi "e
noIilul $!taXN Adun#ndu=!e deGaI$ cutea %l G$!i AinoAat8 ia VacU ,i oaFenii !$i %i
eteza$ ca"ul la CoFEill. Mai eteza$ ,i ca"ul Gineelui !$u. Ia a"oi !e %na"oia$ %n
Iun$ eGul$ din nou la SoutELaU.
Da de,i cet$Denii %ndua$ deca"itaea unui lod ne"o"ula nu "utu$ tolea !$ li
!e Hac$ "ad$ %n ca!e. Se %nt#F"l$ ca du"$ cin$ P la cae I$u!e "oIaIil "ea Fult P VacU
!$ %ncea"$ a JeHui %n ca!a unde t$!e!e %n Gazd$8 ia oaFenii !$i de!iGu %l iFita$. De"t
cae8 londonezii Dinu$ !Hat cu lodul Scale! ce aAea o Fie de !oldaDi %n Tun8 a"$a$
"odul Londei Din#ndu=i "e VacU ,i oaFenii !$i de"ate de centu. Du"$ c#,tiGaea ace!tui
aA antaJ diAe,i oaFeni de !eaF$ Eot$#$ !$=i dezIine "e o,tenii lui VacU %n AecEea
Fanie$ H$c#ndu=le %n nuFele !tatului o !eie de "oFi!iuni "e cae nu intenDionau deHel
!$ le e!"ecte. Acea!ta %i dezIin$ cu adeA$at8 unii dinte oaFeni zic#nd c$ a teIui !$
acce"te condiDiile ce li !e oHeeau ia alDii c$ n=a teIui %ntuc#t ea doa o ca"can$8 unii
"onind de %ndat$ !"e ca!$8 alDii $F#n#nd "e loc8 %ndoindu=!e cu toDii ,i cct#ndu=!e %nte
ei.
VacU cae nu !e "utea Eot$% de ea Iine !$ lu"te !au !$ G$!ea!c$ o !cuz$ ,i cae de
Ha"t le H$cu "e aF#ndou$8 A$zu %n cele din unn$ c$ nu !e "utea a,te"ta la niFic Iun din
"atea oaFenilo !$i ,i c$ ea Hoate "oIaIil ca unii dinte ace,tia !$=l A#nd$ "un#nd
F#na "e "eFiul de o Fie de F$ci ce !e "u!e!e "e ca"ul lui. A,a c$ du"$ ce c$l$toi!e$
cet#ndu=!e "e tot duFul de la SoutELoU la *lacUEeatE ia de acolo la RocEe!te
%nc$lec$ "e un cal Iun ,i "oFi %n Galo" !"e Su!!eK da Hu aJun! din unn$ de un oaecae
AleKande Iden ce Galo"a!e "e un cal Fai iute ca al !$u ,i cae du"$ o lu"t$ cunt$ %l
uci!e. Ca"ul lui VacU %nHi"t %n "a Hu eK"u! "e "odul Londei cu HaDa "iAind !"e
*lacUEeatE8 unde idica!e !teaGul8 ia AleKande Iden "iFi cele o Fie de F$ci.
Unii "e!u"un c$ ducele de >oU8 cae !uI inHluenDa eGinei Hu!e!e %nde"$tat
dint=o HuncDie %nalt$ ,i tiFi! %n !t$in$tate !$ GuA eneze Ilanda !e a!cundea %n !"atele
ace!tei Fi,c$i a lui VacU ,i a oaFenilo !$i cu cae uF$ea !$ tulIue GuAenul. Ace!ta
"etin!e Bde,i %nc$ nu "uIlic: c$ a Hi Ho!t Fai %nde"t$Dit la ton dec#t 9enic de Lanca!te
ca unul ce H$cea "ate din HaFilia contelui de MacE. Pe cae 9enic al "atulea %l d$du!e
deo"ate. <n "iAinDa de"tului !$u de "e "atea HeFeia!c$ ce nu !e conHoFa liniei
GenealoGice %ndeoI,te uFat$ e !uHicient !$ !"uneF c$ 9enic al "atulea Hu!e!e liIe ale!
"in A oinDa "o"oului ,i a "alaFentului ,i c$ HaFilia !a doFni!e H$$ !$ Hie conte!tat$8
AeFe de ,aizeci de ani. NuFele lui 9enic al cincelea ea at#t de celeIF ,i $F$!e!e at#t
de %nd$Git %n FeFoia "o"oului enGlez8 %nc#t "etenDia ducelui de >oU a Hi $Fa!
"oIaIil de neconce"ut BHiind li"!it$ de oice ,an!$: de nu !=a Hi Dinut cont de neHeicita
cicuF!tanD$ a c$deii actualului eGe %nt=o !tae Aecin$ cu iFIecilitatea ,i de Hoate
"oa!ta GuAenae a D$ii. Ace!te dou$ cicuF!tanDe %i d$du$ ducelui de >oU un
a!cendent "e cae altHel nu l=a Hi "utut aAea.
2ie c$ ducele ,tia ceAa de!"e VacU Cade8 Hie c$ nu8 Aeni din Ilanda de %ndat$ ce
ca"ul ace!tuia Hu eK"u! "e "odul Londei8 c$ci i !e adu!e!e %n tain$ la cuno,tinD$ intenDia
eGinei de a i=1 idica %F"otiA$ "e ducele de SoFe!et8 adAe!aul !$u. Se du!e la
;e!tFin!te %n Huntea a "atF Fii de oaFeni ,i c$z#nd %n GenuncEi %n HaDa eGelui %i
%nH$Di,$ !ituaDia "oa!t$ %n cae !e G$!ea Daa ce#ndu=i !$ conAoace "alaFentul !"e a
cEiIzui a!u"a ei. ReGele %i H$G$dui a!ta. C#nd "alaFentul !e adun$8 ducele de >oU ,i
ducele de SoFe!et !e acuza$ eci"oc8 ia at#t %n "alaFent c#t ,i %n aHaa ace!tuia
e"ezentanDii celo dou$ "atide Hu$ eKteF de dui A$!#ndu=,i Aeninul unii "e alDii8 %n
cele din uF$ ducele de >oU Aeni %n Huntea unei Fai cete de D$ani de "e Fo,iile !ale
ce#nd cu aFa %n F#n$ eHoFaea GuAenului. NeaA#nd acce! %n Londa %,i a,ez$ taI$a
la DatHod8 ia o,tiea eGal$ !e !t#n!e la *lacUEeatE. Du"$ cuF a Hi c#,tiGat o taI$$
!au alta uFa !$ Hie ae!taDi Hie ducele de >oU. 2ie cel de SoFe!et. SituaDia Hu
!oluDionat$ "entu FoFent de c$te ducele de >oU8 cae %,i e%nnoi Ju$F#ntul de
cedinD$ ,i Fe!e %n "ace la unul din ca!telele !ale.
La JuF$tate de an du"$ aceea eGina d$du na,tee unui Hiu Hoate "o!t "iFit de
"o"oul ce nu cedea c$ a Hi Ho!t al eGelui. 2a"tul c$ nu "oHit$ de neFulDuFiea
Geneal$ eKi!tent$ la acea AeFe8 ci acDion$ cu adeA $at "entu Iinele oI,te!c %l aat$ "e
ducele de >oU a Hi Ho!t un oF "ondeat8 nedoFic !$ iF"lice AnGlia %n noi necazui. <l
H$cu$ FeFIu al caIinetului8 ia cuF eGele ea acuF %nt=un a!eFenea Eal %nc#t nu
"utea Hi a$tat oaFenilo %nt=o !tae c#t de c#t decent$8 ducele Hu H$cut lod "otecto al
eGatului "#n$ la %n!$n$to,iea !uAeanului !au "#n$ c#nd "inDul aAea !$ aJunG$ la
FaJoat. Totodat$ ducele de SoFe!et Hu "u! !uI "az$ %n Tun. A,a c$ acuF ea Jo!. Pe
c#nd ducele de >oU aJun!e!e !u!. P#n$ la !H#,itul anului %n!$ eGelui %i eAeni FeFoia
,i un daF de %nDele"ciune la cae eGina %,i Holo!i "uteea P "e cae o edoI#ndi o dat$ cu
el P ca !$=l %F"inG$ "e "otecto %n dizGaDie ,i !$=,i eliIeeze HaAoitul. A,a c$ acuF
ducele de >oU ea Jo! ia cel de SoFe!et !u!.
Ace!te !ui,ui ,i coIo#,ui %F"$Di$ cu tiF"ul %nteaGa naDiune %n dou$ "atide:
de >oU ,i de Lanca!te duc#nd la acele %nGozitoae conHlicte ciAile cuno!cute Fult$
AeFe !uI nuFele de $zIoiul celo dou$ oze8 c$ci tandaHiul o,u ea !eFnul ca!ei de
Lanca!te8 ia tandaHiul alI cel al ca!ei de >oU. Ducele de >oU8 %F"eun$ cu alDi c#DiAa
"utenici noIili din "atida tandaHiului alI %n Huntea unei Fici o,tii %l %nt#lni$ "e eGe
cu Fica !a aFat$ la aIaDia din SH. AlIan!: ,i %i ceu$ !$ li=1 "edea "e ducele de
SoFe!et. CuF Iietul eGe Hu H$cut !$ dea $!"un! c$ Fai deGaI$ Aa "iei8 %l ataca$
iFediat. Ducele de SoFe!et Hu uci!8 ia eGele %n!u,i $nit la G#t !e eHuGie %n ca!a unui
t$I$ca8 de unde ducele de >oU ce %l Aizit$ %l condu!e cu Fae uFilinD$ la aIaDie
F$tui!indu=i c$ eGeta ne!"u! cele %nt#F"late.
] AlIan! P oa, cu calcdal$ din coFitatul 9etHod8 !cen$ a dou$ I$t$lii deci!iAe
din $zIoiul celo dou$ oze: "iFa din 1&'' %n cae 9enic V ^=lea a Ho!t %nH#nt ,i luat
"izonie de ducele de >oU ,i a doua8 din 1&518 %n cae eGina MaGaeta i=a %nH#nt "e
>oUi,ti8 eliIe#ndu=1 "e 9enic al Vl=lea.
CuF %l aAea acuF "e eGe %n F#n$ conA oc$ PalaFentul H$c#nd !$ Hie ia nuFit
"otecto8 %n!$ nuFai "entu c#teAa luni c$ci de %ndat$ ce eGele !e H$cu niDel Fai Iine
eGina ,i "atida ei %l lua$ %n "iFie dizGaDiindu=1 "e duce din nou. A,a c$ ace!ta aJun!e
Jo! %nc$ o dat$.
V$z#nd "iFeJdia ace!to !cEiFI$i con!tante unii dinte "otentaDii AeFii
%nceca$ cEia atunci !$ "eAin$ izIucniea $zIoiului celo dou$ oze. 2$cu$ !$ !e Din$
Fae !Hat la Londa %nte cele dou$ "atide. Cei din taI$a tandaHiului alI !e aduna$ la
*lacUHia!66. Cei cu tandaHiul o,u la ;EiteHia!6&8 ia ni,te Iuni "eoDi Fedia$ %nte
ele aduc#nd !eaa la cuno,tinDa eGelui ,i a Juzilo dezIateile din tiF"ul zilei. AJun!e$ la
%nDeleGeea "a,nic$ de a %nceta cu cetuile ,i aA u loc o Fae "oce!iune eGal$ !"e
catedala SH. Paul8 %n cae eGina Fe!e IaD la IaD cu AecEiul ei adAe!a8 ducele de
>oU8 ca !$ aate luFii c#t de lini,tiDi eau cu toDii. Acea!t$ !tae de "ace du$ o JuF$tate
de an8 "#n$ c#nd o di!"ut$ dinte contele de ;aLicU Bunul dinte "utenicii "ieteni ai
ducelui: ,i c#DiAa dinte !luJitoii eGelui de la cute du!e la un atac a!u"a acelui conte P
un "atizan al "atidei tandaHiului alI P ,i la o Iu!c$ $IuHnie a AecEilo aniFozit$Di.
A,a c$ !ui,uile ,i coIo#,uile eau acuF Fai de!e ca oic#nd.
Cu#nd !e %nDe!a$ ,i Fai tae. Du"$ diHeite lu"te ducele de >oU !e eHuGie %n
Ilanda8 ia Hiul !$u. Contele de MacE8 la Calai! %F"eun$ cu "ietenii lo8 conDii de
Sali!IuA ,i de ;anAicU8 ia "alaFentul %ntunindu=!e %i decla$ Eicleni. NeaHectat deHel
de a!ta contele de ;anAicU eAeni cu#nd8 deIac$ %n Oent8 unde i !e al$tua$
aEie"i!co"ul de CanteIuA cu alDi noIili ,i GentiloFi "utenici8 lu"t$ cu HoDele eGelui la
NotEaF"ton ,i le %nH#n!e cateGoic8 lu#ndu=1 "izonie "e %n!u,i !uAeanul ce Hu G$!it %n
cotul !$u. ;anAicU !=a Hi Iucuat8 ced8 !$=i Hi "icat %n F#n$ ,i eGina cu "inDul8 da
ace,tia tecu$ %n @aa Galilo8 ia de acolo %n ScoDia. ReGele Hu du! de HoDele Gloioa!e
diect la Londa ,i H$cut !$ conAoace din nou PalaFentul ce decla$ de %ndat$ c$ ducele
de >oU ,i ceilalDi noIili8 de"ate de a Hi Eicleni8 eau cet$Deni ie"o,aIili. A"oi.
<na"oindu=!e din Ilanda %n Huntea a cinci !ute de c$l$eDi8 ducele Fe!e de la Londa Ia
;e!tFin!te ,i int$ %n CaFea lozilo. Acolo atin!e cu F#na De!$tua %n Hi de au ce
aco"eea tonul Gol8 de "ac$ G#ndul l=a Hi %ndeFnat "e JuF$tate !$ !e a,eze %n el P da n=
o H$cu. La %nteIaea e"i!co"ului de CanteIuA de nu Aoia !$=l Aiziteze "e eGe %n "alatul
!$u din a"o"iee $!"un!e: Nu ,tiu "e niFeni %n Daa a!ta8 doFnul Feu8 c$uia !$ nu !e
cuAin$ !$ F$ Aiziteze "e Fine M8 Niciunul dinte lozii de HaD$ nu !coa!e o AoI$8 a,a c$
ducele ie,i du"$ cuF ,i inta!e8 !e in!tal$ coFod %n "alatul eGelui8 ia la ,a!e zile du"$
aceea %naint$ CaFeei lozilo o declaaDie oHicial$ de eAendicae a tonului. Lozii !e
du!e$ la eGe cu ace!t !uIiect Hoate iF"otant ,i du"$ Fulte di!cuDii %n cae Juzii ,i alDi
%nalDi deFnitai !e teFu$ !$ !e declae de o "ate !au de alta !e aJun!e la un coF"oFi!
c$z#ndu=!e de acod ca actualul eGe !$=,i "$!teze tonul "e tot e!tul AieDii uF#nd ca
a"oi ace!ta !$=i eAin$ ducelui de >oU ,i uFa,ilo !$i.
Da Aoluntaa eGin$ Eot$#t$ !$ eAendice de"tul Hiului ei nici nu Aoi !$ aud$ de
a,a ceAa. Veni din ScoDia "#n$ %n nodul AnGliei8 unde Fai FulDi noIili "utenici %i
a"$a$ cauza cu aFa %n F#n$. Ducele de >oU "oni la #ndul !$u cu Aeo cinci Fii de
o,teni !$ o %nt#F"ine %n lu"t$ "uDin %naintea zilei de C$ciun a anului 1&5(. 2u G$zduit la
ca!telul Sandal de l#nG$ ;aUeHield8 ia cei din taI$a tandaHiilo o,ii %i "oAoca$
!Hid$to !$ ia!$ "e iFa,ul de la ;aUeHield ca !$ !e F$!oae neGe,it cu ei %n lu"t$ dea"t$
Genealii !$i !"u!e$ c$ a Hi Ho!t Fai Iine !$ a,te"te "#n$ c#nd Aiteazul !$u Hiu8 contele
de MacE8 %i Aa Aeni %n aJuto cu oa!tea lui8 da ea Eot$#t !$ acce"te "oAocaea. O H$cu
%nt=un cea! $u. 2iind tae "e!at din toate "$Dile "iedu dou$ Fii de oaFeni ce=i
$Fa!e$ FoDi "e iFa,ul de la ;aUeHield ,i c$zu el %n!u,i "izonie. <l a,eza$ Gol=GoluD
"e un Fu,uoi de Hunici8 %i $!uci$ iaI$ "in "$ ,i !e "eH$cu$ c$ %i aduc oFaGii %n
GenuncEi zic#nd:
] O8 eGe H$$ de eGat ,i "inDe li"!it de "o"oT S"e$F ca FaJe!tatea !a cea
GaDioa!$ !$ Hie Hoate Iine ,i HeiceTN
2$cu$ Fai Fult $u dec#t at#t: %i eteza$ ca"ul ,i %nHi"t %n "a i=1 %ntin!e$
eGinei c$eia %i #!e HaDa de "l$cee c#nd %l A$zu BA$ aFintiDi de "liFIaea lo ne!"u! de
conHotaIil$ ,i ceeFonioa!$ !"e catedala SH. Paul: ,i "u!e !$=i Hie %nHi"t "e ziduile
>oU=ului cu cooan$ de E#tie %n ce,tet. Contele de Sali!IuR %,i "iedu ,i el ca"ul ia
cel de=al doilea Hiu al ducelui de >oU8 un I$Iat cEi"e,8 Hu "e c#nd tecea %n HuG$ "odul
de la *aUeHield %n coF"ania "oHe!oului !$u %nJunGEiat %n iniF$ de un noIil ciFinal P
"e nuFe lodul CliHHod P al c$ui tat$ Hu!e!e uci! de "atizanii tandaHiului alI %n lu"ta
de la SH. AlIan!. Se H$cu Goaznic$ A $!ae de !#nGe %n acea!t$ I$t$lie %n cae niFeni nu
ced$ o iot$8 ia doul de $zIunae al eGinei ea ne!t$Ailit. C#nd oaFenii lu"t$ neHie!c
%F"otiAa "o"iilo lo coF"atioDi !e oI!eA$ Feeu c$ !unt cu"in,i de o cuziFe ,i
F#nie Fult Fai Fae dec#t HaD$ de oice alDi du,Fani.
Lodul ClilHod %l %nJunGEia!e "c cel de al doilea Hiu al ducelui de >oU P nu %n!$
,i "e "iFul. Cel Fai A#!tnic Hiu al ace!tuia8 1duad8 contc de MacE ea la Glouce!te8
de unde Ju#nd !$ $zIune Foatea tat$lui ,i Hatelui !$u "ecuF ,i "e cea a cedincio,ilo
"ieteni ai ace!toa "oFi %n Fa,=%F"otiAa eGinei. TeIui Fai %nt#i !$ !e %ntoac$ din
duF !"e a lu"ta cu un Fae co" de oa!te Galez$ ,i ilandez$ ce=i !t#nJenea %naintaea. <l
%nH#n!e %nt=o Fae lu"t$ de la MotiFe0! Co!!8 l#nG$ 9eeHod. Unde deca"it$ o !eaF$
de "atizani ai tandaHiului o,u "in,i %n tiF"ul lu"tei ca e"e!alii "entu deca"itaea
"izonieilo din taI$a tandaHiului alI de la ;aUeHield. UF$toul tu al deca"it$ilo %i
a"aDine eGinei. De"la!#ndu=!e %n!"e Londa ,i d#nd din %nt#F"lae %nte SH. AlIan! ,i
*aFet "e!te contele de ;anAicU ,i ducele de NoHolU8 aFIii din "atida tandaHiului alI
aHlaDi cu oa!te acolo !"e a i !e %F"otiAi ,i aA#ndu=1 "e eGe cu ei8 %i %nH#n!e cu Fai
"iedei ,i le etez$ ca"etele celo doi "izoniei de Aaz$ ce !e aHlau %n cotul eGelui
%F"eun$ cu ace!ta ,i c$oa !uAeanul le H$G$dui!e "otecDia !a. TiuFHul ei Hu %n!$ de
Hoate !cut$ duat$. Nu aAea deloc Iani. Ia o,tenii %i t$iau din JaH. Din acea!t$ cauz$
eau u#Di ,i teFuDi de oaFeni8 Fai cu !eaF$ de londonezii %n!t$iDi. De %ndat$ ce
londonezii auzi$ c$ 1duad8 contele de MacE8 %n alianD$ cu contele de ;anAicU %naintau
!"e oa, eHuza$ !$=i Hunizeze "oAizii eGinei ,i H$cu$ Fae cEeH.
SuA eana ,i o,tenii ei !e eta!e$ %n Fae GaI$8 ia 1duad ,i ;anAicU %nainta$
Hiind "iFiDi cu aclaFaDii "utenice de "e!te tot. CuaJul8 HuFu!eDea ,i AituDile t#n$ului
1duad eau "e!te "utinDa de laud$ a %nteGului "o"o.
Int$ c$lae %n Londa unde i !e H$cu o "iFie entuzia!t$8 ca unui adeA $at
%nAinG$to. La c#teA a zile du"$ aceea lodul 2alcon=IidGe ,i e"i!co"ul de 1Kete %i
aduna$ "e cet$Deni "e c#F"ul SH. Ioan de la CleUenLell ,i %i %nteIa$ dac$ %l A oiau "e
9enic Lanca!te de eGe. La acea!ta $!"un!e$ cu toDii $cnind: MNu8 nu. NuTM ,i
M1duad eGe8 1duad eGeTM A"oi acei noIili %i %nteIa$ dac$ l=a iuIi ,i l=a !eAi "e
eGele 1duad. La acea!ta ei !tiGa$ cu toDii:N Da8 daTN8 zA#lindu=,i c$ciulile %n !u!.
*$t#nd din "alFe ,i H$c#nd ne!"u!$ zaA$.
Pin uFae !e decla$ c$ "entu uniea !a cu eGina ,i eHuzul de a=i "oteJa "e cei
doi "izoniei de Aaz$ lui 9enic de Lanca!te i !e lua cooana8 1duad de >oU Hiind
"oclaFat eGe %n locul lui. @inu un !"lendid di!cu! a"laudat de auditoiu la ;e!tFin!te
,i !e a,ez$ ca !uAean al AnGliei %n acel ton "e ta"i!eia %n Hi de au atin!$ de tat$l !$u P
deFn de o !oat$ Fai Iun$ dec#t cea a !ecuii %n!#nGeate ce cuFa!e %n AnGlia Hiul a
nenuF$ate AieDi de at#ta aFa de ani.
ANGLIA SU* 1DUARD AL PATRUL1A.
ReGele 1duad al "atulea nu %F"lini!e %nc$ A#!ta de dou$zeci ,i unu de ani c#nd
ocu"$ acel loc li"!it de tiEn$ ce !e cEeaF$ tonul 1nGliteei. Cei din "atida Lanca!te8
tandaHiii o,ii8 !e adunau "e atunci %n nuF$ Fae l#nG$ >oU ,i ea neAoie !$ Hie o"iDi
"in lu"t$ iFediat$. CuF %n!$ !olidul conte de ;anAicU %i de!cEidea calea t#n$ului eGe8
ce Aenea el %n!u,i la Fic$ di!tanD$ "e uFele lui8 cu enGlezii !t#n,i cio"o %n Juul
!tindadului eGal8 tandaHiul o,u ,i cel alI !e %nt#lni$ %nt=o a!"$ zi de Fatie c#nd
HulGuia din Geu la ToLton8 ia acolo lu"ta !e %ncin!e cu at#ta Huie %nte ei8 %nc#t
"iedeile !e idica$ la un total de "atuzeci de Fii de o,teni P enGlezi cu toDii8 lu"t#nd
unii %F"otiAa altoa aca!$ la ei "e "$F#ntul 1nGliteei. T#n$ul eGe c#,tiG$ lu"ta8 lu$
ca"etele tat$lui ,i ale Hatelui !$u Jo! de "e ziduile >oU=ului ,i "u!e %n locul lo "e cele
ale unoa dinte Faile "e!onalit$Di ale noIiliFii8 ce lu"ta %F"otiA a lui. A"oi !e du!e la
Londa ,i Hu %ncoonat cu Fae Ha!t.
AAu loc o nou$ euniune a PalaFentului. Nu Fai "uDin de o !ut$ cincizeci dinte
"inci"alii noIili ,i GentiloFi din taI$a Lanca!te Hu$ declaaDi Eicleni8 ia eGele P
c$uia %i caF li"!ea oFenia8 de,i altFintei ea cEi"e, ,i aAea o coF"otae alea!$ P !e
Eot$% !$ Hac$ tot ce=i !t$tea %n "utee !"e a !FulGe tandaHiul o,u din "$F#nt8 cu
$d$cini cu tot.
ReGina MaGaeta lu"ta %n!$ neoIo!it$ de "atea t#n$ului ei Hiu. OIDin#nd aJuto
din ScoDia ,i din Nonnandia ocu"$ Fai Fulte ca!tele enGleze de !eaF$. Da ;anAicU le
eocu"$ cu#nd. ReGina %,i "iedu %nt=o Hutun$ toat$ aAeea ce !e aHla %nc$cat$ la Iodul
unui Aa!8 ,i at#t ea c#t ,i Hiul ei aAu$ Fult de !uHeit. Odat$8 "e tiF" de ian$8 cuF
c$l$eau "int=o "$due Hu$ atacaDi ,i JeHuiDi de o ceat$ de t#lEai8 ia c#nd8 A$z#ndu=!e
!c$"aDi de ace,tia8 FeGeau de ca"ul lo "int=un de!i, %ntunecat8 le ie,i %n cale %nc$ unul.
A,a c$ eGina8 lu#ndu=,i iniFa %n dinDi %l lu$ "e Ficul "inD de F#n$ ,i duc#ndu=!e de"t
la t#lEa %i zi!e:
Pietene8 $!ta=i t#n$ul Hiu al eGelui Ao!tu leGal. @i=1 dau %n GiJ$N.
T#lEaul Hu !u"in!8 da %l idic$ "e co"il %n IaDe %na"oindu=i cin!tit at#t "e el c#t
,i "e FaFa lui "ietenilo ace!toa. <n cele din uF$ cuF o,tenii eGinei Hu$ %nH#nDi ,i
%F"$,tiaDi8 "lec$ din nou din Da$ ,i $Fa!e lini,tit$ deocaFdat$.
<n tot ace!t tiF" eGele detonat Hu G$zduit de un caAale Galez8 ce=1 Dinu a!cun! %n
ca!telul !$u. Da %n anul unn$to8 edoI#ndindu=,i cuaJul8 "atida de Lanca!te adun$
oa!te Fae ,i %l cEeF$ din a!cunzi, uG#ndu=1 !$ le Hie ca". Li !e al$tua$ ni,te noIili
"utenici ce Jua!e$ cedinD$ HaD$ de noul eGe8 da cae eau ca de oIicei Gata !$=,i
%ncalce cuA#ntul dac$ %,i %ncEi"uiau c$ a Hi aAut Aeun c#,tiG de "ocedau ca atae. Unul
dinte cele Fai ele lucui din i!toia $zIoiului celo dou$ oze e!te u,uinDa cu cae
ace,ti noIili ce a Hi teIuit !$ Hie un eKeF"lu de cin!te "entu "o"o "$$!eau aFIele
"$Di oHen!#ndu=!e din oice Hleac ,i tec#nd la adAe!a8 c#nd nu=,i Fai "uteau !ati!Hace
l$coFia H$$ !eaF$. 1i Iine8 Hatele lui ;anAicU %i I$tu cu#nd "e cei din "atida
Lanca!te ,i "un#nd F#na "e noIilii Eicleni %i deca"it$ H$$ z$IaA $. ReGele detonat
!c$"$ ca "in uecEile acului8 c$ci Hu$ idicaDi tei !en itoi de ai !$i dinte cae unul "uta
o Ionet$ ce nu ea de na!ul lui %F"odoIit$ cu "ele ,i Iodat$ cu dou$ cooane %n Hi de
au. Ca"ul c$uia %i a"aDinea acea Ionet$ aJun!e cu Iine %n Lanca!Eie8 unde t$cu F#lc
Bcei cae=i %F"$t$,eau taina Hiindu=i Hoate deAotaDi: a"oa"e un an de zile. <n cele din
uF$ un c$luG$ I$t#n d$du ni,te inHoFaDii ce du!e$ la ae!taea lui 9enic %n tiF" ce
!e aHla la Fa!$ %nt=un loc nuFit ;adinGton 9ali. TiFi! la Londa8 de %ndat$ Hu
%nt#F"inat "e duF de contele de ;anAicU din odinele c$uia %l "u!e$ c$lae "e un cal
,i leG#ndu=i "icioaele !uI el %l du!e$ la !t#l"ul inHaFiei "un#ndu=1 !$=l %nconJoae de
tei oi. A"oi %l du!e$ la Tun unde Hu tatat de!tul de Iine.
CuF tandaHiul alI ea at#t de Gloio! eGele !e l$!$ cu totul "ad$ "l$ceii duc#nd
o AiaDa JoAial$8 de "ac$ a Hi !tat "e oze. Da ozele din !tatul "e cae !t$tea aAeau ,i
!"ini8 cuF aAea !$ aHle c#t de iute. C$ci %n!u#ndu=!e %n tain$ cu 1LISA*1TA
;OODVILL18 o t#n$$ A$duA$ "ea HuFoa!$ ,i Hoate at$G$toae ,i Eot$#ndu=!e %n
cele din unn$ !$=,i dea taina %n AileaG decla#nd=o eGin$ %l oHen!$ %ntuc#tAa "e contele
de ;anAicU %ndeoI,te cuno!cut ca oFul ce H$cea ,i de!t$cea eGate8 din cauza "uteii !ale
de inHluenD$ ,i datoit$ aJutoului Fae "e cae i=1 d$du!e lui 1duad la ucaea !a "e ton.
Acea!t$ oHen!$ nu Hu diFinuat$ de inAidia cu cae cei din HaFilia NeAil Ba contelui de
;anAicU: "iAeau "oFoAaea celo din HaFilia ;oodAille. C$ci t#n$a eGin$ %nclina
%nt=at#t !$=,i cEiAeni!ea!c$ nidele. <nc#t %l H$cu "e tat$l ei conte ,i Fae deFnita de !tat8
%,i F$it$ cele cinci !uoi cu tinei ai!tocaDi de cel Fai %nalt anG8 ia "e Hatele ei Fai
Fic %n A#!t$ de dou$zeci deZani %l H$cu oF %n!u#ndu=1 cu o duce!$ de o"tzeci "uted de
IoGat$.
Contele de ;anAicU. Lu$ toate a!tea cu de!tul$ %nG$duinD$ "entu un oF cu o Hie
at#t de F#nd$ ca a lui. P#n$ !e idic$ "oIleFa cu cine !=o F$ite "e !oa eGelui.
MARGAR1T. Contele de ;anAicU !"u!e:
] Cu unul dinte Hiii eGelui HancezN ,i Hu l$!at !$ FeaG$ la !uAeanul 2anDei
!"e a=i Hace tot Helul de "o"unei "ietene,ti ,i a aAea cu el %nt#lnii aFicale de tot !oiul
%n ace!t !co". Da %n tiF" ce ea a!tHel ocu"at8 cei din "atida ;oodAille i=o d$du$ "e
doFni,oa$ de !oDie ducelui de *uGundiaT La acea!ta !e %ntoa!e cu Fae F#nie ,i
di!"eD z$Ao#ndu=!e neFulDuFit %n ca!telul !$u de la MiddleEaF.
<F"$caea nu "ea !ince$ ce !e H$cu de F#ntuial$ %nte contele de ;anAicU ,i
eGe du$ "#n$ ce contele %,i d$du Hata du"$ ducele de Claence8 %F"otiA a doinDei
Faie!t$Dii !ale. Pe c#nd c$!$toia !e oHicia la Calai!8 oaFenii din nodul AnGliei8 unde
inHluenDa HaFiliei NeAil ea cea Fai "utenic$8 %nce"u$ !$ !e $zA$tea!c$ "e FotiA c$
Daa le ea a"$!at$ ,i JeHuit$ de HaFilia ;oodAille8 "e cae Aoiau !=o Aad$ %nde"$tat$ de la
"utee. CuF li !e al$tu$ un Fae nuF$ de oaFeni ce declaa$ de!cEi! c$ eau !"iJiniDi
de contele de ;anAicU8 eGele nu ,tia ce !$ Hac$. <n cele din unn$8 cuF %i !ci!e contelui
iF"lo#ndu=i aJutoul8 ace!ta Aeni %n AnGlia cu noul !$u Ginee ,i %nce"u !$ "un$ lucuile
la "unct %ncEiz#ndu=1 "e eGe %n ca!telul MiddleEaF. D#ndu=l %n GiJa aEie"i!co"ului de
>oU. A,a c$ AnGlia !e aHla %n ciudata "o!tu$ de a aAea doi eGi8 aFIii deDinuDi deodat$.
Cu toate a!tea H$uitoul de eGi %i ea at#t de Hidel FonaEului %nc#t "u!e ca"$t
unei noi $!coale a lanca!teienilo lu#ndu=le conduc$toul "izonie ,i aduc#ndu=1 %n HaDa
eGelui cae "ounci !$ Hie eKecutat "e loc. <n cu#nd %i "eFi!e eGelui !$ !e %ntoac$ la
Londa8 unde !e !cEiFIa$ nenuF$ate Ju$Finte de ietae ,i "ietenie %nte ei "ecuF ,i
%nte NeAiii ,i ;oodAille,ti8 Hiica cea Fai Fae a eGelui Hiind "oFi!$ %n c$!$toie
Fo,tenitoului HaFiliei NeAil ,i H$c#ndu=!e Fai Fulte Ju$Finte ,i "oFi!iuni dec#t a
"utea !$ cu"ind$ acea!t$ cate. Dua$ Aeo tei luni la Hinele c$oa aEie"i!co"ul de
>oU d$du %n cin!tea eGelui8 a contelui de ;anAicU ,i a ducelui de Claence un o!"$D %n
ca!a lui MMauulN din coFitatul 9etHod. ReGele !e !"$la "e F#ini %nainte de cin$ c#nd
cineAa %i ,o"ti c$ o ceat$ de o !ut$ de o,teni !t$tea la "#nd$ %n "eaJFa ca!ei. 2ie c$
acea!ta ea !au nu adeA$at8 eGele !e %n!"$iF#nt$ ,i uc#nd %n ,a c$l$i "in noa"tea
neaG$ "#n$ la ca!telul ;ind!o. Se Fai H$cu o %F"$cae de F#ntuial$ %nte el ,i
H$uitoul de eGi da Hu ultiFa ,i nu Dinu "ea Fult. O nou$ $!coal$ aAu loc %n coFitatul
Lincoln ia eGele "oFi %n Fa, !$=i "un$ ca"$t. Du"$ e"iFaea ace!teia %i decla$ at#t
"e contele de ;anAicU c#t ,i "e ducele de Claence Eicleni ce a Hi in!tiGat %n tain$ la
$!coal$ Gata !$ !e al$tue H$Di, a doua zi. <n ace!te %F"eJu$i "eiculoa!e aFIii !e
%FIaca$ c$ut#ndu=,i eHuGiu la cutea Hancez$.
Ia aici aAu loc o %nt#lnie %nte contele de ;anAicU ,i AecEea !a iA al$8 eGina=
FaF$ MaGaeta8 din cauza c$eia i !e eteza!e tat$lui !$u ca"ul ,i c$eia %i $F$!e!e un
du,Fan ne%F"$cat. Da acuF8 c#nd %i F$tui!i c$ o teFina!e cu inGatul ,i "eHidul
1duad de >oU ,i c$ de acuF %ncolo !e dedica e"uneii %n de"tui a ca!ei de Lanca!te
%ntucEi"at$ Hie %n "e!oana !oDului ei. 2ie %n cea a Ficului ei Hiu %l %FI$Di,$ de "ac$ i=a
Hi Ho!t de c#nd luFea un "ieten tae daG. *a Fai Fult dec#t at#t8 %,i c$!$toi Hiul cu cea
de a doua Hiic$ a eGelui8 doaFna Ana. Oic#t de aGeaIil$ a Hi Ho!t acea!t$ c$!$toie
"entF noii "ieteni8 Hu Hoate ne"l$cut$ ducelui de Claence8 cae !iFDea c$ !ocul !$u8
H$uitoul de eGi8 nu l=a Hi H$cut "e el FonaE %n Aecii Aecilo. Deci8 neHiind dec#t un
t#n$ !laI de %nGe ,i Eiclean ce aAea "uDin$ A aloae ,i Finte Hu Gata !$=i dea a!cultae
unei doaFne de la cute un!$ cu toate un!oile8 ce=i Hu tiFi!$ %n ace!t !co"8 c$eia=i
H$G$dui !$ Hie din nou Eiclean tec#nd de "atea Hatelui !$u8 eGele 1duad8 c#nd i !e Aa
iAi "ileJul "otiAit.
Ne,tiind niFic de a!ta contele de ;anAicU %,i %nde"lini "oFi!iunea HaD$ de
eGina=FaF$8 MaiGaeta8 inAad#nd AnGlia ,i deIac#nd la PlRFoutE8 unde %l decla$ "e
9enic de %ndat$ eGe8 "oHtindu=i "e toDi enGlezii %nte ,ai!"ezece ,i ,aizeci de ani !$
lu"te !uI !tindadul !$u. A"oi8 lu#nd=o !"e nod cu o,tiea ce=i !"oea Feeu "e F$!u$
ce %nainta %n Fa,. AJun!e at#t de a"oa"e de eGele 1duad ce !e aHla %n acea "ate a D$ii
%nc#t ace!ta Hu neA oit !$ "onea!c$ %n Galo" !"e coa!ta coFitatului NoHolU8 ia de acolo
!$ "lece %n co$Iiile "e cae le "utu G$!i !"e Olanda. Du"$ aceea Aictoio!ul H$uito de
eGi ,i Eicleanul !$u Ginee8 ducele de Claence8 !e du!e$ la Londa8 %l !coa!e$ "e
I$t#nul eGe din Tun ,i "un#ndu=i cooana "e ca"8 %l "etecu$ cu Fae alai "#n$ la
Catedala SH. Paul. A!ta nu %l %FIun$ "e ducele de Claence. Ce !e A$zu Fai de"ate ca
oic#nd de Ai!ul !$u de F$ie8 da "$!t$ !ecetul %n !inea lui Ha$ a !coate o AoI$ de!"e
el. 2aFilia NeAil Hu e"u!$ %n de"tui d#ndu=i=!e Fae cin!te cu Hal$ ,i onoui8 "e c#nd
;oodAille,tii c$zu$ %n dizGaDie. Mai "uDin !$lIatic dec#t !uAeanul8 H$uitoul de eGi nu
H$cu nici o A$!ae de !#nGe8 %n aHa$ de cel al contelui de ;oce!te8 ce Hu!e!e at#t de
cud cu oaFenii8 %nc#t %,i c#,tiGa!e "oecla de F$cela. Pe ace!ta %l aHla$ a!cun! %nt=un
co"ac ,i Judec#ndu=1 %l eKecuta$. Nici o alt$ Foate nu Fai F#nJi cu !#nGe Gloia
H$uitoului de eGi.
S"e di!"utaea ace!tei Gloii8 Aeni din nou %n anul uF$to eGele 1duad8 ce
deIac#nd la RaAen!"u %naint$ "#n$ la >oU8 unde=i H$cu "e toDi o,tenii !$i !$ !tiGe: M=
T$ia!c$ eGele 9enicTN ,i !e Ju$ "e alta H$$ !$ o,ea!c$ F$ca c$ nu Aeni!e !$ idice
Aeo "etenDie la ton. So!i!e acuF ,i AeFea ducelui de Claence ce le odon$ o,tenilo
!$i !$=,i ia tandaHiul alI ,i !$ !e declae de "atea Hatelui !$u. CuF FacEizul de
MontaGue8 de,i Hatele contelui de ;aAAicU. ReHuza ,i el !$ lu"te %F"otiAa eGelui
1duad8 %,i A $zu cu Iine de duF "#n$ la Londa8 unde aEie"i!co"ul de >oU %i "eFi!e
!$ inte %n oa, ,i unde "o"oul H$cu Fai deFon!taDii %n HaAoaea lui. AAea "atu FotiAe
!$ o Hac$. <n "iFul #nd un Fae nuF$ de "atizani ai eGelui !e a!cundeau %n oa, Hiind
Gata !$=,i aate colDii8 %n al doilea eGele le datoa o FulDiFe de Iani "e cae nici nu
"uteau !"ea !$=i Fai Aad$ %n caz de in!ucce! ai ace!tuia8 %n al teilea #nd eKi!ta un t#n$
"inD cae !$ Fo,tenea!c$ tonul8 ia %n al "atulea eGele ea Ae!el ,i cEi"e, Iucu#ndu=!e
la cucoanele din oa, de Fai Fult$ tecee dec#t cea la cae a Hi "utut !$ a!"ie altul Fai
Ieaz. Du"$ o ,edee de nuFai dou$ zile %n coF"ania onoaIililo !$i !u"otei eGele
F$,$lui "#n$ la izlazul *aFct !"e a=1 %nt#F"ina %n lu"t$ "e contele de ;aAAicU. Ia
acuF uFa !$ !e Aad$ "entu ultiFa oa$ dac$ Aictoia aAea !$ Hie de "atea !uAeanului8
!au de cea a H$uitoului de eGi.
C#nd !oata lu"tei ea %nc$ neEot$#t$8 Hico!ul duce de Claence %nce"u !$ !e
c$ia!c$ ,i tiFi!e %n tain$ Fe!aJe !ocului !$u oHeindu=,i !eA iciile ca inteFedia "e
l#nG$ eGe. Da contele de ;anAicU le e!"in!e cu di!"eD e"lic#nd c$ %ntuc#t Claence
ea Eiclean ,i !"eJu "eHea !$ "un$ ca"$t ne%nDeleGeii "in lu"t$. *$t$lia %nce"u la oa
"atu diFineaDa ,i du$ "#n$ la zece "ut#ndu=!e %n cea Fai Fae "ate a tiF"ului %nt=o
"#cl$ dea!$8 ce !e "e!u"unea %n Fod aI!ud c$ a Hi Ho!t !t#nit$ de un A$Jito.
Se "iedu!e$ Hoate Fulte A ieDi oFene,ti8 c$ci ua ea ne!"u! de Fae de aFIele
"$Di. 2$uitoul de eGi Hu %nAin!8 ia FonaEul tiuFH$. At#t contele de ;anAicU c#t ,i
Hatele !$u Hu$ uci,i8 ia tu"uile le !t$tu$ la catedala SH. Paul c#teAa zile !"e a Hi
A$zute de "o"o.
MaGaeta nu !e "iedu cu Hiea nici F$ca la acea!t$ Fae loAitu$. <n decu! de
cinci zile Hu din nou Gata de lu"t$ ,i idic$ !tindadul la *atE8 de unde o "oni cu oa!tea ei
!$ %ncece !$ i !e al$tue lodului PeFIoUe8 ce aAea o annat$ "utenic$ %n @aa Galilo.
Da cuF eGele o aJun!e din unn$ la FaGinea oa,ului TeAUe!IuR ,i=i "ounci Hatelui
!$u8 DUC1L1 D1 GLOUC1ST1R8 !oldat Aiteaz8 !$=i atace o,tiea8 !uHei o %nH#nGee
total$ ,i Hu luat$ "izonie$ %F"eun$ cu Hiul ei8 ce aAea acuF doa o"t!"ezece ani.
CoF"otaFentul eGelui HaD$ de ace!t Iiet t#n$ %i d$du %n AileaG a!"iFea Hiii. Pounci
!$ Hie adu! %n cotul lui:
Da "e tineM P zi!e el P Mce te=a adu! %n AnGliaXN
] AF Aenit %n AnGliaN P e"lic$ "izonieul cu o %nd$zneal$ "e cae un (111 cu
"ezenD$ de !"iit a Hi "utut !$ o adFie la un ca"tiA08 M!$ ecu"eez eGatul tat$lui Feu ce
i=a eAenit "in de"t de de!cendenD$ ,i cae8 du"$ el8 %Fi eAine de de"t FieN. ScoD#ndu=
,i F#nu,a de annu$ din Hie8 eGele %i d$du cu ea %n Foac$8 ia ducele de Claence ,i alDi
c#DiAa lozi ce eau de HaD$ %,i !coa!e$ noIilele !$Iii ,i=l licEida$.
MaFa %i !u"aA ieDui ca "izonie$ tiF" de cinci ani8 ia du"$ $!cuF"$aea ei de
c$te eGele 2anDei %nc$ ,a!e. La nici tei !$"t$F#ni du"$ acea!t$ ciF$ 9enic Hu $"u!
de una dinte acele conAenaIile FoDi !uIite ce !un eneau at#t de de! la Tun8 adic$ Hu
oFo#t din odinul eGelui P ca !$ AoIiF "e ,leau.
CuF de "e unna ace!tei Fai %nH#nGei a "atidei Lanca!te nu !e ale!e cu te Fii
ce di!tacDii ,i cuF Aoia !$ !ca"e de ni,te o!#nz$ Bc$ci deAenea de acuF "ea co"olent ca
!$ Fai aate Iine:8 eGele !e G#ndi !$ Hac$ $zIoi cu 2anDa. Da cuF "entu a!ta aAea
neAoie de Fai FulDi Iani dec#t "utea !$=i dea PalaFentul8 cu toate c$ ace!ta !e a$ta %n
Genee de!tul de donic de $zIoi8 inAent$ o nou$ cale de a ,i=i "ocua tiFiD#nd du"$ cei
Fai de !eaF$ cet$Deni ai Londei ,i !"un#ndu=Ie cu un ae GaA c$ !e aHla %n Fae Jen$
Hinancia$ ,i i=a !ocoti eKteF de Iuni de l=a "utea %F"uFuta cu ceAa. 2iindu=le
iF"o!iIil !$=l eHuze H$$ a=,i "eiclita !ituaDia8 !e conHoFa$8 ia Ianii ce li !e !Ful!e$
%n ace!t Hel Hu$ nuFiDi P !"e Faele aFuzaFent al eGelui ,i al cuDii H$$ %ndoial$ P Mde
Filo!tenie8N ca ,i c#nd i !=a Hi dat %n da. Mai cu !ila. Mai cu Fila8 din alocaDiile
PalaFentului ,i din Filuii eGele adun$ o oa!te cu cae tecu la Calai!. CuF %n!$ niFeni
nu doea $zIoi8 eGele Hancez H$cu "o"unei dc "ace cae Hu$ acce"tate ,i !e %ncEeie un
aFi!tiDiu "e tiF" de ,a"te ani. Potocolul dinte eGele 2anDei ,i cel al AnGliei !e
de!H$,u$ cu acea!t$ ocazie %nt=o atFo!He$ de Fae "ietenie8 cu i!i"$ de luK ,i cu Fae
li"!$ de %ncedee. Se %ncEeie cu o %nt#lnie a celo doi !uAeani "e un "od iF"oA izat
"e!te #ul SoFnie8 unde !e %FI$Di,a$ "in dou$ !"aDii dinte ni,te Gatii !olide de leFn8
ce aduceau cu cele ale unei cu,ti de leu. 2$c#ndu=,i o FulDiFe de teFenele ,i Din#ndu=,i
unul altuia di!cu!ui !t$lucite.
1a de acuFa tiF"ul ca ducele de Claence !$ Hie "ede"!it "entu Eicleniile !ale ,i
Hu "ede"!it de !oat$. PoIaIil c$ eGele nu aAea %ncedee %n el P cuF nu "utea !$ aiI$
nici un cuno!cut de al !$uT P ,i aAea cu !iGuanD$ un iAal %n Hatele !$u RicEad8 ducele de
Glouce!te8 cae. 2iind aAa ,i aFIiDio!8 Aoia !$ !e c$!$toea!c$ cu acea Hiic$ a contelui de
;anAicU $Fa!$ A$duA$8 "e cae t#n$ul "inD decedat o lua!e de neAa!t$ la Calai!.
Claence8 cae Aoia !$ "un$ F#na "e toat$ aAeea HaFiliei8 o a!cun!e "e acea!t$ doaFn$8
"e cae G$!ind=o deGEizat$ ca !luJnic$ %n centul Londei8 RicEad o lu$ de !oDie8 ia a"oi
Judec$toii nuFiDi de eGe %F"$Di$ aAeea %nte HaDi. Acea!ta du!e la du,F$nie ,i
ne%ncedee %nte ei. CuF !oDia lui Claence Fui8 ia ace!ta doi !$ !e ec$!$toea!c$8
!c#Ia "e cae i=o "odu!e eGelui contiIui ,i ea. G$Iindu=i HaliFentul. La %nce"ut
cutea loAi %n !luJitoii ,i !uIodonaDii !$i. <i acuz$ "e unii dinte ace,tia de FaGie8 A$Ji ,i
alte a!eFenea aiueli ,i aA#nd !ucce! %n cazul ace!to F$unDei idic$ a"oi ,tacEeta "#n$
la niAelul ducelui8 c$uia %n!u,i Hatele !$u8 eGele8 %i adu!e o !eie de a!eFenea acuze.
G$!indu=1 AinoAat8 %l condaFna$ la eKecuDie "uIlic$. Acea eKecuDie nu aAu %n!$ loc c$ci
%i H$cu$ de "etecanie %n Tun8 H$$ %ndoial$ cu concu!ul eGelui8 al Hatelui !$u.
Glouce!te8 !au al aF#nduoa. Se "e!u"u!e la acea AeFe c$ %nG$duindu=i=!e !$=,i
aleaG$ Fodul de a Fui8 ceu !$ Hie %necat %nt=un "oloIoc cu Ain de MalF!eR. S"e !$ Hie
adeA $at$ "oAe!tea c$ci a Hi Ho!t o Foate ce i !=a Hi "otiAit unui FizeaIil.
Du"$ ce %i !u"aA ieDui Aeun cincinal eGele Fui %n cel de al "atuzeci ,i doilea
an de AiaD$ ,i %n al dou$zeci ,i teilea leat al doFniei. 1a un oF Hoate ca"aIil ,i cu cete
calit$Di8 da eGoi!t8 u,uatic8 !enzual ,i cud. AAea "iz$ la Fa!e8 Hiindc$ %i "l$cea !$ !e
dea %n !"ectacol8 ia "in Hidelitatea ata,aFentului %i d$du$ un Iun eKeF"lu. Pe "atul de
Foate !e c$i "entu MFilo!teniiN ,i alte aIuzui de ale !ale ,i d$du "ounc$ !$ li !e aduc$
de!"$GuIii oaFenilo ce !uHei!e$ de "e uFa lo. CEeF$ de a!eFenea la "atul !$u "e
cei din ai"a %n!t$it$ a HaFiliei ;oodA ille ,i "e F#ndii noIili ce !e Iucuau de onoui
din tiF"ui Fai AecEi !t$duindu=!e !$=i %F"ace de daGul unei doFnii tiEnite a Hiului !$u
,i a lini,tii %n 1nGlitea.
S23RIT