Semnificatia numelui Harap-Alb

Povestea lui Harap-Alb poate fi si un roman care ilustreaza procesul de formare a personalitatii eroului si
dobandirea experientei de viata , intrucat fiul craiului evolueaza de la adolescentul naiv, incredere excesiva in
propriile calitati la tanarul chibzuit si destoinic, maturizat prin depasirea tuturor piedicilor ivite in cale si
neaparat necesare dobandirii experientei de viata. Semnificatia numelui reiese din scena in care spanul il
pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste
spanului si se baga in fantana fara sa-l trasneasca prin minte ce I se poate intampla. Naiv, lipsit de experienta
si peste masura de credul, fiul craiului isi schimba statutul din nepot al imparatului Verde in acela de sluga al
spanului. Numele lui poate fi un oximoron <<Harap-Alb>> putand insemna <<negru-alb>> deoarece primul
termen harap inseamna sluga, rob si caracterizeaza <<fata>> cunoscuta, vizibila a personajului. Al doilea
termen alb desemneaza fata ascunsa a eroului si ar putea indica nemurirea, la aceasta idée conduce si finalul
basmului, punct I care harap alb poate fi asimilat cu fat-frumos; in ultima fraza autorul sugereaza ca nunta se
prelungeste in etern iar cei care ajung acolo se impartasesc din vecie. Al doilea termen al numelui ar mai
putea avea seminficatia de <<cel care raspandeste lumina>> prima fiinta care va descoperi aceasta este Sf.
Duminica in gradina craiului ea i se adreseaza tanarului in mod repetat cu apelativul de <<laminate craisor>>.
Erou ajunge la aceasta treapta dupa al doilea moment al inititerii sale, cand, aducand capul cerbului ucis <<se
parea ca harap alb soarele cu el il ducea>>. Putem spune ca el devine robul tigan desi era alb, ajungand in cea
mai umilita ipostaza umana. Statutul de rb pe care-l are flacaul alb il nedumereste pe unchiul sau, imparatul
Verde, precum sip e fetele acestuia care simt pentru el o simpatie umana. Totusi fiu craiului nu incalca
juramantul facut spanului, isi respecta cuvantul dat, rod al unei solide educatii capatate in copilarie de a fi
integru si demn, capabil sa-si asume vinovatia cu toate urmarile ce decurg din faptul ca incalcase sfatul
tatalui. Contrastul alb-negru sugereaza o schimare clara in viata personajului deoarece din fiu d crai el devine
imparat, se maturizeaza datorita probelor prin care este nevoit sa treaca si avand mai multe responsabilitati
ca imparat(conducerea imparatiei si a familiei). in concluzie harap-alb parcurge o perioada de formare a
personalitatii care desi inzestrat cu importante calitati, are slabiciuni omenesti, moment de tristete si
disperare, de satisfactii ale invingatorului, toate conducand la desavarsirea lor ca oameni .

Harap-Alb-basm cult

Basmul este specia epicii populare si culte, cu larga raspandire in care se nareaza intamplari fantastice ale
unor personaje imaginare(feti frumosi, zane, animale si pasari nazdravane) afate in lupta cu forte malefic ale
naturii sau ale societatii, simbolizata prin balaur, zmei, vrajitoare etc; pe care le biruiesc in cele din urma.
Basmul are formule specific initiale, mediane si finale, metafore tipice si personaje cheie pentru actiunea
narativa. Basmul cult <<p l Harap-Alb>> respecta tiparul narativ al basmului popular dar imbogateste schema
constructiei acesteia conform viziunii artistice ale scriitorului. P l Harap-Alb poate fi si un roman care
ilustreaza procesul de formare a personalitatii eroului in dobandirea experientei de viata, intrucat fiul
craiului evolueaza de la dolescentul naiv, cu incredere in propriile calitati la tanarul chibzuit si destoinic,
maturizat prin depasirea tuturor iedicilor ivite in cale si neaparat necesare dobandirii experientei de viata
Subiectul este simplu, specific basmelor populare cu eroi si motive populare. Expozitiunea creeaza fabulosul,
prin plasarea ctiunii intr-un tinut indepartat, peste mari si tari la capatul lumii, in timp mitic. Asadar, relatiile
temporare si spatial se definesc prin evocarea timpului fabulous, cronologic si a spatiului imaginar
nesfarsit:<<amu cica era intr-o tara>> un crai care avea trei feciori si un singur <<frate mai mare care era
imparat intr-o tara mai indepartata>> pe nume Verde imparat. Cei doi frati nu se vazuseara d multa vreme iar
verii nu se cunoscusera intre ei, pentru ca imparatia fratelui mai mare era <<tocmai la o margine
apamantului >> iar fratele mai mic traia la <<alta margine>>. Desi aseamanator cu cel al unui basm popular
(era odata) cuprinde si elemente de originalitate ale scriitorului: prezenta adverbului de timp cu forma
regional <,amu>>(acum), respective a cuvantului<<cica>>, cu rol de sporire a impresiei de oralitate. In acest
cadru spatio-temporal mitic se deruleaza intr-o inlantuire cronologica a intamplarilor realiste si fabuloase in
care sunt implicate personajele basmului. Craiul pt a vedea care dintre feciori <<se simte destoinic a imparati
peste o tara asa de mare si bogata ca acea >> se imbarac intr-o piele de urs si se ascunde sub un pod. Cei doi
fii mai mari speriindu-se de urs se intorc rusinati la curtea craiului care este dezamagit de neputinta lor si
rosteste moralizator:<<nici tu nu esti de imparat, nici imparatia de tine>> ceea ce evidentieaza elemnetele
realiste ale basmului. Personajele sunt verosimile si fabuloase (calul, Gerila, Flamnazila, Setila, Ochila, Pasari-
Lati-Lungila) avand puteri supranaturale. Ca trasaturi ale basmului sunt prezente aici formulele initiale tipice
si cifra magica 3 care face posibila depasirea primei probe de cater eroul principal.Pretuirea valorilor morale
stravechi este reliefata de hainele, armele si calul cu acre craiul fusese mire, semnificand faptul ca eroul
mosteneste experienta tatalui. Personajul principal trebuie sa depaseasca probele si sa invinga obstacolele cu
scopul de a demonstra virtutii morale exceptionale si a deveni apt pentru a-si intemeia si conduce propria
gospodarie; protagonistul parcurge, asadar, o etapa de initiere spiritual de la naivitatea tineretii la experienta
maturitatii. Actiunea are la baza conflictul dintre fortele binelui si ale raului, dintre adevar si minciuna, dintre
cinste si inselatorie, dintre blandete si cruzime, iar deznodamantul consta totdeauna in triumful valorilor
pozitive asupra celor negative, adevarul asupra imposturii asa ca nunta incepe, ba chiar <<soarele si luna de
ceriu radea>> ceea ce este de remarcat este limbajul original al scriitorului. In concluzie compozitional
basmul contine formule specifice finale prezente si in creatia lui Creanga. Ca la orice nunta imparateasca din
basme, veselia a tinut ani intregi <<si acum mai tine inca>>. Iar pe la noi cine are bani bea si mananca, iar cine
nu se uita si rabda. Astfel putem airma ca opera literara P.l Harap-Alb este un basm cult.