DEZVOLTAREA APARATULUI RENAL

Dezvoltarea aparatului renal se face concomitent cu cea a apartului genital. Amandoua au origine
mezodermala.
De asemenea o parte din structuri vor fi comune (de exemplu: uretra masculina).
Mezodermul se va dezvolta in doua etape:
1. presomitica
2. somitica
Inca din etapa presomitica dealungul corpului embrionar mezodermul va avea trei componente:
mezoderm paraaxial, intermediar si lateral (IMG1)

Dezvoltarea aparatului renal se face din mezodermul intermediar. Mezodermul intermediar va fi

fragmentat in portiunea superioara, fragmentele purtand denumirea de nefrotoame. (IMG2) Aceasta
fragmentare diminua in partea toracala superioara, pentru ca in restul regiuniilor sa aiba aspectul unui
cordon, purtand denumirea de cordon nefrogen. In evolutia aparatului renal se descriu trei etape:
1. pronefros
2. mezonefros
3. metanefros

Pronefrosul reprezinta o etapa rudimentara fiind nefunctional la om.

Mezonefrosul reprezinta o etapa intermediara, nefunctionala, constituind aparatul renal la amfibieni si
pesti.

Metanefrosul= etapa definitiva constituind aparatul renal la amfibieni, mamifere, pasari

Cele trei etape coexista in timp si spatiu in stadiile de dezvoltare embrionara si lipsind astfel statiile
definitive.

Rinichiul are aspect tubulo-acinos. El va avea doua componente:

1. componenta secretorie- reprezentata de nefroni
2. componenta coloectoare- constituita din tubii uriniferi
Cele doua componente evolueaza separat, in urma jonctiunii lor formandu-se aparatul urinar definitiv.

Indiferent ca va fi vorba de pronefros, mezo sau metanefros va exista o etapa comuna in dezvoltarea
acestora. Astfel, la nivelul lor inferent ca este vorba de portiunea fragmentata sau portiunea compacta
(cordon nefrogen) se vor forma o serie de gramezi celulare pline, acestea se vor vacuoliza (IMG4),
vacuola purtand denumirea de vezicula nefrogena. Alungirea acestei vezicule va da nastere nefronilor
primitivi, pronefrotici, mezonefrotici si metanefrotici. Portiunea distala a acestor nefroni va forma prin
laminare si unirea cu portiunile distale ale nefronilor supra si subiacenti ductul pronefrotic, respectiv
mezonefrotic. Acesta din urma se va deschide in diviziunea anterioara a cloacei (sinusul urogential).
Portiunea proximala a acestor nefroni se va dilata, formand capsula Bowman, in care patrund capilare
aferente din aorta dorsala. (IMG5)

Pronefrosul apare in ziua 22 disparand in zilele 24-25, el corespunde somitelor C5-T1 si este format din
7 gramezi celulare numite nefrotoame. El va cunoaste o dezvoltare comuna cu celelalte doua segmente
in sensul ca se vor forma acei nefroni primordiali. Tubii colectori de la nivelul sau vor forma ductul
pronefrotic continuat inferior cu ductul mezonefrotic. Pronefrosul are efect inductor asupra evolutiei
aparatului renal, afectarea lui facand imposibila evolutia acestuia. Din pronefros nu vor ramane
elemente in alcatuirea aparatului renal.
Mezonefrosul corespunde somitelor T1-T12, el va avea aspect continuu formand cordonul nefrogen. La
nivelul acestuia se vor forma gramezi celulare ce se supun evolutiei generale. In portiunea superioara a
mezonefrosului, aceste gramezi vor prezenta cate o vacuola nefrogena, iar in portiunea inferioara, mai
multe vezicule (maxim 9). Mezonefrosul va fi mai bine dezvoltat in portiunea mijlocie si inferioara, la
nivelul sau, pe peretele posterior al corpului embrionar se va forma o proeminenta ovalara numita
creasta urogenitala, aceasta va fi impartita printr-un sant vertical intr-o partea laterala si o parte
mediala.

(IMG6)

Creasta urogenitala va fi legata posterior printr-un mezou ce va purta denumirea de mezou urogenital.
Portiunea mediala a crestei urogenitale va forma in urma invadarii de catre celulele germinale
primodiale (migrate din sacul vitelin) gonada primitiva. In partea postero-laterala a crestei urogenitale
se formeaza ductul mezonefrotic sau ductul Wolf. In partea antero-laterala, prin invaginare se va forma
ductul paramezonefrotic sau ductul Muller.
Mezonefrosul si ductul mezonefrotic din dreptul crestei urogenitale nu vor participa la formarea
aparatului renal, din el se vor forma o serie de elemente ale aparatului genital masculin si o serie de
resturi embrionare

Metanefrosul, corespunde somitelor L1-S2, el va cunoaste o evolutie comuna cu celelalte doua

componente si va forma aparatul renal definitiv. Are doua componente:
1. blastemul metanefrogem (chestia mov de pe tabla)- ce reprezinta portiunea inferioara a cordonului
nefrogen
2. mugurele ureteral

Mugurele ureteral- este o proliferare care apare la nivelul ductului mezonefrotic (in portiunea sa
posterioara). Se alungeste (in timp ce blastemul se duce catre el) in portiunea distala, latindu-se. In
aceasta portiune mai lata, in jurul lui asezandu-se blastemul metanefrogen. Portiunea latita a mugurelui
ureteral va forma pelvisul renal (bazinetul).
Aceasta portiune se va divide in 3 componente (care la randul lor se divid in T, diviziunea continuandu-
se pana la generatiile 12-15). Primele diviziuni vor forma calicele mari si mici, iar de la diviziunea 4 pana
la capat vor forma tubii colectori Bellini. In capatul ultimei diviziuni se gasteste blastem metanefrogen,
prin vacuolizarea gramezilor celulare de la acest nivel se vor forma astfel nefronii (partea secretoare),
restul formeaza partea colectoare. Joctiunea dintre portiunea secretoare si portiunea colectoare se
realizeaza in luna a 6-a de viata intrauterina. In lipsa acestei jonctiuni apare rinichiul polichistic.

Rinichiul se formeaza in regiunea sacrala, migand in regiunea toraco-lombara din doua motive:
1. alungirea mugurelui ureteral
cresterea corpului embrionar (mai ales la nivelul peretelui posterior)