14.

Mezodermul intermediar
• în decursul dezvoltării, aparatul urinar are raporturi foarte strânse cu aparatul genital, deși este
primul care începe să se diferențieze
• originea acestor 2 aparate – comună: provin din mezodermul intermediar
• mezodermul intraembrionar se împarte în 3 segmente:
 mezodermul paraxial sau somitic – situat în vecinătatea tubului neural și a notocordului,
se segmentează în sens cranio-caudal în somite
 mezodermul intermediar – este nefrogen și va da naștere aparatului urinar
 mezodermul lateral – prin clivaj formează somatopleura și splanhnopleura ce
delimitează celomul intraembrionar
• dezvoltarea rinichiului cunoaște 3 etape diferite din punct de vedere filogenetic:
 pronefrosul – rinichiul definitiv la pești
 mezonefrosul – rinichiul definitiv la amfibieni
 metanefrosul – își face apariția începând cu reptilele
• aceste etape apar succesiv în sens cranio-caudal coexistând în timp și spațiu → pronefrosul
apare în poziție înaltă, cervicală, și regresează în momentul în care mezonefrosul este în plină
dezvoltare, iar metanefrosul începe să se schițeze în regiunea sacrală

Pronefrosul
Rinichiul cefalic – își face apariția la embrionul cu 11 somite între somita 8 și somita 11 și se
structurează în 7 mase celulare numite nefrotoame
• fiecare nefrotom suferă un proces de alungire transversală, se tunelizează și ia denumirea de
nefrocel – prezintă 2 pereți:
 peretele lateral – vine în raport cu extremitatea laterală a nefrocelului subiacent formând un
canal longitudinal, canalul pronefrotic colector, care se deschide în cloacă
 peretele medial – se invaginează datorită prezenței unei anse capilare și ia naștere
glomerulul intern
♦ există situații în care peretele medial al nefrocelului se deschide în cavitatea celomică, iar
ansele capilare proemină în celomul intraembrionar și astfel ia naștere glomerulul extern
• pronefrosul cunoaște maximum de dezvoltare când embrionul are 3 mm și 23 de somite, iar
procesul de degenerare are loc când embrionul are 3,5 – 5 mm și 25 – 40 de somite
• persistă doar canalul pronefrotic colector; deși rudimentar, existența lui este importantă
pentru dezvoltarea ulterioară a aparatului urinar, având rol inductor
• distrugerea lui este urmată de apariția unui mezonefros incomplet și de lipsa totală de
dezvoltare a metanefrosului
• experimental, s-a demonstrat că grefarea țesutului nefrogen pronefrotic în alte zone induce
apariția de glomeruli și tubi rudimentari

15. Mezonefrosul
• reprezintă a doua etapă în dezvoltarea rinichiului, datează din S4 și se întinde din dreptul
somitei 9 până în dreptul somitei 26
• induce formarea metanefrosului și are rol în dezvoltarea aparatului genital astfel că, la ♂, va
da naștere canalelor excretoare ale testiculului, iar la ♀ dispare în totalitate
• spre deosebire de pronefros, nefrotoamele din care ia naștere mezonefrosul nu mai sunt
așezate segmentar
• doar în porțiunea superioară mezonefrosul își păstrează metameria astfel că, pentru fiecare
nefrotom, se dezvoltă o singură veziculă mezonefrotică
 • în segmentele inferioare metameria dispare și apar mai multe vezicule mezonefrotice pentru
un neftrotom
• vezicula mezonefrotică are aspect piriform și prezintă o parte laterală care fuzionează cu
ductul colector pronefrotic luând naștere canalul mezonefrotic Wolff
 segmentul medial se învaginează și în concavitatea sa se dezvoltă prin angiogeneză locală
un glomerul ce vine în contact cu aorta dorsală
•