3.

COMPARATOARE

3.1. Prezentarea comparatoarelor

Comparatoarele sunt circuite care amplifică diferenţa între două tensiuni aplicate la
intrare, furnizând la ieşire tensiunea de saturaţie corespunzătoare semnului diferenţei
acestora. Semnul tensiunii la ieşire este funcţie şi de intrarea pe care se aplică această
diferenţă.
Simbolul comparatorului este acelaşi cu cel al AO. Comparatorul poate avea două
tensiuni de alimentare (+E) şi (–E) sau una singură (+ E ), aşa cum se vede in fig. 3.1.1.

Fig. 3.1.1. Comparator

Comparatoarele sunt, în general, open colector, adică colectorul tranzistorului final nu

are sarcină. Rezistenţa de sarcină RC se montează în exterior, valoarea acesteia adaptându-se
funcţie de rezistenţa de intrare a circuitelor care urmează, aşa cum se vede în fig. 3.1.1,
pentru un comparator cu o singură tensiune de alimentare. Acest lucru este util mai ales
atunci când comparatorul se utilizează ca circuit de interfaţă între circuite analogice şi
circuite logice.
De obicei, la intrarea comparatorului se aplică două unde, una cu frecvenţă mult mai
mare decât cealaltă. Unda de frecvenţă joasă poate fi şi o tensiune continuă care se mai
numeşte şi tensiune de prag.
Comparatoarele sunt AO speciale care au un slew-rate foarte ridicat. Dar, nu slew-rate
este caracteristica indicată în catalog pentru aceste circuite, ci timpul în care comparatorul
ajunge la saturaţie pentru o anumită diferenţă între cele două mărimi aplicate la intrare.
În fig. 3.1.2.a) este arătată comutarea din zero în (+E) a comparatorului 139 pentru o
diferenţă între mărimile de intrare de 5 ; 20 ; şi 100 mV, iar în fig. 3.1.2.b ) comutarea de la
(+E) la zero, pentru aceleaşi diferenţe. Se constată că bascularea comparatorului de la zero la
E sau invers este cu atât mai rapidă cu cât diferenţa dintre mărimile de intrare este mai mare.
Tensiunile de saturaţie ale unui comparator sunt apropiate de tensiunile de alimentare,
cca 80 - 85% din valoarea acestora, de aceea, pentru simplificare, vor fi considerate egale cu
acestea.
 a) b)

Fig. 3.1.2 Comutarea comparatorului CA139 pentru trei valori

ale diferenţei semnalelor de pe intrare :
a) comutarea de le zero la (+E) ;
b) comutarea de la (+E) la zero

Funcţia de comparator se realizează şi cu AO, mai ales la frecvenţe joase ale semnalului
de ieşire.

3.2. Comparatoare fără histerezis

3.2.1. Comparator neinversor

Comparatorul neinversor este comparatorul la care generatorul de semnal cu frecvenţă
ridicată se aplică pe intrarea neinversoare. Posibilităţile de realizare a unui comparator
neinversor sunt arătate în fig. 3.2.1.a), unde generatorul de semnal este aplicat pe intrarea
neinversoare şi tensiunea de prag pe intrarea inversoare, şi în fig. 3.2.1.b), unde prin
intermediul unui sumator ambele semnale sunt aplicate pe intrarea neinversoare.

a) b)
Fig. 3.2.1 Comparator neinversor :
a) semnalele se aplică pe ambele intrări; b) cu sumator

În fig. 3.2.2 sunt arătate formele de undă pentru comparatoarele neinversoare din fig.
3.2.1.a) şi b), pentru vi semnal triunghiular bipolar. Comparatorul neinversor basculează în
( + E ) când vi > V p şi în ( - E ) când vi < V p .
 Fig. 3.2.2. Comparator neinversor - forme de undă

Caracteristica de transfer pentru comparatoarele din fig. 3.2.1a) şi b) este prezentată în

fig. 3.2.3 pentru V p > 0 (fig. 3.2.3 a) şi pentru V p = 0 (fig. 3.2.3 b).

a) b)

Fig. 3.2.3 Caracteristica de transfer a comparatorului neinversor

a) V p > 0 ; b) V p = 0

3.2.2. Comparator inversor

Comparatorul inversor este comparatorul la care generatorul de semnal se aplică pe
intrarea inversoare.
În fig. 3.2.4.a) şi b) sunt arătate posibilităţile de realizare a comparatorului inversor,
similare cu cele de la comparatorul neinversor, cu deosebirea că semnalul care se aplică pe
intrarea neinversoare se aplică acum pe cea inversoare şi invers.
 a) b)
Fig. 3.2.4 Comparator inversor
a) semnalele se aplică pe ambele intrări ; b) cu sumator
b)
Formele de undă pentru comparatorul inversor sunt arătate în fig. 3.2.5 pentru vi
semnal triunghiular bipolar. Comparatorul inversor basculează în (+E) când vi < VP şi în (-E)
când vi > VP .

Fig. 3.2.5 Comparator inversor - forme de undă

Caracteristica de transfer pentru comparatorul inversor este arătată în fig. 3.2.6.a)

pentru V p > 0 şi în fig. 3.2.6.b) pentru V p = 0 .

a) b)

Fig. 3.2.6 Caracteristica de transfer a comparatorului inversor

a) V p > 0 ; b) V p = 0
 3.2.3. Comparator dublu
Comparatorul dublu conţine două comparatoare, unul inversor şi celălalt neinversor, a
căror semnale de ieşire constituie semnalele de intrare pentru un circuit logic ŞI. Schema
electrică a comparatorului dublu şi tabela de adevăr pentru funcţia logică ŞI sunt arătate în
fig. 3.2.7.

Fig. 3.2.7. Comparator dublu

Funcţionarea comparatorului dublu rezultă şi din formele de undă din fig. 3.2.8, unde
unda tringhiulară unipolară se compară cu tensiunile de prag positive V p1 şi V p2
( V p1 < V p2 ).

Fig. 3.2.8 Comparator dublu - forme de undă

Se constată că circuitul basculează dacă tensiunea de intrare vi se găseşte între două

tensiuni de prag V p1 şi V p2 şi, de aceea, comparatorul se mai numeşte şi comparator tip
fereastră.
Din formele de undă, rezultă caracteristica de transfer a comparatorului dublu
prezentată în fig. 3.2.9.
 Fig. 3.2.9 Caracteristica de transfer pentru comparatorul dublu

3.3. Comparatoare cu histerezis

Histerezisul este o reacţie pozitivă, unde, prin intermediul unui divizor rezistiv, se
aduce o parte din semnalul de ieşire la intrare, şi anume pe intrarea neinversoare.

3.3.1. Comparator inversor

Pentru a pune în evidenţă histerezisul se consideră pentru început un comparator
inversor cu histerezis şi prag nul ( V p = 0 ), aşa cum se vede în fig. 3.3.1.

Fig. 3.3.1 Comparator inversor cu histerezis şi prag nul

Notând b = R2 / (R1 + R2 ), histerezisul introduce pe intrarea neinversoare tensiunile :

R2
- pentru v0 = + E ; vi+ = E = bE
R1 + R2
R2
- pentru v0 = - E ; vi+ = - E = - bE .
R1 + R2
Valorile ± bE se numesc praguri de histerezis .

Comparatorul basculează dacă semnalul vi este mai mare decât pragul pozitiv bE şi mai
mic decât pragul negativ ( - bE ), astfel :
-pentru vi - bE > 0 ,comparatorul basculează în (-E);
-pentru vi + bE < 0 ,comparatorul basculează în (+E).
În fig. 3.3.2 sunt arătate formele de undă pentru comparatorul cu histerezis, pentru vi
semnal triunghiular bipolar.
 Dacă comparatorul nu ar fi avut histerezis, acesta bascula la trecerea prin zero a
semnalului triunghiular. Histerezisul deplasează momentele de basculare cu valoarea
pragurilor de histerezis : ( + bE ) sau ( - bE ).

Fig. 3.3.2 Comparator inversor cu prag nul - forme de undă

Caracteristica de transfer este reprezentată în fig. 3.3.3.

Fig. 3.3.3. Caracteristica de transfer – comparator inversor cu prag nul

 Dacă pragul V p este diferit de zero, posibilităţile de realizare a comparatorului
inversor cu histerezis sunt arătate în fig. 3.3.4.a) şi b).

a) b)

Fig. 3.3.4 Comparator inversor cu histerezis şi prag V p ¹ 0

a) cu semnale pe ambele intrări; b) cu sumator

In acest caz formele de unda sunt prezentate in figura 3.3.5. Comparativ cu situatia
cand pragul VP =0 si comparatia intre cele doua semnale este deplasata cu valoarea
histerezisului, atunci cand pragul este diferit de zero comparatiile intre cele doua semnale au
loc la sumarea algebrica a histerezisului cu pragul VP

Fig. 3.3.5 Comparator inversor cu histerezis şi V p ¹ 0 - forme de undă

Caracteristicile de transfer pentru comparatoarele din fig. 3.3.4.a) şi b) sunt prezentate

în fig.3.3.6.a), respectiv b).
 a) b)

Fig. 3.3.6. Caracteristica de transfer – comparator inversor

cu histerezis şi V p ¹ 0
a) cu semnale pe ambele intrări; b) cu sumator

Faţă de caracteristica de transfer din fig. 3.3.3 (cu prag zero), caracteristica de transfer
din fig. 3.3.6.b) are pragurile de histerezis dublate şi este deplasată cu V p , iar caracteristica
din fig. 3.3.6.a) are pragurile de histerezis înjumătăţite şi este deplasată cu V p / 2 .

• Alte comparatoare cu histerezis

Varianta I de comparator cu histerezis este arătată în figura 4.1.3.

Aplicând principiul suprapunerii efectelor, rezultă:
R2 R1
i= i* + v0 (4.1.2)
R1 + R2 R1 + R2

Fig. 4.1.3. O variantă de comparator cu histerezis.

Pentru R1<<R2 relația (4.1.2), devine:

R1
i = i* + V0 (4.1.3)
R2
Din relația (4.1.3) rezultă că histerezisul este:
R1
H= V0 (4.1.4)
R2
 Varianta II de realizare a histerezisului este de a utiliza în locul comparatorului cu
histerezis un comparator fără histerezis urmat de un bistabil D, la care frecvența de ceas este
o succesiune de impulsuri dreptunghiulare cu frecvență fixă. Bistabilul D transferă la ieșire
semnalul de pe intrare numai pe durata semnalului logic 1 (unu) al frecvenței de ceas.

Varianta III este comparatorul dublu cu histerezis prezentat în fig. 3.3.10, care
cuprinde două comparatoare, unul neinversor şi celălalt inversor, ale căror semnale de ieşire
se aplică la intrările R, respectiv S ale unui circuit basculant bistabil (CBB) de tip RS.

Fig. 3.3.10. Comparator dublu cu histerezis

Tabela de adevăr pentru circuitul basculant bistabil de tip RS este:

R S Q
0 0
Starea anterioară
0 0
0 1
1
0 1
1 0
0
1 0
1 1
Stare nedefinită
1 1

Trebuie evitată starea nedefinită, care este determinată de o combinaţie interzisă, R=S=1,
deşi circuitul are un răspuns definit şi în acest caz, aducând bistabilul în starea 1,
respectiv intrarea S este prioritară faţă de R.

Pentru V p1 > 0 , V p2 > 0 şi V p1 < V p2 rezultă:

- dacă vi < V p1 se obţine: R=0; S=1; Q=1 ( v01 = E ); Q = 0 ( v02 = 0 );

 - dacă vi > V p2 se obţine: R=1; S=0; Q=0 ( v01 = 0 ); Q = 1 ( v02 = E );
- dacă V p1 < vi < V p2 se obţine: R=0; S=0; Q şi Q rămân în starea anterioară.
Din cele prezentate, rezultă caracteristicile de transfer prezentate în fig. 3.3.11.a)
pentru comparatorul inversor şi b) pentru comparatorul neinversor.

a) b)

Fig. 3.3.11 Caracteristicile de transfer pentru:

a) comparator inversor; b) comparator neinversor

3.4. Aplicaţie a comparatoarelor- Circuit pentru semnalizarea coincidenţei a două

unde sinusoidale
Schema circuitului pentru semnalizarea coincidenţei a două unde sinusoidale arătată în
fig. 3.4.1 poate proveni din schema unui comparator dublu fără histerezis la care
tensiunile de prag sunt înlocuite cu două unde sinusoidale, vi1 şi vi 2 , iar semnalul de
intrare vi este nul.

Fig. 3.4.1 Circuit pentru semnalizarea coincidenţei

a două unde sinusoidale

Funcţionarea circuitului pentru semnalizarea coincidenţei a două unde sinusoidale

rezultă şi din formele de undă din fig. 3.4.2.
 Fig. 3.4.2 Circuit pentru semnalizarea coincidenţei - forme de undă

Când v0 = 0 (impulsuri de durată zero), faza celor două unde sinusoidale coincide. În
practică, se consideră că cele două unde sinusoidale sunt în fază dacă durata impulsurilor
de ieşire scade sub o valoare impusă. Această valoare impusă se obţine, de exemplu, prin
generarea unui impuls de durată standard, sincron cu trecerile prin zero ale tensiunii
sinusoidale vi1 .