TEMA DE CONTROL NR.

Instrucțiuni
Tema de control presupune cunoașterea de către student a primelor
patru unități de învățare.
Răspunsurile la întrebările și problemele rezolvate vor fi transmise
tutorelui la a doua întâlnire în cadrul lecțiilor de sinteză, pentru corectură,
comentarii și evaluare.
Pe prima pagină a lucrării se vor scrie:
- titlul cursului (Control de gestiune);
- numărul de ordine al temei de control;
- numele și prenumele studentului (care se vor menționa pe fiecare
pagină a lucrării);
- anul de studiu și specializarea.
Fiecare răspuns va trebui să fie clar exprimat. Pentru corectură sunt
necesare un spațiu de aproximativ 2,5 cm pe marginea din stânga și o
distanță similară între problemele rezolvate.
În evaluare se va ține seama de punctajul menționat în paranteză la
fiecare întrebare și problemă rezolvate corect.
Întrebările la care trebuie să răspundeți și problemele de rezolvat
sunt următoarele:

Încercuiţi varianta (variantele) corecte

1. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate ? (0,25p)

a) factorul de acoperire este unul şi acelaşi lucru cu coeficientul marjei
pe costurile variabile;
b) pragul de rentabilitate are aceeaşi semnificaţie cu marja pe costurile
variabile;
c) intervalul de siguranţă dinamic are aceeaşi semnificaţie ca şi
coeficientul de siguranţă dinamic;
d) factorul de acoperire exprimă rentabilitatea reală a producţiei;
e) factorul de acoperire stă la baza previzionării profitului exploatării.

2. În concepţia metodei Direct-Costing, noţiunea de "direct" trebuie legată

de: (0,25p)
a) necesitatea calculării costului direct pe produs;
b) modul de grupare a cheltuielilor în directe şi indirecte;
 c) particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor
care depind în mod direct de variaţia volumului producţiei;
d) necesitatea stabilirii unor responsabilităţi cu privire la rentabilitatea
produselor;
e) modul de identificare a cheltuielilor pe purtătorii de costuri.

3. Coeficientul de imputare raţională se determină în funcţie de: (0,25p)

a) capacitatea reală şi capacitatea nominală;
b) capacitatea reală şi capacitatea normală;
c) capacitatea programată şi capacitatea normală;
d) capacitatea programată şi capacitatea de structură;
e) capacitatea nominală şi capacitatea de structură

4. Folosind coeficientul de imputare raţională, se pot determina următorii

indicatori: (0,25p)
a) costul total de producţie al unui bun;
b) costul parţial de producţie al unui bun;
c) costul subactivităţii;
d) costul unitar de producţie;
e) costul activităţii normale.

5. Indicatorii specifici metodei direct costing sunt: (0,25p)

a) profitul sau pierderea;
b) levierul operaţional;
c) rata rentabilităţii;
d) factorul de acoperire;
e) coeficientul de siguranţă dinamic.

6. În concepţia metodei costurilor directe la determinarea costului pe produs

se iau în considerare: (0,25p)
a) cheltuielile variabile;
b) cheltuielile directe;
c) cheltuielile indirecte;
d) cheltuielile directe variabile şi directe fixe;
e) cheltuielile variabile şi fixe.

7. În cazul în care coeficientul de imputare raţională este supraunitar apare

următorul aspect: (0,25p)
a) rămân cheltuieli nerepartizate;
b) se repartizează cheltuieli în plus;
c) cheltuielile fixe sunt mai mari decât cele variabile;
 d) cheltuielile fixe sunt mai mici decât cele variabile;
e) cheltuielile fixe sunt egale cu cele variabile.

8. Din punct de vedere practic, pot apare fluctuaţii ale cheltuielilor

variabile, atunci când acestea: (0,25p)
a) sunt proporţionale cu volumul producţiei;
b) nu sunt proporţionale cu volumul producţiei;
c) sunt progresive;
d) sunt regresive;
e) sunt flexibile.

Rezolvaţi următoarele probleme

9. Să se determine preţul de vânzare cu ridicata al întreprinderii

cunoscând că: cifra de afaceri este de 100.000 lei, cheltuielile totale sunt
de 80.000 lei, cheltuielile fixe sunt de 20.000 lei. (1p)

10. Dacă cheltuielile fixe sunt de 100.000 lei, iar coeficientul de imputare
raţională este 0,8, determinaţi costul subactivitătii. (1p)

11. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 360.000 lei; cheltuieli

variabile 120.000 lei; cantitate fabricată şi vândută 100 de bucăţi; costuri
fixe totale 173.250 lei. Care este pragul de rentabilitate în unităţi fizice, în
condiţiile în care costurile variabile scad cu 10% ? (1p)

12. Dispuneţi de următoarele date: o întreprindere produce două produse A

şi B, costurile indirecte de producţie fiind de 140.000 lei, din care fixe
60.000 lei. Folosind salariile directe în valoare de 464.000 lei, din care la
produsul A 310.000 lei ca bază de referinţă, care sunt costurile indirecte
imputate raţional celor două produse, în condiţiile în care gradul de
activitate este de 70% şi care este formula contabilă corespunzătoare. (2p)

13. O societate comercială fabrică produse finite în următoarele condiţii:

costuri directe 1.000.000 lei; regia fixă de producţie 200.000 lei; regia
variabilă de producţie 300.000 lei. În cursul lunii s-au fabricat 800 de
bucăţi, nivelul normal de activitate fiind de 1.000 de bucăţi. Se cere
determinarea costului de prelucrare al stocurilor, în conformitate cu IAS 2.
(2p)
 TEMA DE CONTROL NR. 2

Instrucțiuni
Tema de control presupune cunoașterea de către student a unităților
de învățare nr. 5 - 8.
Răspunsurile la întrebările și problemele rezolvate vor fi transmise
tutorelui în ultimele două săptămâni din semestru, pentru corectură,
comentarii și evaluare.
Pe prima pagină a lucrării se vor scrie:
- titlul cursului (Control de gestiune);
- numărul de ordine al temei de control;
- numele și prenumele studentului (care se vor menționa pe fiecare
pagină a lucrării);
- anul de studiu și specializarea.
Fiecare răspuns va trebui să fie clar exprimat. Pentru corectură sunt
necesare un spațiu de aproximativ 2,5 cm pe marginea din stânga și o
distanță similară între problemele rezolvate.
În evaluare se va ține seama de punctajul menționat în paranteză la
fiecare întrebare și problemă rezolvate corect.
Întrebările la care trebuie să răspundeți și problemele de rezolvat
sunt următoarele:

Răspundeţi cu DA sau NU

1. În cazul aplicării principiului de bugetare a aprovizionărilor prin

perioade constante, problema se poate rezolva numai pe cale grafică
? (0,25 p)

DA NU

2. În cazul aplicării principiului de bugetare a aprovizionărilor prin

cantităţi constante, problema se poate rezolva fie pe cale grafică, fie
pe cale contabilă ? (0,25 p)

DA NU

Adevărat sau Fals ?

3. Ajustarea liniară este o metodă statistică de extrapolare a tendinţei
evoluţiei vânzărilor din perioada următoare în viitor, folosind
expresia dreptei de ajustare liniară. (0,25 p)
Adevărat Fals

4. Corelaţia este tot o metodă statistică şi se foloseşte când se observă o

corelaţie între vânzările unui produs şi cantitatea vândută. (0,25 p)

Adevărat Fals

5. Intervalul de aprovizionare este durata între data primirii unei

comenzi şi data recepţionării acesteia. (0,25 p)

Adevărat Fals

Stabiliţi ordinea logică de succesiune

6. Ordinea de elaborare a bugetelor este:

a) bugetul de trezorerie
b) bugetul vânzărilor
c) bugetul investiţiilor
d) bugetul aprovizionărilor
e) bugetul producţiei
Răspuns : ......................... (0,25 p)

Alegere multiplă a răspunsurilor

7. În categoria cheltuielilor variabile de distribuţie se pot cuprinde:

a) comisioanele pentru vânzări, mai puţin partea fixă
b) publicitate pe produs
c) cheltuieli relative la localuri
d) valoarea ambalajelor
e) cheltuielile de transport
Răspuns : ..........................(0,25 p)

8. Pentru elaborarea bugetului de aprovizionare este necesar să se

determine mai multe elemente:
a) pragul de rentabilitate;
b) ritmul de consum;
 c) cadenţa de aprovizionare;
d) stocul de securitate;
e) costul de producţie.
Răspuns : ..............................(0,25 p)

9. Operaţiile de încasări care privesc bugetul trezoreriei pot fi grupate

astfel:
a) plăţi de valori mobiliare cedate;
b) încasări de la clienţi;
c) dobânzi plătite;
d) dividende percepute;
e) creşteri de capital.
Răspuns : ..............................(0,25 p)

10. Pentru echilibrarea bugetului trezoreriei , în cazul în care apar

solduri negative firma poate recurge la mai multe soluţii, cum ar
fi: (0,25 p)
a) mobilizarea creanţelor prin remiterea la scontare a efectelor
comerciale, recurgerea la credite mobilizabile a creanţelor
comerciale;
b) apelarea la credite bancare sau, după caz, la credite sezoniere;
c) solicitarea de avansuri de la clienţi;
d) retrageri de comenzi de aprovizionare şi utilizarea stocului de
securitate;
e) cumpărarea de bonuri de trezorerie.

Rezolvaţi următoarele probleme

11. Se cunosc următoarele :

1. Consumul lunar exprimat în unităţi fizice pentru anul următor:
I = 500 F = 350 M = 400 A = 350
M = 300 I = 350 I = 250 A = 150
S = 300 O = 350 N = 400 D = 200
2. Stocul iniţial este de 500 unitati fizice.
3. Cadenţa de aprovizionare este 4.
4. Intervalul de aprovizionare este de 1 lună.
5. Marja de securitate este de 1 lună.
6. Aprovizionările se fac în cantităţi care să evite riscul de ruptură.
Se cere:
 1. Să se determine pe cale contabilă bugetul aprovizionărilor aplicând
principiul de bugetare prin perioade constante.
2. Să se precizeze lunile în care apare ruptură de stoc. (1,5 p)

12. În prima jumatate a anului curent o societate comercială a realizat

urmatorul volum de vânzări (u.m.): I = 14.000; F = 16.000; M =
18.000
A = 17.000; M = 16.000; I = 19.000.
Pentru fiecare lună de vânzare, încasările se realizează în
următoarele 4 luni, cotele procentuale pentru cele 4 ranguri ale
scadenţei unei vânzări fiind: rang 1 – 80%; rang 2 – 11%; rang 3 – 6
%; rang 4 – 3%.
Pentru prima jumătate a anului următor s-au previzionat următoarele
vânzări: (u.m.): I = 17.000; F = 19.000; M = 20.000; A = 18.000;
M = 19.000; I = 21.000
Modalitatea de încasare si cotele procentuale sunt identice cu cele
din anul curent.
Se cere să se determine volumul încasărilor pe luni de scadenţa, atât
pentru anul curent, cât şi pentru anul următor. (2 p)

13. Se cunosc următoarele:

1. Consumul lunar exprimat în unităţi fizice pentru anul următor:
I = 500 F = 350 M = 400 A = 350
M = 300 I = 350 I = 250 A = 150
S = 300 O = 350 N = 400 D = 200
2. Stocul iniţial este de 500 unitati fizice.
3. Aprovizionarile se fac in loturi constante de 500 u.f.
4. Intervalul de aprovizionare este de 1 luna.
5. Marja de securitate este de 1 lună.
6. Aprovizionările se fac în cantităţi care să evite riscul de ruptură.
Se cere:
1. Să se determine pe cale contabilă bugetul aprovizionărilor aplicând
principiul de bugetare prin cantităţi constante.
2. Să se precizeze lunile în care apare ruptură de stoc. (1,5 p)

14. Să se analizeze evoluţia structurii vânzărilor pe categorii de marje

asupra costurilor variabile în raport cu cifra de afaceri, având in
vedere situaţia următoare: (2 p)
 Previziuni Realizari
Produs
Marje % din C.A Marje % din C.A
A 15 % 20 % 15 % 10 %
B 20 % 30 % 20 % 25 %
C 25 % 35 % 25 % 45 %
D 30 % 15 % 30 % 20 %
Total x 100 % x 100 %