Musicophilia

Tales of Music and the Brain

By Oliver Sacks
What’s in it for me? Discover the weird and Ce este pentru mine? Descoperă lumea ciudată și
wonderful world of the musical brain. minunată a creierului muzical.
Not everyone can comprehend, produce or even Nu toată lumea poate înțelege, produce sau chiar
enjoy music. bucura muzică.
Musical training results in noticeable physical Antrenamentul muzical are ca rezultat schimbări
changes to the brain. fizice vizibile la nivelul creierului.
People with absolute pitch can tell the pitch of any
Oamenii cu un ton absolut pot spune tonul sau
note – but this is not always a good thing. orice notă - dar acest lucru nu este întotdeauna un
lucru bun.
Musical abilities can be enhanced by blindness or Abilitățile muzicale pot fi sporite prin orbire sau o
a condition called synesthesia. afecțiune numită sinestezie.
Extraordinary musical gifts can appear in people Cadourile muzicale extraordinare pot apărea la
with very low intelligence. persoanele cu o inteligență foarte scăzută.
Music can ease movement disorders and even help Muzica poate ușura tulburările de mișcare și chiar
people regain motion of their limbs. poate ajuta oamenii să-și recapete mișcarea
membrelor.
Music therapy can help people with dementia and Musicoterapia poate ajuta persoanele cu probleme
speech problems. de demență și vorbire.
Some people experience terrible seizures from Unii oameni trăiesc crize groaznice de la auzul
hearing music. muzicii. Este vorba de cei cu epilepsie.
Hearing loss can lead to intrusive and distressing Pierderea auzului poate duce la halucinații
musical hallucinations. muzicale intruzive și în suferință.
Some people become “possessed” by musical Unii oameni devin „posedați” de puteri muzicale
powers quite late in life. destul de târziu în viață.

Final Summary Rezumatul final

What’s in it for me? Discover the weird and
wonderful world of the musical brain.
Since the dawn of humanity, music has brought
people together: to sing and dance, to relax or to
go wild. This common love for music – our
musicophilia – creates a universal bond between
all human beings.
Ce este pentru mine? Descoperă lumea ciudată și
minunată a creierului muzical.
Încă din zorii umanității, muzica a adus oamenii
împreună: să cânte și să danseze, să se relaxeze
sau să meargă în sălbăticie. Această dragoste
comună pentru muzică - musicofilia noastră -
creează o legătură universală între toate ființele
umane.

Right? Corect?

Not quite. Nu chiar.

In these blinks you’ll explore not only the În aceste clipiri veți explora nu numai minunile, ci
wonders, but also the horrors that music can și ororile pe care le poate induce muzica: modul în
induce: how music can both cure immobility and care muzica poate vindeca imobilitatea și readuce
bring back language to people who’ve lost the
ability to speak, but also cause terrible
hallucinations and epileptic seizures.
You’ll also learn about the people who see
beautiful rainbow colors when they listen to
music.
And finally, you’ll find out how to suddenly
develop musical creativity. Simple: just get
yourself struck by lightning.
Not everyone can comprehend, produce or even
enjoy music.
Musicophilia, the propensity for producing and
the desire to listen to music, exists in virtually
every culture.
But this doesn’t mean that every single individual
is occupied or preoccupied by music. In fact,
some people don’t have musical abilities, while
others are completely indifferent to music. This
latter category of people have a condition called
amusia, which means they lack certain kinds of
musical abilities.
One kind of amusia is tone deafness, present in
about five percent of the population. People who
are tone deaf don’t realize if they hit the wrong
notes while singing, and are also unable to
recognize when others sing off-key.
Another kind of amusia is rhythm deafness,
meaning the inability to follow the rhythm of a
piece of music. One famously rhythm-deaf person
was Che Guevara. It was said that when the
orchestra played a tango, he would dance a
mambo.
There are also many cultural forms of rhythm
deafness, meaning the inability to follow musical
rhythms from “foreign” cultures. Research shows
that infants can detect all kinds of rhythmic
variations, but by 12 months their range has
already narrowed down to the ones they hear in
their daily lives – the ones in their culture.
limbajul oamenilor care au pierdut capacitatea de
a vorbi, dar și provoacă halucinații teribile și crize
epileptice. .
De asemenea, veți afla despre oamenii care văd
culori frumoase ale curcubeului atunci când
ascultă muzică.
Și în final, veți afla cum să dezvoltați brusc
creativitatea muzicală. Simplu: doar te lovi de
fulgere.
Nu toată lumea poate înțelege, produce sau chiar
bucura muzică.
Musicofilia, înclinația pentru producție și dorința
de a asculta muzică există în aproape fiecare
cultură.
Dar acest lucru nu înseamnă că fiecare individ este
ocupat sau preocupat de muzică. De fapt, unii
oameni nu au abilități muzicale, în timp ce alții
sunt complet diferiți de muzică. Această din urmă
categorie de oameni are o afecțiune numită
amusia, ceea ce înseamnă că le lipsește anumite
tipuri de abilități muzicale.
Un fel de amuzie este surditatea tonică, prezentă
în aproximativ cinci procente din populație.
Persoanele care sunt surde ton nu își dau seama
dacă lovesc note greșite în timp ce cântă și nu sunt
în măsură să recunoască atunci când alții cântă
off-key.
Un alt tip de amuzie este surditatea ritmică, ceea
ce înseamnă imposibilitatea de a urma ritmul unei
piese de muzică. Che Guevara a fost o persoană
renumită cu un ritm surd. S-a spus că atunci când
orchestra va cânta un tango, va dansa un mambo.
Există, de asemenea, multe forme culturale de
surditate ritmică, ceea ce înseamnă imposibilitatea
de a urmări ritmurile muzicale din culturile
„străine”. Cercetările arată că sugarii pot detecta
toate variațiile ritmice, dar până la 12 luni
intervalul lor s-a restrâns la cele pe care le aud în
viața lor de zi cu zi - cele din cultura lor.
While those with gross tone or rhythm În timp ce cei cu tonalitate brută sau surditate
deafnesscan still enjoy music and dancing, people ritmică se pot bucura în continuare de muzică și
with amusia in its most absolute sense don’t even dans, persoanele cu amuză în sensul său absolut
experience music as music. For such people, absolut nu experimentează muzica ca muzică.
melodies simply don’t sound like music and might Pentru astfel de oameni, melodiile pur și simplu
even acquire a disturbing character. Instead of nu sună ca muzica și ar putea chiar să
hearing what we think of as music, a man with dobândească un personaj deranjant. În loc să audă
absolute amusia said he heard the sound of a ceea ce considerăm muzică, un bărbat cu amuzie
screeching car! absolută a spus că a auzit sunetul unei mașini care
scârțâie!
There are also people who don’t have any Există, de asemenea, oameni care nu au probleme
problems perceiving music, but simply don’t cu muzica, dar pur și simplu nu le place. Anumite
enjoy it. Certain historical figures reported that figuri istorice au raportat că erau indiferenți de
they were indifferent to music. For example, in his muzică. De exemplu, în autobiografia sa, Darwin
autobiography, Darwin reveals that in his adult dezvăluie că în viața sa de adult și-a pierdut
life he lost his feeling for music. And Freud once sentimentul pentru muzică. Și Freud a explicat
explained that he never listened to music odată că nu a ascultat niciodată muzică în mod
voluntarily because he was incapable of deriving voluntar, deoarece era incapabil să-și dedice vreo
any pleasure from it. plăcere din ea.
Musical training results in noticeable physical Antrenamentul muzical are ca rezultat schimbări
changes to the brain. fizice vizibile la nivelul creierului.
Now that we’ve looked at people who seem to Acum că ne-am uitat la oameni care par să nu aibă
lack musical abilities, let’s turn our gaze to abilități muzicale, să ne îndreptăm privirea către
musicians. What distinguishes them from the rest? muzicieni. Ce le distinge de restul?

Research shows that musicians’ brains are
noticeably different from those of non-musicians.
Using brain imaging, neuroscientists have made
precise comparisons of the sizes of various parts
of the brain in musicians and non-musicians.
These differences are so noticeable that
experienced anatomists can instantly recognize the
brain of a professional musician, whereas they
would find it difficult to identify the brain of a
writer, a visual artist or a mathematician.
Cercetările arată că creierul muzicienilor este
vizibil diferit de cel al non-muzicienilor. Folosind
imagini cerebrale, neuroștiștii au făcut comparații
precise ale mărimilor diferitelor părți ale creierului
la muzicieni și non-muzicieni. Aceste diferențe
sunt atât de sesizate încât anatomistii cu
experiență pot recunoaște imediat creierul unui
muzician profesionist, în timp ce le va fi dificil să
identifice creierul unui scriitor, al unui artist vizual
sau al unui matematician.

But how do musicians’ brains get so musical? Are Dar cum creierul muzicienilor devine atât de
they born that way? muzical? Se nasc astfel?

Research suggests that musicians are in fact not
born with noticeable differences in brain structure,
but acquire them through training. The effects of
early study in particular are huge: the neurological
changes observed in musicians’ brains are strongly
correlated with the age at which they began
training, as well as the intensity of their rehearsal
and practice.
Cercetările sugerează că muzicienii nu se nasc de
fapt cu diferențe notabile în structura creierului, ci
îi dobândesc prin antrenament. Efectele studiului
timpuriu în special sunt uriașe: schimbările
neurologice observate în creierul muzicienilor sunt
puternic corelate cu vârsta la care se antrenează la
sol, precum și cu intensitatea repetiției și a
practicii lor.
 One study showed that just a single year of violin
training resulted in pronounced changes in
children’s brains. But in fact our brains respond
rapidly to musical training at any age. A study has
shown that five-finger piano exercises can start
changing the brain in a matter of minutes!
However, it’s the innate musicality enjoyed by
nearly everyone that provides the foundation that
allows musical training to happen in the first
place.
Research shows that virtually everyone responds
to musical training, suggesting that we can all
train our brains to become like those of a
musician. The clearest example of this is the
Suzuki method, in which children are trained to
play the violin through listening and imitation:
practically all children who can hear respond to
the Suzuki method.
So while musicians aren’t born with musical
brains, their training certainly changes their brain
structures remarkably
People with absolute pitch can tell the pitch of any
note – but this is not always a good thing.
What pitch do you blow your nose in? To most
people this seems like an absurd question. But
people with absolute pitch can instantly recognize
the pitch of any sound they hear – even you
blowing your nose.
For instance, Sir Frederick Ouseley, a former
professor of music at Oxford, could detect that the
wind whistled in D, that thunder rumbled in G,
and the clock struck in B minor. Amazingly, when
his remarks were tested, they would always be
correct, demonstrating that for people with
absolute pitch, each tone is absolutely
distinguished from all others by a unique and
characteristic quality.
But not everyone is blessed – or cursed – with
absolute pitch, and it’s much more common in
musicians than in the general population. While
only one person in 10,000 has absolute pitch,
research shows that ten percent of all musicians
might have absolute pitch, often acquired through
Un studiu a arătat că doar un singur an de
pregătire pentru vioară a modificărilor pronunțate
în creierul copiilor. Dar de fapt creierele noastre
răspund rapid la antrenamentele muzicale la orice
vârstă. Un studiu a arătat că exercițiile de pian cu
cinci degete pot începe să schimbe creierul în
câteva minute!
Cu toate acestea, muzica înnăscută de care se
bucură aproape toată lumea oferă fundamentul
care permite pregătirea muzicală să se întâmple în
primul rând.
Cercetările arată că practic toată lumea răspunde
la formarea muzicală, sugerând că toți ne putem
antrena creierele pentru a deveni ca cele ale unui
muzician. Cel mai clar exemplu în acest sens este
metoda Suzuki, în care copiii sunt instruiți să
cânte la vioară prin ascultare și imitație: practic
toți copiii care pot auzi răspunsul la metoda
Suzuki.
Deci, deși muzicienii nu se nasc cu creierele
muzicale, cu siguranță, formarea lor își schimbă în
mod remarcabil structurile creierului.
Oamenii cu un ton absolut pot spune tonul sau
orice notă - dar acest lucru nu este întotdeauna un
lucru bun.
În ce ton vă suflă nasul? Pentru majoritatea
oamenilor aceasta pare o întrebare absurdă. Dar
persoanele cu tonuri absolute pot recunoaște
instantaneu sunetul pe care îl aud - chiar și tu să-ți
sufli nasul.
De exemplu, Sir Frederick Ouseley, fost profesor
de muzică la Oxford, a putut detecta că vântul a
fluierat în D, că tunetul s-a zguduit în G, iar ceasul
a bătut în B minor. Uimitor, când observațiile sale
au fost testate, acestea ar fi întotdeauna corecte,
demonstrând că pentru persoanele cu tonuri
absolute, fiecare ton se distinge absolut de toate
celelalte prin o calitate unică și caracteristică.
Dar nu toată lumea este binecuvântată - sau
blestemată - cu un ton absolut absolut și este mult
mai des întâlnită la muzicieni decât în populația
generală. În timp ce o singură persoană din 10.000
are un ton absolut, cercetările arată că zece la sută
dintre toți muzicienii ar putea avea un ton absolut,
early musical training.
Absolute pitch doesn’t seem to be of much
importance to musical abilities though, even to
extraordinary musicians. For example, Mozart had
it, but Wagner and Schumann lacked it.
And while absolute pitch may sound like a
favorable extra sense, for some musicians it can
be distressing and even disabling, because of – for
example – their hypersensitivity to out-of-tune
musical instruments.
The Oxford Companion to Music describes an
outstanding pianist struggling to get through the
otherwise fairly easy “Moonlight Sonata” simply
because the pitch the piano was tuned to was
unfamiliar to him. He was perturbed by playing
the piece in one key, and hearing it so clearly in
another.
Musical abilities can be enhanced by blindness or
a condition called synesthesia.
Have you heard any orange songs lately? What
about green ones? For most people, these
questions sound surreal, but for a select few they
make total sense.
These people have a condition called synesthesia.
Synesthesia is the activation of one sensory
experience by the stimulation of another sensory
experience: for example, seeing the color blue
when hearing a G sharp. And in some cases,
synesthesia can lead to extraordinary musical
capabilities.
We see this in musical synesthetes who feel that
their disorder is central to their musical thought
and abilities. Most musical synesthetes
automatically see colors when they hear music,
just like the composer David Caldwell, for whom
each musical key, pattern, and mood has its own
color. He explains that color helps enrich and
clarify his musical endeavors, because when the
colors seem right, he knows he’s composing in the
right direction.
Another disorder that can enhance musicality is
blindness.
adesea dobândit prin formare muzicală timpurie.
Tonul absolut nu pare să fie sau mult mai
important pentru abilitățile muzicale, doar pentru
muzicienii extraordinari. De exemplu, Mozart îl
avea, însă Wagner și Schumann îi lipseau.
Și, în timp ce tonul absolut poate părea un sens
suplimentar favorabil, pentru unii muzicieni poate
fi deranjant și de asemenea dezavantajant, din
cauza - de exemplu - hipersensibilitatea lor la
instrumente muzicale care nu sunt de acord.
Oxford Companion to Music descrie un pianist de
excepție care se străduiește să treacă prin
„Moonlight Sonata”, altfel destul de ușor, pur și
simplu pentru că tonul la care pianul i-a fost reglat
nu-i era cunoscut. Era tulburat jucând piesa într-o
singură cheie și auzind-o atât de clar în alta.
Abilitățile muzicale pot fi sporite prin orbire sau o
afecțiune numită sinestezie.
Ați auzit cântece orange în ultima vreme? Ce zici
de cele verzi? Pentru majoritatea oamenilor, aceste
întrebări sună suprarealiste, dar pentru puțini
selectați au sens total.
Acești oameni au o afecțiune numită sinestezie.
Sinestezia este activarea unei experiențe
senzoriale prin stimulare sau o altă experiență
senzorială: de exemplu, a vedea culoarea albastră
când auzi un G ascuțit. Și în unele cazuri,
sinestezia poate duce la capacități muzicale
extraordinare.
Vedem acest lucru în sinestezicele muzicale care
simt că tulburarea lor este centrală pentru gândirea
și abilitățile lor muzicale. Majoritatea
sinestezicelor muzicale văd automat culorile când
aud muzică, la fel ca compozitorul David
Caldwell, pentru care fiecare cheie muzicală,
model și dispoziție are propria culoare. El explică
că culoarea ajută la îmbogățirea și clarificarea
eforturilor sale muzicale, pentru că atunci când
culorile par corecte, știe să compună în direcția
corectă.
O altă tulburare care poate spori muzicalitatea este
orbirea.
For example, blind children’s lack of a visual
world often leads them to fill the void with a rich
world of sound instead. Some spontaneously
exhibit exceptional musical abilities even without
any formal teaching, which indicates that the
musicality is a direct and natural response to a
lack of visual stimuli.
This is further illustrated by research showing that
when visual input is suddenly lost, the brain’s
visual cortex won’t just remain functionless –
instead, other sensory inputs will be reallocated
there. This means that the brain cells that used to
deal with visual inputs now start devoting
themselves to dealing with auditory sensory
information, thus “heightening” that sense. This
can help explain why 60 percent of blind
musicians have absolute pitch, compared to only
ten percent among sighted musicians, and why the
loss of vision – and the consequential rewiring of
the brain – sometimes also leads to synesthesia.
Extraordinary musical gifts can appear in people
with very low intelligence.
It is a widespread belief that it takes a highly
intelligent person to become musical – but this is
far from always the case. Actually, musicality is
the most common type of talent among savants –
mentally disabled people who show extraordinary
abilities.
Take, for instance, Martin, a retarded man who
developed a great passion for music as well as a
phonographic memory, meaning that he could
remember every piece of music he heard: he knew
more than 2,000 operas, and could sing the
melodies or play them on the piano from memory.
The author tested him on his knowledge of operas,
and realized that Martin not only remembered
them perfectly, but also remembered the exact
score for every instrument and singer.
Furthermore, when he was played a piece he had
never heard, he could repeat it almost flawlessly,
and was even able to transpose it into different
keys.
De exemplu, lipsa unei lumi vizuale a copiilor
orbi îi determină adesea să umple golul cu o lume
bogată a sunetului. Unele manifestă spontan
abilități muzicale excepționale, fără nicio predare
formală, ceea ce indică faptul că muzicalitatea este
un răspuns direct și natural la o lipsă de stimuli
vizuali.
Acest lucru este ilustrat în continuare prin
cercetări care arată că atunci când aportul vizual
este pierdut brusc, cortexul vizual al creierului nu
va rămâne doar funcțional - în schimb, alte
inputuri senzoriale vor fi realocate acolo. Acest
lucru înseamnă că celulele creierului care au avut
de a face cu inputuri vizuale încep acum să se
dedice să se ocupe de informații senzoriale
auditive, astfel „înălțând” acel sens. Acest lucru
poate ajuta la explicarea motivului pentru care 60
la sută dintre muzicienii nevăzători au un ton
absolut, comparativ cu doar un procent din
muzicienii vizionați și de ce pierderea vederii - și
reîncărcarea consecventă a creierului - duce uneori
la sinestezie.
Cadourile muzicale extraordinare pot apărea la
persoanele cu o inteligență foarte scăzută.
Este o credință larg răspândită că este nevoie de o
persoană extrem de inteligentă pentru a deveni
muzical - dar acest lucru este departe de a fi
întotdeauna cazul. De fapt, muzicalitatea este cel
mai frecvent tip de talent în rândul savantilor -
persoanele cu dizabilități mintale care manifestă
abilități extraordinare.
Luați, de exemplu, Martin, un om retardat care a
dezvoltat o mare pasiune pentru muzică, precum și
o memorie fonografică, ceea ce înseamnă că poate
să-și amintească fiecare piesă de muzică auzită:
știa mai mult de 2.000 de opere și putea cânta
melodiile sau să cânte. ei pe pian din memorie.
Autorul l-a testat pe cunoștințele sale de operă și
și-a dat seama că Martin nu numai că și-a amintit
perfect de ele, dar și-a amintit partiturile exacte
pentru fiecare instrument și cântăreț. Mai mult,
când a fost jucată o piesă pe care nu o auzise
niciodată, a putut-o repeta aproape perfect și a fost
în același timp capabilă să o transpună în diferite
chei.
The heightening of Martin’s musical powers,
along with the poor development of his other
abilities, can be explained by damage to the left
hemisphere of the brain. This can result in an
increased access to the musical abilities of the
right side of the brain that are normally inhibited
by the left hemisphere.
Creșterea puterilor muzicale ale lui Martin,
împreună cu slaba dezvoltare a celorlalte abilități
ale sale, pot fi explicate prin deteriorarea emisferei
stângi a creierului. Acest lucru poate duce la un
acces sporit la abilitățile muzicale sau partea
dreaptă a creierului, care sunt în mod normal
inhibate de emisfera stângă.

Another group of people who are typically Un alt grup de persoane care sunt de obicei extrem
extremely musical are those with Williams de muzicale sunt cei cu sindromul Williams, care
syndrome, who usually have an IQ of less than 60. de obicei au un coeficient intelectual sau mai puțin
de 60.

Williams syndrome is very rare, affecting perhaps Sindromul Williams este foarte rar, afectând
one child in ten thousand, and is characterized by probabil un copil din zece mii și se caracterizează
heart defects, unusual facial structures and prin defecte cardiace, structuri faciale neobișnuite
retardation, but also a general friendliness and și retard, dar și o prietenie generală și sensibilitate
sensitivity to music. Studies show that people with la muzică. Studiile arată că persoanele cu sindrom
Williams syndrome employ a much wider set of Williams folosesc un set mult mai larg de structuri
neural structures to perceive and respond to neuronale pentru a percepe și a răspunde la
music, making them almost helplessly attracted to muzică, ceea ce le face aproape neajutorate să fie
music. For instance, Gloria Lenhoff, a young atrase de muzică. De exemplu, Gloria Lenhoff, o
woman with Williams syndrome, learned how to tânără cu sindromul Williams, a învățat să cânte
sing operatic arias in more than 30 languages. And arii operative în mai mult de 30 de limbi. Și, în
at the same time, she couldn’t even add four plus același timp, nu putea adăuga doar patru plus trei.
three.
Music can ease movement disorders and even help Muzica poate ușura tulburările de mișcare și chiar
people regain motion of their limbs. poate ajuta oamenii să-și recapete mișcarea
membrelor.
Have you ever been out jogging and been pushed Ai fost vreodată jogging și ai fost împins mai tare
extra hard by the energizing effect of a song? In de efectul energizant sau de o melodie? De fapt,
fact, this mobilizing effect is also used in a variety acest efect mobilizator este utilizat și într-o
of medical domains. varietate de domenii medicale.

For example, Tourette’s syndrome can sometimes
be eased by music. Tourette’s syndrome is
characterized by often explosive tics, like jerking,
mimicking and even yelping. But playful jazz or
rock has been found to help sufferers due to the
genres’ freedom to improvise. For example, the
professional jazz drummer David Aldridge used
drumming to direct the unruly energy of his
Tourette’s into an orderly flow.
De exemplu, sindromul Tourette poate fi uneori
ușurat de muzică. Sindromul Tourette se
caracterizează prin ticuri deseori explozive, cum
ar fi sacadarea, mimarea și chiar țipitul. Dar jazz-
ul sau rock-ul jucăuș s-au dovedit a ajuta
persoanele care suferă din cauza libertății
genurilor de a improviza. De exemplu, bateristul
profesionist de jazz David Aldridge a folosit
bateria pentru a direcționa energia neobișnuită a
lui Tourette într-un flux ordonat.

Parkinson’s disease, a disease of the nervous Boala Parkinson, o boală a sistemului nervos
system marked by imprecise movement and marcată de mișcarea imprecisă și rigiditatea
muscular rigidity, can also be helped by the musculară, poate fi, de asemenea, ajutată de ritmul
rhythm and flow of music. For many Parkinson’s
patients the right kind of music – smooth with a
well-defined rhythm – can help them move more
easily. For the patient Frances D., music seemed
to be as effective as a drug, and whenever music
was played, she could regain once more her
normal flow.
și fluxul de muzică. Pentru mulți pacienți
Parkinson, copilul potrivit sau muzica - netedă cu
un ritm bine definit - îi poate ajuta să se miște mai
ușor. Pentru pacienta Frances D., muzica părea să
fie eficientă ca drog și, de fiecare dată când se
cânta muzică, ea putea să-și recapete încă o dată
fluxul normal.

On top of treating diseases, music can also Pe lângă tratarea bolilor, muzica poate activa și
activate people who have become immobile due to persoanele care au devenit imobile din cauza unui
a stroke or an accident. accident vascular cerebral sau a unui accident.

When someone loses their mobility – for example,
because their leg has become temporarily
paralyzed – they sometimes “forget” how to use
the affected limb. In these cases, music sometimes
has the ability to kickstart the limb into action
again, because it activates the motor system.
Când cineva își pierde mobilitatea - de exemplu,
pentru că piciorul a fost paralizat temporar -
uneori „uită” cum să folosească membrul afectat.
În aceste cazuri, muzica are uneori capacitatea de
a lovi din nou membrul în acțiune, deoarece
activează sistemul motor.

For example, the author had a patient at a nursing
home with a leg that was useless due to the many
weeks of immobility caused by a hip fracture. But
through a systematic exposure to Irish jigs –
music that seemed to automatically reactivate her
leg – the patient slowly started to recover her
ability to move her leg and was eventually able to
walk again.
Music therapy can help people with dementia and
speech problems.
Even though it seems that the power of music has
always been central to humanity, the concept of
music therapy is relatively new.
De exemplu, autorul a avut un pacient la un azil cu
un picior inutil din cauza multor săptămâni de
imobilitate cauzate de o fractură de șold. Dar
printr-o expunere sistematică la jigurile irlandeze -
muzică care părea să se reactiveze automat -
pacientul a început încet să-și recupereze
capacitatea de a se deplasa și a fost în cele din
urmă capabil să meargă din nou.
Musicoterapia poate ajuta persoanele cu probleme
de demență și vorbire.
Chiar dacă se pare că puterea muzicii a fost
întotdeauna centrală pentru umanitate, conceptul
de terapie muzicală este relativ nou.

In music therapy, patients compose, listen to and
play music to accomplish individualized
therapeutic goals. It arose in response to the return
of damaged and traumatized soldiers from the
Second World War. The first music therapists soon
discovered that music could soothe both their
physical and psychological misery.
În terapia muzicală, pacientul compune, ascultă și
cântă muzică pentru a îndeplini obiective
terapeutice individualizate. A apărut ca răspuns la
întoarcerea soldaților deteriorați și traumatizați din
cel de-al doilea război mondial. Primii terapeuți
muzicali au descoperit curând că muzica poate fi
atât mizeria lor fizică, cât și cea psihologică.

Today, music therapy is widely recognized as a Astăzi, terapia muzicală este recunoscută pe scară
form of therapy and is mainly used to help people largă ca o formă de terapie și este utilizată în
with aphasia (i.e., they can’t speak). principal pentru a ajuta persoanele cu afazie (adică
nu pot vorbi).
For example, Samuel S. developed severe aphasia
following a stroke, and was unable to express
even a single word despite two years of intensive
speech therapy. But even though he couldn't speak
he could still sing a little. And after hearing him
sing two words of “Ol’ Man River,” a music
therapist decided to take up the challenge – and he
soon started to make progress. After only two
months of singing along with his therapist and
practicing different ballads, he was able to make
short but meaningful responses to questions.
De exemplu, Samuel S. a dezvoltat o afazie severă
în urma unui accident vascular cerebral și nu a
putut să exprime un singur cuvânt în ciuda a doi
ani de terapie de vorbire intensivă. Dar, deși nu
putea vorbi, putea totuși să cânte puțin. Și după ce
l-a auzit cântând două cuvinte sau „Ol River
Man”, un terapeut muzical a decis să asume
provocarea - și a început curând să progreseze.
După numai două luni de cântat împreună cu
terapeutul său și a exersat diferite balade, a fost
capabil să dea răspunsuri scurte, dar semnificative
la întrebări.

For Samuel, music therapy worked much better
than speech therapy because his stroke had caused
disturbances in the speech area of the brain
without affecting the structures involved in
singing. Therefore, activating the singing part of
his brain helped stimulate activity in the damaged
linguistic parts.
Pentru Samuel, terapia muzicală a funcționat mult
mai bine decât logoterapia, deoarece accidentul
vascular cerebral a provocat tulburări în zona de
vorbire a creierului, fără a afecta structurile
implicate în cântare. Prin urmare, activarea părții
cântătoare a creierului său a ajutat la stimularea
activității în părțile lingvistice deteriorate.

But music therapy isn’t only used for people with Dar terapia muzicală nu se folosește numai pentru
aphasia. It can also be beneficial to people with persoanele cu afazie. Poate fi benefic și pentru
dementia. persoanele cu demență.

Dementia is a brain disorder caused by brain Demența este o afecțiune a creierului cauzată de
disease or injury, and is characterized by impaired boli sau leziuni ale creierului și se caracterizează
reasoning and increasing memory loss, leading to printr-un raționament deficitar și o pierdere de
a seemingly mindless state. memorie crescândă, ceea ce duce la o stare aparent
lipsită de minte.
Luckily music therapy can help even in extreme Din fericire, musicoterapia poate ajuta în cazuri
cases of dementia, because musical memory and extreme sau demență, deoarece memoria și emoția
emotion can survive long after other forms of muzicală pot supraviețui mult după ce alte forme
memory have disappeared. For example, the sau memorie au dispărut. De exemplu, pacientul
dementia patient Woody, who couldn’t remember demențial Woody, care nu-și putea aminti prea
much of anything about his life, could still recall mult sau nimic despre viața sa, își putea aminti și
and sing almost every song he had ever sung. And cânta aproape fiecare melodie pe care o cântase
when he sang, for a moment, he returned to life. vreodată. Și când a cântat, pentru o clipă, s-a
întors la viață.
Some people experience terrible seizures from Unii oameni trăiesc crize groaznice de la auzul
hearing music. muzicii.

If you really don’t like a particular piece of music,
you probably just turn it off, or move out of its
reach. But imagine reacting so strongly to certain
songs that you have a seizure as soon as you hear
it.
Dacă într-adevăr nu vă place o anumită piesă de
muzică, probabil că o opriți sau o îndepărtați. Dar
imaginați-vă că reacționați atât de puternic la
anumite melodii, încât aveți un criza imediat ce îl
auziți.
This can happen to some people who have
epilepsy, a disorder involving convulsions and
loss of consciousness, often in reaction to intense
sensory input. But while most people know that
epileptic seizures can be triggered by bright
flashing lights, it’s less well known that some
epileptic patients can also get seizures from
music.
This disorder is called musicogenic epilepsy, and
the music that triggers this kind of seizures varies
from patient to patient. Some sufferers relate that
their seizures are provoked only by certain
instruments, while others are sensitive to certain
notes, melodies or songs. For instance, one of the
author’s patients, Silvia N., would have an
epileptic seizure every time she listened to her
favorite CD of Neapolitan songs, while a Mr. S.
had a seizure from simply imagining a piece of
music!
These music-induced seizures can become so
severe that they lead to a fear of music. Nikonov, a
famous nineteenth-century music critic, developed
strong musicophobia following the terrible
seizures he experienced listening to music. After
his first seizure at an opera, he became
increasingly sensitive to music, until eventually
almost any music, however quiet, would send him
into convulsions.
Hearing loss can lead to intrusive and distressing
musical hallucinations.
You’ve probably experienced a catchy tune that
sticks in your head for hours or days on end. But
imagine what it would be like if these “earworms”
had the quality of actual perception – as though
you had real speakers playing in your head!
Many people actually do experience this kind of
musical hallucination, which feels as though they
have actual music playing internally. Most
sufferers emphasize that the music seems at first
to have an external origin, and it’s only when they
can’t find an external source for it that they realize
the music is being generated by their own brain.
One of the author’s correspondents called his
Acest lucru se poate întâmpla cu unele persoane
care au epilepsie, o tulburare care implică
convulsii și pierderea cunoștinței, adesea în reacție
la o intrare senzorială intensă. Dar, deși
majoritatea oamenilor știu că convulsiile
epileptice pot fi declanșate de lumini intermitente
luminoase, este mai puțin cunoscut faptul că unii
pacienți epileptici pot primi, de asemenea, crize
din muzică.
Această tulburare se numește epilepsie
muzicogenă, iar muzica care declanșează acest tip
de crize variază de la pacient la pacient. Unii
suferinzi spun că crizele lor sunt provocate doar
de anumite instrumente, în timp ce altele sunt
sensibile la anumite note, melodii sau cântece. De
exemplu, unul dintre pacienții autorului, Silvia N.,
ar avea un criza epileptica de fiecare dată când
asculta CD-urile preferate sau melodiile
napolitane, în timp ce un dl. S. a avut un criza de
la simpla imaginație a unei piese de muzică!
Aceste crize induse de muzică pot deveni atât de
severe încât duc la o frică de muzică. Nikonov, un
celebru critic de muzică din secolul al XIX-lea, a
dezvoltat o musicofobie puternică în urma crizelor
cumplite pe care le-a experimentat ascultând
muzică. După prima sa criza la o operă, el a
devenit din ce în ce mai sensibil la muzică, până
când până la urmă aproape orice muzică, dar în
liniște, îl va trimite în convulsii.
Pierderea auzului poate duce la halucinații
muzicale intruzive și în suferință.
Probabil ați experimentat o melodie atrăgătoare
care vă lipeste în cap ore întregi sau zile la sfârșit.
Dar imaginați-vă cum ar fi dacă acești „viermi”
vor avea calitatea percepției reale - de parcă aveți
vorbitori adevărați care joacă în capul vostru!
Mulți oameni fac de fapt acest copil sau
halucinația muzicală, care se simte de parcă au
muzică propriu-zisă care joacă pe plan intern. Cei
mai mulți suferinți subliniază că muzica pare să
aibă la început o origine externă și numai atunci
când nu pot găsi o sursă externă pentru asta își dau
seama că muzica este generată de propriul creier.
Unul dintre corespondenții autorului și-a numit
hallucinations his “intracranial jukebox” – the halucinațiile sale „jukebox intracranial” - cutia din
jukebox in his skull. craniu.

One cause of these musical hallucinations that O cauză a acestor halucinații muzicale identificate
physiologists have identified is the loss of hearing. de fiziologi este pierderea auzului.

This is shown by the large amount of musical
hallucinations in elderly people suffering from
increasing deafness. For example, Mrs. C. is one
of the many people who started having severe
musical hallucinations after experiencing
profound hearing loss. Her music was loud and
intrusive, jumping erratically from song to song,
switching between songs from musicals,
Christmas carols and patriotic tunes. Her “music”
would stop only when she was intellectually
engaged with something like a conversation or a
card game.
Acest lucru este demonstrat de cantitatea mare de
halucinații muzicale la persoanele în vârstă care
suferă de surditate crescândă. De exemplu,
doamna. C. este una dintre multele persoane care
au început să aibă halucinații muzicale severe
după ce au cunoscut pierderi profunde de auz.
Muzica era tare și intruzivă, sărind erotic de la
cântec la cântec, trecând între melodii de la
musicaluri, colinde de Crăciun și melodii
patriotice. „Muzica” nu s-ar opri decât atunci când
a fost implicată intelectual cu ceva precum o
conversație sau un joc de cărți.

But although musical hallucinations can be Dar, deși halucinațiile muzicale pot fi explicate
explained physiologically, they have no specific fiziologic, ele nu au o cură specifică.
cure.

Mrs. C. was afraid that her musical hallucinations D-na. C. i-a fost teamă că halucinațiile muzicale
were signs of mental illness – until a neurological sunt semne ale unei boli mintale - până când un
examination proved otherwise. The examination examen neurologic nu s-a dovedit altfel.
showed that the hallucinations were a result of her Examenul a arătat că halucinațiile au fost
sound-deprived brain trying to stay active by rezultatul creierului lipsit de sunet încercând să
creating its own audio stimulation. This auto- rămână activ prin crearea propriei stimulări audio.
stimulation activated the same brain structures Această auto-stimulare a activat aceleași structuri
that are normally activated in the perception of ale creierului, care sunt în mod normal activate în
“real” music – which created the hallucinations. percepția muzicii „reale” - care a creat
halucinațiile.
After attempting many treatments and even După ce a încercat multe tratamente și chiar și-a
having her hearing restored, Mrs. C could not free restabilit auzul, doamna. C nu s-a putut elibera de
herself from the hallucinations, and eventually just halucinații și, în cele din urmă, a învățat doar să
learned to live with them. trăiască cu ei.
Some people become “possessed” by musical Unii oameni devin „posedați” de puteri muzicale
powers quite late in life. destul de târziu în viață.

Wouldn’t it be nice if out of nowhere you
suddenly became blessed with musical super
powers? You might want to be careful what you
wish for: it has actually happened to a few, and
some become so possessed by their musical ability
that there’s no room in their life for anything else.
Nu ar fi frumos dacă din nicăieri ai deveni
binecuvântat cu super puteri muzicale? S-ar putea
să doriți să fiți atenți la ceea ce doriți: de fapt s-a
întâmplat cu câțiva, iar unii devin atât de posedați
de capacitatea lor muzicală, încât nu există loc în
viața lor pentru nimic altceva.

For example, after being hit in the face by De exemplu, după ce a fost lovit în față de fulger,
lightning, Cicoria, a family man of 42 previously Cicoria, un bărbat de familie sau 42 de ani anterior
indifferent to music, became so obsessed with it indiferent de muzică, a devenit atât de obsedată de
that he scarcely had time for the rest of the world. ea, încât abia a avut timp pentru restul lumii.

A couple of weeks after the accident, when his
energy had returned and neurological
examinations had shown that he hadn’t suffered
any brain damage, he suddenly developed an
uncontrollable desire to listen to piano music. He
started buying recording after recording, but
because he also craved the ability to play the
music, he borrowed a piano, and started constantly
practicing and writing the compositions he heard
in his head. Eventually, he dedicated so much time
to music that his wife divorced him – but even
that hasn’t stopped his passion, and now he plays
brilliantly.
However, the neurological basis of his sudden
musicophilia and his musical powers remains
unknown. His brain scans showed no signs of
brain damage – usually the cause of the sudden
release of musical talents.
La câteva săptămâni după accident, când energia
lui s-a întors și examenele neurologice au arătat că
nu a suferit nicio afectare cerebrală, el a dezvoltat
brusc o dorință incontrolabilă de a asculta muzică
la pian. A început să cumpere înregistrări după
înregistrare, dar pentru că și-a dorit abilitatea de a
reda muzica, a împrumutat un pian și a început să
practice și să scrie constant compozițiile pe care
le-a auzit în cap. În cele din urmă, el a dedicat atât
de mult timp muzicii, încât soția sa a divorțat de el
- dar chiar și asta nu i-a oprit pasiunea, iar acum
cântă genial.
Cu toate acestea, baza neurologică a musicofiliei
sale bruște și a puterilor sale muzicale rămâne
necunoscută. Scanările sale cerebrale nu au arătat
semne de leziuni cerebrale - de obicei cauza
eliberării bruște a talentelor muzicale.

Another of the author’s correspondents, Grace M., Un alt dintre corespondenții autorului, Grace M., a
described a similar emergence of musical passion descris o apariție similară a pasiunii și talentului
and talent – although she wasn’t struck by muzical - deși nu a fost lovită de fulger și nici nu
lightning, nor seemed to have any other physical părea să aibă vreo altă condiție fizică sau
or psychological condition that could explain the psihologică care să explice schimbarea bruscă.
abrupt change.
La 55 de ani, a început brusc să audă fragmente de
At age 55 she suddenly started to hear song melodie în cap și, de vreme ce nu știa să
fragments in her head, and since she didn’t know înregistreze muzică, și-a înregistrat melodiile pe
how to notate music, she recorded her melodies casete. Această apariție bruscă a cântecelor și a
onto tapes. This sudden appearance of songs and fragmentelor de melodie a surprins-o, deoarece nu
song fragments surprised her, since she had never a avut niciodată nicio abilitate muzicală înainte.
had any musical ability beforehand. Three years Trei ani mai târziu, ea a înregistrat peste 3.300 de
later, she had recorded more than 3,300 fragments, fragmente și a făcut patru melodii complete pentru
and made four complete songs a month that o lună, care a primit laude de la muzicieni la fel de
received praise from even professional musicians. profesioniști.
Final Summary Rezumatul final
The key message in this book: Mesajul cheie din această carte:
People’s sensitivity to music varies greatly: some Sensibilitatea oamenilor la muzică variază foarte
people can tell the pitch of any note, while others mult: unii oameni pot spune tonul sau orice notă,
completely lack musical ability or feeling. Brain în timp ce alții nu au complet capacitatea sau
disorders can change our experience of music, sentimentul muzical. Tulburările cerebrale ne pot
some inducing great musical passion, and others schimba experiența muzicală, unele inducând o
making the sound of music a horrifying mare pasiune muzicală, iar altele fac din sunetul
experience. Music also has the power to heal a muzicii o experiență îngrozitoare. Muzica are, de
troubled mind, and even revive a motionless limb. asemenea, puterea de a vindeca o minte tulburată
și, de asemenea, să reînvie o membră nemiscată.