ANALIZA CREȘTERII ECONOMICE ÎN ROMÂNIA ÎN PERSPECTIVA

FACTORILOR DE INFLUENȚĂ

Conform Constituției din 1991, economia României este o economie de piață.

Astfel, conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului, dar și
protecția concurenței loiale. Așadar, în economia României acționează legea cererii și
a ofertei, iar la baza acesteia se află proprietatea privată care trebuie atât protejată, cât
și garantată.

În cele ce urmează, ne vom concentra atenția pe creșterea economică a

României pe o perioadă relativ mare, mai exact, pe perioada 2015-2019.

Anul 2015:

Din punct de vedere macroeconomic, anul 2015 a reprezentat pentru România

un an favorabil, în condițiile în care echilibrele interne și externe ale economiei au
fost consolidate, în timp ce creșterea economică a înregistrat un ritm relativ susținut,
de 3,8% în comparație cu media europeană. Totodată, pierderile de producție
înregistrate în perioada de recesiune au fost recuperate integral încă din primul
trimestru al anului. De asemenea, deficitul contului curent s-a menținut la un nivel
scăzut, de doar 1,1% din PIB, iar deficitul bugetului general consolidat a consemnat o
restrângere față de anul 2014, ajungând la 0,7% din PIB.

În privința ratei anuale a inflației, aceasta a încheiat anul 2015 în teritoriul

negativ, fiind de -0,93%, însă evoluția acesteia a fost determinată în principiu de
extinderea cotei reduse a TVA-ului de 9% la toate alimentele, băuturile nealcoolice și
serviciile de alimentație publică, din luna iunie 2015.

„Tabloul” favorabil al evoluției fluxurilor financiare de la nivelul anului 2015 a

fost completat și de reducerea accelerată a datoriei externe totale, aceasta atingând
astfel cel mai scăzut nivel din perioada postcriză, fiind de 56,1% din PIB.

Mai mult decât atât, tot în anul 2015 s-a încheiat rambursarea împrumutului
contractat de la Fondul Monetar Internațional. Procesul de achitare a împrumutului s-
a desfășurat fără repercusiuni asupra dinamicii pieței valutare și fără erodarea
indicatorilor de adecvare a rezervelor internaționale. Astfel, nivelul atins de rezervele
internaționale la finalul anului 2015 – 3,5 miliarde euro – a depășit cu peste 7 miliarde
euro nivelul din 2008 – 28,3 miliarde euro – care a fost anul premergător contractării
împrumutului.
 Totodată, traiectoria crescătoare pe care s-au clasat în ultimii ani veniturile
salariale s-a accentuat în anul 2015, în condițiile tendinței tot mai evidente de
încordare a pieței muncii, dar totodată și sub impulsul suplimentar generat de
majorarea pragului minim de salarizare și de creșterea remunerării în sectorul bugetar.
De asemenea, consolidarea puterii de cumpărare a fost favorizată atât de evoluția
descendentă a nivelului agregat al prețurilor de consum (în special datorită extinderii
sferei de aplicabilitate a cotei de TVA de 9% la toate alimentele, băuturile nealcoolice
și serviciile de alimentație publică), cât și de continuarea declinului prețurilor
combustibililor.

De asemenea, tot în acest an, s-au consemnat evoluții pozitive și în privința

investițiilor, accelerarea de ritm fiind de +6,3 puncte procentuale, până la 8,8%.
Totodată, acumularea de capital nu a vizat doar îmbunătățirea nivelului de
tehnologizare a companiilor, ci și construcțiile de clădiri, volumul lucrărilor efectuate
în acest sens depășind media aferentă perioadei postcriză.

Din punct de vedere al cererii externe nete, tendința nefavorabilă înregistrată în

anul 2015 s-a datorat în principal încetinirii ritmului de creștere a exporturilor, cauza
principală fiind aici deteriorarea anumitor segmente ale cererii externe, afectate de
frânarea creșterii economice la nivelul statelor emergente. În ciuda faptului că
anumite ramuri (industria energetică, industria echipamentelor electrice și a
produselor IT) și-au majorat în anul 2015 cotele pe piața externă, în ansamblul
sectorului industrial s-a evidențiat tot mai mult erodarea competitivității prin preț a
exporturilor românești, dinamica salariilor dar și cea a productivității muncii urmând
traiectorii divergente. Tot în sensul adâncirii deficitului comercial a acționat și
creșterea mai accelerată a importurilor, determinată de factori structurali, cum ar fi:
închiderea unor companii importante din industria chimică sau competitivitatea
limitată a industriilor producătoare de bunuri de consum. Acestea au reușit să
valorifice doar parțial conjunctura favorabilă la nivelul prețurilor, astfel că avantajul
importurilor s-a manifestat atât prin preț, cât și prin nivel de sofisticare, dată fiind
diversitatea și deiversificarea preferințelor consumatorilor.

În anul 2015, poziția externă a economiei românești s-a dovedit a fi sustenabilă,

în condițiile în care deficitul contului curent a continuat să se mențină la un nivel
scăzut, iar datoria externă a rămas pe o traiectorie descendentă, rezervele
internaționale păstrând nivelul adecvat. De asemenea, deficitul operațiunilor curente
ale balanței de plăți a fost acoperit în întregime datorită fluxurilor de capital
negeneratoare de datorie. Volumul acestora a atins astfel un nivel de 6,5 miliarde
euro, fiind alcătuit din intrări sub forma investițiilor străine directe și a transferurilor
de capital.

Privind dintr-o perspectivă mai largă, infuzia investițiilor străine directe din
ultimii ani și-a demonstrat efectele benefice asupra economiei, ținând cont de faptul
că firmele cu capital străin concentrează aproximativ jumătate din valoarea adăugată
brută națională și peste 75,0% din volumul total al operațiunilor de comerț exterior.

Este necesar a fi menționat și faptul că, pe parcursul anului 2015 condițiile pe

piața muncii s-au îmbunătățit pe fondul dinamizării activității economice. În acest
context, s-a intensificat ritmul angajărilor, creșterea efectivului salariaților dublându-
se comparativ cu anul anterior. Numărul salariaților în România a crescut în anul
2015 cu 2,8%, jumătate din această creștere fiind datorată angajărilor realizate în
serviciile de piață, cum ar fi: IT, comerț și transporturi. Cu toate acestea, creșterea
capacității economiei de a crea noi locuri de muncă nu s-a reflectat și într-o diminuare
corespunzătoare a ofertei excedentare de forță de muncă. Astfel că, rata șomajului s-a
temperat marginal până la 5,1%, iar rata șomajului BIM s-a menținut la 6,8%. Prin
urmare, situația șomerilor pe termen lung nu s-a îmbunătățit, ponderea acestora în
populația activă fiind superioară celei din perioada precriză. Mai mult, ponderea
tinerilor care nu sunt angajați dar nici încadrați în activități educaționale a continuat să
crească până la 18,%; sistemul educațional dovedindu-se inadecvat atât din punct de
vedere al gamei de competențe create, cât și al calității pregătirii.

Pe parcursul acestui an, atât veniturile cât și cheltuielile bugetului general

consolidat, exprimate ca pondere în PIB, au consemnat creșteri semnificative
comparativ cu anul precedent, de la 33,5% la 34,8% și respectiv, de la 34,3% la
35,5%. În ceea ce privește veniturile bugetare, la nivelul acestora au survenit creșteri
semnificative în privința încasărilor din impozitele indirecte (+0,5% din PIB) și din
cele directe (+0,4% din PIB), toate acestea sub efectul combinat al unei compoziții
favorabile a creșterii economice și al îmbunătățirii eficienței colectării localizată la
nivelul veniturilor din TVA. La nivelul cheltuielilor bugetare, creșterea acestora se
datorează aproape integral evoluției cheltuielilor de capital, determinate nu doar de
creșterea absorbției de fonduri europene, ci și de un efect de bază.

Din perspectiva politicii monetare, contextul macroeconomic și financiar al

anului 2015 poate fi caraterizat prin aspecte mixte, care au tins să devină conflictuale
spre finalul anului. Predominante au fost efectele dezinflaționiste puternice, exercitate
de declinul prețului internațional al petrolului și al altor materii prime, dar și
extinderea aplicării cotei reduse a TVA-ului la toate alimentele și de reducerile de
impozite indirecte prevăzute a fi efectuate la începutul anului 2016, conform noului
Cod Fiscal.

Anul 2016:

Pe plan macroeconomic, anul 2016 s-a remarcat prin cel mai înalt ritm de
creștere din perioada ulterioară declanșării crizei globale. O contribuție primară la
această creștere s-a datorat cererii de consum, impulsionată de îmbunătățirea
condițiilor pe piața muncii și de măsurile de relaxare fiscal-bugetară aprobate în a
doua jumătate a anului anterior. În ciuda acestui fapt, s-a concretizat și faptul că
accelerarea creșterii economice a fost însoțită și de o oarecare tensionare a echilibrelor
macroeconomice, reflectată în adâncirea deficitului bugetar și a celui extern. Prin
urmare, în anul 2016, deficitul bugetului general consolidat a atins plafonul de 3% din
PIB stabilit de Pactul de stabilitate și creștere. Conform Comisiei Europene, deficitul
structural al anului 2016 a avut un nivel de 2,6% din PIB, cu două puncte procentuale
peste cel înregistrat în anul precedent.

Până și în anul 2016, inflația redusă a continuat să reprezinte o caracteristică a

mediului economic intern românesc. În contextul în care traiectoria acesteia a fost
puternic marcată de modificările cotei TVA din iunie 2015 și ianuarie 2016
(extinderea cotei reduse a TVA de 9% la toate produsele alimentare în 2015, respectiv
reducerea cotei standard a TVA de la 24% la 20% în ianuarie 2016), rata anuală a
inflației s-a situat la sfârșitul anului 2016 la o valoare ușor negativă de -0,5%. Se
concretizează faptul că în absența acestor măsuri fiscale, indicatorul ar fi evoluat în
teritoriul pozitiv, reducerea inflației importate compensând în bună măsură presiunile
latente asociate schimbării poziției ciclice a economiei dar și a traiectoriei ascendente
a costurilor unitare cu forța de muncă.

Se consideră că în anul 2016, creșterea economică ar fi atins cel mai alert ritm
din perioada de postcriză, un aport pozitiv revenind și exporturilor, a căror dinamizare
a condus la atenuarea substanțială a efectului de erodare, exercitat de cererea externă
netă asupra variației PIB-ului real. De asemenea, creșterea puternică a consumului
privat cu 7,3% a fost și ea susținută atât de consolidarea puterii de cumpărare a
populației, cât și de îmbunătățirea condițiilor de creditare. Concomitent, majorarea
venitului disponibil real a fost antrenată de creșterile salariale care au fost induse de
tensionarea progresivă a pieței muncii, în contextul modificării poziției ciclice a
economiei, dar și de acumulările de productivitate din anumite sectoare de activitate.
 Totuși, investițiile nu au repetat în acest an performanța anului 2015, volumul
acestora diminuându-se cu 3,3%, față de +8,3% în 2015, cauza principală fiind
restrângerea lucrărilor de construcții. Această componentă a cererii agregate a fost
caracterizată în acest an de volatilitate accentuată, având ca principale cauze: profilul
asimetric al execuției bugetare, calendarul electoral, dar și cel aferent finanțărilor din
fonduri europene nerambursabile.

Totodată, anul 2016 a consemnat și o diminuare a influenței negative a cererii

externe nete asupra creșterii economice, în sensul unei îmbunătățiri consistente a ratei
anuale de creștere a volumului exporturilor (+2,9 puncte procentuale, până la 8,3%);
iar pe fondul unui ritm mai alert al exporturilor și al expansiunii cererii de consum,
avansul în termeni anuali al importurilor a fost accelerat cu 0,6 puncte procentuale,
până la 9,8%. În același timp, efectul poziției competitive modeste a producției de
bunuri de consum a fost extrem de vizibil pe piața internă, stimularea cererii
regăsindu-se în accelerarea considerabilă a ratei de creștere a importurilor de profil la
15,9% în2016, față de 8,8% în anul 2015.

În ceea ce privește poziția externă în anul 2016, este necesar a fi menționat

faptul că declanșarea crizei financiare globale a inițiat un proces rapid de reechilibrare
a pozițiilor externe în toate statele pentru care perioada de „boom economic” a fost
marcată cu înalte deficite ale contului curent. România s-a aflat și ea în această
situație, ajustându-și dezechilibrul extern la valori sub 1% din PIB în anul 2014, de la
un vârf de aproape 14% din PIB în anul 2007. Această tendință a fost susținută de
modificări ale balanței economisire-investiții atât în sectorul neguvernamental, cât și
în cel al administrației publice. Și în anul 2016 a continuat tendința de adâncire a
deficitului contului curent, cu un nivel în limite sustenabile de 2,3% din PIB. Această
evoluție este relativ singulară la nivel european, în contextul în care majoritatea
economiilor din blocul comunitar au înregistrat în ultimii ani fie surplusuri, fie
deficite mai mici și în scădere. Cel mai dinamic sector a fost cel de „IT&C și alte
servicii pentru afaceri”, acesta păstrându-și traiectoria puternic ascendentă,
competitivitatea ridicată a forței de muncă locale continuând astfel să câștige interesul
investitorilor străini și să atragă cerere externă.

În continuare ne vom îndrepta puțin atenția asupra pieței muncii, a

productivității și a șomajului. În acest sens, în anul 2016, dinamizarea activității
economice a determinat o intensificare a ritmului angajărilor. Totodată, extinderea
oportunităților de angajare, reflectată de majorarea ratei locurilor de muncă vacante, a
favorizat și ea reducerea sensibilă a ratei șomajului, conducând în acest fel la
tensionarea graduală a condițiilor pe piața muncii. Numărul salariaților din România a
crescut cu 3,4%, ajungând la finalul anului la un nivel similar celui din 2008
(aproximativ 4,8 milioane), mai mult de jumătate din această creștere datorându-se
angajărilor realizate în serviciile de piață.

Creșterea capacității economiei de a crea locuri de muncă în anul 2016 a dus la

comprimarea ratelor șomajului, rata BIM coborând la 5,8%, iar rata șomajului
înregistrat la 4,8%. Diminuarea celor doi indicatori poate fi atribuită mai degrabă
factorului ciclic, în condițiile în care nu a fost însoțită de o îmbunătățire a situației
persoanelor rămase fără un loc de muncă pe un termen mai îndelungat (rata șomajului
pe termen lung, conform definiției BIM, s-a menținut la 3% pentru al șaselea an
consecutiv, iar numărul șomerilor neindemnizați a depășit 75% din total pentru al
doilea an consecutiv). Nici în cazul tinerilor nu a avut loc o redresare – rata de
ocupare a acestora a coborât la 22,3% (în pofida unei scăderi a ratei șomajului până la
valori apropiate de media precriză), iar rata de abandon școlar a rămas printre cele
mai ridicate din Uniunea Europeană, mult peste nivelul maxim de 10% propus în
raportul Education and Training 2020. În plus, rata de ocupare a persoanelor de peste
55 de ani s-a menținut în ultimii 10 ani în jurul valorii de 43%, în contrast cu
progresele considerabile observate la nivelul Uniunii Europene (creștere de la 44% la
55%).

Dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut s-a accelerat semnificativ în

anul 2016, aceasta depășind pragul de 10% (+4,4 puncte procentuale, până la 12,8%).
Evoluția reflectă influența unui cumul de factori – creșterea gradului de încordare a
pieței muncii (influența factorilor ciclici fiind accentuată de persistența rigidităților
structurale), o nouă majorare a pragului minim de salarizare în economie (cu impact
superior celui din anul 2015), dar și o serie de creșteri salariale acordate în unele
ramuri în contextul unor câștiguri anterioare de productivitate.

Pe parcursul acestui an, traiectoria pe care s-a plasat rata anuală a inflației IPC
în anul 2016 a fost profund marcată de modificările operate la nivelul TVA în iunie
2015 și ianuarie 2016: extinderea cotei reduse a TVA de 9% la toate produsele
alimentare și, respectiv, reducerea cotei standard a TVA de la 24% la 20%.
Suprapunerea acestora în prima parte a anului a împins indicatorul la valori pronunțat
negative (sub -3%), disiparea efectului primei măsuri determinând în cel de-al doilea
semestru inversarea tendinței (-0,54% la finele anului, în ușoară creștere comparativ
cu decembrie 2015).
 În anul 2016, politica monetară a urmărit să asigure revenirea pe termen mediu
a ratei anuale a inflației la nivelul țintei staționare, într-o manieră care să sprijine
creșterea economică prin consolidarea încrederii și a activității de creditare. Mediul de
implementare a politicii monetare a fost însă unul dificil, marcat de divergența dintre
perspectiva apropiată a inflației și cea pe orizontul mai îndepărtat. Astfel, rata anuală
a inflației a înregistrat valori negative pe tot parcursul anului, sub impactul unei suite
de șocuri dezinflaționiste tranzitorii, în timp ce nivelul proiectat al acesteia pe un
orizont mai îndepărtat de timp s-a poziționat în partea superioară a intervalului de
variație a țintei, pe fondul acumulării unor presiuni inflaționiste latente.

Cursul de schimb al leului față de euro a avut un comportament stabil pe

ansamblul anului 2016, în pofida unor momente de amplificare a volatilității pe piața
financiară internațională sau a reverberațiilor inițiativelor legislative vizând sectorul
bancar și propunerilor de relaxare fiscal-bugetară vehiculate pe plan intern în context
electoral.

Astfel, volatilitatea istorică anualizată a cursului de schimb leu-euro a fost de

circa 2,5%, semnificativ inferioară celei observate pe alte piețe valutare din regiune
(4,8% în Ungaria, 7,2% în Polonia).

Deficitul bugetului general consolidat (conform SEC 2010) s-a adâncit

substantial în anul 2016, atingând 3% din PIB, de la un nivel de 0,8% din PIB
consemnat la finele anului 2015. Deficitul (SEC 2010) a depășit ușor ținta de 2,9%
din PIB avută în vedere în Programul de convergență 2016-2019 (PC), în pofida unei
creșteri economice superioare așteptărilor (4,8% comparativ cu o proiecție de 4,2% în
PC) și a unei lărgiri de semnificativ mai mică amploare în raport cu așteptările inițiale
a deficitului bugetar calculat conform metodologiei naționale (cash).

Veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat exprimate ca pondere în

PIB s-au restrâns în anul 2016 comparativ cu anul anterior (de la 35% la 31,7%,
respective de la 35,8% la 34,7%), evoluție ce reflectă, în bună măsură, reducerea
abruptă a volumului fondurilor europene ce tranzitează bugetul general consolidat (de
la 2,5% la 0,5% din PIB), în condițiile încheierii perioadei de absorbție aferente
exercițiului financiar 2007-2013 și ale demarajului lent al absorbției alocărilor
disponibile din noul exercițiu financiar.

Ulterior ajustării agregatelor cu fluxurile de fonduri europene, evoluțiile la

nivelul veniturilor și cheltuielilor bugetare apar drept divergente: primele scad de la
32,6% la 31,2% din PIB, iar cele din urmă cresc de la 33,3% la 34,2% din PIB.
 Creșterea datoriei publice (+15,9 miliarde lei) a fost substanțial inferioară
deficitului SEC 2010 al bugetului general consolidat (+23,1 miliarde lei), reflectând
volumul important al cheltuielilor ce reprezintă angajamente de plată și nu plăți
efective (ceea ce explică momentul înaintării). Dimensiunea ridicată a ajustării
negative stoc-flux, concomitant cu caracterul favorabil al diferențialului dobânzi-
creștere economică, explică reducerea ponderii în PIB a datoriei publice la 37,6%, de
la un nivel de 38% la finele anului 2015, în pofida înregistrării unui deficit primar de
1,5% din PIB, comparativ cu surplusul de 0,9% din PIB consemnat în anul anterior.

Finanțarea deficitului bugetar s-a realizat predominant pe piața internă, în

condițiile în care majorarea stocului datoriei publice denominate în monedă națională
(+12,2 miliarde lei) este substanțial superioară celei a volumului datoriei denominate
în valută (+3,6 miliarde lei).

Puterea de cumpărare a populației s-a îmbunătățit considerabil pe parcursul

anului 2016, la această evoluție contribuind, pe de-o parte, majorarea veniturilor (atât
în sectorul public, cât și în cel privat, acestea din urmă inclusiv pe fondul unui efect
de demonstrație al creșterilor salariale din sectorul public), iar pe de altă parte,
impactul exercitat de reducerea impozitării indirecte asupra nivelului general al
prețurilor. În aceste condiții, consumul final al gospodăriilor populației s-a accelerat la
7,3%, reprezentând principalul determinant al creșterii economice consistente
înregistrate în anul 2016. Merită remarcat, totuși, faptul că injectarea repetată a unor
stimuli fiscali cu efecte pozitive preponderent asupra consumului și cu relativ mai
puține resorturi de antrenare a creșterii investițiilor derulate în economia națională nu
asigură sustenabilitatea performanței pe termen mediu, prezentând beneficii limitate
din perspectiva potențialului de creștere economică.

Anul 2017:

În anul 2017, an care a consemnat și la nivel global o intensificare notabilă a

activității economice, România a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere din
perioada ulterioară declanșării crizei financiare globale (6,9%), plasându-se printre
cele mai dinamice economii din Uniunea Europeană. Principalul motor al creșterii
economiei românești a continuat să fie reprezentat de cererea de consum,
impulsionată de condițiile stimulative – din perspectiva salariilor și a gradului de
ocupare – de pe piața muncii și de măsurile de relaxare din sfera fiscal-bugetară.

Întrucât o parte importantă a absorbției interne este acoperită prin importuri,

majorarea acestora a depășit avansul exporturilor, astfel încât creșterea economică a
fost însoțită de o adâncire a deficitului de cont curent până la 3,4% din Produsul
Intern Brut.

Deficitul bugetului general consolidat s-a situat la nivelul de 2,9% din PIB,
continuând să evolueze în proximitatea plafonului stabilit de Pactul de stabilitate și
creștere (3% din PIB), pe fondul menținerii unei conduite expansioniste a politicii
fiscale.

După ce a înregistrat valori negative pe parcursul întregului an anterior, rata

anuală a inflației a reintrat marginal în palierul pozitiv în luna ianuarie 2017 și s-a
plasat până la mijlocul anului pe un palier situat mult sub limita inferioară a
intervalului de variație asociat țintei de 2,5% ±1 punct procentual, pentru ca în
septembrie să intre în interiorul acestuia și să ajungă rapid în jumătatea sa superioară,
unde a și încheiat anul (3,3% în decembrie 2017).

În ceea ce privește evoluția cursului de schimb leu/euro, pe ansamblul anului

2017, a crescut cu 2,6% (pe baza valorilor medii ale cursului de schimb din luna
decembrie față de aceeași lună a anului anterior), continuarea scăderii volatilității pe
piața financiară internațională fiind resimțită în mult mai mică măsură pe piața locală,
pe fondul adâncirii progresive a deficitului de cont curent și al modificării implicite a
percepției de risc a investitorilor. Presiunile în sensul deprecierii monedei naționale au
reprezentat un argument suplimentar pentru întărirea politicii monetare, această
conduită generând o relativă stabilizare a cursului de schimb leu/euro.

Măsurile de politică monetară adoptate de banca centrală în ultima parte a

anului 2017 au reprezentat o reacție proporțională cu provocările generate de un
context macroeconomic caracterizat de creșterea rapidă a inflației și de accentuarea
dezechilibrelor din economie. Dincolo de incertitudinile privind cuantificarea sa,
simpla existență a unui excedent de cerere reclamă un management macroeconomic
prudent, bazat pe politici anticiclice, care să diminueze riscul unei ajustări forțate.

Banca Națională a României a utilizat și în anul 2017 în mod intens,

instrumentele și mijloacele specifice de comunicare și explicare detaliată a rațiunilor
de decizie politică monetară, fiind evidențiată în acest context importanța unui mix
echilibrat de politici macroeconomice, conjugat cu progresul reformelor structurale,
considerate esențiale pentru întărirea capacității economiei românești de a face față
unor eventuale evoluții adverse.
 Anul 2017 a reprezentat pentru economia românească un nou an de creștere
accelerată (6,9%, printre cele mai rapide la nivelul UE-28), structura acesteia
continuând să alimenteze însă preocupările legate de sustenabilitatea evoluției.
Cererea de consum a reprezentat principalul motor al creșterii economice și, în același
timp, o sursă de presiune asupra poziției externe, în timp ce susținerea acordată de
formarea brută de capital fix a fost relativ modestă, contribuția pozitivă a sectorului
privat (datorată mai ales amplificării ciclice a construcțiilor rezidențiale) fiind erodată
de restrângerea investițiilor publice.

Continuând dinamica alertă din anul 2016, consumul populației și-a accelerat
ritmul de creștere până la 9%, ajungând să genereze 90% din avansul PIB real. La
această traiectorie au contribuit atât condițiile favorabile existente pe piața muncii din
perspectiva câștigurilor salariale și a gradului de ocupare, cât și un nou set de măsuri
din sfera fiscal-bugetară, implicând creșteri salariale în sectorul bugetar, ridicarea
pragului minim de salarizare pe economie, majorarea pensiilor, reducerea impozitării
indirecte și eliminarea unor taxe nefiscale. Pe fondul menținerii ratei dobânzii la
niveluri scăzute, resursele împrumutate au continuat să constituie și în anul 2017 un
canal suplimentar de finanțare a apetitului pentru consum.

Îndatorarea externă a continuat să se plaseze pe un palier sustenabil, indicatorii

de adecvare a rezervelor internaționale s-au menținut în limitele recomandabile, dar
prelungirea tendinței de adâncire a deficitului contului curent (până la 3,4% din PIB)
a făcut ca în anul 2017, poziția externă a României să fie mai puțin favorabilă decât
cea consemnată în anul precedent.

Chiar dacă soldul contului curent a rămas sub pragul de alertă indicat în cadrul
Procedurii Comisiei Europene privind dezechilibrele economice și a fost finanțat în
întregime pe seama fluxurilor stabile de capital (în principal investiții străine directe și
fonduri europene), deteriorarea din ultimii trei ani (de la 0,7% din PIB în anul 2014)
este preocupantă, cea mai mare parte a țărilor europene înregistrând în aceeași
perioadă fie surplusuri de cont curent, fie deficite în scădere. Totodată, această
traiectorie este puternic corelată cu cea urmată de deviația PIB față de nivelul
potențial, aducând în prim-plan importanța influenței ciclului economic asupra
echilibrului extern.

Activitatea economică susținută din anul 2017 a antrenat creșterea numărului

de angajați la cel mai ridicat nivel consemnat după anul 2000 (4,8 milioane persoane),
însă ritmul angajărilor s-a temperat comparativ cu anul precedent, capacitatea
economiei de a crea locuri de muncă încetinind în a doua jumătate a anului. În același
timp, oferta excedentară de forță de muncă a continuat să se comprime, în semestrul II
2017 conturându-se o tendință de aplatizare a gradului de tensionare a condițiilor pe
piața muncii. Atenuarea vitezei de creștere a efectivului salariaților din economie (de
la 3,4% în anul 2016 la 3,0% în anul 2017) s-a datorat exclusiv restrângerii
angajărilor în sectorului privat.

Dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut și-a continuat parcursul

ascendent în anul 2017 (+2 puncte procentuale, până la 14,8%). Evoluția reflectă, pe
de o parte, caracterul tensionat al condițiilor pe piața muncii, iar pe de altă parte,
majorările salariale acordate în sectorul bugetar și ridicarea pragului minim de
salarizare la 1450 de lei (+16%), cu impact mai ales la nivelul personalului
necalificat.

Veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat exprimate ca procent în

PIB au continuat să se restrângă în anul 2017 (de la 31,6% la 30,5%, respectiv de la
34,6% la 33,4%), fără ca volumul fondurilor europene care tranzitează bugetul
conform metodologiei SEC 2010 să aibă vreo influență în acest sens (cuantumul
acestora exprimat ca procent în PIB a rămas la 0,5%).

În cazul veniturilor, diminuarea reflectă în principal impactul reducerilor de

impozite indirecte operate la începutul anului (reducerea cotei standard a TVA cu 1
punct procentual, eliminarea accizei suplimentare la carburanți – reintrodusă în
trimestrul IV, eliminarea taxei pe construcții speciale), agregatul de venituri
corespunzător, exprimat ca procent în PIB, restrângându-se cu circa 1 punct
procentual (de la 11,3% în anul 2016 la 10,3% în anul 2017).

În cadrul cheltuielilor, creșteri importante ca pondere în PIB înregistrează

categoriile de cheltuieli permanente – însumate, cheltuielile de personal și cele de
asistență socială au crescut cu circa 0,7 puncte procentuale. În contrast, ponderea în
PIB a cheltuielilor de capital s-a redus masiv (cu 1,8 puncte procentuale) – investițiile
publice diminuându-se cu 0,8 puncte procentuale (până la 2,8% din PIB, un minim al
ultimilor 12 ani), iar transferurile de capital cu 1 punct procentual – o evoluție
similară având loc la nivelul consumului intermediar (-0,45 puncte procentuale).

Finanțarea deficitului bugetar s-a realizat relativ echilibrat din surse interne și
externe, în condițiile în care ponderea datoriei denominate în lei în total a consemnat
doar o creștere marginală (de la 47,8% la 48,3%). Emisiunile de obligațiuni pe piața
externă au totalizat 2,75 miliarde euro, din care 750 milioane euro în urma
redeschiderii unei emisiuni cu scadență 2035 inițiate în anul 2015, iar restul de 2
miliarde euro provenind dintr-o emisiune nouă, cu maturitate la 10 ani. Acestora li s-a
adăugat redeschiderea unor emisiuni de titluri denominate în euro pe piața internă,
obligațiunile emise având o valoare nominală de 340 de milioane euro și o maturitate
reziduală de 4 ani. În ceea ce privește titlurile în lei, au fost preferate scadențele mai
lungi, stocul de datorie pe termen scurt diminuându-se în termen nominali cu circa 4,5
miliarde lei. În aceste condiții, tendința de creștere a maturității reziduale medii a
stocului de datorie a continuat, nivelul atins la finele anului 2017 fiind de 6,2 ani
(comparativ cu 5,7 ani în intervalul precedent).

Anul 2018:

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2018 a fost de 940,477 miliarde de lei
preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,1% faţă de 2017, potrivit datelor
comunicate joi de Institutul Naţional de Statistică.

Conform INS, comparativ cu trimestrul III 2018, Produsul Intern Brut în

trimestrul IV 2018 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,7%. Faţă de acelaşi trimestru
din anul 2017, PIB a înregistrat o creştere cu 4,1% pe seria brută şi de 4,0% pe seria
ajustată sezonier.

Creșterea economică din 2018 s-a datorat aproape exclusiv consumului

populației, în condițiile în care investițiile au scăzut, iar exporturile au fost net
inferioare importurilor. În termeni statistici, din punctul de vedere al utilizării PIB,
creşterea s-a datorat cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al
cărei volum s-a majorat cu 5,2%, contribuind cu 3,3% la creşterea PIB. O contribuţie
negativă la creşterea PIB au avut-o formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de
-0,7%, consecinţă a reducerii cu 3,2% a volumului său și exportul net (-1,8%),
consecinţă a creşterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, corelată
cu o majorare mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8,6%.

În ceea ce privește sectoarele economice, doar activitatea din construcții a

scăzut, dar în rest contribuțiile au fost pozitive. Principalele motoare ale creșterii au
fost industria, comerțul, agricultura, industria IT și serviciile.

Construcţiile au avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,3%), ca urmare

a reducerii volumului lor de activitate cu 5,6%, precizează INS.

„La creşterea PIB, în anul 2018 faţă de anul 2017, au contribuit aproape toate
ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:
industria (+1,0%), cu o pondere de 23,7% la formarea PIB şi al cărei volum de
activitate s-a majorat cu 4,1%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante
(+0,7%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a
majorat cu 3,9%; agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere mai
redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a
volumului de activitate (9,9%)”, se spune în comunicat.

De asemenea, la creşterea PIB au mai contribuit sectoarele: informaţii şi

comunicaţii (+0,4%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de
activitate s-a majorat cu 7,0%; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi
de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de
7,3% la formarea PIB, al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%; impozite nete
pe produs (+1,0%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB, al căror volum de
activitate s-a majorat cu 10,1%.

Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (ianuarie 2018 – decembrie 2018) faţă
de precedentele 12 luni (ianuarie 2017 – decembrie 2017), calculată pe baza IPC
(indicele prețurilor de consum), este 4,6%, potrivit unui comunicat remis luni de către
Institutul Național de Statistică. Evoluțiile înregistrate în decembrie par a fi mai
blânde decât cele pentru întregul an deoarece în a doua parte din 2018 fenomenul
inflaționist s-a temperat.

Produsele nealimentare s-au scumpit peste cele alimentare. Prima categorie a

înregistrat un avans mediu al prețurilor 3,75% în 2018 față de 2017 , în timp ce prețul
produselor nealimentare a crescut cu 6,2%. La prima categorie se distinge majorarea
prețurilor la cartofi (prețurile din decembrie 2018 fiind cu 39,64% peste cele din
aceeași lună a anului 2017) și a legumelor și conservelor din legume (creștere de
21,5%). O scumpire semnificativă a înregistrată și pâinea, peste 5%.

În cazul produselor nealimentare, majorarea cea mai importantă a fost întâlnită

la transporturile aeriene, de 23,44%. Gazele s-au scumpit cu 16,61%, iar serviciile
poștale cu 21,54%.

În final, conform indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata anuală pentru

2018 a fost de 3%, potrivit Institutului Naţional de Statistică, citat de Agerpres.
 Banca Naţională prognozase pentru întregul an 2018 o rată a inflaţiei de 3,5%.
Situaţia aceasta nu ar trebui, totuşi, să ne încălzească prea mult. Potrivit statisticilor
europene, rata anuală a inflaţiei din România rămâne cea mai ridicată din UE.

Rata şomajului în luna decembrie 2018 a scăzut cu 0,1 puncte procentuale față
de cea înregistrată în luna precedentă (3,9%), conform datelor Institutului Național de
Statistică (INS). Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,3 puncte procentuale mai mare
decât în cazul femeilor.

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna decembrie a
anului 2018 a fost de 350.000 persoane, în scădere atât față de luna precedentă
(358.000 persoane), cât și față de aceeaşi lună a anului anterior (419 mii persoane).

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1,3 puncte procentuale pe cea a

femeilor. Procentele sunt următoarele:

 4,3% în cazul persoanelor de sex masculin

 3,0% în cazul persoanelor de sex feminin

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 2,9%
pentru luna decembrie 2018 (3,5% în cazul bărbaţilor şi 2,1% în cel al femeilor).

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 71,4% din numărul total al
şomerilor estimat pentru luna decembrie 2018.

Numărul şomerilor aflați în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea

Forţei de Muncă (ANOFM) era, în ultima lună a anului 2018, de 288.896 persoane.
Nivelul este în scădere cu 680 de persoane faţă luna anterioară. Astfel, la finele anului
trecut, rata şomajului a scăzut la 3,31%.

Rata şomajului înregistrat la nivel naţional, la finalul lunii decembrie, a scăzut

cu 0,01 puncte procentuale comparativ cu luna noiembrie, şi cu 0,71 puncte
procentuale faţă de decembrie 2017.

Creșterea economică în trimestrul III 2018 a continuat să se accelereze ușor în

termeni anuali, până la 4,3 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul anterior, exclusiv pe
seama creșterii mult peste așteptări a producției agricole. Pe partea cererii, contribuția
majoritară la creșterea PIB a continuat să aparțină variației stocurilor, urmată de cea a
consumului gospodăriilor populaţiei, în timp ce formarea brută de capital fix și-a
diminuat aportul negativ.
 Exportul net și-a mărit contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul
încetinirii relativ mai pronunțate a creșterii exporturilor de bunuri și servicii,
determinând, alături de deteriorarea balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor
secundare, accelerarea creșterii deficitului de cont curent față de perioada similară a
anului anterior.

Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare şi-au restrâns ecartul pozitiv
faţă de rata dobânzii de politică monetară în ultimele două luni din 2018, iar cursul de
schimb leu/euro a rămas relativ stabil până spre finalul anului 2018.

Creditul acordat sectorului privat și-a accelerat creșterea anuală în luna

octombrie, iar în luna noiembrie s-a temperat ușor, media acestei creșteri rămânând
marginal superioară celei din trimestrul III. Evoluția a fost susținută de relativa
revigorare a dinamicii creditului acordat societăților nefinanciare – pe seama
componentei în valută – , precum și de prelungirea ritmului înalt de creștere al celui
destinat populației, în ușoară încetinire totuși față de trimestrul III. Ponderea
creditului în lei în total credit neguvernamental s-a majorat la 65,6 la sută în luna
noiembrie, de la un minim de 35,6 la sută în mai 2012.

Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de

politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50
la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a
ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de
administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor
minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și

menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la
realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii
financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici
macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze
potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității
macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor
eventuale evoluții adverse.

Execuţia bugetului general consolidat, pe baza datelor operative de execuţie, pe

anul 2018 s-a încheiat cu un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB,
sub ţinta anuală stabilită de 2,97% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanţelor
Publice (MF).
 Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 295,1 miliarde lei,
reprezentând 31,1% din PIB, comparativ cu 29,4% din PIB în 2017, astfel că au
crescut cu 17,2%, în termeni nominali, faţă de anul anterior. În schimb, cheltuielile
bugetului general consolidat au fost în sumă de 322,4 miliarde lei, cu 16,8% mai mari
faţă de anul precedent.

Nivelul este identic cu cel din 2017, respectiv 2,88% din PIB, sub ţinta anuală
stabilită de 2,96% din PIB, dar valoarea de atunci a fost 24,3 miliarde de lei. În 2017,
veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 251,8 miliarde lei,
reprezentând 29,9% din PIB comparativ cu 29,4% din PIB în 2016. Procentual,
veniturile au fost cu 12,5% mai mari, în termeni nominali, faţă de anul 2016.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 276,1 miliarde lei, au crescut în
termeni nominali cu 14% faţă de anul 2016.

Anul 2019:

Creşterea economică a României a fost de numai 1,3% în primul trimestru, pe

locul patru în statistica realizată de Eurostat. Pe primele trei locuri din UE s-au situat
Croaţia (1,8%), Ungaria şi Polonia (ambele cu 1,5%), creşterile economice fiind
înregistrate în primul trimestru din acest an, comparativ cu ultimul trimestru al anului
trecut.
PIB-ul zonei euro a urcat cu 1,2% în primele trei luni din acest an, comparativ
cu perioada similară din 2018, iar Uniunea Europeană a înregistrat un avans de 1,5%.
În trimestrul patru din 2018, expansiunea a fost similară în zona euro şi în UE,
arată datele Eurostat.   Aproape toate ţările UE au raportat creşteri anuale în perioada
ianuarie - martie 2019, iar cel mai semnificativ avans a fost în Ungaria (5,2%),
România (5,1%), Polonia (4,7%) şi Estonia (4,6%). Singurul declin a fost raportat de
Italia (minus 0,1%).   De asemenea, în primul trimestru din 2019 comparativ cu
precedentele trei luni, zona euro a înregistrat o creştere de 0,4% şi UE de 0,5%, faţă
de un avans în perioada octombrie - decembrie 2018 de 0,2% în zona euro şi de 0,3%
în UE.
Cea mai semnificativă expansiune trimestrială din UE în perioada ianuarie -
martie 2019 s-a înregistrat în Croaţia (1,8%), Ungaria şi Polonia (ambele cu 1,5%) şi
România (1,3%). Singura scădere a PIB-ului în UE în primele trei luni din acest an a
fost în Letonia, de 0,1%.
Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, economia
României a crescut în primul trimestru al acestui an cu 5%, pe serie brută, comparativ
cu perioada similară a anului trecut, şi cu 5,1% pe serie ajustată sezonier.   De
asemenea, PIB-ul României a înregistrat în primul trimestru din 2019 o creştere de
1,3%, faţă de ultimul trimestru al anului trecut. 

România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflației dintre
statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al prețurilor de consum de 4,4%,
același cu cel înregistrat în luna aprilie, arată datele publicate de Oficiul European de
Statistică (Eurostat).
Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, în România rata anuală a inflației a
scăzut de la 4,6% în luna mai 2018 până la 4,4% în mai 2019.
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană (UE) a scăzut în luna mai 2019
până la 1,6%, de la 1,9% în aprilie, în timp ce în zona euro inflația a coborât până la
1,2%, de la un nivel de 1,7% înregistrat în aprilie.
În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată rată anuală a inflației se
înregistra în România (4,4%), Ungaria (4%) și Letonia (3,5%). La polul opus, țările
membre cu cea mai scăzută rată anuală a inflației au fost Cipru (0,2%), Portugalia
(0,3%) și Grecia (0,6%).
Comparativ cu situația din luna aprilie 2019, rata anuală a inflației a scăzut în
16 state membre, a rămas stabilă în cinci țări (inclusiv în România la 4,4%) și a
crescut în șase state membre.
În ceea ce privește România, datele publicate anterior de Institutul Național de
Statistică (INS) arată că prețurile de consum au crescut cu 0,46% în mai 2019,
comparativ cu luna anterioară, și cu 3,22% față de sfârșitul anului trecut (decembrie
2018), în timp ce rata anuală a inflației s-a menținut la 4,1%, pe fondul scumpirii
alimentelor cu 5,24%, a mărfurilor nealimentare cu 3,27% și a serviciilor cu 4,3%.
Banca Națională a României (BNR) a majorat, la jumătatea lunii mai, la 4,2%
prognoza de inflație pentru finalul acestui an și estimează o inflație de 3,3% pentru
2020.

Șomajul este în scădere în continuare, conform ultimelor statistici. Rata

șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3%, la sfârșitul lunii aprilie 2019, mai
mică cu 0,19 puncte procentuale decât cea din luna anterioară și cu 0,58 puncte
procentuale sub valoarea înregistrată la finele aceleiași luni a anului 2018, reiese din
datele Agentiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Numărul total de șomeri la finele lunii aprilie era de 261.909 persoane. Din
totalul șomerilor înregistrați, 49.929 au fost șomeri indemnizați și 211.980
neindemnizați. Comparativ cu luna precedentă, rata șomajului masculin a scăzut de la
3,24% la 3,04%, iar rata șomajului feminin a scăzut de la 3,14% la 2,96%.
 În funcție de mediul de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii aprilie se
prezintă astfel: 77.452 șomeri provin din mediul urban și 184.457 șomeri provin din
mediul rural.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a hotărât menţinerea ratei

dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an.

De asemenea, ratelor de dobândă practicate de Banca Centrală pentru

facilităţile de depozit şi de creditare, puse la dispoziţia băncilor comerciale, la 1,5,
respectiv 3,5 procente anual.

Consiliul de Administraţie a decis şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor

rezervelor, minime, obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de
credit, adică acele sume pe care băncile sunt obligate să le păstreze în conturile BNR,
precizează reporterul nostru Iulian Olescu. 

Bugetul consolidat a încheiat primele patru luni cu un deficit de 11,4 miliarde

de lei, respectiv 1,1% din produsul intern brut, arată datele publicate de Ministerul
Finanțelor Publice.

„Gaura” din buget a crescut astfel cu circa 6 miliarde de lei doar în aprilie, dat
fiind că la sfârșitul lunii martie, deficitul bugetului general consolidat era de 5,48
miliarde de lei, adică 0,54% din PIB.

Dacă veniturile bugetare au crescut cu 11% în primele patru luni comparativ cu

aceeași perioadă din 2018, cheltuielile au urcat cu 15,9%.

Remarcabile sunt creșterile înregistrate de cheltuielile de personal - respectiv

costul cu salariile bugetarilor - de 26%, de cheltuielile de asistență socială, cu 15%, pe
fondul creșterii pensiilor, dar și majorarea costurilor cu bunuri și servicii și a celor cu
dobânzile, ambele cu aproape 15%.

În total, cheltuielile bugetare au fost de 110,9 miliarde de lei, în timp ce

veniturile au fost de 99,5 miliarde de lei în perioada ianuarie-aprilie.