Sunteți pe pagina 1din 13

HIPOFIZA

Localizare :la baza encefalului, înapoia chiasmei optice, intr-o loja formata de şaua
turceasca a osului sfenoid si duramater. - legata la baza hipotalamusului prin tija pituitara
Morfologie externa : forma ovoida, mărimea unui bob de fasole, 0,5 grla om.- d= 1,3 cm
- greutatea variază la diferite stări ale organismului : creşte in timpul menstruaţiei, a
gestaţiei; scade la bătrâni .
Configuraţie interna:
- 3 lobi : anterior = ADENOHIPOFIZA –75% din masa glandei (srcine epitelială)
intermediar –2% din masa glandei (sarcine epitelială)
posterior =NEUROHIPOFIZA (sarcine nervoasa, nervos) la fel ca sistemul
- legata de hipotalamus prin : sistemul port-hipofizar ( sistemde capilare - vene – capilare;
leagă adenohipofiza de hipotalamus)
- tractul hipotalamo –hipofizar (leagă neurohipofiza de hipotalamus)- format din axonii
nucleilor supraoptic şi paraventriculari.
Hipotalamusul secreta hormoni stimulatori şi inhibitori pentru celelalte glande precum si
hormoni care se depun in neurohipofiza; de aceea el este considerat si centru nervos si
glanda endocrina.

LOBUL ANTERIOR = ADENOHIPOFIZA


Parenchimul glandular este format din :
- cordoane de celule secretoare de hormoni
- reţea de capilare din stroma conjunctivo-vasculara.
- Fibre de reticulina
- Fibre nervoase vegetative.
Hormonii secretaţi se împart in : - glandulotropi ; ACTH, TSH, FSH, LH (controlează
activitatea altor glande)
- non-glandulotropi : STH, PRL
SOMATOTROP= DE CRESTERE= STH
- stimulează creşterea oaselor lungi şi sinteza proteinelor; împreuna cu alţi hormoni
(tiroidieni, gonadali) stimulează creşterea organismului.
- Stimulează condrogeneza in cartilajele epifizo-diafizare; dupa pubertate asigura
ingrosarea oaselor lungi si dezvoltarea oaselor late.
- Stimulează creşterea muşchilor si a viscerelor (excepţie CREIERUL)
- Stimulează proteinemia (transporta aminoacizii in celule si incorporarea lor in noi
proteine)
- Creste glicemia (HIPERGLICEMIANT)- hormon antiinsulinic, descarcă glucoza din
ficat ( glicogenoliza)
- Scade eliminările de K, Ca, P, N
- Mobilizează acizii graşi din depozite si stimulează cetogeneza, furnizând energie pentru
sintezele proteice.
- Creste rezistenţa organismului la infecţii ( in special TBC):
stimulează secreţia lactată ( cu prolactina şi hormonii estrogeni).
Hipersecreţia STH
La copil –GIGANTISMUL– talie de peste 1m, creştere exagerata in lungime a
extremitatilor; normal din punct de vedere intelectual.
La adult – ACROMEGALIE – creşterea extremităţilor si a volumului visceral
- creşterea oaselor fetei, mandibula, oasele late.
- îngroşarea buzelor - alungirea exagerata a mâinilor si picioarelor
- se îngroaşă corpurile vertebrale, determinând deformarea coloanei vertebrale (gat scurt,
cifoza)
Hiposecreţia STH
La copil - PITICISM ( nanism)– talie mica (1,20-1,30m), normal intelectual,
proportional dezvoltaţi, dezvoltare insuficientă a gonadelor.
La adult – BOALA SIMMONS = casexie hipofizara
- insuficienta adenohipofizară totală
- organe genitale si mamelele regresează
- cad unghiile si dinţii, pielea se zbârceşte prinatrofie, ȋmbătranire precoce.
Secreţia de STH scade noaptea; creste in condiţii de inaniţie, hipoglicemie, creşterea
concentraţiei de aminoacizi plasmatici, stări de stres.
TIROTROPINA = TSH
Acţiuni:
- stimulează secretia tiroidiana prin mecanismne de feed-back negativ ,exercitat de
concentraţii crescute de hormoni tiroidieni asupra adenohipofizei. Acest mecanism este de
natură nervoasă producandu-se prin descărcarea unui hormon eliberator de TSH
(TRH- tireotrop-realesing-hormon)

Secreţia de TSH este blocata de stres, căldura, infecţie, anoxie, intervenii chirurgicale.
Este stimulată de emoţii ( in emoţii, datorită hipersecreţiei de TSH poate apare guşa
exoftalmică ).

ACTH = CORTICOTROPINA
Stimulează secreţia corticosuprarenalei (CSR), in special secreţia de hormoni
glucocorticoizi (cortizol, cortizon).Reglarea se face prin intermediul unui hormon
eliberator de corticotropină (CRH).
Secreţia de cortizol (hidrocortizon) este stimulată de ACTH in condiţii de stres,
reprezentand reglatorul major al reacţiilor adaptative la stres.
Are activităţi antigenice generatoare de anticorpi specifici.

HORMONII GONADOTROPI – FSH sI LH


- reglează activitatea gonadelor masculine si feminine.
FSH = hormonul foliculostimulant
- La femeie : stimuleaza formarea foliculului foliculara, formarea corpului galben, secreti
a ovdaer iaens, trmogaetunri atsiai cresterea in greutate a ovarului.
- La barbat : stimuleaza spermatogeneza, dezvoltarea tubilor seminiferi, cresterea
volumului testicular.

LH= hormonul luteinizant


- La femeie : stimuleaza ovulatia, aparitia corpului galben, secretia de estrogeni si
progesteron.
- La barbat : stimuleaza secretia de androgeni de catre celulele interstitiale LEYDIG.

PROLACTINA – PRL
- are functie necunoscuta la barbat.
- La femeie stimuleaza functia lactogena a corpului galben, dezvoltarea glandelor
mamare, intretine starea functionala a corpului galben; inhiba spermatogeneza, previne
ovulatia
In timpul sarcinii, desi prolactina creste, lactatia nu se produce datorita efectului inhibitor
al estrogenilor si progesteronului asupra glandei mamare. Concentratia mare de prolactina
inhiba ovulatia si ciclul menstrual , de aceea la femeile care alapteaza conceptia este
improbabila.
LOBUL INTERMEDIAR HIPOFIZAR – 2%

Secretă MSH= HORMONUL MELANOCITOSTIMULATOR


Actioneaza asupra celulelor melanofore ale pielii determinand dispersia granulelor de
melanina si pigmentarea pielii.
Lipsa MSH determina decolorarea pielii.
Alte efecte : cardiostimulator, tireotrop, lipolitic, antigonadal, hipocalcemic.
LOBUL POSTERIOR HIPOFIZAR = NEUROHIPOFIZA
Microscopic : are in structura:
- stroma conjunctivo-vasculara
- fibre nervoase din tractul hipotalamo-hipofizar
- celule gliale
- celule din ceilalti lobi hipofizari.

Contine 2 hormoni : ADH si OT,


ADH= HORMONUL ANTIDIURETIC= VASOPRESINA
Acţiuni :
- conserva apa in organism prin scaderea eliminărilor hidrice renale datorită cresterii
permeabilitatii partii terminale a nefronului.
- Scade volumul urinar si creste concentratia urinei.
- Creste tensiunea arteriala (HTA) prin actiune asupra musculaturii netede din peretii
arteriolari (vasopresina).
Descărcarea de ADH se face sub influenta impulsurilor provenite de la osmo- si
baroreceptori, prin mecanism de feed-back
Insuficienta ADH – determină instalarea DIABETULUI INSIPID caracterizat prin
eliminarea de 15-20 litri urina diluata / 24 ore, concomitent cu ingestia aceleiasi cantitati
de apa. apare datorită unor leziuni ale hipotalamusului sau ale neurohipofizei.
Secretia de ADH este
– stimulata de durere, anoxie (lipsa de oxigen),
barbiturice, nicotina, droguri.
– inhibata de : alcool, temperaturi joase,
cresterea volumului plasmatic.

OT= OCITOCINA
- Stimuleaza contractia musculaturii netede uterine din timpul travaliului.
- Stimuleaza contractia canalelor galactofore si expulsia laptelui.
- Favorizeaza ascensiunea spermatozoizilor in caile genitale feminine prin contractia
uterului, in timpul actului sexual.
- Lipsa OT produce nastere dificila, alaptare imposibila.
Reglarea se face de catre hipotalamus, care primeste stimuli de la organele genitale
interne si de la receptorii din tegumentul glandelor mamare.
GLANDELE SUPRARENALE
Localizare : deasupra fiecarui rinichi (retroperitoneal)
Configuratie externa : culoare galben-bruna, 14 grame, forma
triunghiulara.
Structura interna : 2 zone :
- zona corticala - la exterior, de sarcine mezodermica (asemanator glandelor sexuale)=
CORTICOSUPRARENALA (CSR).
- Zonă medulara, la interior, de sarcine ectodermica ( asemanator sistemului nervos) =
MEDULOSUPRARENALA (MSR).

MEDULOSUPRARENALA (MSR)
Are celule mari, ovoide, care sunt neuroni postganglionari simpatici, care si-au pierdut
axonii si au dobandit capacitati secretorii (imens ganglion simpatic).
- secreta 2 hormoni = catecolamine = adrenalina si noradrenalina ; secretia lor este reglata
de sistemul nervos, prin nervii splahnici.
- Au actiuni asemanatoare SN; NA are actiuni mai intense;
Aactiveaza metabolismul energetic in special.
Loc de actiune adrenalina noradrenalina
Sistem cardio-vascular -creste excitabilitatea
cardiaca, forta
cardiacă.
-tvearistoorcioilnes htreicptaieti cpee
-vasodilatatie pe
muschii scheletici.
-aceleasi efecte dar
mai slabe.
-tvoaasteo ctoenristotrriicilteie pe
vasculare
-hipertensiune
arteriala
Musculatura neteda -relaxarea
5
Prof Petcu Adriana Colegiul Sanitar „Ana Aslan” Brăila
viscerala musculaturii tractului
digestiv, bronhii,
vezica urinara.
-contractia sfincterelor
digestive, splina,
muschii erectori ai
firului de par
-dilata pupila
Metabolism Glucidic- glicogenoliza
hepatică, musculară
cu hiperglicemie
Lipidic- mobilizeaza
acizii grasi din
depozite.
Efect calsrcen,
cresterea
metabolismului
Aceleasi efecte dar
mai slabe
SNC Alertac orticala,p rin
stimularea SRAA
Anxietate si frica
Aceleasi efecte
Secretia lor creste in conditii ce necesita o adaptare crescuta si rapida a
organismului : frica, efort fizic, asfixie, hipotensiune, hipoglicemie.
Adrenalina creste in stresurile neobisnuite; NA creste in stresurile cu
care subiectul este familiarizat. De aceea se mai numesc hormoni :” de
lupta si fuga”
B. CORTICOSUPRARENALA (CSR)
Secreta hormoni care deriva din colesterol; au rol vital.
a. MINERALOCORTICOIZII – ALDOSTERONUL
Actiuni :
- creste reabsorbtia de apa şi sodiu din urină, deci mentine presiunea osmotica a mediului
intern, volumul sangelui , echilibrul acido-bazic.
- Creste excretia de potasiu
- Hipertensiune arteriala
Reglarea se face prin :
- scaderea volumului sanguin, a presiunii osmotice, a sodiului, care stimuleaza secretia de
aldosteron
- renina, care transforma angiotensinogenul in angiotensina, care stimuleaza secreţia de
aldosteron.
- ACTH
Hipersecretia de aldosteron : SINDROMUL CONN , caracterizat prin:
- retentie masiva de apa si sodiu
- edeme (umflaturi)
- hipertensiune
- paralizie musculara (datorita cresterii excretiei de K)
Hiposecretia de aldosteron : BOALA ADDISON
- pierdere de apa si Na
- hipotensiune
- adinamie
- slabirea miocardului si a debitului cardiac
- moartea in 4-7 zile.
b. GLUCOCORTICOIZII – CORTIZON SI HIDROCORTIZON (CORTIZOL).
- circula legati de proteinele plasmatice; foarte putini liberi.
- Acţiuni :
Metabolice Sangvine Digestive Renale SNC
MG –
hiperglicemi
e
MP- creste
catabolismul
proteic
(degradarea
proteinelor).i
nM Lm –uschi sch
stimuleaza
lipoliza;
creste
concentratia
acizilor grasi
liberi.
Creste
numarul
leucocitelor,
trombocitelo
r,
eritrocitelor.
Stimuleaza
secretia de
HCl si
pepsinogen
-scade
absorbtia
lipidelor.
-stimuleaza
filtrarea
glomerulara
-scade
permeabilitat
ea tubilor
uriniferi
distali pentru
-asptaimuleaza
eliminarea
excesului de
apa.
-modifica
EEG
-incapacitate
de
concentrare
-iritabilitate
-creste
sensibilitate
ag uosltfaactitvivaa. si
Hipersecretia de glucocorticoizi (cortizol) – SINDROM CUSHING
(DIABETUL STEROID) :
- aspect de „portocala pe scobitori”
- obezitate cu fata de luna plina
- abdomen de batracian
- hirsutism (par suplimentar)
- retentie de apa cu cresterea volumului extracelular.
- HTA
- Osteoporoza.
Hiposecretia – BOALA ADDISON
Hiperglicemia indusa = DIABETUL ADRENAL- caracterizat printr-o sensibilitate
moderată la insulină. Efectele lipolitice pot fi contracarate de cele lipogenetice datorită
stimulării apetitului şi ingestiei de taolirmaceinctae.. Obezitatea apărută determină
depunerea grasimii in regiunea
Reglarea secreţiei de hormoni glucocorticoizi ;se face neuroumoral; in
conditii bazale si dupa agresiuni, secretia este controlata de ACTH, prin
feed-back, declansat de variatiile concentratiei cortizolului liber.
7
Prof Petcu Adriana Colegiul Sanitar „Ana Aslan” Brăila
c. HORMONII SEXOSTEROIZI
- hormonii androgeni ( asemnatori testosteronului ) si estrogeni
(asemanatori celor secretati de ovare). Ei completeaza secretia de
hormoni sexuali produsi de gonade.
- Actiuni : in special in dezvoltarea caracterelor sexuale secundare :
la barbati : cresterea barbii, mustatilor, dezvoltarea laringelui,
ingrosarea vocii, dezvoltarea scheletului si a masei musculare; la
femei : dezvoltarea glandelor mamare, depunerea lipidelor pe
coapse si solduri.
Hipersecretia de hormoni androgeni, in primii ani de viata determina la
barbat o pseudopubertate precoce, iar la femeipseudohermafroditism
, sau sindrom androgenital ( marirea clitorisului,
a musculaturii, cresterea parului pe fata).
GLANDA TIROIDA
Localizare : Intr-o loja fibroasa, in partea anterioara a gatului .
Morfologie externă : 30-40 grame, roz-cenutiu, barbat; aspectul literei H. putin mai mare
la
Configuratie internă : 2 lobi (drept si stang ), uniti prin istmul tiroidian.
Microscopic, parenchimul glandular are urmatoarea structura :
- stroma conjunctiva cu foliculi
- celule epiteliale secretoare
- o cavitate cu coloid (material vascos , depozit de hormoni).
Forma de depozitare a hormonilor este TIROGLOBULINA, sintetizata de
foliculi; aceasta contine TIROZINA, care , in prezenta iodului , se
transforma in cei 2 hormoni tiroidieni : TRIIODOTIRONINA (T3) care
actioneaza mai repede si este mai activa si TETRAIODOTIRONINA (T 4)
SAU TIROXINA.
Actiuni :
- efect calsrcen prin stimularea catabolismului (oxidari tisulare ) si
cresterea consumului de oxigen ( exceptie : creier, testicul, ovar).
- Cresc metabolismul bazal
- Rol in procesele morfogenetice de crestere si diferentiere celulara
si tisulara ( in special SN, de a carui formare raspund inca din luna a-
4a de dezvoltare embrionara),
- MP – stimuleaza catabolismul proteic si cresc eliminarile de azot.
- MG- HIPERGLICEMIANT – prin stimularea absorbtiei intestinale de
glucoza, glicoliza, gluconeogeneza (formare de glucoza din compusi
neglucidici, exemplu din aminoacizi)
- ML- efect hipocolesterolemiant , scaderea sintezei de colesterol si
eliminarea sa din circulatie.
- Creste frecventa si contractiile cardiace, a miscarilor respiratorii.
- SN- stimulează diferentierea neuronala, dezvoltarea sinapselor,
mielinizarea; iritabilitate, neliniste.
- impreuna cu PRL, sunt principalii hormoni raspunzatori de
secretia lactata.
8
Prof Petcu Adriana Colegiul Sanitar „Ana Aslan” Brăila
Reglarea secretiei : nervos, prin feed-back. Necesitatile de tiroxina
cresc la frig, stimuli psihici; scade la caldura.
Hiposecretia tiroidiana -
Copil – CRETINISM GUSOGEN –
- dezvoltare psihica si fizica foarte redusa (piticism tiroidian).
- Piele uscata si ingrosata
- Gusa endemica
- Deformatii osoase, defecte ale dentitiei
- Dezvoltare intarziata a organelor genitale.
Adult – MIXEDEM („ myxa”= mucus, „edema”= umflatura)
- acumulare de lichid sub piele (aparenta ingrasare)
- piele uscata si ingrosata
- stimularea anabolismului cu crestere in greutate
- caderea parului, unghiilor, anemie
- senzatie permanenta de frig
- reactii motorii si psihice intarziate
- oboseala, voce ragusita, hipotensiune, constipatie
- depresie, tulburari de ciclu menstrual, sterilitate.
Hipersecretia – BOALA BASEDOW – GRAVES - GUSA EXOFTALMICA
- stimularea catabolismului, cu scadere in greutate
- nervozitate, emotivitate crescuta
- hiperfagie, intoleranta la caldura
- tremuraturi ale mainilor , piele calda si umeda, transpiratii
abundente
- tahicardie ( 100-140 batai/sec)
- osteoporoza, imbatranire rapida
- acumulare de tesut adipos in spatele globilor oculari producand
exoftalmia (rigiditate faciala, expresie de uimire)
- cresterea metabolismului bazal cu 30-100%
GUŞĂ ENDEMICĂ - crestere glandei in volum, datorita alimentatiei
deficitare cu iod; hipertrofia glandei cu hipofunctie.
PARATIROIDELE
Localizare : pe fata posterioara a lobilor tiroidieni.
Configuratie externa : 0,1-0,2 grame, galben-brun, 2 perechi.
Configuratie internă : parenchimul glandular :
- cordoane celulare anastomozate
- stroma conjunctiva
- vase de sange si limfatice
- nervi.
Esentiale pentru viata. Secretă 2 hormoni : parathormonul ( PTH) si calcitonina(CT),
cu efect asupra metabolismului fosfo-calcic.
PARATHORMONUL
- creste reabsorbtia intestinala a calciului, cu vit. D
- scade eliminarile urinare de Ca
- creste eliminarile urinare de fosfati si K
- efect HIPERCALCEMIANT prin mobilizarea sarurilor fosfo-calcice, prin cresterea
numarului si activitatii osteoclastelor
Insuficienta PTH - SPASMOFILIA – TETANIA
- scaderea calcemiei
- cresterea fosfatemiei
- cresterea excitabilitatii neuromusculare, spasme ale musculaturii
striate, chiar si netede; spasmul laringelui poate duce la moarte prin
asfixie.
Hipersecretia PTH
- se datoreaza unor tumori secretante de PTH, care scad calcemia
- demineralizari osoase dureroase
- deformari ale oaselor, fracturi, osteoporoza.
- Depuneri fosfocalcice in tesuturile moi si formarea de calculi
urinari.
CALCITONINA –CT
- hipocalcemiant - hiperfosfatemie
Secretia ei este stimulata de cresterea Ca din organism, si este determinata de celulele „C”
ale tiroidei si paratiroidelor.
PANCREASUL ENDOCRIN
Localizare : glanda mixta, situata transversal in cavitatea abdominala.
Configuratie interna : contine 2 tipuri de celule :
- celulele acinilor glandulari – secreta suc pancreatic
- celulele insulelor Langerhans ( 1 milion) care sunt de 2 feluri :
celule A(25%) –secreta glucagonul, celule B (75%) – secreta insulina.
Aceste celule sunt cele mai mici, de forma poligonala, nu formeaza cavitati si canale
excretoare; au multe vase sangvine si limfatice.
Functia endocrina a pancreasului :
INSULINA – secretata de celulele B pancreatice, descarcata in sange si fixata rapid in
tesuturi ( ficat si rinichi).
Actiuni :
= MG- principalul hormon hipoglicemiant prin : - stimularea patrunderii glucozei in
tesuturi (muscular si adipos)
- intensificarea consumului tisular de glucoza
-activarea glicogenogenezei hepatice si musculare glucozei sub forma de glicogen in
ficat) ( depunerea
- stimularea transformarii glucozei in trigliceride ,in tesutul gras.
- inhiba gluconeogeneza hepatica.
 MP- stimuleaza sinteza de proteine prin cresterea permeabilitatii membranelor pentru
aminoacizi si prin crutarea aminoacizilor de a fi oxidati ca material energetic.
 ML- lipsa insulinei determina acumularea de substante toxice provenite din degradarea
lipidelor, cum ar fi corpii cetonici.
Reglarea secretiei de insulina :
- reflex (nervos) – prin nervul vag(X)
- umoral ,prin nivelul glicemiei
Secretia de insulina este stimulata si de fructoza, manoza, aminoacizi, hormoni locali
_secretina si gastrina, colecistokinina, glucagonul; este inhibata de adrenalina si
noradrenalina.
Hiposecretia de insulina - DIABETUL ZAHARAT
- hiperglicemie
- glucozurie (glucoza in urina)
- poliurie (urinare frecventa)
- polidipsie (senzatie de sete)
- polifagie (senzatie de foame) cu scaderea in greutate.
- Acumulare de corpi cetonici – intoxicarea centrilor nervosi
superiori, cu instalarea comei diabetice si moarte.
Cu cat cantitatea de glucoza din urina este mai mare cu atat poliuria este mai mare
scaderea lichidelor circulante deshidratarea celulelor senzatie de sete polidipsie.
Hipersecretia de insulina - HIPOGLICEMIE
- realizata prin activitati ce maresc consumul de glucoza.
- Are consecinţe asupra SNC, care consuma glucoza
- Creste excitabilitatea nervoasa
-Iritabilitate - Transpiratii reci, pierderea cunostintei – moartea prin coma
hipoglicemica.
GLUCAGONUL
- secretat de celulele A pancreatice ,dar si de celulele A din stomac
si duoden
- este descarcat in sange si dispare mai repede decat insulina,
fiind degradat in special in ficat.
Actiuni :
MG- hiperglicemie, prin glicogenoliza hepatica ( nu si musculara)
MP – gluconeogeneza (sinteza de glucoza din aminoacizi); inhiba
sinteza de proteine.
ML- lipoliza, prin activarea lipazei (enzima din tesutul adipos).
Reglarea secretiei :
- umoral, in functie de nivelul glicemiei.
- Secretia de glucagon creste in inanitie, hipoglicemie; scade in hiperglicemie.
- Este stimulata de gastrina si colecistokinina.
EPIFIZA = GLANDA PINEALA
Localizare : deasupra lamei cvadrigemene, Intre coliculii cvadrigemeni superiori, in
partea posterioară a diencefalului.
Configuraţie externă : are mărimea unui bob de mazare, rosie-cenusie; apartine
epitalamusului;
Atinge maximul de dezvoltare in copilarie, involueaza inainte de puberate.
Configuratie interna :
La exterior – capsula conjunctiva
La interior- stroma –care contine :
- celule gliale, pinocite, celule pigmentare, secretoare.
- Fibre de reticulina
- Fibre vegetative simpatice
- Vase de sange .
Are Rolu lrei g:aturi cu retina.
Secreta un hormon –MELATONINA- care este un polipeptid.
Secretia sa este supusa ritmului circadian (zi-noapte) si supusa axului hipotalamo-
hipofizo-gonadic (cu actiune antigonadotropa)
Rol in hibernare , la animale.(al treilea ochi).
Probabil, regleaza ritmul de viata; injectiile cu melatoninadetermina somnolenta.
Decoloreaza tegumentul.
Secretia de melatonina este stimulata de intuneric, si inhibata de lumina.

TIMUSUL
Localizare : inapoia sternului, in cavitatea toracica;
Configuratie externă : are forma alungita;
- 2 lobi- drept si stang , uniti prin fetele lor mediale.
- Greutate variabila cu varsta ; 10-15 grame la nastere; dezvoltare maxima pana la
maturitatea sexuala (pubertate), apoi degenereaza, fara sa dispara complet.
Configuratie interna :
- la exterior- capsula fibroasa - CAPSULA TIMICA- conjunctiva - LOBULI- un lobul
timic este format dintr-o retea de celule reticulare, in ochiurile careia se gasesc celule
speciale, asemanatoare limfocitelor, numite TIMOCITE. Timocitele provin din celulele
hematopoetice ale maduvei osoase, diferentiate pe cale limfocitara. Ele migreaza in
circulatia generala, ajung in timus unde, sub influenta unor factori locali, prolifereaza, ies
din timus si ajung in organele limfoide ( ggl limfatici, splina). Limfocitele diferentiate din
timus sunt numite LIMFOCITE T si au rol in imunitate.
Alte roluri :
- ajuta la maturizarea limfocitelor
- este vitala la copii; tumorile de timus sunt legate de predispozitia copiilor la infectii si la
boli autoimune.
- Are rol si de organ hematopoetic si de glanda endocrina; prin hormonul secretat, timusul
favorizeaza cresterea si osificarea , dezvoltarea normala a gonadelor.