Sunteți pe pagina 1din 56

Cursul 8.

Căi de transport şi administrare ale


medicamentelor. Baze anatomice pentru farmacologia
sistemului arterial, venos, sistemului limfatic. Termeni folosiţi
pentru aparatul circulator.

• Structura arterelor, venelor, capilarelor şi limfaticelor.


• Sistemul arterei aortă.
• Artera pulmonară.
• Sistemul venei cave superioare
• Sistemul venei cave inferioare
• Vena portă
• Venele pulmonare
• Sistemul limfatic
• Control;ul funcţiei vaselor sanguine. Inervaţia vaselor sanguine. Contolul umoral.
• Receptori vasculari.
• Aplicaţii medico-chirurgicale. Anatomie clinică şi patologică.
• Rădăcini, prefixe şi sufixe de formare a termenilor folosiți
• Termeni anatomici, simptomatici, de diagnostic, de proceduri diagnostice, chirurgicali şi
terapeutici.
• Termeni folosiţi în diagnosticul şi tratamentul medical şi chirurgical al afecţiunilor vasculare.
• Termeni folosiţi în definirea unor clase de medicamente utilizate în terapia a organelor descrise
afecţiunilor vasculare.
• Structuri la nivelul cărora acţionează unele clase de medicamente.
1. Artera aortă
• Artera aortă
porneşte din
ventriculul stâng şi
este împărţită în
trei porţiuni. Se
descriu:
o porţiune
ascendentă,
arcul aortic şi
o porţiune
descendentă.
• Aorta ascendentă
este prima
porţiune a aortei.
Din aorta
ascendentă pleacă
doar cele două
artere coronare
(dreaptă şi stângă).
Acestea îşi au
originea în dreptul
valvulelor
semilunare.
• A doua porţiune
a aortei este
arcul sau crosa
aortei, care
emite trei ramuri.
trunchiul arterial
brahio-cefalic,
artera carotidă
comună stângă
şi
artera subclavie
stângă.
Arcul aortei
începe în
dreptul
originii
trunchiului
brahio-
cefalic şi ţine
până la
ligamentul
arterial.
• A treia porţiune
este aorta
descendentă, care
se întinde de la
ligamnebtul arterial
până la bifurcarea
aortei, în dreptul
vertebrei L4.
• Aorta descendentă este
împărţită în două
porţiuni.
 Prima este aorta toracică
care se întinde de la
ligamentul arterial până
la diafragmă.
 A doua porţiune a aortei
descendente este aorta
abdominală care ţine de
la diafragm până la
bifurcare.
• Prin ramurile
sale aorta trimte
sânge oxigenat
în tot organismul.
• Ramurile ascendente
ale aortei (trunchiul
arterial brahio-cefalic,
artera carotidă comună
stângă şi artera
subclavie stângă)
formează sistemul
aortic superior.
• Acestea vascularizează
extremitatea cefalică
(cap, gât), membrele
superioare şi o parte
din torace.
• Celelalte ramuri
ale aortei, care
irigă
restul toracelui,
abdomenul şi
membrele
inferioare
formează sistemul
aortic inferior.
2. Trunchiul arterial brhio-cefalic.
După un traiect de 3-
4 cm, trunchiul
arterial brhio-
cefalic se împarte
în:
• artera carotidă
comună dreaptă şi
• artera subclavie
dreaptă.
Artera carotidă
comună
• pe partea dreaptă
este ramură a
trunchiului arterial
brhio-cefalic, iar
• pe partea stângă
se desprinde direct
din arcul aortic ca
cea de a doua
ramură a sa.
Artera carotidă comună se
întinde de la origine
până la marginea
superioară a crtilajului
tiroid. La acest nivel se
împarte în
 artera carotidă externă şi
 artera carotidă internă.
Aproape de locul unde se
termină, carotida
comună formează
glomusul carotidian.
Aceasta este o zonă
reflexogenă cu rol în
reglarea presiunii
sanguine.
• Artera carotidă
externă se întinde
de la marginea
superioară a
cartilajului tiroid
până la gâtul
mandibulei unde
se împarte în două
ramuri terminale
artera temporală
superficială şi
artera maxilară).
• În drumul său, artera
carotidă externă
emite mai multe
ramuri colaterale:
artera tiroidiană
superioară, artera
linguală, artera
facială, artera
occipitală, artera
sterno-cleido-
mastoidiană şi artera
auriculară
posterioară.
• Artera carotidă internă
continuă direcţia arterei
carotide comune. Ajunge
la baza craniului şi trece
prin canalul carotidian în
interiorul craniului,
terminându-se prin:
artera cerebrală
anterioară, artera
cerebrală medie
(silviană) şi artera
coridiană. Prin ramurile
sale terminale, artera
carotidă internă
vascularizează partea
anterioară şi laterală a
encefalului.
• Artera subclavie pe
partea dreaptă este
ramură a trunchiului
brahio-cefalic, iar pe
stânga este a treia
ramură a arcului
aortic. Artera
subclavie irigă
centura scapulară,
membrele superioare
şi parţial extremitatea
superioară (gât şi
cap).
După ce prezintă o curbă,
artera subclavie iese din
torace între claviculă şi prima
coastă, devenind arteră
axilară. Ramurile arterei
subclavii sunt:
• artera vertebrală (dă ramuri
pentru măduva spinării
cervicală şi muşchii cefei,
apoi intră în craniu şi se
uneşte cu cea din partea
cealaltă formând artera
bazilară care vascularizează
trunchiul cerebral, cerebelul
şi o parte a emisferelor
cerebrale prin artera
cerebrală posterioară.
Alături de
ramurile
cerebrale ale
arterei carotide
interne
formează
poligonul
arterial Willis
de la baza
creierului),
• artera toracică internă
(mamară internă),
• trunchiul tireocervical
(irigă tiroida, faringele,
esofagul, laringele,
traheea, muşchii
coloanei cervicale),
• trunchiul costo-cervical
(irigă primele două spaţii
intercostale şi muşchii
profunzi ai cefei),
• artera transversă
cervicală (irigă muşchii
care leagă centura
scapulară de trunchi).
• Artera axilară se
întinde între
marginea
claviculei şi
marginea
inferioară a
muşchiului
pectoral mare.
De la acest nivel
şi schimbă
numele în arteră
brahială.
Ramurile sale sunt:
• artera toracală
supremă,
• artera toraco-
acromială,
• artera toracală
laterală,
• artera subscapulară,
• arterele circumflexe
humerale anterioară
şi posterioară.
• Artera brahială
continuă artera
axilară de sub
marginea inferioară a
pectoralului mare şi
se termină pe linia de
flexie a cotului,
bifurcându-se în două
ramuri terminale:
artera radială şi
artera ulnară.
În drumul să emite
ramuri colaterale:
• artera brahială
profundă (irigă osul
humerus, muşchiul
triceps şi participă
la formarea reţelei
cotului),
• arterele colaterale
ulnare (iau parte la
formarea reţelei
arteriale a cotului).
• Artera radială după ce se
desprinde din artera brahială
merge lateral şi trece prin şanţul
pulsului.
• Trece apoi prin primul spaţiu
interosos şi
• se termină în arcul palmar profund,
format prin anastomoza sa cu o
ramură profundă a arterei ulnare.
• Irigă muşchii antero-laterali ai
antebraţului, osul radius, nervul
median, regiunea palmară şi
degetele.
• Artera ulnară este cealaltă
ramură terminală a arterei
brahiale.
• Această arteră merge
profund, împreună cu nervul
ulnar şi
• se terminăîn palmă în arcul
palmar superficial format prin
anastomoza sa cu o ramură
superficială a arterei radiale.
• Irigă muşchii antero-mediali şi
posteriori ai antebraţului, osul
ulnar, palma şi degetele.
3. Aorta descendentă.
• Din aorta
descendentă
pornesc ramurile
arteriale ale
sistemului aortic
inferior. Aorta
descendentă se
împarte într-o
porţiune toracică şi
una abdominală.
• Aorta torcică se află
în mediastinul
posterior. Se întinde
de la crosa aortei
până la hiatusul aortic
al diafragmului prin
care trece în
abdomen. O dată cu
intrarea în abdomen
ia numele de aortă
abdominală.
Aorta torcică prezintă
• ramuri viscerale şi
• ramuri parietale.
Ramurile viscerale irgă
organele
intratoracice: arterele
mediastinale, arterele
bronşice, arterele
pericardice şi arterele
esofagiene.
Ramurile parietale
sunt
• arterele frenice
superioare (irigă
diafragma) şi
• arterele intercostale
(ultimele 10 artere
intercostale,
deoarece primele
două sunt ramuri ale
arterei subclavii).
Arterele intercostale
irigă spaţiile
intercostale, dau
• ramuri pentru muşchii
spatelui şi
• ramuri spinale pentru
măduva spinării şi
meninge.
• Ultimele 6 artere
intercostale irigă şi
peretele anterolateral
al abdomenului.
Aorta abdominală
continuă aorta
toracică de la
hiatusul aortic al
diafragmului
până la bifurcaţia
aortei.
Este situată
retroperitoneal,
anterior şi la
stânga coloanei
vertebrale.
Ramurile colaterale sunt
• viscerale şi
• parietale.
Ramurile viscerale sunt:
 trunchiul celiac (este
prima ramură a aortei
abdominale şi porneşte
de pe faţa anterioară a
aortei, imediat sub
diafragm. Se împarte în
trei ramuri:
 artera gastrică stângă,
 artera hepatică comună
 şi artera splenică,
artera
mezenterică
superioară
(porneşte la 1-2
cm sub precedenta
şi dă ramuri
arteriale pentru
intestinul subţire şi
colon până la
jumătatatea
transversului),
artera mezenterică
inferioară (porneşte
din aortă mai jos
decât precedenta
ramură, în dreptul
vertebrei L3.
vascularizează partea
stângă a colonului şi
cea mai mare parte
din rect),
 artera suprarenală
medie (porneşte din
aortă deasupra arterelor
renale şi irigă
suprarenala),
 artera renală dreaptă şi
stângă (pleacă de pe
părţile laterale ale aortei
şi irigă ririchii),
 artera testiculară la
bărbat şi
 artera ovariană la
femeie (porneşte de sub
artera renal şi
vascularizează
gonadele).
Ramurile parietale
sunt:
atrera frenică
inferioară (irigă faţa
inferioară a
diafragmului) şi
arterele lombare (4
de fiecare parte,
care irigă muşchii
spatelui şi muşchii
laţi ai
abdomenului).
Ramurile terminale ale
aortei sunt
 arterele iliace comune şi
 artera sacrată medie
(pleacă din locul de
bifurcare – L4 – în cele
două artere iliace, este
foarte subţire, trece pe
faţa anterioară a
sacrului şi pare că ar
continua direcţia aortei,
fiind considerată de unii
ca ramură de trifurcaţie
a aortei).
Artera iliacă
comună
se formează prin
bifurcarea aortei la L4
şi
ţine până în dreptul
articulaţieiei sacro-
iliace
unde se bifurcă în
artera iliacă internă şi
artera iliacă externă.
Artera iliacă
internă, numită şi
hipogastrică,
merge
retroperitoneal, pe
marginea medială
a muşchiului psoas
şi apoi pe muşchiul
ridicător anal. Ea
emite
ramuri viscerale şi
ramuri parietale.
Ramurile
viscerale sunt:
artera ombilicală
(din care pleacă
arterele vezicale
superioare care
irigă vezica
urinară),
artera vezicală
inferioară (la
bărbat emite
ramuri seminale,
prostatice şi
deferenţiale,
iar la femeie
ramuri vaginale),
artera uterină
(existentă doar la
femeie. Dă
ramuri care irigă
uterul, trompele,
ovarele şi parţial
vaginul) şi
artera ruşinoasă internă
care este considerată a
fi ramură terminală a
hipogastricei (iese din
pelvis deasupra
ligamentului sacro-
spinos, înconjură spina
ischiadică şi intră în fosa
ischiorectală.
Din ea pleacă ramuri
perineale, peniene sau
clitoridiene, ramura
hemoroidală superioară,
ramuri uretrale, scrotale
şi artera dorsală a
penisului sau clitorisului).
Ramurile parietale
sunt:
artera ilio-lombară
(irigă muşchii
abdominali profunzi),
artera sacrală laterală
(irigă cavitatea
pelvină),
artera obturatoare
(irigă muşchii
abductori ai coapsei),
artera fesieră
superioară (iese din
pelvis prin orificiul
suprapiriform şi irigă
muşchii fesieri),
artera fesieră
inferioară (iese
prinorificiul
infrapiriform şi irigă
regiunea fesieră
inferioară, şoldul şi
parţial coapsa).
Artera iliacă
externă continuă
traiectul arterei
iliace comune şi
trece prin lacuna
vasculară situată
sub ligamentul
inghinal, de unde
se continuă sub
numele de arteră
femurală.
Ramuri:
• artera circumflexă iliacă (irigă
muşchii laţi abdominali),
• artera epigastrică inferioară (trece
medial de orificilu porfund al
canalului inghinal şi trece pe faţa
profundă a peretelui abdominal
anterior ridicând peritoneul sub
forma plicii epigastrice. Intră în teaca
drepţilor abdominali şi se
anastomozează cu artera epigastrică
superioară, ramură a din artera
toracică internă. Irigă parţial muşchii
drepţi abdominali, cordonul
spermatic la bărbaţi şi ligamentul
rotund la femeie şi regiunea
obturatoare).
• Artera femurală se întinde
între ligamentul inghinal şi
inelul tendinos al
adductorului mare (sub inel
ia numele de arteră
poplitee).
Artera străbate faţa antero-
medială a coapsei prin
canalul muscular femural,
situat între muşchi. Artera
împreună cu vena femulală
sunt învelite de o prelungire
a fasciei coapsei care
alcătuieşte teaca vaselor
femurale.
Ramurile colaterale sunt:
 artera epigastrică superficială (irigă
ţesutul subcutanat al abdomenului
inferior),
 artera circumflexă iliacă superficială
(este situată lateral de precedenta
şi irigă tegumentele abdominale
inferoare),
 arterele ruşinoase externe (irigă
scrotul la bărbat şi labiile la femeie),
 arterele ganglionare inghinale,
 artera femurală profundă (dă
arterele circumflexe femurale şi
arterele perforante. Irigă muşchii
posteriori ai coapsei şi articulaţia
coxo-femurală),
 arterele musculare care irigă
muşchii anteriori ai coapsei şi
 artera descendentă a genunchiului
(irigă articulaţia genunchiului).
• Artera poplitee situată în regiunea
poplitee, continuă artera femurală şi se
termină la nivelul arcului tendinos al
solearului pe sub care trece şi dă două
ramuri terminale:
artera tibială anterioară şi
tibială posterioară.
Emite ramurile colaterale:
arterele superioare ale genunchiului,
arterele inferioare ale genunchiului,
artera medie a genunchiului şi
arterele surale. Aceste artere irigă
articulaţia genunchiului şi muşchii
gemeni.
• Artera tibială anterioară se
aflăîn loja anterioară a gambei.
Se întinde între arcul tendinos al
solearului şi ligamentul cruciat pe
sub care trece şi devine artera
dorsală a piciorului.
Emite mai multe ramuri colaterale:
artera recurentă tibială
anterioară, artera recurentă
tibială posterioară, artera
maleolară (medială şi laterală) şi
artere musculare. Irigă loja
anterolaterală a gambei şi
piciorul.
• Artera tibială posterioară se
întinde de inelul tendinos al
solearului până în şanţul
retromaleolar pe unde trece în
regiunea palntară şi se termină
sub forma arterelor plantare.
Irigă loja posterioară a gambei.
Emite mei multe ramuri
colaterale: artera fibulară,
artera nutritivă a tibiei, artera
maleolară posterioară, ramuri
calcaneene şi ramuri
musculare.
• Artera dorsală a
piciorului dă mai
multe ramuri şi se
termină în primul
spaţiu interosos.
Ramurile acestei
artere iau parte la
formarea reţelei
arteriale a piciorului.
• Arterele plantare
mediale şi laterale sunt
ramurile terminale ale
arterei tibiale
posterioare. Acestea
emit ramuri
 superficiale şi
 profunde care alcătuiesc
arcul plantar din care
pleacă arterele
metatarsiene plantare şi
arterele digitale palntare.
Arterele plantare irigă
regiunea plantară.

S-ar putea să vă placă și