LUCRARE DE LABORATOR-LABORATOR LICENTA II

STUDIUL EXPERIMENTAL AL
DIFRACȚIEI FRAUNHOFER
STUDIUL EXPERIMENTAL AL FENOMENULUI DE
DIFRACŢIE A LUMINII
1 Considerații teoretice
1. Pe baza ipotezei
Consideraţii teoreticepropagării rectilinii a luminii într-un mediu omogen,
ipoteză ce stă la baza opticii geometrice, ar trebui ca umbra unui corp cu un
Pe baza ipotezei propagării rectilinii a luminii într-un mediu omogen, ipoteză ce stă la
contur
baza opticii regulat
geometrice, să araibă marginile
trebui ca umbra unuinete.
corpUn
cu studiu
un conturexperimental mai riguros
regulat să aibă marginile
arată
nete. că principiul
Un studiu experimentalpropagării rectilinii
mai riguros arată a luminii
că principiul esterectilinii
propagării valabila doar
luminiiîneste
primă
valabil doar în primă aproximaţie. În anumite condiţii lumina poate
aproximaţie. În anumite condiţii lumina poate “ocoli” obstacolele, iar um- „ocoli'' obstacolele, iar
umbrele
brelenunuau au conturul determinat
conturul de legile opticii
determinat geometrice.
de legile În astfel
opticii de cazuri avem
geometrice. de-a de
În astfel
face cu fenomenul de difracţie. De exemplu dacă privim printr-o fantă îngustă spre un izvor
cazurivom
luminos avem de-adungi
observa faceluminoase
cu fenomenul de difracţie.
şi întunecate paralele cu De
fanta,exemplu
denumite dacă
franje privim
de
printr-o fantă îngustă spre un izvor luminos vom observa dungi luminoase
difracţie.
şiExplicaţia
întunecate abaterii luminii de
paralele culafanta,
linia dreaptă se poatefranje
denumite da pe baza principiului lui Huygens
de difracţie.
(1690): Fiecare punct al unei suprafeţe de undă devine o sursă de unde secundare, astfel încât
O fantă este o deschidere îngustă cu marginile paralele, adică o deschi-
unda respectivă se propagă ca şi când ar fi o suprapunere a acestor unde secundare.
dere care are lăţimea mult mai mică decât lungimea. Să considerăm o fantă
a) lăţimea
cu Difracţiab, Fraunhofer
asupra căreiaprintr-o fantăo undă luminoasă plană monocromatică cu
cade
O fantă este o
lungimea de undă λ. deschidere îngustă cu marginile paralele, adică o deschidere care are
lăţimea mult mai mică decât lungimea. Să considerăm o fantă cu lăţimea b , asupra căreia
cade o undă luminoasă plană monocromatică cu lungimea Intensitatea luminii
de undă λ (vezi figuradifractate
1). sub
unghiul α
Intensitatea luminii difractate sub unghiul α este dată de relațiaeste dată de relația
( )22
⎡ ⎛ π b sin sin αξ ⎞ ⎤
I ⎢=sinI⎜0 (1)
⎝ λ ξ ⎟⎠ ⎥
I = I0 ⎢ ⎥
α ⎢ π b sin α ⎥
unde ⎢⎣ ⎥
πbλ sin α ⎦
Expresia amplitudinii arată că în lungul (2)
ξ =
b ecranului se schimbă iluminarea,λ prezentând o
serie deExpresia amplitudinii arată că în
maxime şi minime.
Amplitudinea undei difractate
lungul ecranului se schimbăprezintă un
iluminarea,
maxim principal pentru α = 0 , iar maximele
prezentând o serie de maxime şi mi-
secundare sunt date de condiția
nime. Minimele d ⎛ sinde
ξ ⎞ difracție se obțin
pentru sin ξ d=ξ 0, ⎟ = 0pentru
⎜ adică
⎝ ξ ⎠
unde am folosit notația
Figura 1 ξ = mπ (3)
π b sin α
unde m = 1, 2, . . . (m = 0 corespunde ξ= maximului central). (1)
λ
Se Maximele de difracție
obţine astfel ecuaţia se obțin pentru tg ξ = ξ. Aceasta este o ecuație
transcendentă:
transcendentă care se poate rezolva tg ξ =numeric,
ξ având soluțiile:
ale cărei soluţii sunt:
ξξ== 1,4.493,
43π ; 2,7.725,
46π ; 3,10.904,
47π ; 4, 14.066,
48π ... (2)
(4)
LUCRARE DE LABORATOR-LABORATOR LICENTA II
Dacă notăm cu d distanţa minimului
sau a maximului de difracție faţă de ma-
Dacă notăm cu d distan
ximul principal situat în centrul figurii, secundar faţă de maximul princ
iar cu D distanța dintre planul fantei şi centrul figurii de difractie, iar c
ecran, atunci vom avea
d dintre planul fantei şi ecran, atu
α (vezi figura 2):
d
sin α = √ d
d + D2
2 D sin α =
d + D2
2

1 Figura 2

Pe baza relaţiilor (1)-(3) putem calcula lăţimea fantei b dacă se cunoaşte lun
λ şi se determină experimental distanţele d , respectiv D .

b) Difracţia Fresnel la marginea unui paravan

Să considerăm o undă sferică ce cade pe marginea rectilinie a unui pa
determinarea amplitudinii undei difractate se poate utiliza metoda zonelo
Această metodă presupune împărţirea suprafeţei de undă în făşii astfel încât
sosesc în punctul de observaţie de la două zone vecine să fie în antifază, adi
Deoarece d ≪ D
d
sin α ≃ (5)
D
Dacă se măsoară distanțele minimelor de difracție față de maximul cen-
tral, lățimea fantei se poate calcula pe baza relației:
mλD
b= (6)
d
În cazul maximelor de difracție vom avea
λD λD λD λD
b = 4.493 , b = 7.725 , b = 10.904 , b = 14.066 (7)
πd1 πd2 πd3 πd4

2 Dispozitivul experimental
Dispozitivul experimental se compune din laser He-Ne (λ = 6328 Å),
fantă cu deschiderea reglabilă, ecran.

3 Modul de lucru
a) Măsurători bazate pe pozițiile minimelor de difracție
- Se reglează deschiderea fantei până când se observă o figură de difracţie
clară pe ecran.

- Se determină cu ajutorul şublerului distanţa primelor patru minime de

difracție faţă de centrul figurii de difracție. Se efectuează cel puţin trei
determinări pentru fiecare minim de difracţie şi se calculează lățimea
fantei b pentru fiecare caz.

- Se calculează b̄ și se evaluează erorile.

- Datele experimentale se trec în tabelul de mai jos.

D(m) m d(mm) b(mm) b̄(mm) Erori

b) Măsurători bazate pe pozițiile maximelor de difracție

- Se determină cu ajutorul şublerului distanţa primelor patru maxime de
difracție faţă de centrul figurii de difracție. Se efectuează cel puţin trei
determinări pentru fiecare maxim de difracţie şi se calculează lățimea
fantei b pentru fiecare caz.

2
- Se calculează b̄ și se evaluează erorile.

- Datele experimentale se trec în tabelul de mai jos.

D(m) m d(mm) b(mm) b̄(mm) Erori