t

ilo
tp
Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”
ec
Titlul proiectului: Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi tineri cu risc sau în situaţie de
abandon şcolar
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/8/2.2/S/4/ ID 3024
Beneficiar: Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului
oi
Pr

Marcela Claudia Călineci

Consiliere
şi orientare
Ghidul cursantului

Ghidul cadrului didactic

 t
ilo
tp
ec
oi
Pr

Viitorul incepe
la scoala!

©2012 Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

Toate drepturile sunt rezervate Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului
Atât publicaţia cât şi fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea Ministerului Educaţiei
Cercetării Tineretului şi Sportului.
Bucureşti, 2012

Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

Str. Gen. Berthelot 28-30
Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel. Centrală: 4056200;4056300
e-mail: proiect_id3024@yahoo.com
 Cuprins

t
ilo
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

tp
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
„Despre mine” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1. Autocunoaşterea: importanţă şi necesitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
ec
„Destinaţia finală: EU”
Fişa de lucru nr. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2. Propria persoană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
oi
„Talk show cu şi despre mine”
Fişa de lucru nr. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
3. Asemănări şi diferenţe individuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Pr

„Amprenta sau Oamenii sunt unici”

Fişa de lucru nr. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
4. Relaţiile cu alte persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
„Colegii de clasă şi prietenii”
Fişa de lucru nr. 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
5. Comportamente în grup/ echipă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
„În grup...”
Fişa de lucru nr. 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
6. Lucrul în echipă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
„Căsuţa noastră”
Fişa de lucru nr. 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
7. Ce este învăţarea? De ce învăţăm? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
„Învăţarea? O comoară”
Fişa de lucru nr. 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
8. Tipuri de activităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
„O activitate, două activităţi...”
Fişa de lucru nr. 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
9. A doua şansă: Învăţarea – oportunitate pentru o viaţă mai bună . . . . . . . . . . . . . . . 24
„A opta minune a lumii”
Fişa de lucru nr. 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
10. Activităţi preferate în familie, la şcoală, în comunitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
„Aceasta-mi place!”
Fişa de lucru nr. 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
11. Hobby-uri, meserii, muncă, activităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
„A fi sau a nu fi meseriaş”
Fişa de lucru nr. 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
12. Hobby-uri, meserii, muncă, activităţi (asemănări şi deosebiri) . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
„Carte de vizită”
Fişa de lucru nr. 12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
13. Comportamente preventive: securitate şi stabilitate
(hrană, adăpost, mediu de viaţă) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
„Nevoile mele”
Fişa de lucru nr. 13 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
14. Igienă şi sănătate în familie, la şcoală, în comunitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
„Cine ne aduce doctorul?”
Fişa de lucru nr. 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
15. Comportamente cu risc: alcool, tutun, droguri, psihosexualitate . . . . . . . . . . . . . . . 36
„Mesajul meu antidrog”
Fişa de lucru nr. 15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 3

 t
ilo
Cuvânt de bun venit

tp
ec Stimate cadre didactice,

Felicitãri pentru cã faceţi parte din marea echipã a proiectului „A doua şansã“
- învãţãmânt primar!
oi
Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaţionale elaborate
în cadrul proiectului „Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc
de muncã pentru elevi şi tineri cu risc sau în situaţie de abandon şcolar”
Pr

din cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

2007 – 2013, axa prioritarã 2 “Corelarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii cu
piaþa muncii”, domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea ºi corectarea
pãrãsirii timpurii a ºcolii”. Materialele vor fi utilizate în cadrul componentei
A doua şansã - învãţãmânt primar de cadre didactice, directori, inspectori şcolari
care conduc sau coordoneazã clase de tip „a doua şansã“. În acelaşi timp, ele
pot fi folosite şi ca resurse în eforturile de construire a unei şcoli incluzive.

Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepţia unitarã a

programului A doua şansã - învãţãmânt primar, program definit prin:
• modularitate şi flexibilitate în organizare;
• caracter activ, practic aplicativ al curriculumului;
• respectarea individualitãţii în învãţare şi evaluare.

Ghidurile pentru cadrele didactice şi pentru cursanţi au fost realizate în

conformitate cu programele şcolare aprobate.
Ghidurile pentru cursanţi urmãresc aplicarea unui model constructivist,
secvenţial, accesibil şi bine structurat de tip orientare, achiziţie, aplicare şi
transfer. Astfel, modelul didactic ales şi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã
cu etapele pe care le parcurge o unitate de învãţare, fiecare dintre momente
cuprinzând secvenţe precum:
• etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaţiei
şi contextului din perspectiva cursantului, activarea şi valorizarea
cunoştinţelor şi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea
atenţiei cursanţilor prin conexarea subiectului cu unul de interes
vital pentru ei, introducerea unor întrebãri şi situaţii provocatoare
cadrul didactic;
• etapa de achiziţie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciţii, însuşirea
noilor cunoiştinţe, având ca rezultat înţelegerea şi operarea de cãtre
cursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficiente
metode de predare-învãţare-evaluare adecvate atât grupului ţintã, cât
şi specificului subiectului predat;
• etapa de aplicare şi transfer se concretizeazã prin integrarea conceptelor
achiziţionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activitãţii
(de tip eseu, poster, tabel, colaj, proiect), evaluarea şi autoevaluarea
atât a proiectului, cât şi a rezultatelor obţinute.

4 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar

 t
ilo
tp
Ghidurile elaborate pentru cursanţi cuprind, pe lângã unitãţile de învãţare
detaliate, activitãţi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/nivelului
anterior, probe de evaluare şi autoevaluare, dicţionar cu termeni utilizaţi,
ec
pagini pentru aplicaţii şi proiecte sau anexe cu informaţii esenţializate pentru
consolidarea învãţãrii.
oi
Fiecare dintre ghidurile pentru cursanţi pentru fiecare disciplinã sau nivel
de studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic, astfel încât
transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã şi mai
Pr

transparentã.

Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel ami complex instrument

prin care programele şcolare prind viaţã. Ghidurile cadrelor didactice sunt
o oglindã a fiecãrei unitãţi de învãţare prezentate şi o aprofundare a ei din
perspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil de
abordat. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã,
ordonarea conţinuturilor relevante sugerate, ritmul şi metodologia abordãrii
lor vor fi stabilite de fiecare cadru didactic în funcţie de stilul sãu didactic,
particularitãţile grupului cu care lucreazã, resursele de învãţare disponibile,
contextul local în care se desfãşoarã învãţarea.

Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã şi individualã

secţiuni prin care se prezintã programa şcolarã specificã disciplinei respective,
se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii, se oferã conceptele şi achiziţiile
cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel şi corespondenţa dintre acestea şi
metodologia didacticã cea mai eficientã.

Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaţii atât teoretice, cât şi

practice pentru realizarea evaluãrii formative, dar şi a celei sumative, atât prin
forme clasice, cât şi alternative, cu exemple de probe de evaluare construite
pe baza standardelor de evaluare regãsite în programele şcolare pentru fiecare
disciplinã şi nivel de studiu.

Ghidurile cuprind şi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea

demersului didactic specific fiecãrei discipline. Acestea sunt fie lucrãri de
referinţã ale pedagogiei sau didacticii disciplinei, fie adrese utile cadrelor
didactice care doresc sã se foloseascã de Internet.

Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uşurinţã adaptate şi individualizate,

în funcţie de contextul local, de resursele materiale de care dispune şcoala,
de stilul de predare al cadrului didactic şi de particularitãţile cursanţilor.
În multe dintre unitãţile de învãţare propuse la diferite de studiu pot fi
întâlnite sarcini care se rezolvã cu ajutorul computerului, mici proiecte şi
cercetãri care se desfãşoarã în comunitate sau în diferite instituţii ş.a. Cadrul
didactic împreunã cu clasa pot hotãrî în legãturã cu oportunitatea desfãşurãrii
sarcinilor şi aplicaţiilorpropuse astfel încât cursanţii sã trãiascã experienţe de
succes în învãţare.

Vã mulţumim şi vã dorim succes!

Cristiana Boca

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 5

 Introducere

t
ilo
Dragi colege/ dragi colegi,

tp
Bucuraţi-vă de Programul „A doua Şansă!”
Cheia succesului în orice program educaţional sunteţi dumneavostră, „liderii” din clase, care prin abilităţi
ec
şi atitudine puteţi transforma simple piese din hârtie, folosite în diverse exerciţii, într-o incitantă experienţă
de cunoaştere şi învăţare. (M. Pruitt Clark, 1995)
oi
Ghidul cadrului didactic, împreună cu programa reprezintă o oportunitate pentru elevii care au abandonat
şcoala şi nu au finalizat studiile în perioada de timp adecvată vârstei, din diferite motive. Este nevoie de
încredere în şansele lor de reuşită, de o atitudine deschisă faţă de fiecare în parte, privit ca o persoană unică.
Pr

Disciplina Consiliere şi Orientare este utilă şi atractivă prin faptul că poate fi transformată cu ştiinţă şi
artă, într-o oră mai specială. Temele abordate, modalităţile de lucru interactive, experimentarea, implicarea
şi dezvoltarea personală, atmosfera creată, relaţiile dintre elevi şi elevi- profesor sunt indicatori pentru
succesul acestei ore. Important este managementul clasei, asigurarea confidenţialităţii, a cadrului securinzat
pe care elevii să-l simtă, dar pe care să-l negocieze la nivelul regulilor.
Structura activităţilor cuprinde următoarele secvenţe…
Imagini grafice, sub forma unor simboluri vor fi ghid în călătoria de învăţare pe care o propunem elevilor.
• Motto, poveste
• Obiective
• Concepte cheie
• Invitaţie/ Sparge gheaţa!
• De învăţat
• Experimentaţi
• Reflectaţi
• Curiozităţi
• La portofoliu
• Resurse
Disciplina Consiliere şi Orientare este împărţită în 5 module tematice pentru fiecare nivel, după
cum urmează:

1. Despre mine: 3 activităţi

2. Despre noi: 3 activităţi
3. Succesul învăţării: 3 activităţi
4. Cariera mea: 3 activităţi
5. Calitate şi sănătate: 3 activităţi
Fiecărei modul îi sunt distribuite 3 activităţi, cu câte 1 oră de curs alocată pentru fiecare activitate.
Evaluarea cuprinde activităţi de monitorizare a progresului, autoevaluare, completarea protofoliului de
învăţare şi are în economia de timp: 2 ore alocate, după al treilea şi după ultimul modul tematic.

6 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar

 „Despre mine”

t
ilo
Modulul I se intitulează „Despre mine”.

tp
Modulul I cuprinde următoarele conţinuturi/ activităţi, defalcate pe fiecare nivel:
ec
Nivelul I • Autocunoaştere: importanţă şi necesitate
• Propria persoană: nume şi prenume, aspecte legate de înfăţişarea fizică, data şi
locul naşterii, adresa, membrii familiei, locuri favorite, emisiuni, ziare, mâncăruri
oi
preferate, reuşite etc.
• Oamenii sunt unici: asemănări/ diferenţe individuale
Pr

Nivelul II • Autocunoaştere: persoana, acceptarea şi respectarea diferenţelor

• Drepturi şi responsabilităţi
• Unicitatea persoanei (criterii: rasă, vârstă, gen, culură, educaţie, etnie, nivel social,
apartenenţă religoasă etc.)
Nivelul III • Autocunoaştere: interese şi abilităţi personale, caracteristici individuale
• Imagine de sine, încrederea în sine: auto-eficienţă, auto-eficacitate
Nivelul IV • Imaginea de sine- Stima de sine pozitivă şi stimă de sine negativă
• Calităţi şi valori personale
• Schimbarea personală. Managementul diversităţii

Obiectivul cadru specific acestui modul vizează dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine prin
autocunoaştere. Conştientizarea nivelului de cunoaştere, dezvoltare şi maturizare personală specific fiecăruia
respectă logica învăţării, a principiului cercurilor concentrice din curriculum, de la simplu la complex, prin
îmbogăţirea şi creşterea de fiecare dată a conţinuturilor propuse.
Număr de ore: învăţare/ 12 ore
Obiective de referinţă
• Prezintarea caracteristicilor personale
• Enumerarea asemănărilor şi deosebirilor dintre el/ ea şi ceilalţi/ celelalte
• Obsevarea asemănărilor şi deosebirilor între persoane diferite
• Enumerarea drepturilor şi responsabilităţilor
• Identificarea caracteristicilor individuale: interese şi abilităţi personale
• Definirea imaginii de sine/ încrederii în sine prin raportare la experienţele personale
• Proiectarea unor schimbări în planul vieţii personale şi profesionale
• Realizarea portretelor persoanelor cu imagine/ stimă de sine pozitivă şi cu imagine/ stimă de sine
negativă

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 7

 1 Autocunoaşterea: importanţă şi necesitate
t
ilo
„Destinaţia finală: EU”
tp
Obiective specifice
ec
• Să evidenţieze prin exemple
importanţa şi necesitatea
autocunoaşterii
oi
Pr
Concepte cheie
autocunoaşterea, cunoaşterea
de sine
Curiozităţi
• Există trei lucruri extrem de
rezistente: oţelul, diamantele
şi cunoaşterea de sine.
(Benjamin Franklin )
La portofoliu
Cuprinde produsele concrete
pe care elevul trebuie să le
colecţioneze de-a lungul
călătoriei de învăţare şi
dezvoltare personală: fişa de
lucru nr. 1, completată (vezi
Anexe), tabloul cu o fotografie
recentă din album, la care se
adaugă o ramă personalizată
realizată din hârtie colorată.
Resurse
• www.advocatesforyouth.org
• Călineci Marcela Claudia, „Drept
la ţintă”, Editura Centrul Educaţia,
Bucureşti, 2008
8 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar
„Mergi cu încredere în direcţia visurilor tale.
Trăieşte viaţa pe care ţi-ai imaginat-o.”
Henry David Thoreau
Spargeţi gheaţa!
După introducerea sarcinii, cadrul didactic oferă fiecărui elev din
clasă posibilitatea de a avea curaj să se exprime cu privire la ultimul
cuvânt bun pe care l-au auzit la adresa lor, cuvinte care sunt scrise cu
litere de tipar pe tablă/ flipchart.
DE ÎNVĂȚAT!
Oferă câteva elemente de conţinut, informaţii esenţiale care se
referă la autocunoaştere.
• Descoperirea universului interior
• Cercetarea răspunsurilor asupra mecanismelor şi evenimentelor
• Sinceritatea faţă de sine şi faţă de schimbarea personală
Experimentați!
Elevii sunt rugaţi să participe la un scurt brainstroming prin care
să evidenţieze din propria experienţă de viaţă ce este şi de ce este
importantă şi necesară autocunoaşterea, cunoaşterea de sine. Este
invitat să conştientizeze individual sau în echipă care sunt consecinţele
cunoaşterii de sine, avantaje şi dezavantaje, să povestească cazuri
întâlnite (în familie, vecinătate) în care lipsa autocunoaşterii a produs
situaţii greu de controlat. Va rezolva fişa de lucru nr. 1 propusă de ghid.
Pe tot parcursul activităţii se apelează la trăirile şi emoţiile personale.
Analizaţi şi reflectaţi!
Se propune un set de întrebări la care elevul, ghidat de cadrul
didactic, va răspunde cu sinceritate. Acum va conştientiza şi va
descoperi importanţa şi necesitatea autocunoaşterii pentru succesul
în viaţă, la şcoală, acasă/ în familie, la locul de muncă, în comunitate.
Ce am câștigat?
Este momentul de autoevaluare a gradului de satisfacţie atins,
nivelul de implicare, rezultatele obţinute care se realizează printr-o
imagine grafică tristă sau veselă.
 Fişa de lucru nr. 1

t
„Destinaţia finală: EU”

ilo
1 Imaginaţi-vă că porniţi într-o călătorie, în care destinaţia finală eşti chiar tu. Este drumul autocunoaşterii.

tp
Priviţi-l de la start până la sfărşitul acestuia. Desenaţi acest parcurs. Greu, uşor?
• Ce spuneţi despre voi? Cine sunteţi? Cum vă caracterizaţi?
• Vă place cum sunteţi, vă cunoaşteţi bine?
ec
• Cine vă ajută în efortul de descoperire personală? Pe cine vă bazaţi?
• Care sunt bornele kilometrice cele mai importante?
• De ce este necesar şi important să ne cunoaştem?
oi
• La ce ne foloseşte în viaţa de zi cu zi?
• Cum ai ajuns la destinaţie? Ce ai găsit acolo? Cum ţi se pare EUL tău?
Pr

2 Fotografia mea recentă.

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 9

 2 Propria persoană

t
ilo
„Talk show cu şi despre mine”

tp
„Cunoaşterea de sine înseamnă putere.”
Obiective specifice Ivan Turgheniev
ec
• Să enumere caracteristici Spargeţi gheaţa!
personale: nume şi prenume,
aspecte legate de înfăţişarea
Fiecare elev este solicitat să aleagă din săculeţul cu jucării,
oi

fizică, data şi locul naşterii,

obiecte, lucruri, o resursă prezentă la toate activităţile de consiliere
adresa, membrii familiei,
educaţională, un obiect care să exprime cum sunt ei, cum se simt în
Pr

locuri favorite, emisiuni, ziare,

mâncăruri preferate, reuşite etc. momentul prezent.
• Să exerseze prezentarea personală

DE ÎNVĂȚAT!
Concepte cheie
Se precizează câteva aspecte care vizează autocunoaşterea: caracte­
ris­ticile personale
caracteristici, autocunoaşterea,
cunoaşterea de sine • explorarea cunoştintelor despre sine importante pentru
organizarea coerentă a vieţii
• evaluarea unor atribute personale relevante: fizice şi psihice
• familiarizarea cu modalităţi eficiente de autoexplorare a
Curiozităţi potenţialului de dezvoltare personală şi profesională

• Este important să avem un EU

pe care să-l cunoaştem. Cu cât
ne cunoaştem mai bine, acest EU
devine mai puternic. Unicitatea
persoanei derivă tocmai din
explo­rarea carateristicilor perso­­
nale. Cercetările efectuate de
Institutul Karnegie, Universităţile
Harvard şi Stanford, afirmă
că succesul acasă, la locul de
muncă sau în relaţiile sociale
% depinde în proporţie de 85%
de cunoaşterea de sine şi de
abilitatea noastră de a construi
relaţii cu oamenii.
La portofoliu
Se adaugă colajul despre propria
persoană şi poze din timpul
participării la talk show-ul iniţiat
prin prezentarea carac­ teristicilor
personale, rezultatele obţinute la
fişa de lucru nr. 2.
Resurse
• www.advocatesforyouth.org
Experimentați!
Cadrul didactic organizează un spaţiu în care se ca derula activitatea
de consiliere asemenea unui platou de tip talk show, cu toată recuzita
aferentă: microfon, flipchart, moderator, imagini sugestive referitoare
la întrebările care vor fi adresate participanţilor. Moderatorul invită
pe fiecare să se prezintă conform „desfăşurătorului”. Face comentarii
pozitive după fiecare prezentare.
Analizaţi şi reflectaţi!
Fiecare participant va înţelege că explorarea caracteristicilor
personale este primul pas pentru dezvoltare imaginii de sine. Ce s-ar
întâmpla dacă nu ne-am cunoaşte numele şi prenumele, data şi locul
naşterii, adresa domiciliului? Care este semnificaţia împărtăşirii
aspectelor legate de locurile, ziarele, emisiunile, cărţile, mâncărurile
favorite? La ce ne folosesc?
Ce am câștigat?
Se autoapreciază nivelul de implicare şi modul în care se simt
printr-o imagine simbolică pe care fiecare o va desena pe o coală de
flipchart/ tablă.

10 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar

 Fişa de lucru nr. 2

t
„Talk show cu şi despre mine”

ilo
1 Realizaţi un colaj din materialele oferite (ziare, reviste, coli colorate, foarfece, lipici) despre propria

tp
persoană, în care să se releve aspecte referitoare la:
• nume şi prenume
• înfăţişarea fizică
ec
• data şi locul naşterii
• adresă/ domiciliu
• membrii familiei
oi
• locuri favorite
• emisiuni, ziare, mâncăruri,… preferate
• reuşite etc.
Pr

Daţi un nume colajului care vă reprezintă.

Desen: oameni în diferite ipostaze care privesc

miraţi şi curioşi la colajul fiecărei persoane.

2 Răspundeţi la întrebările de mai jos, în faţa

întregii clase!
• Cine sunt?
• Ce-mi place?
• Ce nu-mi place?
• Cum sunt eu?

3 Alegeţi şi lipiţi în dreapta animalul, floarea,

ţara cu care vă identificaţi!
• Dacă aş fi un animal, aş fi…
• Dacă aş fi o plantă, aş fi…
• Dacă aş fi o ţară, aş fi…

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 11

 3 Asemănări şi diferenţe individuale
t
ilo
„Amprenta sau Oamenii sunt unici”
tp
Obiective specifice
ec
• Să prezinte asemănări şi
deosebiri dintre el/ ea şi
oi
ceilalţi/ celelalte
• Să identifice asemănări şi
deosebiri dintre oameni în
Pr
diferite contexte
• Să exerseze prezentarea
personală
Concepte cheie
unicitatea persoanei, diferenţe,
asemenări, caracteristici
Curiozităţi
• Diferenţele dintre oameni
sunt considerate „sarea şi
piperul” în relaţiile sociale.
La portofoliu
Ataşaţi fişa de lucru nr.
3. Decupaţi personaje din
poveşti sau personalităţi din
ziare şi reviste care sunt foarte
asemănătoare cu dvs. sau foarte
diferite. Lipiţi-le pe coli colorate.
Resurse
• www.advocatesforyouth.org
12 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar
„Două frunze nu sunt asemănătoare
în Univers, darmite doi oameni.”
Charles Darwin
Spargeţi gheaţa!
Cadrul didactic aruncă o minge unui participant, timp în care spune:
Eu sunt..., Tu eşti..., astfel încât fiecare face afirmaţii despre sine şi despre
ceilalţi, ca de exemplu: Eu sunt harnic, tu eşti înalt. Se continuă: câţi din
colegii tăi sunt fete, câţi băieţi, câţi au ochii albaştri, câţi ştiu să cânte, câţi au
peste 12 ani, câţi preferă pizza, câţi ştiu să coasă, câţi vor să înveţe, câţi sunt
motivaţi pentru programul educaţional A doua Şansă etc. Participanţii
sunt încurajaţi să observe asemănările şi deosebirile dintre ei.
DE ÎNVĂȚAT!
Se referă la câteva aspecte care vizează unicitatea persoanei, ceea ce-i
diferenţiază şi-i aseamănă pe oameni, faptul că suntem diferiţi în felul
în care arătăm, în modul în care gândim, ţinuta corpului, timbrul vocii,
muzica pe care o ascultăm, vestimentaţia etc. Acceptarea şi respectarea
diversităţii, a diferenţelor reprezintă cheia convieţuirii armonioase.
Experimentați!
Se propune lucrul în echipă (criteriul de împărţire: culori). Fiecarea
echipă ascultă povestea „Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă
(CD/ DVD), apoi găsesc asemănări şi deosebiri între cele două fete. Se
analizează În aceleaşi echipe se identifică asemănări şi deosebiri între
participanţi, după ce fiecare spune ce-i place şi ce nu-i place. Se solicită
crearea unui desen în care să se prezinte asemănările şi deosebirile. Se
afişează colile de flipchart (turul galeriei). Se rezolvă fişa de lucru nr. 3.
Analizaţi şi reflectaţi!
Cadrul didactic propune următoarea grilă de întrebări: Ce a fost
uşor/ greu: să identificaţi asemănările sau deosebirile? Cum ne ajută
asemănările şi diferenţele dintre noi să ne cunoaştem mai bine?
Ce predomină în familiile dvs. asemănările sau deosebirile? Dar în
comunitate? La locul de muncă?
Ce am câștigat?
Participanţii sunt rugaţi să evalueze activitatea şi gradul de
implicare prin evidenţierea unui plus şi a unui minus.
 Fişa de lucru nr. 3

t
„Amprenta sau Oamenii sunt unici”

ilo
1 Alegeţi acuarela preferată, după care coloraţi toată palma dreaptă sau stângă. Lipiţi palma puternic

tp
pe cadranul de pe fişa de lucru sau pe o bucată de pânză. Surpriză: aceeaşi formă, dar linii difeite în
interiorul palmei. Scrieţi prenumele deasupra amprentei personale.
ec
oi
Pr

2 Povestiţi în „cercul timpului” despre un lucru, un aspect, o însuşire care vă face unic/ unică, vă
aseamănă sau vă deosebeşte/ diferenţiază faţă de personajele de mai jos:

MAMĂ TATĂ BUNICĂ

VECINĂ VECIN PRIETEN
VÂNZĂTOR CÂNTĂREŢ MĂTUŞĂ
PREZENTATOR DE ŞTIRI PRIMAR UNCHI
PRIETENĂ BUNIC ÎNVĂŢĂTOR

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 13

 4 Relaţiile cu alte persoane

t
ilo
„Colegii de clasă şi prietenii”

tp
„Prietenia este egalitate armonioasă.”
Obiective specifice Pitagora
ec
• Să identifice caracteristicile Spargeţi gheaţa!
unui coleg/ prieten
• Să exerseze comportamente
oi
Se lansează invitaţia de a povesti fiecare elev/ elevă despre colegii
de lucru în grup/ echipă
şi prietenii pe care îi au la şcoală, acasă, pe stradă, timp de 1 minut
cronometrat. Cadrul didactic scrie pe tablă/ flipchart prenumele
Pr

Concepte cheie acestuia, cu litere de tipar şi cea mai importantă calitate a colegului/
prietenului.
relaţii interpersonale, lucru în
echipă, cooperarea în grup DE ÎNVĂȚAT!

Esenţa prieteniei stă în integritate, generozitate şi încredere

Curiozităţi
• A avea colegi, prieteni este
o nevoie umană. Animalele,
precum liliecii, delfinii,
elefanţii şi maimuţele îşi fac
prieteni. Un prieten bun
este caracterizat drept: loial,
cinstiti, de încredere, un
excelent ascultător.
La portofoliu
Fişa de lucru nr. 4 se plasează în
portofoliul personal. Enumeraţi 3
modalităţi prin care puteţi fi mai
prietenos şi mai drăguţ cu ceilalţi.
Aduceţi colegului de clasă pe
care l-aţi tras la sorţi, pe o coală
de hârtie colorată o surpriză,
un simbol care să-l reprezintă.
Discutaţi cu colegii de clasă.
Conversaţia nu este necesar să
fie lungă, dar aflaţi ce-i place cel
mai mult şi desenaţi pe steluţele
primite ce aţi aflat despre colegii/
prietenii din clasă.
Resurse
• www.friendship.about.com
deplină. Prietenul adevărat este acela care nu îţi laudă faptele rele, ci
cel care îţi oferă sugestii bune. „Prietenia este un fel de muzică: două
coarde vibrează la unison, chiar dacă atingi una singură”. (Jose Zorilla)
Este important să ai colegi, prieteni, să nu fi singur: să fii interesat
de ceilalţi, să fii pozitiv, să fii onest, să ajuţi, să oferi încredere, să
foloseşti oportunitatea de a iniţia şi dezvolta relaţii sociale.
Experimentați!
În echipe, elevii realizează colaje, cu tema: „Colegul/ prietenul
meu”, în mărime naturală, cu materialele primite. Se expun toate
lucrările elevilor pe un perete din clasă. Se distribuie fişele de lucru
nr. 4, care se rezolvă frontal, prin discuţii conduse de cadrul didactic.
Analizaţi şi reflectaţi!
Explicaţi la ce vă ajută să aveţi relaţii sociale (colegi, prieteni).
Pentru ce sunt importanţi colegii, prietenii. Cum este să aveţi
prieteni/ să nu aveţi prieteni? Cum a fost crearea colajului „Umbrela
prieteniei”?, Cum sunt colegii de la Programul educaţional „A doua
şansă”?, Ce vă place cel mai mult la ei?
Ce am câștigat?
Desenaţi într-un cerc, expresia cea mai potrivită a feţei tale pentru
starea emoţională pe care o simţi în urma activităţii. Desenaţi într-un
dreptunghi, starea emoţională pe care o simţiţi, printr-un obiect.

14 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar

 Fişa de lucru nr. 4

t
„Colegii de clasă şi prietenii”

ilo
1 1. Umbrela prieteniei

tp
ec

E
NI
oi

T E
Pr

PRIE

2 Comentaţi următoarele afirmaţii despre prietenie, colegialitate.

Afirmaţii DA NU
Un prieten te ajută să înveţi.
Un prieten vine şi te susţine atunci când eşti trist că nu ai loc de muncă.
Prietenia înseamnă să nu dezvălui secretele promise.
Un prieten nu te lasă niciodată la greu.
Un prieten te încurajează să-ţi îndeplineşti visurile.

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 15

 5 Comportamente în grup/ echipă

t
ilo
„În grup...”

tp
„Aceşti oameni puţini care ne fac pe fiecare în parte să nu
Obiective specifice regretăm că suntem, reprezintă, chit că o ştim sau nu, stratul
de protecţie care ne ajută să trecem prin viaţă. Fiecare om face
ec
• Să identifice roluri şi faţă la ce i se întâmplă pentru că este protejat în felul acesta.”
comportamente în diferite
Gabriel Liiceanu
grupuri de apartenenţă
oi

• Să exerseze comportamente
în grup/ echipă Spargeţi gheaţa!
Pr

Spuneţi o glumă/ un banc pentru a face grupul să râdă.

Concepte cheie
relaţii interpersonale, roluri în
grup, lucru în echipă, cooperarea
în grup
Curiozităţi
• Mai mult de jumătate din
elevi vin în contact cu
„comportamentele răutăcioase”
ale colegilor. Comportamentele
agresive încep acasă, puternic
influenţate de mass media,
se transferă şi la şcoală.
(E. Menesini, 2009). dumneavoastră. Analizaţi diferenţele de percepţie în cele două situaţii
Acest comportament nu se
regăseşte doar la vârsta copilăriei
şi adolescenţei. Un alt studiu
arată că 30% dintre angajaţii din
Statele Unite sunt hărtuiţi de
către şefi sau alţi angajaţi/ colegi,
fără motive profesionale.
DE ÎNVĂȚAT!
Într-un grup există comportamente diferite ale oamenilor. De exemplu:
comportamente prosociale, comportamente de ajutorare, comportamente
antisociale sau negative. În cadrul grupului sunt analizate: genul, vârsta,
naţionalitatea/ etnia, statutul, experienţa, motivaţia membrilor. Grupul
poate deveni o forţă puternică, în funcţie de intervenţia conducătorului,
organizatorului. Studiile afirmă că în grup există mai multe tipuri de
persoane: certăreţ, vorbăreţ, atotştiutor, necooperant, dezinteresat, timid,
retras, pozitiv, încurajator, lider etc.
Experimentați!
Povestiţi grupului despre un eveniment pozitiv/ tragic din viaţa
prezentate. Dezvăluiţi comportamente de care nu sunteţi tocmai
mândri, pe care le regretaţi. Cum au reacţionat grupurile din care aţi
făcut parte? Care a fost ultima faptă bună pe care aţi făcut-o? Rezolvaţi
fişa de lucru nr. 5. Creaţi în grup, pe o coală de flipchart, un desen/
un colaj, la alegere, reprezentarea grupului din: familie, clasă, şcoală,
comunitate/ vecinătate, loc de muncă/ servici etc.

La portofoliu
Rezolvaţi împreună, în grup,
un puzzle despre România.
Stabiliţi regulile grupului şi
afişaţi-le în clasă, dar şi în
portofolii. Adăugaţi fişa nr. 5.
Resurse
• http://www.teachervision.fen.com/
classroom-management
Analizaţi şi reflectaţi!
Cum este mai uşor/ mai greu: prin cooperare (eu câştig- tu câştigi,
calea mea este cea mai bună) sau în competiţie (eu câştig- tu pierzi, hai
să gândim împreună ce nevoi avem)? În care din grupuri vă simţiţi cel
mai bine? Ce determină aceasta?
Ce am câștigat?
Evaluarea activităţii se realizezază printr-un refren popular românesc,
cântat în grup care să reflecte starea generală, dar să cuprindă şi elemente
ale discuţiilor despre grup.

16 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar

 Fişa de lucru nr. 5

t
„În grup...”

ilo
1 Desenaţi la fiecare grup trei responsabilităţi pe care le realizaţi în mod constant. Apoi povestiţi despre

tp
evenimentele pe care le preferaţi să le petreceţi în aceste grupuri.
• Ce roluri aveţi? (prieten, coleg, nepot, fiu/ fiică, frate/ soră, elev/ elevă, mamă/ tată etc.)
• Ce roluri jucaţi în grupurile de mai jos…? Vi le asumaţi sau sunt distribuite?
ec
• De obicei sunteţi cei care aveţi iniţiativa sau „Gică contra”?
• În grup mă simt ca…
oi
Grupul de prieteni
Pr

1. Un grup haios de tineri, diferiţi, dar în

grup, foarte aproape unul de altul, expresii
Grupul de vecini faciale diverse.

Grupul de la locul de muncă

Grupul din familie

Grupul din clasa Programului educaţional „A doua Şansă”

Alt grup… (practicarea unui hobby)

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 17

 6 Lucrul în echipă

t
ilo
„Căsuţa noastră”

tp
„În spatele unui om capabil se află întotdeauna alţi
Obiective specifice oameni capabili.”
ec
Proverb chinezesc
• Să identifice strategiile adecvate
ale lucrului în echipă
• Să exerseze comportamente Spargeţi gheaţa!
oi

de lucru în grup/ echipă

Alegeţi din cardurile prezentate în fişa de lucru nr. 6 pe cele care
Pr

ar putea defini lucrul în echipă, apoi argumentaţi alegerile efectuate.

Concepte cheie

lucru în echipă, cooperarea în DE ÎNVĂȚAT!

grup
Lucrul în echipă este o competenţă care se cere în carieră, în toate
sferele vieţii sociale. A munci împreună, pentru a realiza o idee comună,
o sursă prin care, uneori se ating rezultate incredibile. Interacţiunea cu
Curiozităţi personalităţi diferite, motivaţii şi aptitudini diferite, capacitatea de a
rezolva sarcinile împreună cu ceilalţi reprezintă echipa.
• Piramida lui Keops a avut
echipe de câte 100.000 de
oameni, timp de 20 de ani,
Experimentați!
pentru menţinerea unui
ritm de muncă satisfăcător,
Împărţiţi elevii în 4 echipe (criteriul echipe de fotbal celebre).
echipele erau schimbate o
Fiecare echipă are sarcina de a construi un sfert de casă, folosind
dată la 3 luni. (Herodot,
materialele distribuite în mod egal. (coli de hârtie colorată, coli de
părintele istoriei) Când
flipchart, scobitori, carioci, lipici, pahare de plastic etc.). Se propun
persoana potrivită este la
3 întâlniri cu persoanele desemnate de echipe pentru a negocia
locul potrivit, întreaga echipă
modalităţile de construcţie a casei. La final, cele 4 părţi asamblate
are de câştigat.
vor fi o singură casă, la care fiecare echipă şi-a adus contribuţia.
• Douăzeci şi cinci de gâşte
Obiectivul este o căsuţă: stabilă, curată, frumoasă, funcţională.
sălbatice care zboară
împreună pot călători mai
mult cu 70% decât ar reuşi o Analizaţi şi reflectaţi!
gâscă ce zboară singură. De
la aceste păsări putem învăţa
că în ECHIPĂ munca este Cum aţi luat decizia de a lucra în echipă? Ce roluri v-aţi asumat?
mai eficientă! Ce reguli aţi respectat pentru a fi eficienţi? A avut un lider acceptat de
toţi membrii? Un obiectiv şi valori împărtăşite? Cum aţi comunicat?
Organizarea a fost clară? De ce aţi mai fi avut nevoie? Cum aţi colaborat?
La portofoliu V-aţi aflat în competiţie? Cum a funcţionat presiunea timpului?

Ataşaţi fişa de lucru nr. 6.

Selectaţi de pe Internet 3 imagini
reprezentative despre echipă.
Resurse
• www.artacunoasterii.ro
Ce am câștigat?
Activitatea este apreciată printr-un mesaj verbal creat de fiecare
echipă despre modul în care s-au simţit, cum au lucrat împreună,
au comunicat, au cooperat, despre rolurile pe care le-au avut, despre
rezultatul final.

18 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar

 Fişa de lucru nr. 6

t
„Căsuţa noastră...”

ilo
1 Carduri pentru echipă… De exemplu… (drepturi de autor?)

tp
ec
oi
Pr

2 Căutaţi 10 imagini pe Internet care să fie reprezentative pentru lucrul în echipă. Printaţi-le şi creaţi
un colaj „de echipă”, cu întreaga clasă, „despre ce este o echipă”.

3 Ca echipă, clasa mea ar fi…, dacă ar fi …

• O maşină…
• O emisiune TV…
• O disciplină…
• Un cântec…
• O echipă de fotbal…
• Un film…
• Un animal sălbatic…
• O insectă…
• O figură geometrică…
• O piesă de mobilier…

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 19

 7 Ce este învăţarea? De ce învăţăm?
t
ilo
„Învăţarea? O comoară”
tp
Obiective specifice
ec
• Să genereze cât mai multe
idei creative posibile despre
învăţare
oi
• Să identifice caracteristici ale
învăţării
Pr
Concepte cheie
învăţarea, motivaţia învăţării
Curiozităţi
• Fiecare persoană are o
modalitate preferată de
receptare, prelucrare, stocare
şi reactualizare a informaţiei.
Acesta are atât componente
determinate genetic, cât şi
componente care se dezvoltă.
La portofoliu
Fişa de lucru nr. 7 completată
se adaugă la „produsul învăţării”:
portofoliul personal. Se solicită
cursaţilor să găsească o imagine
care să simbolizeze esenţa
învăţării din ziua respectivă.
20 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar
„Analfabetul secolului 21 nu este cel care nu ştie să scrie şi să
citească, ci cel care nu poate să înveţe, să reînvețe şi să se dezveţe.”
Pitagora
Spargeţi gheaţa!
Cântaţi un cântec pe care l-aţi învăţat atunci când eraţi mic, în faţa grupului.
Dacă nu vă aduceţi aminte, investigaţi perioada de timp prezentă. După ce l-aţi
cântat, grupul vă adresează întrebări, asemenea unor reporteri, la care trebuie să
răspundeţi. De exemplu: De la cine l-aţi învăţat? Cum l-aţi învăţat? De ce nu l-aţi
uitat? Ce v-a plăcut cel mai mult la activitatea de învăţare a unui cântec? L-aţi
repetat? Aveţi tendinţa de a învăţa acest cântec şi pe ceilalţi? Cum procedaţi?
Schimbaţi sau modificaţi cântecul învăţat aşa cum doriţi. Fiţi creativi!
DE ÎNVĂȚAT!
Învăţarea este o activitate specific umană. În Enciclopedia Britanică, învăţarea
este definită ca o „relativă modificare a comportamentului, fundamentată pe
experienţă”. Învăţarea este analizată ca proces (se derulează în timp, produce
transformări, presupune operaţii, acţiuni) şi ca produs (rezultate noi: cunoştinţe,
noţiuni, modalităţi de gândire, atitudini şi comportamente), iar mai nou ca
atitudine (învăţarea pe tot parcursul vieţii). Există o motivaţie pentru învăţare,
un interes, fără de care nu se poate realiza nimic: un complex de factori sociali,
culturali, convingeri şi valori personale) susţin situaţiile de învăţare.
Experimentați!
Distribuiţi cursanţilor fişa de lucru nr. 7. Solicitaţi acestora să găsească la
itemul 1, imaginile care relevă caracteristicile procesului învăţării, ca activitate
specific umană, dar şi învăţarea ca produs. Se acordă feedback. Folosiţi
experienţele personale ca surse de învăţare. Cereţi cursanţilor să personalizeze
cuvântul învăţare. Faceţi precizări asupra învăţării în ritm personal, propriu.
Analizaţi şi reflectaţi!
De ce este importantă învăţarea? La ce ne ajută învăţarea? Ce învăţaţi cel
mai uşor? Dar cel mai greu? Cum vă simţiţi mai confortabil în activitatea de
învăţare? De ce doriţi să învăţaţi în programul educaţional „A doua şansă”?
Ce am câștigat?
Se completează oral tabelul referitor la ceea ce au învăţat şi ce doresc să
mai înveţe cursanţii despre „învăţare”.
Am învăţat... Vreau să învăţ...
 Fişa de lucru nr. 7

t
„Învăţarea? O comoară”

ilo
1 Încercuiţi imaginile care relevă caracteristicile procesului învăţării, ca activitate specific umană, dar

tp
şi învăţarea ca produs.
ec
oi

Un creier
Pr

O inimă
Oameni care citesc, care fac sport, care
pictează, care învaţă să scrie, care muncesc
Sală de clasă, la muzeu, stradă, loc de muncă
Un om stând la un birou
Un motor
Cărţi, hărţi
O casă

2 Povestiţi, în perechi, pe rând, o experienţă de viaţă personală din care aţi învăţat ceva!
Priviţi-l în ochi pe colegul/ colega cu care lucraţi, atunci când relataţi întâmplarea, situaţia de viaţă.
Mimaţi apoi în faţa întregii clase experienţele de viaţă trăite, care au fost reale experienţe de învăţare.
Acestea vor fi ghicite de cursanţi.

3 Scrieţi cuvântul învăţare şi personalizaţi fiecare literă, individual sau în echipă!

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 21

 8 Tipuri de activităţi
t
ilo
„O activitate, două activităţi...”
tp
Obiective specifice
ec
• Să identifice principalele
tipuri de activităţi umane
oi
Pr
Concepte cheie
activităţi, categorii de activităţi
Curiozităţi
• În funcţie de evoluţia
ontogenetică (dezvoltarea
umană: copilăria, tinereţea,
maturitatea, bătrâneţea),
activitatea umană cuprinde:
joc, învăţare, muncă, creaţie.
După natura procesului,
activitatea umană poate fi
predominant materială sau
predominant spirituală.
Gradul de conştientizare
împarte activitatea umană în:
conştientă sau automatizată.
La portofoliu
Împărţiţi în perechi, plani­
ficaţi o vacanţă de vis. Specificaţi
destinaţia, obiectivele, mijloa­
cele/resursele, beneficiile. activităţile cele mai importante derulate de-a lungul timpului?
Prezentaţi planul de vacanţă
colegilor din clasă. Desenaţi
traseul vacanţei de vis, pe care-l
ataşaţi la portofoliul personal.
0 1 2 3
22 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar
„Copilul râde: Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!
Tânărul cântă: Jocul şi înţelepciunea mea-i: iubirea!
Bătrânul tace: Iubirea şi jocul meu e înţelepciunea!”
Lucian Blaga
Spargeţi gheaţa!
Mimaţi activitatea preferată, pe care grupul clasă s-o ghicească.
Sumarizaţi prin precizarea asemănărilor şi deosebirilor dintre cursanţi.
Ce fel de activitate este? De învăţare, muncă, relaxare sau odihnă,
comunicare, creaţie?
DE ÎNVĂȚAT!
Activitatea este o manifestare a întregii personalităţi umane, percepută
ca o nevoie. Este un factor determinant, dar şi o rezultantă a dezvoltării.
Importanţa activităţii rezidă ca mod de existenţă a omului. Activităţile
fundamentale ale omului sunt: jocul, învăţarea, munca, creaţia, cercetarea,
comunicarea. Activitatea umană exprimă conexiunea dintre exterior şi
interior. Omul este o fiinţă activă, care organizează, relaţionează, iniţiază,
se implică, depune efort, acţionează, reflectează, tinde să se împlinească,
să se autorealizeze. Orice activitate umană are un scop, nişte obiective,
presupune motivaţie, foloseşte anumite instrumente, se poate perfecţiona.
Omul învaţă mereu, în moduri diferite, aspecte diferite.
Experimentați!
Citiţi fabula, apoi extrageţi învăţăturile împreună. Asiguraţi-vă că
fiecare cursant a înţeles textul prin întrebări de clarificare. Rezolvaţi
itemul al doilea din cadrul fişei de lucru. Folosiţi comunicarea orală,
desenul, decupajele. Invitaţi fiecare cursant să-şi exprime punctele de
vedere personale, să prezinte rezultatul activităţii în care a fost implicat.
Analizaţi şi reflectaţi!
Care este cea mai puternică activitate umană care vă caracterizează?
Cum se poate adapta conţinutul fabulei la viaţa de zi cu zi? Care sunt
Ce am câștigat?
Pe o scală de la 1 la 10, cursanţii sunt rugaţi să bifeze gradul de
implicare în activitate de învăţare din cadrul orei Consiliere şi Orientare.
4 5 6 7 8 9 10
 Fişa de lucru nr. 8

t
„O activitate, două activităţi...”

ilo
1 Analizaţi cu întreaga clasă învăţăturile pe care le extrageţi

tp
din fabula „Greierele şi furnica”, de Alexandru Donici.

„Greierul în desfătare,
ec
Trecând vara cu cântare,
Deodată se trezeşte,
Că afară viscoleşte,
oi
Iar el de mâncat nu are.

La vecina sa furnică
Pr

Alergând, cu lacrimi pică.

Şi se roagă să-i ajute,
Cu hrană să-l împrumute,
Ca de foame să nu moară,
Numai pân’ la primăvară.
Alexandru Donici

Furnica l-a ascultat,

Dar aşa l-a întrebat:
– Vara, când eu adunam,
– Tu ce făceai?
– Eu cântam!
– În petrecere cu toţi.
– Ai cântat? Îmi pare bine!
Acum joacă, dacă poţi.
Iar la vară fă ca mine.”

2 Enumeraţi, decupaţi, desenaţi activităţi la care nu puteţi renunţa, activităţile cele mai importante,
conform criteriilor de mai jos: trecut, prezent, viitor.

Activităţi – în trecut Activităţi – în prezent Activităţi – în viitor

… … …

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 23

 9 A doua şansă: Învăţarea – oportunitate pentru o viaţă mai bună
t
ilo
„A opta minune a lumii”
tp
Obiective specifice
ec
• Să identifice avantajele
învăţării
• Să argumenteze importanţa
oi
programului educaţional
„A doua şansă”
Pr
Concepte cheie
beneficiile învăţării, educaţia
Curiozităţi
• “Este extraordinar! O
posibilitate nesperată de
mulţi! Ştie cineva Şi unde
ne putem interesa pentru
o astfel de şcoală? Am pe
cineva, şi nu stiu unde să
mă interesez, locuieste în
capitală…” „Mă bucur că se
dă această şansă! De unde
am putea obţine mai multe
informaţii? Este nevoie,
pentru mai mult ajutor,
pentru persoanele care
doresc să recupereze şi de ce
nu, să fie învingătoare…”
La portofoliu
Plasaţi în portofoliu fişa de
lucru lucrată în cadrul activităţii,
fotografii din timpul activităţii
din Programul educaţional „A
doua şansă”. Creaţi diplome
personalizate pentru implicarea
în activitate.
24 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar
„Educaţia este ceea ce supravieţuieşte,
după ce tot ce a fost învăţat a fost uitat.”
B. F. Skinnner
Spargeţi gheaţa!
Solicitaţi cursanţilor să răspundă, pe rând, la întrebarea: Care este
cel mai frumos, important, util, deosebit lucru din viaţa, familia, şcoala,
comunitatea în care trăieşti? Puntaţi fiecare răspuns, desenaţi-le pe tablă/
flipchart sau scrieţi cuvinte simbolice. Purtaţi o discuţie frontală, despre
cum au devenit acestea cele mai... Sintetizaţi rolul învăţării, educaţiei în
dezvoltarea unei vieţi echilibrate, armonioase, civilizate. Curiozitatea este
fitilul din capătul lumânării. (Wiliam Arthur Ward)
DE ÎNVĂȚAT!
Programul educaţional „A doua şansă” este adaptat nevoilor cursanţilor.
Se remarcă prin: reducerea timpului de studiu, modularitate şi flexibilitate în
organizare, caracter practic- aplicativ, metode de lucru interactive în contexte
reale, învăţare prin cooperare, respectarea individualităţii în învăţare şi evaluare,
esenţializare a conţinuturilor, valorizarea experienţelor de viaţă şi de învăţare,
susţinerea prin resurse educaţionale, perspectivă inter/ transdisciplinară,
sarcini şi teme concrete, adaptate culturii personale, integrarea noilor achiziţii
în bagajul personal, diversitatea individuală, culturală, socială.
Experimentați!
Prezentaţi cele 7 minuni ale lumii, din cadrul primului item al fişei
de lucru, cu mici istorioare despre fiecare. Folosiţi o prezentare Power
Point sugestivă. Pe lângă acestea, se regăseşte şi învăţarea, ca oportunitate
pentru o viaţă mai bună, respectiv Programul educaţional „A doua
şansă”. Implicaţi cursanţii în asumarea cât mai multor roluri la derularea
scenetei: părinţi, cadre didactice, elevi, directori de şcoală, reprezentanţi ai
comunităţii locale, ONG-uri, oameni de afaceri, reprezentanţi ai diferitelor
etnii, apartenenţă socială, religioasă, de gen. Dacă aveţi posbilitatea, filmaţi
secvenţele (voluntari pot fi chiar elevi din şcoală), apoi analizaţi-le.
Analizaţi şi reflectaţi!
Care sunt beneficiile învăţării? De ce este mai bine să înveţi? Ce se
întâmplă dacă nu înveţi? Care sunt consecinţele pe termen scurt şi pe
termen lung? De ce acest program educaţional?
Ce am câștigat?
Povestiţi în 3 propoziţii despre cum v-aţi simţit în cadrul activităţii
şi ce aţi transmite celorlalte persoane din comunitate despre învăţare şi
Programul educaţional „A doua şansă”.
 Fişa de lucru nr. 9

t
„A opta minune a lumii”

ilo
1 Subliniaţi minunea care vă place cel mai mult. Enumeraţi şi analizaţi beneficiile celei de-a opta

tp
minuni a lumii: învăţarea, ca oportunitate pentru o viaţă mai bună. De ce învăţarea?
ec
oi
Pr

Grădinile suspendate ale Semiramidei

Templul zeiței Artemis din Efes

Marea Piramidă din Giza

Statuia lui Zeus

din Olympia

Sursa foto: wikipedia

Farul din Alexandria

Colosul din Rodos Mausoleul din Halicarnas

2 Realizaţi un scenariu imaginar, un joc de rol, cu personaje care recunosc importanţa învăţării, altele
care nu valorizezază deloc efectele învăţării. Personajele „jucate” pot fi alese din propria familie,
din comunitate, din mass media etc. Creaţi benzi desenate care să sintetizeze scenariul prezentat.
Folosiţi muzica în prezentare!

Scena 1 Scena 2 Scena 3 Scena 4 Scena 5 Scena 6 Scena 7

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 25

10 Activităţi preferate în familie, la şcoală, în comunitate
t
ilo
„Aceasta-mi place!”
tp
Obiective specifice
ec
• Să identifice activităţi
preferate
oi
Pr
Concepte cheie
activităţi preferate, hobby-uri,
meserii, carieră
Curiozităţi
• Oamenii care văd un sens în
munca lor sunt mai împliniţi
decât aceia care muncesc
doar pentru a-şi câştiga
pâinea. Pe de altă parte
muncitorii care câştigă o
sumă reprezentativă de bani
sunt în general mulţumiţi de
locul lor de muncă pentru că
sunt capabili să îşi asigure un
trai lejer. (Zeit, ziar german)
La portofoliu
Realizaţi un tablou al clasei
referitor la activităţile preferate
ale colegilor, în diferite medii
sociale: acassă, la şcoală, în
comunitate.
26 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar
„Actoria reprezintă pentru mine angajamentul şi pasiunea
mea. Îmi place enorm să joc, ceea ce fac este încredibil.”
Nicole Kidman
Spargeţi gheaţa!
Cereţi cursanţilor să prezinte meseriile părinţilor lor, mama şi tata sau
membri dragi din familia lor: bunici, unchi, mătuşi, fraţi, surori. Scrieţi pe
tablă/ flipchart cu litere mari meseriile acestora.
DE ÎNVĂȚAT!
Primul pas în practicarea unei meserii este investigarea propriei
persoane. Dacă ai descoperit la ce te pricepi cel mai bine, ai pus prima
cărămidă pentru succesul carierei. Din arsenalul recomandat de specialişti,
conştientizarea activităţilor preferate, cele care îţi plac cel mai mult să le
desfăşori constituie baza unei carierei solide. Autoevaluarea activităţilor
preferate înseamnă descoperirea a ceea ce este important pentru persoana
respectivă. Pe aceastea se clădesc valorile, aspiraţiile, obiectivele pentru
propriul proiect vocaţional. A analiza ceea ce-ţi place să faci, este un efor în
a identifica aptitudinile şi atitudinile folosite în aceste activităţi. Fiecare este
mai puţin bun, mai bun sau excepţional într-un anumit domeniu.
Experimentați!
Solicitaţi elevilor să răspundă frontal la următoarele fraze lacunare: La
şcoală/ În familie/ În comunitate sunt cel mai bun la..., Ceea ce mă ajută să
fiu cel mai bun este...Sumarizaţi răspunsurile date de cursanţi. Rezolvaţi în
echipe de 4- 5 persoane fişa de lucru, după ce aţi clarificat înţelegerea cât
mai exactă a sarcinilor.
Analizaţi şi reflectaţi!
Discutaţi cu familia, cu prietenii, cu ceilalţi colegi din clasă despre
răspunsurile date pentru a conştientiza punctele tari şi a le face cunoscute. A
fost uşor/ dificil să identificaţi activităţile preferate? Aţi reuşit să identificaţi
şi aptitudinile/ atitudinile aferente activităţilor preferate? (de exemplu,
activitatea preferată este să vând, aptitudinile şi atitudinile specifice sunt:
să comunic cu ceilalţi, să am relaţii sociale, să mă simt util, să calculez,
să fac oamenii să se simtă bine). Ce-aţi aflat despre dumneavoastră şi
ceilalţi colegi? De ce este important să identificăm activităţile preferate în
practicarea unei meserii, în alegerea şi planificarea carierei.
Ce am câștigat?
Lăudaţi activitatea pentru un motiv care v-a încântat şi un coleg de clasă
pentru modul în care a participat.
 Fişa de lucru nr. 10

t
„Aceasta-mi place”

ilo
1 Realizaţi corespondenţa între meseriile prezentate în partea stângă şi hobby-urile practicate pentru

tp
îndeplinirea acestora, reprezentate prin simboluri.

Meserii (imagini) Hobby-uri (imagini)

ec
ghid turistic ingrediente
bucătar desen
lăcătuş mecanic bani
oi
şofer maşină
mecanic auto dinţi curaţi
medic scule
Pr

preşedinte vorbit în public mare

pictor seringă
stomatolog magazin
învăţător seminţe de grădină
vânzător carte
cântăreţ laptop
om de afaceri idei noi
zootehnist scenă
sportiv elevi
actor microfon, note muzicale
bancher teren de sport
grădinar vaci
informatician călătorii

2 Alegeţi din ziarele şi revistele date activităţile preferate pe care le deupaţi, apoi le lipiţi în partea
dreaptă. Prezentaţi rezultatele în grupul mare. Solicitaţi cursanţii să pună cât mai multe întrebări
colegilor despre activităţile preferate.

Activităţi preferate în familie

Activităţi preferate la şcoală

Activităţi preferate în comunitate

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 27

11 Hobby-uri, meserii, muncă, activităţi

t
ilo
„A fi sau a nu fi meseriaş”

tp
„Alege o meserie care-ţi place şi nu trebuie
Obiective specifice să munceşti o zi din viaţa ta.”
ec
Confucius
• Să distingă activităţi
preferate, hobby-uri, meserii
Spargeţi gheaţa!
oi

Enumeraţi ce vă place să faceţi în timpul liber de care dispuneţi.

Pr

Concepte cheie

hobby-uri, meserii, muncă,

activităţi DE ÎNVĂȚAT!

Ilustrarea hobby-ului personal reprezintă o tehnică de planificare

Curiozităţi
• La întrebarea „Din ce preferi
să-ţi câştigi existenţa: din
hobby-ul favorit sau dintr-
un job obişnuit mai mult
sau mai puţin placut? „99%
din respondenti ar spune
„din hobby”… şi totuşi….
prea puţin hotărăsc să se
folosească de ceea ce le place
să facă!
a carierei. Dacă aveţi o pasiune, un hobby sau vă interesează un
anumit domeniu aflaţi cât mai multe despre acesta. Hobby-urile
sunt acele activităţi ce ne definesc, ne completeaz şi ne descriu
personalitatea. E ceea ce ne place în mod deosebit şi natural să facem.
Dicţionarul spune ca hobby-ul e o ocupaţie, îndeletnicire plăcută în
afara preocupărilor profesionale.
Experimentați!
Propuneţi cursaţilor să găsească meseriile dorite pe care ar dori
să le practice, apoi să argumenteze alegerile făcute. În echipe sau
individual, cursanţii sunt rugaţi să creeze portretul meseriilor dorite,
în funcţie de criteriile menţionate în fişa de lucru.

La portofoliu Analizaţi şi reflectaţi!

Adăugaţi fişa de lucru şi un
element concret al hobby-urilor A fost uşor sau dificil să vă gândiţi la câteva profesii potrivite
avute (croitorie: material textil, pentru tine? Ce meserii consideră colegii de clasă că ţi s-ar potrivi?
fotografie – o poză, computerul
– un desen printat, grădinăritul
– o plantă presată etc. ).
Ce am câștigat?

O întrebare? Un minus, un plus.

28 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar

 Fişa de lucru nr. 11

t
„A fi sau a nu fi meseriaş”

ilo
1 Enumeraţi câteva meserii/ profesii pe care doriţi să le practicaţi, conform activităţilor preferate,

tp
hobby-urilor, respectiv aptitudinilor şi intereselor pe care consideraţi că le deţineţi, pe baza analizei
de până acum. Folosiţi carduri cu diferite meserii.
• …
ec
• …
• …
oi

• …
Pr

2 Creaţi portretul meseriei pe care doriţi s-o practicaţi (desen, colaj, cuvinte cheie).
• Locul de muncă
• Activităţi prestate
• Abilităţi solicitate
• Rezultate ale muncii
• Colegii de serviciu
• Şanse de dezvoltare

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 29

12 Hobby-uri, meserii, muncă, activităţi (asemănări şi deosebiri)

t
ilo
„Carte de vizită”

tp
„Alege o meserie care-ţi place şi nu trebuie
Obiective specifice să munceşti o zi din viaţa ta.”
ec
Confucius
• Să distingă activităţi preferate,
hobby-uri, meserii
Spargeţi gheaţa!
oi

Daţi exemple de hobby-uri ale oamenilor de succes pe cere-i

Pr

Concepte cheie cunoaşteţi (sportivi, artişti, profesori etc.)

hobby-uri, meserii, muncă,

activităţi
DE ÎNVĂȚAT!

Aflaţi cât mai multe despre meseriile pe care doriţi să le practicaţi.

Curiozităţi
• Un om de succes în carieră:
credinţa în reuşită, aspiraţii
şi motivaţii, acţiunea,
planificarea, lipsa renunţării
în condiţii de eşec.
Important este să faceţi ceea ce vă place, să fie potrivit aptitudinilor
dumneavoastră, să se adapteze pieţei muncii. Fiecare decide pentru
sine. Pe lângă locul de muncă sunt alţi factori la fel de importanţi
care contribuie la formarea identităţii profesionale. Prietenii, familia
şi hobby-urile sunt stâlpi fundamentali ai unei vieţi împlinite în
carieră. Partea financiară are un rol inferior, iar mai mulţi bani nu
înseamnă neapărat mai bine. Faceţi paşi mici în fiecare zi, indiferent
de ce se întâmplă. Nici un motiv nu este aşa de serios pentru a nu
avea cariera la care aţi visat.

La portofoliu Experimentați!

Fişa de lucru se ataşează, pe Lipiţi toate cărţile de vizită pe o o coală de flipchart şi afişaţi
lângă alte cărţi de vizită solicitate posterul în clasă. Prezentaţi cartea de vizită personală, apoi alegeţi
de la colegi, prieteni, vecini etc. una dintre celelalte şi argumentaţi de ce v-a plăcut.

Analizaţi şi reflectaţi!

Ce aţi învăţat? Ce aţi vrea să schimbaţi la cartea de vizită?

Ce am câștigat?

O propoziţie afirmativă, o propoziţie negativă.

30 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar

 Fişa de lucru nr. 12

t
„Carte de vizită”

ilo
1 Exemplificaţi, apoi identificaţi asemănări şi deosebiri între aceste categorii:

tp
• Hobby-uri
• Meserii
ec
• Muncă
• Activităţi
oi
Pr

2 Construiţi o carte de vizită originală, în forme cât mai inedite (stele), în care să precizaţi:
• Numele şi prenumele;
• Meseria;
• Simboluri specifice meseriei.

3 Răspundeţi frontal la întrebările de mai jos, pe care le va adresa cadrul didactic:

• Eu…
• Pentru mine contează…
• Îmi este foarte uşor să…
• Îmi este greu…
• Mă deranjează…
• Îmi doresc foarte mult…
• Aş vrea să fiu…
• Îmi place…
• Nu-mi place…
• Oamenii de care îmi pasă cel mai mult în viaţă sunt…
• Mă simt mândru de mine când…
• Sunt o persoană plăcută pentru că…

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 31

13 Comportamente preventive: securitate şi stabilitate
t
(hrană, adăpost, mediu de viaţă)
ilo
„Nevoile mele”
tp
ec
Obiective specifice
• Să enumere elemente din
oi
mediul personal care le
creează stabilitate
Pr
• Să analizeze ce înseamnă
pentru ei siguranţă personală
Concepte cheie
nevoi personale, securitate,
siguranţă
Curiozităţi
• Florile care cresc într-un
mediu armonios, înconjurate
de dragoste (muzică,
vorbe frumoase, cuvinte
de încurajare, mângâierea
frunzelor) se dezvoltă mai
bine decât plantele care nu
beneficiază de acest mediu!
La portofoliu
Fişa de lucru nr. 8 se va
adăuga la portofoliu, după ce,
iniţial, toate fişele au fost expuse
în spaţiul sălii de clasă.
Ce am câștigat?
Cadrul didactic citeşte variantele de
mai jos şi roagă cursanţii să numească
răspunsul care li se potriveşte, ilustrând
ce au învăţat despre ei în timpul
activităţii. („Mi se potriveşte…”)
32 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar
„Nevoia învaţă pe om.”
Anton Pann
Spargeţi gheaţa!
Numiţi foarte repede, folosind primele cuvinte care vă vin în minte,
câteva obiecte fără de care nu vă puteţi imagina viaţa voastă. Fiecare cursant
va spune rapid cel puţin 3 obiecte din mediul exterior a căror prezenţă/
utilizare îl fac să se simtă în siguranţă.
DE ÎNVĂȚAT!
Viaţa noastră se sprijină pe efortul neîncetat de a ne găsi stabilitatea,
adică de a ne înconjura de lucrurile şi oamenii care ne fac să ne simţim
mai bine, a face activităţile, a obţine rezultatele ce ne produc mulţumire.
Avem nevoi ce trebuie îndeplinite, trebuinţe care ne împing să acţionăm,
iar fiecare individ luptă pentru a atinge un echilibru personal. Dacă nu
avem siguranţă în mediul în care trăim, dacă nevoile noastre de bază nu
sunt satisfăcute ne va fi foarte greu să ne implicăm în alte activităţi care
să ne facă fericiţi. Fiecare dintre noi are anumite dorinţe, nevoi, a căror
satisfacere ne creează mulţumire, care ne fac să ne simţim mai bine. O
persoană sănătoasă este o persoană care trăieşte într-un mediu sigur!
Experimentați!
Prezentaţi pe tablă/ flipchart desenul „Piramida nevoilor cu 3 niveluri”.
Clasa va fi împărţită în 3 subgrupuri. Grupul nr.1: toţi cursanţii se vor
gândi la primele 5 lucruri/ obiecte fără de care nu ar putea trăi, grupul nr.
2: cursanţii vor identifica 3 persoane a căror prezenţă le oferă stabilitate în
viaţă, iar grupul nr. 3: fiecare cursant se va gândi la o dorinţă importantă
pentru viitor care, împlinită, îi va produce multă bucurie. Timpul de gândire
este 5 minute. După expirarea timpului, din fiecare grup, cel puţin 2 doritori
vor prezenta răspunsurile individuale în faţa grupului, motivând alegerea
făcută. La itemul al doilea din fişa de lucru, împărţiţi fiecărui participant
creioane colorate şi post-it-uri colorate (câte 3 post-it-uri pentru fiecare
coloană a tabelului). Cursanţii vor avea de completat tabelul, prin lipirea
în coloane a post-it-urilor pe care anterior au desenat obiectele/ persoanele
ale căror prezenţă sau absenţă le creează stabilitate sau nesiguranţă.
Analizaţi şi reflectaţi!
Cum a fost să vă identificaţi nevoile? A fost greu/ uşor? Ce a fost mai
confortabil să analizaţi: adăpostul, casa, hrana zilnică, locurile plăcute,
persoanele dragi? Cine şi ce anume vă oferă stabilitate şi forţă zilnică de a
merge mai departe?
 Fişa de lucru nr. 13

t
„Nevoile mele”

ilo
cinci
1 Daţi răspunsurile care se potrivesc
lucruri /obiecte

tp
cel mai bine cu ceea ce gândiţi
fără de care nu ai
și simţiţi dvs.!
putea trăi
ec
trei persoane a căror prezenţă
îi oferă stabilitate în viaţă
oi

o dorinţă importantă pentru viitor care,

împlinită, îi va produce multă bucurie
Pr

2
Completaţi tabelul gândindu-vă la situaţia voastră actuală, la ceea ce aveţi sau vă lipseşte pentru a vă
simţi în siguranţă.

Ce am şi îmi Ce nu am şi mă face
oferă siguranţă să mă simt nesigur

• •
• •

3 Desenaţi propria persoană, făcând trei acţiuni pe care doriţi să le realizaţi pentru a vă simţi mai
confortabil în pielea dumneavoastră! Lipiţi-le pe o coală A4 şi adăugaţi fişa de lucru obţinută la
portofoliul individual!

4 Completaţi, prin marcarea cu un simbol personal locul vostru pe „Axa siguranţei personale”.

1 .......................................................................... 0 ........................................................................... 10
mă simt în totală nesiguranţă mă simt în totală siguranţă

desenul unei feţe speriate desenul unei feţe zâmbitoare

5 „Mi se potriveşte...”
• mai am multe de făcut pentru a mă simţi în siguranţă
• cred că am tot ce îmi trebuie
• nu am chiar totul, dar mă voi strădui să obţin celelalte lucruri importante pentru mine, care
îmi lipsesc
• sunt deznadajduit, cred că nu pot face nimic să obţin ceea ce îmi trebuie pentru a avea o viaţă
echilibrată

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 33

14 Igienă şi sănătate în familie, la şcoală, în comunitate
t
ilo
„Cine ne aduce doctorul?”
tp
Obiective specifice
ec
• Să enumere comportamentele
cu risc de alterare a stării de
sănătate
oi
• Să exprime ce înseamnă
sănătatea
Pr
• Să analizeze legătura între
igiena personală şi sănătate
Concepte cheie
sănătate, igienă, comporta­mente
preventive ale îmbolnăvirii
Curiozităţi
• În trecut, ca şi romanii,
cunoscuţi inventatori/
constructori ai băilor
romane, japonezii erau
consideraţi una dintre cele
mai curate naţiuni, pentru ei
igiena personală reprezintă o
adevărată religie!
La portofoliu
Adăugaţi tema prezentată
în itemul al treilea din cadrul
fişei de lucru „Proiectul meu de
sănătate”, care va fi personalizată.
34 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar
„Un om frumos e un om sănătos!”
Proverb românesc
Spargeţi gheaţa!
Solicitaţi cursanţii să se ridice de pe scaune, să se aşeze unul în
spatele celuilalt realizând un şir în care fiecare participant îşi va aşeza
mâinile pe umerii celui din faţa sa. Apoi, timp de 1 minut, cursanţii
vor masa spatele colegului din faţa lor, prin imitarea producerii
unor fenomene naturale meteorologice (ploaia, tunetul, furtuna,
curcubeul, grindina, viscolul etc.).
DE ÎNVĂȚAT!
Sănătatea are mai multe dimensiuni: fizică (lipsa bolilor din
organism), psihică (să te poţi simţi confortabil cu tine însuţi/ însăţi),
socială (să ai prieteni, să faci parte dintr-un grup, să ştii că te poţi
baza în orice moment pe cineva). Felul în care ne comportăm cu
propriul corp (ce mâncăm, cum ne îngrijim, cum ne protejăm de
boli/ traume/ lovituri, cum gândim faţă de propria persoană) este
esenţial în menţinerea stării de sănătate şi implicit a stării de bine.
Experimentați!
Precizaţi cursanţilor că în minutele următoare le veţi dezvălui
un element secret ce generează viaţa lungă şi sănătoasă celor care îl
folosesc. Cursanţii sunt provocaţi să-şi imagineze care poate fi acest
obiect/ element secret. După ce fiecare cursant şi-a expus părerea
privind elementul- minune, cadrul didactic va prezenta, într-o
atmosferă solemnă şi uşor misterioasă: un săpun! Implicaţi cursanţii
în rezolvarea fişei de lucru nr. 14.
Analizaţi şi reflectaţi!
De ce credeţi că este considerat săpunul un ingredient secret
pentru viaţa lungă şi sănătoasă? Ce reprezintă igiena pentru omul
zilelor noastre? Este un lux? Este un moft? Sau este o necesitate? Ce
legătură credeţi că există între sănătate şi igienă?
Ce am câștigat?
Fiecare participant va prezenta colegului de bancă, în diadă,
un comportament preventiv al îmbolnăvirilor pe care doreşte să-l
experimenteze, începând de săptămâna viitoare.
 Fişa de lucru nr. 14

t
„Cine ne aduce doctorul?”

ilo
1 Poziţionaţi pe tablă/ flipchart desenul unei seringi, simbolul intervenţiei medicale în caz de

tp
îmbolnăvire. Apoi, lipiţi pe perete, într-un loc vizibil, cardurile cu desenele următoarelor obiecte:
• un măr
• o minge
ec
• o maşină
• o umbrelă
• o ţigară
oi
• o sticlă cu eticheta „alcool”
• o îngheţată
• o strângere de mână
Pr

• un telefon
• un ecran de televizor
• un flacon de medicamente
• o carte

Solicitaţi cursanţilor doritori să se ridice din bănci şi să aleagă dintre cardurile de pe perete pe acelea
a căror utilizare excesivă sau necontrolată, poate produce îmbolnăvire. Lipiţi pe imaginea seringii
medicale, cardurile alese. Sugeraţi efectul nociv pe care aceste obiecte îl pot avea asupra sănătăţii
individului. Eventualele polemici între cursanţi, vor fi rezolvate prin argumentare.

2 Continuaţi povestea! Precizaţi cursanţilor că, împreună, prin adăugarea, pe rând, a unei propoziţii,
vor realiza o scurtă poveste, al cărui început va fi:

“A fost odată un băiat căruia nu-i plăcea să meargă la medic. Dar într-o zi...”

Povestea se va termina după ce fiecare cursant va adăuga cel puţin o propoziţie la şirul poveştii create.
Finalul povestirii va fi lăsat la latitudinea participanţilor, care poate fi pozitiv sau negativ. Discuţiile
ulterioare sunt conduse de cadrul didactic, care urmează să analizeze cauzele deznodământului
obţinut, dar şi concluzia necesităţii colaborării cu medicul, a controalelor medicale periodice, ca un
comportament de prevenire a îmbolnăvirlior şi de menţinere a sănătăţii.

3 Realizaţi un proiect personal intitulat „Proiectul meu de sănătate”, prin lipirea pe o coală albă/
colorată ambalajele (ziare, reviste, ) unor produse a căror utilizare sprijină sănătatea fizică, psihică şi
socială (de exemplu: ambalajul de la pasta de dinţi, eticheta unui tub de vitamine, locul de muncă,
reclama unei vacanţe la amre sau la munte, vizita la un medic, coperta unui CD/ DVD, o petrecere
cu vecinii etc.)”

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 35

15 Comportamente cu risc:
t
alcool, tutun, droguri, psihosexualitate
ilo
„Mesajul meu antidrog”
tp
Obiective specifice
ec
• să analizeze pericolul
oi
comportamentelor cu risc
asupra sănătăţii
• să exprime ce înseamnă
Pr
sexualitatea pentru ei
Concepte cheie
comportamente cu risc, consum
cu risc, dependenţă, sexualitate
Curiozităţi
• După 20 de ani de fumat
intens, plămânii unui
fumător sunt ca un horn plin
de funingine!
La portofoliu
Încurajaţi cursanţii să ataşeze
fişa de lucru, cu temele: ”Ce fac
drogurile?” şi ”Pentru mine,
sexualitatea este...” în care sunt
exprimate opiniile personale.
Ce am câștigat?
Desenaţi o ţintă pe tablă/ flipcart,
iar, la ieşire, fiecare cursant va plasa
cu un marker colorat un semn, mai
aproape sau mai departe de punctul
central al ţintei, în funcţie de efectul
pe care l-a avut asupra activitatea
desfăşurată.
36 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar
„Este interzis omului sub pedeapsa decăderii şi morţii
intelectuale, să tulbure condiţiile primordiale ale existenţei
sale şi să rupă echilibrul facultăţilor sale!”
Proverb românesc
Spargeţi gheaţa!
Solicitaţi cursanţii să exprime aleator ce înseamnă pentru ei
„libertatea”, după următoarea formulă: ”Pentru mine, să fii liber
înseamnă...” Introduceţi întrebările: ”O persoană care consumă
droguri, este liberă? Dar una care consumă alcool? Dar cineva care
fumează zilnic mai multe ţigări? Ce sunt drogurile, în opinia voastră?”
DE ÎNVĂȚAT!
Dependenţa nu înseamnă libertate, dependenţa înlănţuieşte persoana,
o face să trăiască numai pentru consumul substanţei dorite, lipsind-o de
voinţă, de determinarea propriei vieţi. La fel ca şi drogurile, alcoolul sau
tutunul sunt riscuri pentru sănătate, practic se instalează dependenţa.
Nu numai sănătatea persoanei este afectată ca urmare a consumului cu
risc, dar şi activitatea sa profesională, relaţiile sociale, echilibrul familiei
sale. Consumul de droguri nu este decât o sinucidere în mai multe etape;
un fel de sinucidere în serial. (A. Carter) Consumul cu risc este de fapt
un pariu cu mintea ta, cu puterea de a lua decizii adecvate.
Experimentați!
Propuneţi vizionarea filmului ”Plămânii unui fumător” (Sursa:
Youtube). Împărţiţi pe echipe, cursanţii vor realiza colaje cu tema
”Mesajul meu anti-drog” imaginându-şi că acestea vor fi folosite
într-o campanie reală, cât mai eficientă, de informare în şcoli şi licee,
privind pericolele consumul cu risc. Materialele folosite pentru lucrul
în echipă pot fi: consumabile (foarfeci, lipici, coli albe/colorate), ziare,
reviste, pliante promoţionale diverse, elemente din natură (frunze,
flori, seminţe etc.)
Analizaţi şi reflectaţi!
Ce anume îl determină pe individ spre consumul cu risc? Ce rol
are anturajul în consumul de substanţe? Ce creează dependenţă? Cum
credeţi că poate renunţa o persoană care fumează, la acest viciu? Dar o
persoană care consumă regulat alcool? Dar un consumator de droguri?”
 Fişa de lucru nr. 15

t
„Mesajul meu antidrog”

ilo
1 1. Realizaţi colaje cu tema ”Mesajul meu antidrog”.

tp
ec
Pentru graficieni

Un grup de manifestanţi cu pancarte cu simbolul ţigării tăiate (Nu

oi

ţigara!”), sticla de alcool tăiată etc.

Pr

2 Afişaţi 5 imagini pe tablă/ flipchart. Cursanţii sunt rugaţi să poziţioneze, în tabelul de mai jos „Pentru
mine, sexualitatea este...” în ordine inversă, literele aferente celor 5 imagini (A, B, C, D, E), de la cea
care înseamnă pentru ei cel mai mult sexualitatea la cea care o reprezintă cel mai puţin. Discutaţi
alegerile individuale, subliniindu-se că nu există răspunsuri bune sau rele, ci că fiecare poate trăi
această realitate diferit, sub multiplele ei aspecte, importantă fiind demnitatea şi respectul de sine al
persoanei. Sexualitatea poate fi trăită frumos, fără vinovăţie, teama de boală, superficialitate, dacă
persoana consideră că face ceea ce doreşte cu adevărat.

Pentru graficieni, de făcut imagini

corespunzătoare, cu cele descrise mai jos!

Când mă gândesc la sexualitate, mă gândesc la...

• o familie fericită: mama, tata, doi copii (A)
• o tânără atrăgătoare îmbrăcată sumar (B)
• un preot predicând împotriva păcatului (C)
• mai mulţi tineri la o petrecere (D)
• un medic ce consultă un pacient (E)

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 37

 t
Fişa de lucru nr. 15 (continuare)

ilo
”Pentru mine, sexualitatea înseamnă...”

tp
ec
oi
Pr

Ce fac drogurile? Împărţiţi cursanţilor câte o coală de hârtie împreună cu mai multe creioane
colorate, carioci, markere. Timp de 5 minute, fiecare cursant va desena şi colora ce doreşte în spaţiul
desenului primit (haşurând, adăugând, tăind etc.) evocând astfel consecinţele consumului de droguri
asupra persoanei consumatoare.

De făcut pentru graficieni, un desen al unei persoane

obişnuite, care are în mână un pachet

pe care scrie „droguri”!

38 Programul „A doua Şansă“ – Nivel primar

 t
ilo
tp
ec
oi
Investeşte în oameni !
Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Pr

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”

Titlul proiectului: Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi
tineri cu risc sau în situaţie de abandon şcolar

Nr. de identificare: POSDRU/8/2.2/S/4/ ID 3024

Beneficiar: Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

2012

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau
a Guvernului României

Viitorul incepe
la scoala!