Toiagul Pastoriei caracterizarea pastorului Ion

Fiind frate cu stelele, pamintul, iarba, omul este nemuritor, fiindca sufletul omului, o parte launtrica a lui
este vesnica, ea nu moare niciodata si nimeni nu o poate distruge.

in acest cioban singuratic noi vedem o lume interioara, bogata, un caracter integru. El a avut niste
principii de viata total diferite de ale acelora din jurul sau. Aceste principii nu erau formate dependent
de situatii si imprejurari, ci curgeau dinauntrul sufletului lui.

Asta l-a facut un om deosebit, sau , chiar, dupa parerea multora straniu. Experientele vietii lui au fost
grele, pline de conflicte, birfe, vorbe si actiuni rele. El a inteles ce inseamna sa primesti raul fiind
nevinovat, sa fii invinuit pe nedrept, sa fii rupt din zona de comfort a vietii tale si sa suferi pentru
rautatea altora.

El a ramas bun, blind, smerit si multumit de viata chiar cind s-a intors la acesti oameni rai care, chiar
dupa multi ani nu si-au schimbat atitudinea lor urita fata de el. Ei il urau, si cautau posibilitati sa-i faca
rau. Chiar daca nu l-au iubit, chiar daca il urau, ei il considerau sfint. Ce inseamna “sfint”? – Separat, pus
deoparte pentru un scop anumit. Anume asa a fost personajul nostru. Traind in mijlocul generatiei rele,
el nu s-a amestecat cu raul, nu a permis raului sa-i modeleze caracterul, a ramas credincios chemarii sale
de trai curat si nepatat.

Ciobanul nostru e tinar, puternic, visator, incapitinat, perseverent, intelept, dar mai ales poseda o
stranie putere spirituala asupra consatenilor sai. Un alt motiv des intilnit la Druta e mutenenia: ” Se mai
zicea ca e mult prea zgircit la vorba, si atunci cind nu vrea el, nu poti scoate cu clestele vorba dintr-
insul”.

invaluindu-si eroul intr-o aura poetica, Druta el vede simbolic. O trasatura a sa e incandescenta
spirituala. E omul stapinit de o pasiune creatoare, are devotament pentru un anumit mod de viata.