Sunteți pe pagina 1din 53

Cuprins

Capitolul 1. Memoriu general ....................................................................................................................... 2


Capitolul 2. Prezentare produsului. Variante tehnologice ............................................................................ 3
2.1. Prezentarea generala a produsului .................................................................................................... 3
2.2. Proprietati chimice, fizice si biologice ................................................................................................ 6
2.3. Variante tehnologice ........................................................................................................................ 14
2.4. Alegerea variantei optime ............................................................................................................... 20
2.5. Caracteristicile materiilor prime si auxiliare .................................................................................... 21
Capitolul 3. Tehnologia de fabricatie .......................................................................................................... 22
3.1. Consideratii teoretice....................................................................................................................... 22
3.1.1. Chimismul reactiilor si mecanismul de reactie ......................................................................... 22
3.1.2. Studiul cinetic ........................................................................................................................... 24
3.1.3. Studiul termodinamic ................................................................................................................ 26
3.2. Elaborarea schemei tehnologice si a schemei de fabricatie ............................................................ 30
3.3. Bilantul de materiale ........................................................................................................................ 31
Capitolul 4. Controlul, reglarea si automatizarea procesului ...................................................................... 38
Capitolul 5. Utilitati .................................................................................................................................... 42
Capitolul 6. Transport, depozitare, ambalare .............................................................................................. 45
Capitolul 7. Masuri de tehnica masurii muncii si norme PSI ..................................................................... 46
Bibliografie ................................................................................................................................................. 53
Capitolul 1. Memoriu general

Lucrarea are ca obiectiv prezentarea variantei optime de obtinere a acidului acetilsalicilic


si anume acilarea cu anhidrida acetica, in solventi nepolari sau in acid acetic glacial, cu sau fara
catalizatori.
Structura lucrarii urmareste succesiv procesul tehnologic de obtinere a aspirinei cu
prezentarea materiilor prime si auxiliare necesare, prezentarea variantelor tehnologice de
obtinere a acidului acetic care permite justificarea metodelor aplicate si tehnologia de fabricatie,
precum si controlul, reglarea si automatizarea procesului.
Procesele utilizate pentru realizarea productiei de aspirina s-au realizat atat discontinuu in
mediu de benzen sau clorbenzen, la temperatura de 80°C, folosind un raport molar acid :
anhidrida de 1:1, cat si continuu in care acilarea acidului salicilic se face cu anhidrida acetica in
mediu de acid acetic glacial, utilizand drept catalizator clorura de calciu.
Produsul tehnic obtinut se purifica prin recristalizare din i-propanol 35% sau din acid
acetic glacial. Purificarea se continua pana ce continutul de acid salicilic scade sub 0,1%, dupa
care se conditioneaza aspirina.
Asprina astfel obtinuta are multe efecte deja bine cunoscute: analgezic – inlatura durerea;
este folosita in cazul durerilor moderate, cefalee, nevralgii, dureri musculare, dureri articulare,
dureri postoperatorii; antipiretic (antitermic); antiinflamator - indicata in reumatismul articular
acut sau alte afectiuni articulare inflamatorii acute; antiagregant plachetar - aspirina previne
agregarea plachetelor sanguine (care au rol in oprirea sangerarilor); din acest motiv este folosita
in prevenirea trombozelor (coagularea sangelui in artere sau vene) avand rol important in
prevenirea infarctului miocardic; noi efecte: prevenirea cancerului de pancreas, scaderea riscului
de recidiva a cancerului de colon sau rectal, prevenirea anumitor lipsuri de cataracta, prevenirea
migrenelor severe.

2
Capitolul 2. Prezentare produsului. Variante
tehnologice
2.1. Prezentarea generala a produsului
Denumiri comerciale:

Includ, printre altele : Acesil, Acid Acetilsalticilic Tamponat, Asaline, Asaprin,


Aspecenter, Aspikam, Aspimax, Euroiprin, Pharmapirin, Ropirin, Santapirin, Thrombo ASS.
Tabel 1. Principalele proprietati ale aspirinei.

Nume sistematic acid 2-acetoxibenzoic

Formulă C6H4(OOCCH3)CO2H

Punct de topire 136°C (277°F)

Punct de fierbere 140°C (284°F)

Structură

Figura 1. Forma de comercializare a aspirinei

3
Grupa farmacoterapeutica

Analgezice şi antipiretice, derivaţi de acid salicilic.

INDICAŢII TERAPEUTICE

 Ca analgezic şi antipiretic:
- combaterea durerilor de intensitate slabă sau moderată, în cefalee, mialgii, dureri
reumatice articulare şi periarticulare, nevralgii, dureri dentare, dismenoree;
- combaterea febrei.

 Ca antiinflamator:
- combaterea fenomenelor inflamatorii în reumatismul poliarticular acut;
- atenuarea inflamaţiei articulare în poliartrita reumatoidă;
- protecţie în cazul expunerii la razele solare.

CONTRAINDICAŢII

 Acid Acetilsalicilic este contraindicat în caz de:


- hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, alte antiinflamatoarenesteroidiene sau la
oricare dintre componentele produsului;
- ulcer gastric sau duodenal activ;
- diateză hemoragică;
- antecedente de astm bronsic indus de administrarea salicilaţilor sau a substanţelor cu
acţiune similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene;
- ultimul trimestru de sarcină;
- fenilcetonurie;
- insuficienţă cardiacă severă.

PRECAUŢII

 Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin administrarea celei mai mici doze eficace
pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor.
 Este necesară aprecierea raportului risc potenţial / beneficiu terapeutic în caz de:
- pacienţi cu teren alergic; în caz de astm bronsic şi alte bronhopneumopatii obstructive
cronice, alergie la polen, rinită alergică, polipi nazali, reacţii alergice la alte medicamente
sau alimente (de exemplu conservanţi); tratamentul se face sub supraveghere medicală;
- afecţiuni inflamatorii sau ulcerative ale tractului gastro-intestinal, incluzând ulcerul
gastro-duodenal, colita ulceroasă, boala Crohn; este necesară supravegherea atentă şi
4
tratament antiulceros, în cazul administrării la pacienţii cu ulcer sau sângerări gastro-
intestinale în antecedente;
- discrazii sanguine – creşte riscul de sângerare;
- gută (scade eliminarea de acid uric);
- dispozitive intrauterine;
- deficit congenital de glucozo-6-fosfat dehidrogenază;
- intervenţii chirurgicale sau alte intervenţii cu risc crescut de hemoragii.
În cazul tratamentului prelungit este necesar controlul funcţiilor hepatice şi renale.

DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE


Comprimatele se administrează cu o cantitate suficientă de apă, de preferinţă după mese.
Adulţi
Pentru efectul analgezic şi antipiretic se administrează câte un comprimat, repetând în
funcţie de necesităţi la intervale de 4 ore.
Pentru efectul antiinflamator se administrează 3 – 4 g acid acetilsalicilic (6 – 8
comprimate) pe zi, în administrare fractionată, la intervale de 6 ore.
Copii sub 12 ani
Administrarea pentru efectele analgezice şi antipiretice din cadrul afecţiunilor virale se
face la indicaţia medicului şi sub stricta lui supraveghere.

REACŢII ADVERSE
Dozele mici de acid acetilsalicilic sunt, de regulă, bine suportate.
Au fost semnalate următoarele reacţii adverse:
- sângerări diverse – hematemeză, melenă, hemoragii digestive oculte (eventual cu anemie
feriprivă), epistaxis, gingivoragii, purpură;
- risc hemoragic chirurgical crescut (favorizarea hemoragiilor se menţine timp de 4 – 8 zile după
oprirea administrarii acidului acetilsalicilic);
- fenomene rare de iritaţie gastrică (dureri abdominale, pirozis, greaţă, vărsături) dacă
tratamentul se face corect; au fost raportate cazuri de activare a ulcerului gastro-duodenal, în
anumite cazuri, cu perforaţie;
- complicaţii infecţioase, inclusiv sindrom Reye (encefalopatie şi afectare hepatică), la copiii
trataţi cu acid acetilsalicilic în scop analgezic/antipiretic;
- sunt posibile reacţii alergice, manifestate îndeosebi prin urticarie, edeme, rareori astm sau
reacţii anafilactice; au fost semnalate reacţii de tip anafilactoid la pacienţii idiosincrazici;
- tulburări ale funcţiei hepatice (creşterea transaminazelor), renale şi hipoglicemie.

5
Reactiile adverse raportate în asociere cu tratamentul cu AINS au fost edemul,
hipertensiunea arterială şi insuficienţa cardiacă.Medicamente precum Acid Acetilsalicilic se pot
asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a atacului de cord („infarct miocardic”) sau a
accidentului vascular cerebral.
PĂSTRARE
A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

2.2. Proprietati chimice, fizice si biologice

Sinteza aspirinei este cunoscuta ca reactie de esterificare. Acidul salicilic este tratat cu
anhidrida acetica, un derivat acid, formand o reactie chimica ce transforma gruparea hidroxil a
acidului salicilic intr-o grupare esterica (R-OH → R-OCOCH3). Din acest proces rezulta aspirina
si acidul acetic, considerat produs secundar al reactiei. Aproape intotdeauna se folosesc cantitati
mici de acid sulfuric si ocazional acid fosforic ca si catalizatori. Aceasta metoda este des folosita
in laboratoarele scolare.

Mecanism de reactie:

6
Compusii continand concentratii mari de aspirina, adeseori au miros de otet deoarece
aspirina se descompune prin hidroliza in conditii de umiditate, rezultand acidul acetic si acidul
salicilic.
Constanta de disociere acida pentru acidul acetilsalicilic este 3,5 la 25°C.

POLIMORFISM

Polimorfismul sau abilitatea unei substante de a forma mai multe structuri cristaline, este
important in dezvoltarea ingredientelor farmaceutice. Multe medicamente primesc aprobare
pentru o singura forma polimorfa sau cristalina. Pentru o perioada indelungata, a fost cunoscuta o
singura structura cristalina pentru aspirina, desi au existat indicatii ca aspirina ar putea avea o a
doua forma cristalina inca din 1960. A doua forma polimorfa a fost descoperita de Vishweshwar
si colaboratorii in 2005, iar detaliile structurale au fost date de Bond. Un nou tip de cristal a fost
descoperit dupa incercarea de cocristalizare a aspirinei si a levetiracetamului din acetonitril
fierbinte. A doua forma este stabila doar la 100 K si revine la prima forma la temperatura
ambientului. In prima forma, 2 molecule salicilice formeaza dimeri centrosimetrici prin gruparile
acetil cu protonul acidului metilic la legaturi C-H, iar in cea mai nou descoperita forma, fiecare
molecula salicilica formeaza aceleasi legaturi de hidrogen cu doua molecule vecine in loc de una.
Fara a desconsidera legaturile de hidrogen formate de gruparile acidului carboxilic, ambele
forme polimorfe formeaza structuri dimerice identice.
Aspirina, ca si alte medicamente antiinflamatoare, prezinta fenomenul de polimorfism,
caracterizat prin faptul ca dupa recristalizare apar produse cu p.t. diferite. Au fost obtinute si
caracterizate sase forme polimorfe (prezentate in tabelul 2) dintre care primele doua prezinta
importanta deosebita. Forma polimorfa I, stabila in timp, s-a obtinut prin recristalizare din alcool
etilic, iar forma metastabila II din n-hexan.

Tabel 2. Caracteristicile principalelor forme polimorfe ale acidului acetilsalicilic


Punct de Densitate
Forma
Conditii de obtinere topire [g/ml]
polimorfa
[°C] la 20°C
Recristalizare lenta din alcool de 96% la 20°C I 134 1,40
Recristalizare lenta din n-hexan la 0°C II 128 1,50
Recristalizare lenta din n-hexan la 20°C II+III 124 (II)
115(III)
Recristalizare lenta din n-octan la 0°C IV 123 1,36
Recristalizare lenta din n-octan la 0°C IV+V 118 - IV
100 - V
Sublimare sub presiune scazuta VI 110 1,39

7
O O
C O H C OH

O C O O C C H3
C H3 O
I II
Figura 2. Structura primelor doua forme polimorfe ale aspirinei

Forma II are solubilitate mare, deci si o biodisponibilitate mai mare, fapt demonstrate de
concentratii serice ale celor doua forme. Valorile diferite alte pKa(8,99 pentru forma polimorfa I
si 9,19 pentru forma polimorfa II) sunt atribuite diferentelor de legaturi de hidrogen intern si
intramolecular existente intre cei doi polimeri reprezentati in figura de mai jos.
De asemenea, trebuie mentionat faptul ca aspirina este foarte putin stabila in prezenta
apei, atat in faza solida cat si in diferite solutii. Acest fapt determina modificarea punctului de
topire a formei stabile I (in care trece si forma II prin incalzire) a carei valoare este dependent de
continutul de acid salicilic din amestec (figura 3). Scaderea punctului de topire merge pana la
115-116°C, valoare care corespunde amestecului euteticce contine 60% acid acetil salicilic si
40% acid salicilic. De asemenea, trebuie mentionat faptul ca punctul de topire a acidului
acetilsalicilic creste in functie de viteza de incalzire. Plecand de la 130°C, cresterea punctului de
topire este redata in figura 4 care poate servi pentrru caracterizarea produsului.

Fig. 3 Variatia punctului de topire a acidului Fig. 4 Cresterea punctului de topire a


acetilsalicilic functie de continutul de acid acidului acetilsalicilic functie de viteza de
salicilic incalzire

8
Proprietati chimice

1. Hidroliza aspirinei a fost studiata in prezenta umiditatii, la o temperatura de 50-80°C.

COOH HOH COOH CH 3 COOH

OCOCH 3 OH
Odata cu cresterea umiditatii, creste si randamentul reactiei. Cinetica acestei reactii a fost
studiata la sfarsit cu o solutie de reactant in care apa este adsorbita pe suprafata aspirinei,
proportional cu presiunea de vapori a apei. Exactitatea acestor studii este afectata de sublimarea
acidului salicilic.
Hidroliza este posibila daca are loc rapid astfel ca acidul salicilic obtinut sa nu se poata
evapora si reactia sa continue intr-o solutie de 100mmHg la 63°C.
Solutia apoasa hidrolizeaza si da o reactie net acida de turnesol. Deasemenea este de
retinut fenomenul de degradare a aspirinei, care decurge dupa un mecanism de reactie de tip
cataliza bazica intro molecula, in care gruparea carboxilica disociata catalizeaza procesul
conform schemei:
COOH
O O OH
H
-
C O O C OH
H -CH 3 COOH
O C CH 3 O C CH 3
O O-
Aceasta reactie este influentata de pH, astfel solubilitatea maxima este la pH=2.4, iar in
intervalul 4-8 viteza de degradare este independenta de pH.
Omologii superiori ai aspirinei sunt in egala masura hidrolizabili, viteza lor de hidroliza
depinde de structura moleculara si natura grupelor substituente.

2. Reactii cu saruri ale metalelor alcaline si alcalino-pamantoase

Dintre acetilsalicilatii minerali se descriu:

9
a) acetilsalicilatul de calciu (calciprin)

COOH COO -

CaCO 3 Ca 2+ H 2 CO 3

OCOCH 3 OCOCH 3

Produsul, numit si aspirina solubila, cristalizeaza in doua molecule de apa. Se obtine prin
actiunea acidului acetilsalicilic asupra CaCO3 in suspensie apoasa la 50°C.

b) acetilsalicilatul de sodiu (hidroxipirina)

COOH COONa
H2 O
NaHCO 3 H 2 CO 3

OCOCH 3 OCOCH 3

Reactia are loc prin adaugare de Na2CO3 la o suspensie de aspirina in alcool metilic la
50°C. Sarea obtinuta este putin solubila in apa si se descompune lent in salicilatul de Na si acetat
de Na.

c) acetilsalicilatul de amoniu (aspirino-amoniu)

COOH -
COO NH 4
+

OCOCH 3 OCOCH 3
NH 3

Aceasta sare obtinuta prin adaugarea aspirinei la o solutie de amoniac, este mult mai
solubila decat celelalte saruri. La incalzire peste 70°C duce la scindarea in aspirina, acid salicilic,
acid acetic si fenol.

d) alti acetilsalicilati minerali cu actiune similara aspirinei, utilizati ca inlocuitori, datorita


solubilitatii mult mai mari precum si a unor efecte suplimentare. De exemplu, calnopirinul evita
tulburarile de osificare, iar acetil-salicilatul de Bi este folosit ca antiseptic intestinal.

10
3. Reactii de esterificare cu compusi organici

Compusii organici cu functie alcoolica sau fenolica esterifica aspirina la gruparea


carbonil, dand nastere la esteri-acetil-salicilici.

a) acetilsalicilatul de metil (Metil Aspirina)

COOCH 3
C6 H 4
OCOCH 3

Acest compus se obtine prin actiunea acetilsalicilatului de Na aspura anhidridei acetice.


Este un inlocuitor foarte bun, fiind bine tolerat.

b) acetilsalicilatul de fenil (Acetisalol)

COOC6 H 5
C6 H 4
OCOCH 3

Se prepara prin tratarea calnipirinului cu acid acetic in prezenta unui deshidratant. Este
folosit ca inalbitor, desi are o actiune redusa.

c) acetilsalicilatul de etil

COOC2 H 5
C6 H 4
OCOCH 3

Se prepara prin adaugarea aspirinei la o solutie de etanol 98%, la 10°C, distiland azeotrop
apa. Este un produs usor tolerat, in plus are si actiune analgezica sporita.

4. Reactii cu aminele

Acestea au fost studiate ca model pentru reactia aspirin-apa. Cu hexametilen reactia are
loc chiar in faza solida prin contactarea cristalelor intr-un vas etans.
Reactia are loc cu o viteza ce depinde de forma polimorfa a aspirinei ce este folosita,
viteza cea mai mare inregistrandu-se pentru forma obtinuta prin recristalizare din n-hexan la
20°C. Explicatia acestui fapt consta atat in procentul diferit de acid salicilic, cat si geometria
cristalului pentru diferite forme polimorfe.

11
5. Reactii cu acidul salicilic

Reactia decurge cu obtinerea esterului fenil-salicilic (salol) sau cu obtinerea acidului


salicilic acetilsalicilic (acesal).

COOH

OCOCH 3 OH
CH 3 COOH
HO O C O
COOH

COOH
COOH

OCOCH 3 OCOCH 3
H2 O
HO C O O
COOH O
COOH

6. Materialele de umplutura, antiacizi sau agenti de granulare

Accelereaza descompunerea aspirinei aparent, datorita reactiilor solid-solid sau datorita


prezentei umiditatii. Studiile au fost facute asupra efectului antiacizilor asupra descompunerii
aspirinei. Topita in prezenta catorva cristale antiacide, cum ar fi CaCO3, se descompune 4,4%
dupa un an, in timp ce in prezenta NaHCO3 aspirina este descompusa complet in 1-4 saptamani.
Solventii influenteaza stabilitatea tabletelor de aspirina. Sulfatul de celuloza si CaSO4
confera o stabilitate mai mare relativ cu alte substante.Descompunerea in prezenta acestor
solventi poate fi datorata umezelii adsorbite.

7. Tabletele

Contin amestec de aspirina si medicamente cu functii usor accesibile reactioneaza dand


compusi acilati ai acidului salicilic. De exemplu un amestec de clorhidrat de fenilpiridina si
aspirina, continand 80% plunpiridina acileaza dupa 34 de zile la 20°C.

12
OH OH
COOH CH CH COOH
CH 2 NH CH 3 CH 2 N CH 3
OCOCH 3
OH
COCH 3

Similar tabletele continand aspirina si coderina sau aspirina si acetaminofen reactioneaza:

COOH N N
COOH
OCOCH 3
OH OCOCH 3 OH

O O
OCH 3 OCH 3

COOH OH COOH OCOCH 3


OCOCH 3 OH

NHCOCH 3 NHCOCH 3

Reactia de acetilare in stare solida a codeinei fosfat cu aspirina a fost studiata de Galante
si colaboratorii sai (1970).
Aspirina are multe efecte deja bine cunoscute, dar inca se mai descopera noi proprietati:
- analgezic – inlatura durerea; este folosita in cazul durerilor moderate, cefalee, nevralgii,
dureri musculare, dureri articulare, dureri postoperatorii;
- antipiretic (antitermic);
- antiinflamator - indicata in reumatismul articular acut sau alte afectiuni articulare
inflamatorii acute;
- antiagregant plachetar - aspirina previne agregarea plachetelor sanguine (care au rol in
oprirea sangerarilor); din acest motiv este folosita in prevenirea trombozelor (coagularea
sangelui in artere sau vene) avand rol important in prevenirea infarctului miocardic;
- noi efecte: prevenirea cancerului de pancreas, scaderea riscului de recidiva a cancerului
de colon sau rectal, prevenirea anumitor lipsuri de cataracta, prevenirea migrenelor severe.

13
2.3. Variante tehnologice

Acidul acetil salicinic, denumit aspirina, se obtine prin acetilarea acidului salicilic cu
ajutorul anhidridei acetice, in mediu acetic glacial, conform reactiei:
COOH COOH
OH OCOCH 3
+ (CH 3 CO)2 O + CH 3 COOH

In figura 5 este prezentata schema de obtinere a aspirinei. In reactorul de acetilare 1,


prevazut cu agitator cu palete, manta si serpentine de incalzire, se incarca acid salicinic pur, de
minimum 99% si un amestec de acid acetic glacial si anhidrida acetica, de minimum 92% in
raportul molar 2:1 din vasul de amestec 2. Amestecul de reactie se incalzeste la circa 60°C, cand
se porneste agitarea. Treptat temperatura se ridica la 90°C si se mentine circa 4 ore. Dupa
terminarea reactiei, amestecul cald se evacueaza sub presiune cu ajutorul aerului comprimat,
trece prin filtrul de presa 3 si lichidul se colecteaza in cristalizorul 4. Dupa cristalizare se trece la
centrifugare in centrifuga 5. Apele mume sunt colectate in rezervorul 9. Dupa scurgerea apelor
mume, aspirina se spala cu apa, pana cand nu mai prezinta reactie acida. Din centrifuga, aspirina
se trece intr-un uscator cu aer cald 6 si se usuca la 50°C. Produsul uscat se trece printr-o moara 7,
apoi printr-o sita vibratoare 8 si de aici trece la ambalare.
Apele mume, colectate in rezervorul 9 se supun distilarii intr-o coloana de distilare 10, la
varful careia se obtine acid acetic glacial recuperate, care se reintroduce in fabricatie.
Instalatia de acetilare se confectioneaza din otel inoxidabil.

14
Anhidrida Acid acetic
acetica glacial

3
2

Acid
salicilic 4
1
Apaspalare
6
5
Aspirina
Ape laambalare
7
reziduale 8
Acid acetic
glacial
10

Reziduu

Figura 5. Schema instalatiei de fabricare a aspirinei

Aspirina se poate obtine prin acetilarea acidului salicilic cu anhidrida acetica, clorura de
acetil sau cetona in diversi solvent, conform reactiilor:

COOH Cl CO CH 3 COOH
H 2C C O

C H 3C O O COCH 3
OH O C O C H3

Dintre variantele prezentate, aplicare industrial are numai acilarea cu anhidrida acetic, in
solvent nepolari sau in acid acetic glacial, cu sau fara catalizatori.
Intr-un prim procedeu acilarea acidului salicilic cu anhidrida acetica se realizeaza
discontinuu, in mediu de benzen sau clorbenzen, la temperatura de 80°C, folosind un raport
molar acid : anhidrida de 1:1,1. Deoarece se formeaza legaturi de hidrogen intre OH-ul fenolic si
oxigenul carboxilic, viteza de reactie la acilare este mica, durata procesului este de 8-9 ore, iar
produsul obtinut, cu randament de 76%, contine 1-1,25% acid salicilic.
Aceste neajunsuri au condus la utilizarea de catalizatori pentru acilare cum ar fi: acidul
sulfuric si Vionit CS3, care reduc durata reactiei pana la 2 ore, saruri alcaline si alcalino-
pamantoase(Na, K, Ca, Mg), dintre care cel mai eficient este CaCl2 , care utilizat in cantitate de

15
0,01 moli/mol acid salicilic, reduce durata de reactie la 30-40 min si ridica randamentul in
produs pur pana la 81-82%.
Pe baza acestor rezultate a fost conceput un nou procedeu discontinuu de obtinere a
aspirinei, care se realizeaza in mediu de benzen sau clorbenzen cu recircularea solventului,
conform schemei din figura 6. Acilarea se realizeaza la temperatura de 78-80°C, in timp de 30
min, dupa care masa de reactie se raceste la 20°C, se filtreaza aspirina tehnica formata si se spala
pe filtru cu apa si i-propanol.
-
CuCl2 (CH3CO)2O Apa i-Propanol
Ac. salicilic Solvent

REACTOR CRISTALIZARE FILTRARE


Recirculare solvent
i-Propanol 40%
Carbune

CRISTALIZARE FILTRARE PURIFICARE


Ape de
i-Propanol spalare

FILTRARE ASPIRINA RECUPERARE


i-PROPANOL

Figura 6. Schema fluxului tehnologic de obtinere a aspirinei prin procedeu discontinuu

Randamentul in produs tehnic este de 90-92% fata de acidul salicilic, iar daca se tine
seama si de faptul ca in solventul recirculat se mai gaseste produs, randamentul este de 97%.
Purificarea produsului tehnic se face prin recristalizare din i-propanol sau acid acetic si
urmareste in primul rand reducerea continutului de acid salicilic. Din curbele de solubilizare si
cristalizare a acidului acetilsalicilic in alcool i-propropilic de 84% (fig 7) si in alcool i-propilic
de 35-40% (fig 8) rezulta ca in alcool diluat curba de cristalizare este foarte apropiata curbei de
solubiliare si deci in acest caz separarea produsului este mult mai usor de realizat, nefiind
necesare solutii suprasaturate (ca in primul caz).

16
Fig. 7. Curba de solubilitate (1) si
cristalicare (2) a acidului acetilsalicilic 84%
Fig. 8. Curba de solubilitate (1) si a
acidului acetilasalicilic in i-propanol
40%

17
Dilutia alcoolului insa nu poate fi sub 30%, deoarece se favorizeaza reactia de
hidroliza a acidului acetilsalicilic. De asemenea, performanta purificarii este conditionata de
temperatura si durata de lucru. Datele cinetice existente in literatura, redate in fig. 9
demonstreaza ca, indiferent de solventul utilizat la recristalizare, procesulde hidroliza este
dependent de temperatura si timpul de mentinere. Astfel, la recristalizarea din i-propanol 35%
la 70°C, prelungirea timpului de incalzire de la 15 min la 2 ore are ca efect cresterea
continutului de acid salicilic pana la 1,3%, iar la 80°C pana la 2,3%, in timp ce la
recristalizarea din acid acetic acest continut este de 1,5 ori mai mic .

Fig 9. Hidroliza acidului acetilsalicilic la purificare din i-propanol la 70°C (1) si 80°C (2) sin
din acid acetic glacial, la 70°C (3) si 80°C (4)

Practic recristalizarea se realizeaza astfel: se incalzeste solventul utilizat ( acid acetic


sau i-propanol 40%) pana la 70°C, se adauga acidul acetilsalicilic si carbune activ, se agita
10-12 min, apoi se filtreaza , la cald, carbunele decolorat, iar solutia obtinuta se raceste la
30°C pentru cristalizarea aspirinei in forma polimorfa I stabila in timp. Prin recristalizarea in
conditiile mentionate se elibereaza 54,34 kJ/mol, iar randamentul in produs pur este de
81,82%. Pentru cazul purificarii din i-propanol, proportiile dintre alcool si aspirina tehnica ce
se iau in lucru pot fi deterninate usor, cu ajutorul diagramei din fig. 10, functie de densitatea
alcoolului, care este corelata direct cu concentratia acestuia.

18
Fig 10. Dependenta dintre densitatea solutie apoase de i-propanol si concentratia solutie de
acid acetilsalicilic la diverse temperaturi

Deoarece necesarul de aspirina este foarte mare, s-au studiat si posibilitatile de


obtinere a acestui medicament in flux continuu. O asemenea tehnologie este reprezentata in
fig. 11, in care acilarea acidului salicilic se face cu anhidrida acetica in mediu de acid acetic
glacial, utilizand drept catalizator clorura de calciu. Acilarea are loc in doua reactoare aranjate
in cascada, iar cristalizarea se face tot continuu, cu separarea produsului pe centrifuga. In
primul reactor (1) se dozeaza, din palnia (3) prin snecul (2), acidul salicilic in amestec cu
clorura de calciu anhidra si amestecul de acilare format din anhidrida acetica, acid acetic
glacial si acid acetic recirculat, avand urmatoarea compozitie volumetrica 1:0,64:1,12 .
Raportul molar dintre acidul salicilic si anhidrida acetica dozata prin (4) este de 1:1,07, iar
temperatura de reactie este de 80°C. Amestecul de acilare se adauga cu temperatura de 70°C,
iar in reactor temperatura urca la 80° prin incalzire cu abur.
Durata procesului de acilare este de 15 min in primul reactor si 15 in cel de al doilea
reactor(5) din cascada. Dupa acilare masa de reactie se filtreaza de impuritati prin filtrul , se
incalzeste la 82-85°C in schimbatorul de caldura tubular (7) si se acumuleaza in aparatul (8).
De aici se trimite in cristalizorul (9) unde prin racire cu apa, pana la 40-45°C, incepe procesul
de cristalizare care se perfecteaza in aparatul (10), prin racire la 20-22°C. Din suspensia
formata se separa produsul prin centrifugare, pe centrifuga (11), iar acidul acetic parte se
recircula, parte se trimite la regenerare. Produsul tehnic obtinut se purifica prin recristalizare
din i-propanol 35% sau din acid acetic glacial. Purificarea se continua pana ce continutul de
acid salicilic scade sub 0,1%, dupa care aspirina pura se trimite la conditionare.

19
ANHIDRIDA ACETICA
RECIRCULARE ACID ACETIC
3

2 4
7

8
6 LA REGENERARE
1
5

10

11 PRODUS
TEHNIC

Fig 11. Schema instalatiei de acilare continua a acidului salicilic

2.4. Alegerea variantei optime

Alegerea variantei tehnologice optime are la baza urmatoarele criterii:


- capacitatea de productie ;
- natura si proprietatile materiei prime si a produsului finit;
- gradul de puritate al produsului finit;
- posibilitatea automatizarii instalatiei;
- agresivitatea chimica a materiilor prime;
- fiabilitatea instalatiei;
- consumul de energie;
- costul materiilor prime.
Toate aceste argumente pledează pentru metoda de obţinere aspirinei prin acilare in
flux continuu in mediu de acid acetic glacial.

20
2.5. Caracteristicile materiilor prime si auxiliare

Materii Punct Punct Acidi-


Formula Masa Densitate
prime si Aspect de de tate
chimica molara și fază
auxiliare topire fierbere (pKa)

Acidul
Lichid 16,5°C 1,049 g/
acetic 118,1 °C
incolor 60,05 (289,6 cm3, lichid
(391,2 ± 4,76
sau g/mol ±0,5K 1,266 g/
0.6K)
cristale ) cm3, solid
CH3COOH

Anhidrida
−73°C
acetica 139.8°C, 1.082 g/
Lichid 102.09 ,200 K
413 K, - cm3,
incolor g/mol ,
284 °F liquid
-100°F
C4H6O3

Clorura de
calciu Solid 147.01 1.835
- 176 °C - -
CaCl2 alb g/mol g/cm3

Acidul
211 °C,
salicinic
484 K,
138.12 1.443
- - 412 °F 2.97
g/mol g/cm3
(20
C7H6O3
mmHg)

21
Capitolul 3. Tehnologia de fabricatie
3.1. Consideratii teoretice

Dintre variantele tehnologice propuse pentru obţinerea acidului acetil salicilic am ales
procedeul in flux continuu de esterificare folosind drept catalizator CaCl2. In acest procedeu
acilarea se face cu anhidrida acetica in mediu de acid acetic glacial.
Procedeul ales este relativ simplu din punct de vedere al realizării practice, nu necesită
aparatură complicată sau condiţii de lucru dificile. În acelaşi timp randamentul este foarte
bun, superior chiar randamentelor obţinute prin alte procedee, dar care necesită un volum mai
mare de cheltuieli, fie pentru realizarea instalaţiei fie pentru materii prime.
Materiile prime folosite sunt: acid salicilic, anhidrida acetica, acid acetic glacial si
CaCl2.

3.1.1. Chimismul reactiilor si mecanismul de reactie

Mecanismul de reactie

In 1971, farmacologul John Robert Vane, mai tarziu angajat al colegiului regal de
chirurgi din Londra, a aratat ca aspirina suprima producerea de prostaglandina si tromboxan.
Pentru aceasta descoperire, a obtinut premiul Nobel in fiziologie si medicina in 1982 si
distinctia de cavaler.
Reaction Mechanism

Suprimarea prostaglandinei si a tromboxanului

Capacitatea aspirinei de a suprima productia de prostaglandina si tromboxan se


datoreaza dezactivarii ireversibile a ciclooxigenazei, enzima necesara pentru sinteza
prostaglandinei si a tromboxanului. Actiunea aspirinei ca un agent de acetilare, in care o
grupare acetil e legata covalent de serina, este data de activitatea enzimei ciclooxigenaza.

22
Aceasta face ca aspirina sa se diferentieze de alte substante precum diclofenac si ibuprofen,
care sunt inhibitori reversibili.
Utilizarea aspirinei pe termen lung si in doze mici, blocheaza ireversibil formarea de
tromboxan A2 in trombocite, provocand un efect inhibitor in agregarea trombocitara.
Proprietatea antitrombocitara face aspirina folositoare pt reducerea cazurilor de atac de cord.
40 mg de aspirina pe zi este capabila sa inhibe o mare cantitate de tromboxan A2,
prostaglandin I2, fiind foarte putin afectat. Totusi, doze mai mari de aspirina sunt necesare
pentru a obtine efecte mai mari de inhibare.
Prostaglandina este un hormon local produs in organism si are efecte diverse, inclusiv
transmiterea impulsurilor nervoase percepute de creier ca durere, controlarea termostatului
hipotalamic si inflamatia.
Tromboxanul este responsabil pentru agregarea trombocitelor care formeaza
cheagurile de sange.
Atacurile de cord sunt in primul rand provocate de cheaguri de sange, iar doze mici de
aspirina sunt considerate eficiente medical in infarctul miocardic. Ca un efect nedorit al
actiunii de anticoagulare a aspirinei este acela ca poate provoca sangerarea excesiva.
Inhibarea COX-1 si COX-2
Exista cel putin doua tipuri diferite de ciclooxigenaze: COX-1 si COX-2. Aspirina
inhiba ireversibil COX-1 si modifica activitatea enzimatica a COX-2. In mod normal, COX-2
produce prostanoizi, dintre care majoritatea sunt proinflamatori. Niciodata medicamentele din
clasa NSAID ( medicamente anti-inflamatorii nesteroidiene), inhibitori COX-2 nu au fost
create pentru a inhiba doar ciclooxigenaza 2, cu intentia de a reduce efectele secundare
gastrointestinale.
Cu toate acestea, cativa dintre noii inhibitori COX-2, precum Rofecoxib, au fost retrasi
recent dupa ce au condus la riscul ridicat de atac de cord.
Mecanisme aditionale
S-a dovedit ca aspirina are 3 moduri diferite de actiune: separa fosforilarea oxidativa
in mitocondriile cartilagionase si hepatice, difuzand din spatiul interior al membranei, ca
purtator de proton in matricea mitocondriala, unde ionizeaza din nou pentru a elibera protoni.
Pe scurt, aspirina transporta protoni. Cand sunt administrate doze mari de aspirina poate
aparea febra, cauzata de caldura degajata de lantul transportor de electroni, in contrast cu
actiunea antipiretica a apsirinei intalnita la dozele mici. In plus, aspirina induce formarea de
radicali NO in organism care s-au dovedit a avea mecanism de reducere a inflamatiei. Acest
lucru reduce adeziunea leucocitelor, ca pas important in raspunsul sistemului imunitar pentru
infectii; cu toate acestea, sunt inca putine dovezi pentru a arata ca aspirina ajuta in lupta
impotriva infectiilor.

23
3.1.2. Studiul cinetic

Farmacocinetica

Acidul salicilic e un acid slab si foarte putin din acesta este ionizat in stomac dupa
administrarea orala. Acidul acetilsalicilic este slab solubil in conditiile acide din stomac, lucru
care intarzie absorbtia dozelor mari pentru 8-12 ore. pH-ul ridicat si suprafata mare a
intestinului mic face ca aspirina sa se absoarba rapid aici, astfel permitand sa aiba loc
dizolvarea unei cantitati mai mari de salicilat. Datorita problemei de solubilitate, totusi,
aspirina este absorbita mult mai incet in cadrul unei supradoze, iar concentratiile de plasma
pot continua sa creasca pana la 24 ore dupa ingestie.
Aproximativ 50-80% din salicilatul din sange e legat de proteine, in timp ce restul
ramane in stare activa ionizata; legatura proteica este dependenta de concentratie. Saturarea
legaturii conduce la mai mult salicilat liber si toxicitate crescuta. Volumul distribuit este 0,1 –
0,2 l/kg. Aciditatea creste cantitatea distribuita din cauza cresterii penetrarii tesuturilor de
catre salicilat.
Pana la 80% din dozele terapeutice de acid salicilic sunt metabolizate in ficat.
Asocierea cu glicina formeaza acidul saliciluric si cu acidul glucuronic, formeaza acilsalicil si
glucuronida fenolica. Aceste cai metabolice au capacitate limitata. Cantitati mici de acid
salicilic sunt de asemenea hidroxilate la acid gentizic. In prezenta unor doze mari de salicilat,
cinetica devine de ordin 1 in loc de ordin 0, pe masura de caile metabolice se satureaza si
excretiile renale devin din ce in ce mai importante.
Salicilatii sunt eliminati in principal de rinichi ca acid saliciluric ( 75% ), acid salicilic liber (
10% ), fenol salicilic ( 10% ), acyl glucuronide ( 5% ), acid gentizic ( < 1%) si acid 2,3
dihidroxibenzoic. In doze mici ( < 250 mg la un adult ) sunt ingerate, toate caile urmeaza
cinetica de ordinul 1 cu timp de injumatatire de 2 - 4,5 ore. Cand doze mai mari de salicilat
sunt ingerate ( > 4g ), timpul de injumatatire devine mult mai mare ( 15 – 30 ore ), deoarece
caile de biotransformare asociate cu formarea acidului saliciluric si glucuronidei fenolice
salicilice devin saturate. Excrectia renala a acidului salicilic devine din ce in ce mai
importanta pe masura ce caile metabolice devin saturate deoarece este extrem de sensibil la
schimbarie pH-ului din urina.

CINETICA REACȚIEI
Există deosebiri in ce priveşte cinetica esterificării acizilor carboxilici după cum
procesul este catalizat de un acid (altul decît cel care esterifică) sau dacă procesul decurge
"necatalizat".
În marea majoritate a cazurilor reacţia de esterificare decurge printr-un mecanism
bimolecular cu scindarea legaturii acil-oxigen când etapa cea mai lentă este atacul acidului
protonat de către molecula de alcool (v.schema III). Toate etapele sunt la echilibru cu reacţiile
inverse care conduc la hidroliza esterului. Acest mecanism este descris de următoarea ecuaţie
cinetică:

24
 1 
r  k1  H    RCOOH  R ' OH    RCOOR ' H 2O 
 K 
Unde: k- constanta de echilibru
k1- constanta de viteză pentru reacţia directă

Dacă echilibrul reacţiei este deplasat prin îndepărtarea esterului sau a apei, atunci
concentraţia acestora descreşte şi prin urmare concentraţia lor reală în amestecul de reacţie,
poate fi găsită numai prin luarea în considerare a cineticii transferului de masă .
Studiile efectuate asupra reacţiilor de esterificare necatalizate au arătat că ordinul de
reacţie al reacţiei directe inraport eu acidul creste pînă la 1,5-2.Acest fapt a fost atribuit
auteprotolizei acidului

+
O O O
R C R C +R C
OH O O
H
H H

sau aceluia că molecula de acid carboxilic efectuează cataliza procesului. Pentru astfel de
reacţii procesul este descris prin urmatoarea ecuație cinetică:

 1 
r  k1  RCOOH   RCOOH  R ' OH   K  RCOOR ' H 2O 
0,5 1

Factorii care influențează viteza de reacție


Viteza reacției de esterificare a acizilor carboxilici depinde de natura reactanților,
raportul lor, natura catalizatorului, temperatură, etc.
Natura reactanților: pentru același component acid sau alcoolic viteza de esterificare
depinde de structura celulilalt component. În seria acizilor carboxilici alifatici liniari, la
esterificarea cu alcooli inferiori, viteza de reacție descrește de la acidul formic la acidul
butiric, pe măsura creșterii catenei hidrocarbonate. Astfel, la esterificarea acizilor carboxilici
C2-C5 cu alcool etilic constantele relative de viteză raportate la acidul acetic au diferite valori.
La acidul terțiar viteza scade sensibil din cauza împiedicării sterice. Peste C 4, viteza de
esterificare rămâne practic constantă. Lungimea catenei nu mai generează împiedicări diferite
pentru acidul C18 față de acidul C5, efectele electronice rămânând practic constante.
Ramificarea catenei hidrocarbonate în apropiere de grupa carboxilică micșorează viteza
de racție prin creșterea împiedicării sterice. Acizii α și β tetra substituiți sunt practic
neesterificabili în condiții obișnuite. Efecte asemănătoare se constată și la derivații substituiți
în nucleu ai acidului benzoic. Substituienții în poziția o-o’ împiedică esterificarea. În seria
acizilor alifatici dicarboxilici viteza de esterificare este maximă pentru acidul oxalic. Ea scade
mult la acidul malonic, pentru a creşte lent până la acidul suberic. În raport cu alcooli se
constată că vitezele de esterificare sunt maxime la alcoolii primari şi minime la cei terțiari. În
seria alcoolilor alifatici liniari, viteza de esterificare este maximă pentru alcoolul meilic. De la
alcoolul metilic la alcoolul normal butilic viteza de esterificare rămâne practic constantă.

25
Alcoolii alifatici saturați prezintă viteze de esterificare mai mari decât cei nesaturați.
Raportul dintre reactanți. Acest factor influențează atât viteza de reacție cât și
conversia. Echilibrul reacției poate fi deplasat lucrând cu unul din reactanți în exces, fapt care
se traduce în creșterea conversiei în ester. Viteza de reacție este influențată sensibil de natura
reactantului aflat în exces. Totuși, în operarea industrială alegerea raportului reactanților în
procesul de sinteză a esterilor se face în funcție de procedeul tehnologic aboptat.
Cantitatea de catalizator. Viteza de reacție crește cu cantitatea de catalizator. Pe măsura
creșterii concentrației catalizatorului se ating conversiile maxime în timp din ce în ce mai
scurt.
În anumite cazuri speciale, în care în condiții obișnuite de concentrație reacția continuă
să fie foarte lentă se folosesc concentrații foarte mari de catalizator, cu care se ating viteze de
reacție mari. În aceste cazuri, catalizatorul, pe lângă mărirea vitezei de reacție are și rolul de a
blooca apa de reacție și de a deplasa echilibrul.
Natura catalizatorului. Esterificarea acizilor carboxilici cu alcoolii se poate efectua în
prezența unei mari varietăți de catalizatori: acizi minerali, acizi organici, metale, oxizi, săruri,
compuși organo-metalici, enzime. Însași existența acestei diversități de catalizatori
demonstrează diferențele de activitatate între catalizatori.
Temperatura. Acest factor are un rol deosebit în cazul reacției de esterificare deoarece
acționează prin mărirea vitezei de reacție și deplasarea echilibrului chimic. Prin creșetrea
temperaturii cu 10°C, viteza de esterificare se dublează.

3.1.3. Studiul termodinamic

Termodinamica este o metodă generală de studiu a fenomenelor fizice şi chimice la scară


macroscopică, folosind mărimi care pot fi măsurate direct, cum ar fi: presiunea, volumul, temperatura,
cantitatea de substanţă; şi mărimi care derivă din principiile termodinamicii precum energie internă şi
entropie. Cunoaşterea principalelor mărimi termodinamice pentru sistemul studiat se dovedeşte foarte
importantă deoarece furnizează o serie de informații cu privire la tehnologia de lucru. Pentru studiul
termodinamic al procesului de obținere a benzoatului de benzil se calculează pentru fiecare reacție
variația entalpiei libere cu ajutorul relației:

  
 R G298   R H 298  T  R S298

Principalele mărimi termodinamice care se vor determina sunt:


- efectul termic de reacție  R H ;
- variația entropiei  R S ;
- variația energiei libere  R G .
Valorile entropiei și entalipiei reactanților și produșilor de reacție se iau din literatura de
specialitate sau se calculează cu relația:

26

 R H 298   i H fi
 i = coeficienții stoechiometrici
H fi =entalpia de formare a substanțelor (care se găsesc tabelate sau se pot calcula cu relația Roth) –
calculul căldurii de combustie
H C  52, 2 x[ Kcal / mol ]

x=numărul atomilor de O necesari arderii complete a nuei substanțe organice


H C =căldura de combustie
Variația entalpiei de reacție  R H  (298K ,1atm) - oferă informații referitoare la modul de
desfășurare din punct de vedere energetic al reacțiilor cu aport sau cu consum de căldură.
Valorile entalpiilor de formare se pot calcula și cu ajutorul căldurilor de neutralizare:

 R H   (H f )sare  (H f )apa  (H f )acid  (H f )baza

Variația entropiei de reacție (  R S  ) în condiții standard dau informații asupra spontaneității


reacției și se calculează cu relația:

 R S298   i S fi
 i = coeficienții stoechiometrici
S fi =entropia substanțelor organice exprimată în kj/mol  grad
Expresia entropiei standard pentru lichide organice este:

 R S298  4, 6  C p [ KJ / mol  grad ]  1,1[ Kcal / mol  grad ]
n
C p   i Ci
i 1

C p = reprezintă căldura specifică și se determină din căldurile atomice ( Ci ) care se găsesc în literatura
de specialitate;
 i = coeficienții stoechiometrici
Cunoscând valorile entalpiei și ale entropiei calculăm entalpia liberă Gibbs în condiții standard.
Aceasta stabilește dacă procesul este posibil sau nu, la temperatura dată. În urma calculelor
termodinamice putem ști care dintre reacții este endotermă și care exotermă, lucru necesar în stabilirea
tehnologiei de obținere a produsului.

∆𝐻𝑓 − 𝑎𝑠𝑝𝑖𝑟𝑖𝑛𝑎
𝐶9 𝐻8 𝑂4 + 18[𝑂] → 9𝐶𝑂2 + 4𝐻2 𝑂
∆𝐻𝐶 = 9∆𝐻𝑓𝐶𝑂2 + 4∆𝐻𝑓𝐻2 𝑂 − ∆𝐻𝑓𝐶9 𝐻8 𝑂4
∆𝐻𝑓𝐶9 𝐻8 𝑂4 = 9∆𝐻𝑓𝐶𝑂2 + 4∆𝐻𝑓𝐻2 𝑂 − ∆𝐻𝐶
∆𝐻𝐶 = −52.2 ∙ 18 = −939.6𝐾𝑐𝑎𝑙/𝑚𝑜𝑙 = −3.937 ∙ 103 𝑘𝐽/𝑚𝑜𝑙

27
∆𝐻𝑓𝐶9 𝐻8 𝑂4 = 9 ∙ (−393.51) + 4 ∙ (−241.84) + 3.937 ∙ 103
∆𝐻𝑓𝐶9 𝐻8 𝑂4 = −571.95 𝑘𝐽/𝑚𝑜𝑙

∆𝐻𝑓 − 𝑎𝑐𝑖𝑑𝑎𝑐𝑒𝑡𝑖𝑐
𝐶2 𝐻4 𝑂2 + 4[𝑂] → 2𝐶𝑂2 + 2𝐻2 𝑂
∆𝐻𝐶 = 2∆𝐻𝑓𝐶𝑂2 + 2∆𝐻𝑓𝐻2 𝑂 − ∆𝐻𝑓𝐶2 𝐻4 𝑂2
∆𝐻𝐶 = −52.2 ∙ 4 = −208.8 𝐾𝑐𝑎𝑙/𝑚𝑜𝑙 = −874.87𝑘𝐽/𝑚𝑜𝑙
∆𝐻𝑓𝐶2 𝐻4 𝑂2 = 2 ∙ (−393.51) − 2 ∙ 241.84 + 874.87 = −395.88𝑘𝐽/𝑚𝑜𝑙

∆𝐻𝑓 − 𝑎𝑐𝑖𝑑𝑠𝑎𝑙𝑖𝑐𝑖𝑙𝑖𝑐
𝐶7 𝐻6 𝑂3 + 14[𝑂] = 7𝐶𝑂2 + 3𝐻2 𝑂
∆𝐻𝐶 = 7∆𝐻𝑓𝐶𝑂2 + 3∆𝐻𝑓𝐻2 𝑂 − ∆𝐻𝑓𝐶7 𝐻6 𝑂3
∆𝐻𝐶 = −52.2 ∙ 14 = −730.8 𝐾𝑐𝑎𝑙/𝑚𝑜𝑙 = −3062.05𝑘𝐽/𝑚𝑜𝑙
∆𝐻𝑓𝐶7 𝐻6 𝑂3 = 7 ∙ (−393.51) + 3 ∙ (−241.84) + 3062.05 = −418.04𝑘𝐽/𝑚𝑜𝑙

∆𝐻𝑓 − 𝑎𝑛ℎ𝑖𝑑𝑟𝑖𝑑𝑎𝑎𝑐𝑒𝑡𝑖𝑐𝑎
𝐶4 𝐻6 𝑂3 + 8[𝑂] = 4𝐶𝑂2 + 3𝐻2 𝑂
∆𝐻𝐶 = 7∆𝐻𝑓𝐶𝑂2 + 3∆𝐻𝑓𝐻2 𝑂 − ∆𝐻𝑓𝐶7 𝐻6 𝑂3
∆𝐻𝐶 = −52.2 ∙ 8 = −417.6𝐾𝑐𝑎𝑙/𝑚𝑜𝑙 = −1749.74𝑘𝐽/𝑚𝑜𝑙
∆𝐻𝑓𝐶7 𝐻6 𝑂3 = 4 ∙ (−393.51) + 3 ∙ (−241.84) + 1749.74 = −549.82𝑘𝐽/𝑚𝑜𝑙

°
∆𝑅 𝐻298 = −571.95 − 395.88 + 418.04 + 549.82 = 0.03 𝑘𝐽/𝑚𝑜𝑙

𝐶𝑝𝐶9 𝐻8 𝑂4 = 9𝐶𝑝𝐶 + 8𝐶𝑝𝐻 + 4𝐶𝑝𝑂 = 9 ∙ 25.9 + 8 ∙ 20.79 + 4 ∙ 21.9 = 487.02 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾


𝐶𝑝𝐶2 𝐻4 𝑂2 = 2𝐶𝑝𝐶 + 4𝐶𝑝𝐻 + 2𝐶𝑝𝑂 = 2 ∙ 25.9 + 4 ∙ 20.79 + 2 ∙ 21.9 = 178.76 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾
𝐶𝑝𝐶7 𝐻6 𝑂3 = 7𝐶𝑝𝐶 + 6𝐶𝑝𝐻 + 3𝐶𝑝𝑂 = 7 ∙ 25.9 + 6 ∙ 20.79 + 3 ∙ 21.9 = 371.74 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾
𝐶𝑝𝐶4 𝐻6 𝑂3 = 4𝐶𝑝𝐶 + 6𝐶𝑝𝐻 + 3𝐶𝑝𝑂 = 4 ∙ 25.9 + 6 ∙ 20.79 + 3 ∙ 21.9 = 294.09 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾

∆𝐶𝑃 = 487.02 + 178.76 − 371.74 − 294.09 = −0.05 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾
∆𝑆𝐶9 𝐻8 𝑂4 = 4.6 ∙ 487.02 = 2240.3 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾
∆𝑆𝐶2 𝐻4 𝑂2 = 5.9 ∙ 178.76 = 1054.684 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾
∆𝑆𝐶7 𝐻6 𝑂3 = 4.6 ∙ 371.74 = 1710.004 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾

28
∆𝑆𝐶4𝐻6 𝑂3 = 5.9 ∙ 294.09 = 1735.13 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾
°
∆𝑅 𝑆298 = 2240.3 + 1054.684 − 1710.004 − 1735.13 = 1389.68 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾
° ° °
∆𝑅 𝐺298 = ∆𝑅 𝐻298 − 298 ∙ ∆𝑅 𝑆298
°
∆𝑅 𝐺298 = 30 − 298 ∙ 1389.68 = −4.14 ∙ 105 𝐽/𝑚𝑜𝑙

Procesul de esterificare are loc la 80 °C.


353
° °
∆𝑅 𝐻353 = ∆𝑅 𝐻298 + ∫ ∆𝐶𝑝 𝑑𝑇
298
353
°
∆𝑅 𝐻353 = 30 + ∫ (−0.05) ∙ 𝑑𝑇 = 30 + (−0.05) ∙ 80 = 26 𝐽/𝑚𝑜𝑙
298
353
° °
∆𝐶𝑝 353
∆𝑅 𝑆353 = ∆𝑅 𝑆298 − ∫ = 1389.68 + 0.05 ∙ 𝑙𝑛 = 1389.688 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾
𝑑𝑇 298
298
° ° °
∆𝑅 𝐺353 = ∆𝑅 𝐻353 − 353 ∙ ∆𝑅 𝑆353

°
𝐽
∆𝑅 𝐺353 = 26 − 353 ∙ 1389.688 = −4.905 ∙ 105 = −490.5 𝑘𝐽/𝑚𝑜𝑙
𝑚𝑜𝑙

29
3.2. Elaborarea schemei tehnologice si a schemei de
fabricatie
Schema de operatii presupune insiruirea ordonata a tuturor etapelor necesare obtinerii
aspirinei precum si a tuturor fluxurilor de intrare respectiv iesire la fiecare etapa in parte.
CaCl2
Anhidridaacetica Acid acetic glacial
Acid salicilic Acid acetic recirculat

Acilare

Filtrare (1)
CaCl2
Cristalizare (1)

Cristalizare (2)

Filtrare (2)
i-propanol Acid acetic de recirculat
Recristalizare

Filtrare (3)
i-propanol
Uscare
vapori
Aspirina
Fig 12. Schema de operatii pentru procesul de obtinere a acidului acetil salicilic

30
3.3. Bilantul de materiale

Bilantul de materiale are la paza principiul conservarii masei conform caruia cantitatea
totala de materiale intrate este egala cu cantitatea totala de materiale iesite.
Σ (materiale intrate) = Σ (materiale iesite)
Cunoscand productia anuala, numarul de zile de functionare a instalatiei intrun an si
timpul pentru o sarja putem calcula productia pe sarja.Scopul bilantului de materiale consta in
determinarea cantitatii de materii prime, reactanti, ce trebuie introdusi in reactor pentru a
obtine productia impusa.
Timpul pentru o sarja este format din timpul de operare si timpul de reactie: ts = to + tr .
Numarul de sarje se calculeaza din raportul fondului anual de timp (FAT) si timpul pentru o
sarja.
Productia pe o sarja se va calcula cu urmatoarea relatie:
Pa
Ps =
ns  g
in care Pa este productia anuala iar ηg este randamentul global al procesului (produsul
randamentelor tuturor etapelor).
Datele de operare pentru instalatia tehnologica de obtinere a aspirinei sunt :
 Pa = 700 t/an;
 FAT = 100 zile;
 Randamentele etapelor :
- Acilare: η = 99%;
- Filtrare (1): η = 99%;
- Cristalizare (1): η = 99%;
- Cristalizare (2): η = 99%;
- Filtrare (2): η = 98%;
- Recristalizare: η = 98%;
- Filtrare (3): η = 98%;
- Uscare: η= 99.8%;
 ts = 2 ore (tr= 30 min, to = 90 min).
Calculele incep prin calcularea cantitatii de aspirina produsa intr-o sarja.

FAT 100  24
ns    1200 sarje
ts 2
g   i  0.9271 ;
Pa 700 103
Ps    629.2021 kg / sarja 
ns  g 1200  0.9271
Pa 700 103
Ps    583.33kg
ts 1200

31
In continuare se vor calcula cantitatile de reactanti, catalizator si solvent conform
stoechiometriei reactiei si a repoartelor molare date de tehnologia procesului.

COOH COOH
OH OCOCH 3
+ (CH 3 CO)2 O + CH 3 COOH

1 mol acid salicilic .............................. 1 mol aspirina


138 kg acid salicilic ............................. 180 kg aspirina
x kg acid salicilic ................................. 629.2021 kgaspirina
x = 482.3882 kg acid salicilic teoretic (η = 100%);
x’= 482.3882/0.99 = 487.2608 kgacid salicilic introdus (η = 99%);
x’’ = 487.2608 - 482.3882= 4.8726 kgacid salicilic nereactionat;
Anhidrida acetica este introdusa in reactorul de acilare intr-un raport molar acid
salicilic : anhidrida acetica = 1:1.07.

1 mol acid salicilic .............................. 1.07 moli anhidrida acetica


138 kg acid salicilic ............................ 102  1.07 kg anhidrida acetica
487.2608kg acid salicilic …………… y kg anhidrida acetica
y = 385.3597 kganhidrida introdusa;
1 mol acid salicilic (138 kg) ............... 1 mol anhidrida acetica (102 kg)
482.3882 kg acid salicilic ..................... z kg anhidrida acetica
z = 356.5478 kg anhidrida teoretica (stoechiometric)
y – z = 28.8119 kganhidrida nereactionata;
Cantitatea de catalizator necesara in reactie este data de raportul molar:
acid salicilic : CaCl2 = 1 : 0.01.
1 mol acid salicilic (138 kg) ............... 0.01 mol CaCl2 (0.01  111 kg)
487.2608kg acid salicilic …………... t kg CaCl2
t = 3.9192 kgCaCl2;

Pe langa reactanti si catalizator, in reactor se mai introduce si acid acetic. Cantitatea de


acid se compune din doua fractii, una este acidul acetic recirculat iar cealalta este acid acetic
proaspat (glacial). Acesta se introduce sub un raport molar anhidrida acetica : acid acetic
glacial : acid acetic recirculat = 1 : 0.64 : 1.12;

32
1 mol anhidrida acetica (102 kg) ......... 0.64 moli acid acetic glacial (60 kg)
385.3597kg anhidrida ........................ a kg acid acetic glacial
a = 145.0765 kg acid acetic glacial introdus;

1 mol andidrida acetica (102 kg) ......... 1.12 moli acid acetic recirculat (60 kg)
385.3697 kg anhidrida ......................... b kg acid acetic recirculat
b = 253.884 kg acid acetic recirculat;
Dupa ce reactia se termina pe langa acidul acetic introdus initial se va mai gasi si
acidul acetic rezultat in urma reactiei.

1 mol aspirina (180 kg) ....................... 1 mol acid acetic din reactie (60kg)
629.2021 kg aspirina ........................... c kg acid acetic din reactie
c = 209.734 kg acid acetic din reactie;
a + b+ c = 145.0765 + 253.884 + 209.734 = 608.6945 kg acid acetic total iesit;
In continuare se va intocmi un tabel centralizator pentru prima etapa – reactia de
acilare in care se vor trece materiile intrate si materiile iesite. Apoi se va calcula pentru fiecare
cantitatea totala introdusa respectiv iesita din reactor.

Tabel 1. Bilant de materiale pentru reactia de acilare

Materiale intrate kg Materiale iesite kg


Acid salicilic 487.2608 Acid salicilic 4.8726
Anhidrida acetica 385.3597 Anhidrida acetica 28.8119
Acid acetic glacial 145.0765 Acid acetic glacial 154.0765
Acid acetic recirculat 253.884 Acid acetic recirculat 253.884
CaCl2 3.9192 CaCl2 3.9192
TOTAL 1275.5002 Acid acetic din reactie 209.734
Aspirina 629.2021
TOTAL 1275.5003

Urmatoarea etapa este cea de filtrare (η = 99%) in care este recuperat catalizatorul si
trimis la regenerare. Se vor separa doua faze, una lichida, in care se gaseste si produsul
interesat (aspirina) si cealalta solida, in care majoritar este catalizatorul.

33
Tabel 2. Bilant de materiale pentru prima etapa de filtrare

Materiale intrate kg Materiale iesite kg


Acid salicilic 4.8726 Faza lichida
Anhidrida acetica 28.8119 Acid salicilic 4.8238
Acid acetic total 608.6945 Anhidrida acetica 28.5237
CaCl2 3.9192 Acid acetic 602.6075
Aspirina 629.2021 Aspirina 622.9100
TOTAL 1275.5003 Total lichid 1258.865
Faza solida
CaCl2 3.9192
Acid salicilic 0.0488
Anhidrida acetica 0.2882
Acid acetic 6.087
Aspirina 6.2921
Total solid 16.6353
TOTAL 1275.5003

Dupa indepartarea catalizatorului urmeaza doua etape de cristalizare. Acestea se


realizeaza prin racirea in doua trepte a amestecului rezultat: intai pana la 40-45°C apoi pana la
20-22°C. In aceste etabe aspirina trece in faza solida. Deoarece randamentul fiecarei etape de
cristalizare este de 99% vor exista pierderi conform randamentului.

Tabel 3. Bilant de materiale pentru etapa cristalizare (1)

Materiale intrate kg Materiale iesite kg


Acid salicilic 4.8238 Acid salicilic 4.7755
Anhidrida acetica 28.5237 Anhidrida acetica 28.2384
Acid acetic 602.6075 Acid acetic 596.5814
Aspirina 622.91 Aspirina 616.6809
TOTAL 1258.865 Total 1246.2762
Pierderi
Acid salicilic 0.0482
Anhidrida acetica 0.2853
Acid acetic 6.026
Aspirina 6.2291
Total 12.5886
TOTAL 1258.865

34
Tabel 4. Bilant de materiale pentru etapa cristalizare (2)

Materiale intrate kg Materiale iesite kg


Acid salicilic 4.7755 Acid salicilic 4.7277
Anhidrida acetica 28.2384 Anhidrida acetica 27.956
Acid acetic 596.5814 Acid acetic 590.6155
Aspirina 616.6809 Aspirina 610.514
TOTAL 1246.2762 Total 1233.8132
Pierderi
Acid salicilic 0.0478
Anhidrida acetica 0.2824
Acid acetic 5.9659
Aspirina 6.1669
Total 12.463
TOTAL 1246.2762

Dupa etapele de cristalizare este necesara recuperarea produsului solid, unde majoritar
este aspirina. Astfel urmeaza o etapa de filtrare. Din partea lichida se recupereaza acidul
acetic care este recirculat la acilare.

Tabel 5. Bilant de materiale pentru etapa filtrare (2)

Materiale intrate kg Materiale iesite kg


Acid salicilic 4.7277 Faza solida
Anhidrida acetica 27.956 Acid salicilic 0.0946
Acid acetic 590.6155 Anhidrida acetica 0.5592
Aspirina 610.514 Acid acetic 11.8124
TOTAL 1233.8132 Aspirina 598.3037
Total 610.7699
Faza lichida
Acid salicilic 4.6331
Anhidrida acetica 27.3968
Acid acetic 578.8031
Aspirina 12.2103
Total 623.0433
TOTAL 1233.8132

Pentru a realiza o purificare mai avansata a aspirinei se face o recristalizare din


izopropanol. Cantitatea de izo propanol introdusa in cristalizor este intr-un raport molar
aspirina aflata in amestec dupa filtrare si i-propanol de 1:1.01.

35
1 mol aspirina (180 kg) ........................... 1 mol i-propanol (60 kg)
598.3037 kg aspirina ............................... i moli i-propanol
i = 199.4345 kg i-propanol la punctul de saturatie;
i’= 203.5049 kg i-propanol introdus

Tabel 6. Bilant de materiale pentru etapa recristalizare

Materiale intrate kg Materiale iesite kg


Acid salicilic 0.0946 Acid salicilic 0.0927
Anhidrida acetica 0.5592 Anhidrida acetica 0.548
Acid acetic 11.8124 Acid acetic 11.5761
Aspirina 598.3037 Aspirina 586.3376
i-propanol 203.5049 i-propanol 199.4348
TOTAL 814.2748 Total 797.9892
Pierderi
Acid salicilic 0.0019
Anhidrida acetica 0.0112
Acid acetic 0.2362
Aspirina 11.966
i-propanol 4.07
Total 16.2853
TOTAL 814.2748

Pentru separarea fazei solide de cea lichida, dupa recristalizare, se face o filtrare.
Aceasta are ca efect indepartarea i-propanolului introdus. Acesta va retine cea mai mare
cantitate din produsii ce insotesc aspirina (produsul urmarit).

Tabel 7. Bilant de materiale pentru etapa filtrare (3)

Materiale intrate kg Materiale iesite kg


Acid salicilic 0.0927 Faza solida
Anhidrida acetica 0.548 Acid salicilic 0.0908
Acid acetic 11.5761 Anhidrida acetica 0.5369
Aspirina 586.3376 Acid acetic 0.2315
i-propanol 199.4348 Aspirina 574.6108
TOTAL 797.9892 i-propanol 3.9886
Total 579.4586
Faza lichida
Acid salicilic 0.0019
Anhidrida acetica 0.0111
Acid acetic 11.3445
Aspirina 11.7267

36
i-propanol 195.4461
Total 218.5303
TOTAL 797.7892

Ultima faza a procesului de producere a aspirinei este uscarea. Aceasta se face pentru
indepartarea componentilor lichizi (in urme) care mai exista in cantitatea de aspirina tehnica.
Astfel aspirina obtinuta va avea o puritate inalta si nu va contine produsi toxici pentru
organism.

Tabel 8. Bilant de materiale pentru etapa de uscare

Materiale intrate kg Materiale iesite kg


Acid salicilic 0.0908 Faza solida
Anhidrida acetica 0.5369 Acid salicilic 0.0906
Acid acetic 0.2315 Anhidrida acetica 0.0011
Aspirina 574.6108 Acid acetic 0.0005
i-propanol 3.9886 Aspirina 573.4615
TOTAL 579.4586 i-propanol 0.008
Total 573.5617
Faza de vapori
Acid salicilic 0.0002
Anhidrida acetica 0.5358
Acid acetic 0.231
Aspirina 1.1493
i-propanol 3.9806
Total 5.8969
TOTAL 579.4586

Dupa ce uscarea se termina medicamentul este trimis la conditionare, ambalare


depozitare si transport catre utilizator.
In acest proces medicamentul are o puritate foarte mare. Valoarea acesteia este de
98.725%.

37
Capitolul 4. Controlul, reglarea si
automatizarea procesului
Conducerea automată a proceselor din industria chimică implică reglarea automată a
parametrilor tehnologici care caracterizează desfășurarea acestora. Principalii parametri
tehnologici pe care îi luăm în considerare sunt: nivelul, presiunea, debitul și temperatura.
Reglarea automată a unui parametru tehnologic poate interveni fie în cadrul
automatizării unui utilaj simplu, în care procesul este caracterizat numai prin acel parametru-
sisteme SISO, fie ca o buclă oarecare de reglare dintr-un utilaj complex de tip sistem
multivariabil. În ambele cazuri structura schemelor de reglare este de regulă aceeași,
intervenind numai probleme de interdependență între bucle. De asemenea stabilizarea
automată a unui parametru tehnologic funcție de caracteristicile dinamice ale procesului va fi
realizată fie cu o buclă simplă de reglare, fie cu un SRA evoluat.

Reglarea automată a nivelului

Schemele de reglare a nivelului precum și tipul de regulator utilizat depind de:

1.obiectivul urmărit prin reglarea automată:


a). pentru menținerea cu precizie ridicată a unui nivel constant se va folosi un regulator PI
b). pentru reglarea nivelului în limite largi se utilizează regulatoare P, aici nivelul fiind
menținut între limitele date de pozițiile A și B; în aceste cazuri mai importantă decât
stabilizarea nivelului este stabilizarea debitului de ieșire din rezervoare.

2. mărimea manipulată disponibilă: debitul fluxului de intrare Fi sau debitul fluxului


de ieșire din rezervor. Alegerea variabilei manipulate este dictată de poziția rezervorului în
schema tehnologică din care face parte. Astfel dacă principala perturbație apare pe calea de
evacuare a lichidului, venitilul de reglare se plasează pe conducta de intrare și invers, dacă
vcariația debitului de intrare este perturbația majoră, variabila manipulată va fi debitul de
evacuare.

38
3.presiunea din rezervor : în cazul unui rezervor închis cu secțiune transversală mare
și cu suprapresiune depășind considerabil presiunea hidrostatică, variții ale suprapresiunii vor
induce abateri relativ mici ale nivelului, dar modificări însemnate ale debitului de ieșire.
Pentru aceste situații se recomandă reglarea nivelului cu SRA evoluate, în cascadă nivel-
debit.

4.tipul de proces- cu autostabilizare (rezervoare deschise cu evacuare liberă sub


influența presiunii hidrostatice) sau fără autostabilizare (rezervoare cu evacuare forțată
asigurată de o pompă debit constant sau rezervoare închise, cu suprapresiune) nu modifcă
schemele de reglare și este luat în consoderare doar la alegerea regulatorului și la acordarea
acestuia.

Reglarea automată a presiunii

În industria chimică întâlnim două situații distincte privind problema reglării automate
a presiunii:
1. reglarea presiunii în vase cu circulație
2. reglarea presiunii în vase închise
În primul caz, reglarea presiunii se realizează manipulând fie debitul de intrare în
rezervor, ventiulul fiind plasat în amontele vasului, fie debitul de ieșire din rezervor, ventilul
fiind montat în aval de rezervor. Soluția adoptată depinde de procesul tehnologic în care este

39
integrat vasul si de funcția pe care acesta o îndeplinește în proces. În schema cu ventilul în
amontele vasului, ventilul joacă rol de reducător de presiune. Această schemă este utilizabilă
numai atunci când fluxul de alimentare are în permanență, presiunea mai mare decât valoarea
un rezervor de unde sunt de referință și rezervă de debit suficient de mare pentru a satisface
cererea. Domeniile curente de utlizare sunt: reducerea presiunii abundente, reglarea presiunii
combustibilului gazos într-alimentați mai mulți consumatori.
În schema cu ventiluri în aval de rezervor presiunea este stabilizată prin eliminarea
excesului de gaz. Domenii de utilizare curentă sunt: reglarea asupra presiunii în unele coloane
de fracționare, în separatoare de faze, în unele tipuri de reactoare.
În ambele cazuri se folosesc regulatoare P, sau daca se impun condiții severe de
calitate a reglării, regulatoare PI.

Reglarea automată a debitului

Reglarea automată a debitului înseamnă automatizarea surselor de presiune, adică a


pompelor. Structura sistemului de reglare automată a debitului depinde de:
1. caracteristica statică presiune-debit a sursei de presiune care poate fi:
a). de tip elastic (la pompe centrifuge);
b). de tip rigid (la pompe volumice – pompe cu roti dințate, pompe cu piston).
În primul caz ventilul se plasează direct pe conducta de refulare sau, pe o conductă de
ocolire care unește refularea cu aspirația. În al doilea caz ventilul de reglare se montează
numai pe conducta de ocolire, deoarece ștrangularea conductei de refulare ar duce la blocarea
pompei și distrugerea motorului de antrenare al acestuia.
2. tipul motorului de antrenare al pompei, care poate fi:
a). motor electric, de regulă asincron;
b). turbină antrenată cu abur.
În prima situație în afara cazurilor în care reglarea debitului se realizează cu ventile de
reglare plasate ca mai sus, există posibilitatea utilizării ca mărime manipulată, a turației
motorului. Turația poate fi comandată cu dispozitive bazate, de exemplu pe variația frecvenței
si a tensiunii de alimentare.

40
Reglarea automată a temperaturii

În procesele din industria chimică, căldura este transferată prin radiație, prin
amestecarea fluidelor reci și calde sau prin conducție prin pereții utilajelor. Sistemele de
reglare evoluate, mai ales în cascadă sunt curent utilizate pentru stabilizarea temperaturii în
reactoare chimice.

41
Capitolul 5. Utilitati
Sub această denumire sunt definite materialele sau energiile care nu intra în fluxul
tehnologic și servesc pentru acţionarea maşinilor, transvazări, etc. Utilităţile folosite sunt: apă,
abur, condens, energie electrică, aer comprimat, vid, gaze inerte, combustibil. În scopul
reducerii preţului de cost pe unitate de produs finit, este necesară aprovizionarea cu utilităţi
din lacuri apropiate, pentru reducerea cheltuielilor de transport.

Apa
Funcţie de utilizarea care se dă apei se deosebesc mai multe categorii:
- apa tehnologică (de fabricaţie) este apa care intră direct în procesul de fabricaţie, se
amestecă cu produsul, se regăseşte în produsul finit (după spălări și răciri directe)
- apa de răciere - poate proveni din fântâni de adâncime, temperatura ei fiind între 10-
15°C sau de la turnuri de răcire când în timpul verii temperatura este de 25-30 °C,
temperatura apei la ieşirea din aparate nu trebuie sa depăşească 50 °C. Răcirile cu apă
industrială se pot realiza până la 35-40 °C
- apa de alimentare- folosită pentru cazane
- apa potabilă - folosită în instalaţiile sanitare, birouri, laboratoare, spălătorii,etc
- apa de incendiu - folosită în hidranți și instalaţii speciale
- apa de încălzire poate fi caldă cu temperatura până la 90 °C și apă fierbinte sub presiune,
până la 130-150 °C
Apa este un agent termic cu capacitate calorică mare, uşor de procurat. Pentru încălzire
se preferă apa dedurizată în scopul evitării depunerilor.

Aburul
Aburul este cel mai utilizat agent de încălzire şi poate fi: abur umed, abur saturat, abur
supraîncălzit.
Aburul umed conţine picături de apă şi rezultă de la turbinele cu contrapresiune sau din
operaţiile de evaporare ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur mort.
Aburul saturat este frecvent folosit ca agent de încălzire având căldură latentă de
condensare mare şi coeficienţi individuali de transfer de căldură mare. Temperatura aurului
saturat poate fi reglată uşor prin modificarea presiunii, încălzirea cu abur se poate realiza
direct prin barbotare sau indirect prin intermediul unei suprafeţe ce separă cele două fluide.
Aburul supraîncălzit cedează în prima fază, căldura sensibilă de răcire, însă la atingerea
temperaturii de saturaţie, când coeficientul individual de transfer de căldură este mic iar apoi
căldura latentă prin condensare. Aburul ca agent de încălzire este în general scump.

Energia electrică
Aceasta reprezintă una din formele de energie cele mai folosite în industria chimică
datorită uşurinţei de transport la distanțe mari și randamentelor mari cu care poate fi
transformată în energie mecanică, termică și luminoasă. Energia electrică transformată în

42
energie mecanică este utilizată la acţionarea electromotoarelor cu care sunt dotate diversele
utilaje din industria chimică (pompe, ventilatoare, reactoare cu agitare mecanică).
Energia electrică este folosită și la încălzire prin transformare în căldură, folosind mai
multe tehnici:
- trecerea curentului prin rezistențe electrice
- transformarea energiei electrice în radiaţii infraroșii
- folosirea curenţilor de înaltă frecvență, medie și mică
- folosirea pierderilor dielectrice
- încălzirea prin arc electric
Avantajul încălzirii electrice constă în reglarea uşoară a temperaturii, posibilitatea
generării căldurii, introducerea unei cantităţi mari de căldură într-un volum mic, realizarea
unei încălziri directe, fără impurificarea mediului și la orice presiuni.
Dezavantajul este costul ridicat și impunerea unor măsuri speciale de protecţie a
muncii.

Condens
Rezultă din aburul care a servit pentru încălzire. Nu trebuie să fie impurificat cu
diferite substanţe din instalație sau ulei. Condensul se clasifică funcţie de presiunea aburului
în:
- condens de joasă presiune
- condens de presiune medie
- condens de presiune înaltă

Aer comprimat
În industria chimică aerul comprimat poate fi utilizat cu următoarele scopuri:
- ca purtător de energie (pentru acţionarea aparatelor de măsură și reglare în atelierul
mecanic)
- ca fluid inert pentru manipulări de produse necesitând o presiune de 4-5 at;
- pentru amestecare pneumatică;
- pentru uscarea și curăţirea utilajelor.

Aer instrumental
Se foloseşte pentru acţionarea AMC-urilor. Spre deosebire de aerul comprimat aerul
instrumental are o puritate avansată pentru a nu influența mărimile indicate de aparate.
Presiunea este de 2 ata.

Vid
Se utilizează:
- vid tehnic 760 - 4,6 torri
- vid fin: 4,6- IO"2 torri
- vid înalt: l02-106 torri
Pentru realizarea vidului se folosesc baterii de ejectoare.

43
Gaze inerte
Se utilizează la spălarea reactoarelor, ca fluid de suflare a instalaţiei la opriri, opriri
sau în caz de avarii sau la uscarea unor materiale și în procesul de amestecare.

Combustibil
Se utilizează în producerea aburului și în scopuri tehnologice.
În instalaţia de obţinere a benzoatului de benzii se folosesc ca utilităţi:
- apa, pentru răcirea masei de reacţie de la 110 °C la 50 °C și spălarea produșilor de reacţie;
- aburul, pentru încălzirea masei de reacție de la 20 °C la 110 °C si menţinere la reflux a
masei de reacţie;
- vidul- pentru distilarea benzoatului de benzii la 5-10 torri.
Necesarul de apă (pentru răcire și spălare) rezultă din bilanţul termic și din bilanţul de
materiale. Vom folosi și energia electrică pentru iluminat, acţionarea agitatoarelor, etc.
Curentul electric este primit de la sistemul naţional, cu o tensiune de 380V sau 220V și
frecvența de 50Hz.

44
Capitolul 6. Transport, depozitare,
ambalare

Transportul materiilor prime si al produselor, incarcarea si descarcarea acestora


necesita utilaje performante pentru a creste productivitatea muncii si pentru a accelera
procesele industriale. Transportul si manipularea materiilor prime se va realiza conform
STAS-urilor.
Transportul materialelor solide se realizeaza mecanic, dar si manual. Pentru
transportul manual se utilizeaza parghii, carucioare etc. Transportul, incarcarea si descarcarea
lichidelor toxice si corozive trebuie efectuata cu mare atentie, intrucat acestea pot provoca
accidente (arsuri chimice) sau imbolnaviri (intoxicatii).
Transportul lichidelor cu ajutorul aerului comprimat este periculos deoarece se pot
forma amestecuri explozive, in acest caz preferandu-se utilizarea unui gaz inert. Pentru
pomparea si transportul lichidelor inflamabile se utilizeaza montejust-ul. Acesta utilizeaza
energia unui gaz comprimat pentru a transporta materia necesara de la nivelele inferioare
catre nivele superioare.
Materialele trebuie să fie manipulate şi depozitate astfel încât să se prevină
degradarea, contaminarea şi contaminarea încrucişată. Trebuie să fie disponibile facilităţi
pentru depozitarea tuturor materialelor în condiţii corespunzătoare (de ex. temperatură şi
umiditate controlate când este necesar). Trebuie să se păstreze înregistrări ale acestor condiţii,
dacă ele sunt critice pentru păstrarea caracteristicilor materialului.

Ambalarea trebuie să fie redactata şi aprobata oficial, trebuie să conţină sau să facă
referire la următoarele: numele produsului, datele şi orele de începere a procesării, a etapelor
intermediare importante şi cele de încheiere a fabricaţiei, numele persoanei responsabile
pentru fiecare etapă de fabricaţie, iniţialele operatorilor pentru fiecare etapă importantă a
fabricaţiei şi, dacă este cazul, ale persoanei care a verificat fiecare din aceste operaţii (de
exemplu cântărirea), iniţialele operatorilor pentru fiecare etapă importantă a fabricaţiei şi,
dacă este cazul, ale persoanei care a verificat fiecare din aceste operaţii (de exemplu
cântărirea), orice operaţie de procesare sau eveniment important şi principalele echipamente
folosite, o înregistrare a controalelor în proces şi iniţialele persoanelor care le-au efectuat,
precum şi rezultatele obţinute, randamentul produsului obţinut în diferitele etape relevante ale
fabricației, note detaliate privind orice problemă specială, cu aprobare semnată pentru orice
deviaţie de la formula de fabricaţie şi instrucţiunile de procesare.

Produsele finite trebuie păstrate în carantină, în condiţiile stabilite de fabricant, până la


eliberarea definitivă a seriei.

45
Capitolul 7. Masuri de tehnica masurii
muncii si norme PSI
Art.374 Aparatele , utilajele, maşinile şi instalaţiile vor fi atat din punct de vedere
tehnico-economic cat şi din punct de vedere al protecţiei muncii, în concordanţa cu progresul
tehnic, ţinanînd seama permanent de uzura lor fizică şi morala.
Art . 375 La proiectarea unei instalaţii, maşina, utilaj sau aparat, proiectantul este
obligat să dea tot atîata importanţa realizarii condiţiilor de securitate cît acorda şi parametrilor
tehnici şi economici. Soluţia adoptata va fi totdeauna cea care prezinta cea mai mare
securitate.
Art.376. Dintre doua aparate, utilaje maşini sau instalaţii similare, va fi aleasa cu
precădere, aceea care prezinta cele mai bune condiţii de securitate şi cele mai uşoare condiţii
de munca .
Art. 377. La proiectarea unui aparat, utilaj, maşina şi instalaţie, proiectantul este
obligat sa cunoască şi să-şi insuşească perfect procesul tehnologic, individual şi pe ansamblu,
care se va aplica sesizand toate pericolele care pot aparea. Prin aplicarea procesului
tehnologic respectiv să prevadă toate dispozitivele şi instalaţiile de prevenire a lor, la
parametrii de securitate ceruţi de norme, de realizarea cărora proiectantul răspunde ca şi de
parametriitehnico-economici.
Art. 378. Fiecare aparat, utilaj, maşina sau instalaţie in parte şi pe ansamblu vor fi
prevazute prin proiect cu toate dispozitivele de protecţie necesare care să-i asigure
funcţionarea in condiţii de securitate perfectă.
Art.379. La proiectarea şi construirea maşinelor, aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor,
proiectantul este obligat să prevadă măsuri pentru reducerea zgomotului sub limitele maxim
admise, răspunzînd de realizarea lor împreună cu constructorul.
Art.380. proiectantul este obligat ca la proiectarea aparatelor, maşinilor, utilajelor şi
instalaţiilor care în timpul proceselor de producţie, sau prin rolul acestora în procesul de
producţie, fac posibilă degajarea de substanţe toxice, gaze şi vapori nocivi, substanţe caustice-
corozive, substanţe inflamabile-explozive, praf, vapori de apă, radiaţii, căldură puternică etc,
să doteze întregul agregat cu dispozitive şi instalaţii de adsorbţie şi neutralizare astfel încît să
se realizeze un microclimat şi o atmosferă in zona de lucru care să corespundă întocmai
normelor de protecţie a muncii. Fiecare aparat sai ansamblu proiectantva fi prevazut, prin
proiect şi pe răspunderea proiectantului, cu toate dispozitivele şi instalaţiile necesare
condiţiilor de mai sus, ca făcînd parte din însăşi aparatul sau ansamblul respectiv.
Art.381. La amplasarea aparatelor, utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor pe flux,
proiectantul este obligat să găsească fluxul tehnologic cel mai raţional şi să dea posibilitate
organizării ştiinţifice a producţiei.
Art. 382. La întocmirea planului de amplasare se vor prevedea intervale pentru spaţii
carosabile şi pasaje de trecere între utilajele şi elementele clădirii precum şi între utilaje in
funcţie de caracteristicile activităţilor respective. Dimensiunile acestor intervale, respectînd
absolut dimensiunile minime normate, se vor calcula în funcţie de dimensiunile maxime ale

46
pieselor ce se prelucrează, de caracteristicile funcţionale ale utilajelor, de dimensiunile
pieselor de schimb pentru montare- demontare, de operaţiunile de întreţinere de deservirea
comodă a utilajelor, fără pericol de accidentare, de dimensiunile şi numărul ambalajelor
pentru materii prime, intermediare şi finite etc.
Art.383. La calcularea acestor intervale se va ţine seama de dimensiunile elementelor
utilajelor care în timpul funcţionarii depăşesc gabaritul normal al utilajelor astfel încît să se
asigure o distanţa de minimum 800 mm între ele şi elementele fixe ale clădirii sau elementele
celorlalte utilaje.
Art. 384. Spaţiul rezervat pentru muncitorii care deservesc utilajul respectiv , va fi
astfel proiectat, încît să asigure comoditatea şi siguranţa în timpul lucrului.
Art. 385. Drumurile de trecere între utilaje, organe de transmisie etc, vor avea o lăţime
calculata ( in funcţie de caracterul producţiei şi al utilajelor) încît să asigure trecerea fără
pericole de accidentare ale muncitorilor.
Art.386. Se interzice instalarea utilajelor grele, care produc vibraţii sau şocuri pe
planşeele clădirilor cu mai multe nivele sau pe platforme metalice ( ciocane, compresoare,
centrifugi etc) fără a se asigura prin măsuri eficiente, siguranţa în exploatare şi eliminarea
zgomotului şi trepidaţiilor.
Art.387. Utilajele , aparatele, maşinile sau instalaţiile vor lucra numai la parametrii
tehnici pentru care au fost proiectate, construite şi avizate ( presiune, vid, temperatura, turaţie
mediu etc.) fiind absolut interzisă suprasolicitarea lor.
Art.388. Este absolut obligator a se repecta tehnologia prevăzută pentru maşina,
utilajul, etc., respectiv şi sunt strict interzise orice modificări ale proceselor tehnologice,
instalaţiilor şi orice probe pe instalaţii şi tehnologii industriale fără avizul sfatului tehnic al
interprinderii.
Art. 389. Este strict interzisă transferarea unui proces tehnologic parţial sau total pe
alte instalaţii sau utilaje fără asigurarea tuturor măsurilor de protecţie a muncii.
Art. 390. Sunt interzise improvizaţiile de orice natură , precum şi funcţionarea
utilajelor, aparatelor, maşinilor, instalaţiilor uneltelor, sculelor etc.,care prezintă defecţiuni
accidentale sau care nu sunt prevăzute cu toate dispozitivelor de protecţie necesare asigurării
securitaţii muncii.
Art.391. În exploatarea utilajelor se va urmări îndeaproape respectarea disciplinei în
conformitate cu instrucţiunile de lucru pentru fiecare utilaj în parte şi cu normele de protecţie
a muncii.
Art. 392. Pîrghiile, manetele de comandă, butoanele de pornire şi oprire etc., vor fi
astfel amplasate încît să fie vizibile de la locul de muncă şi să fie posibilă manevrarea lor
comodă, fără deplasarea angajaţilor de la locul de muncă. Amplasarea lor va exclude
posibilitatea manevrării lor involuntare. Construcţia comenzilor de orice fel va fi astfel făcută
încît să se distingă poziţia de închis sau deschis în cazul dublei comenzi cît şi diferenţa între
comanda de pornire şi cea de oprire în cazul simplei comenzi. Este obligatorie atît ştanţarea
sau etichitarea cît şi colorarea diferită a celor două acţiuni chiar pe comandă.
Art. 393. Pîrghiile şi manetele de comandă vor fi prevăzute cu dispozitive de protecţie
astfel construite şi amplasate încît manevrarea lor să excludă posibilitatea de accidentare a
angajaţilor ce o deservesc.

47
Art. 394. Este obligator ca sensul de mişcare al pîrghiilor şi manetele să corespundă cu
sensul mişcării organului sau maşinii comandate.
Art. 395. Pîrghiile şi manetele de comandă vor fi prevăzute cu dispozitive de blocare
care să nu permită deplasarea liberă a acestora, sau cuplarea şi decuplarea necomandată după
fixarea într-o anumită poziţie.
Art. 396. Pornirea utilajelor şi instalaţiilor care nu pot fi supravecheate din locul de
amplasare a pupitrului de comandă se va face numai după confirmarea semnalului de pornire
de la posturile de supraveghere.
Art. 397. Utilajele, maşinile şi instalaţiile care nu pot fi supravegheate dintr-un singur
loc, vor fi prevăzute cu un sistem de semnalizare în ambele sensuri între locul de comandă şi
locurile de muncă sau de supraveghere ale instalaţiilor.
Art. 398. Este indicat să se întrebuinţeze comenzile individuale la transmiterea
energiei la organele de transmisie pentru asigurarea independenţei maşinii.
Aparate de masurasi control
Art.539. Este interzisă funcţionarea utilajelor, maşinilor, instalaţiilor etc., fără
aparatele de măsură şi control cerute de procesul tehnologic şi de prevenirea pericolelor.
Art. 540. Este strict interzisă întrebuinţarea aparatelor de măsură şi control neverificate
în termen sau defecte.
Art. 541. Proiectantul este obligat ca la proiectarea unui utilaj sau instalaţie să prevadă
locurile speciale pentru montarea aparatelor de măsură şi control cerute de procesul
tehnologic şi ligislaţia în vigoare.
Art. 542. Proiectantul este obligat ca pentru prevenirea fiecărui pericol să prevadă
minimum două măsuri de siguranţa din care ultima să avertizeze defectarea primei măsuri, iar
la defectarea şi ulimei măsuri de siguranţă să se întrerupă funcţionarea instalaţiei, utilajului
etc.
Art. 543. Utilajele care lucrează la parametri înalţi (temperatură, presiune, etc.)
precum şi acelea la care depăşirea sau nerealizarea exactă a parametrilor respectivi poate
produce accidente, vor fi dotate cu aparate de măsură şi control duble pentru acelaşi
parametru, în vederea stabilirii controlului şi exactităţii, prin comparaţie imediată. În orice
caz, clasa de precizie a acestor aparate va fi în corespondenţă directă cu exactitatea cerută.
Art. 544. Aparatele de măsură şi control indicatoare vor fi prevăzute cu un semn roşu
pentru parametru maxim admis şi cu un semn verde pentru parametrul de regim. Aceste două
mărimi nu trebuie să coincidă. Semnele vor fi marcate pe cadran şi nu pe geamul aparatului.
Art. 545. În punctele de pericol, atît aparatele indicatoare cît şi instalaţiiile de reglare
sau de automatizare vor fi prevăzute cu sisteme de alarmare acustică, optică sau mixtă pentru
depăşirea sau nerealizarea accidentală a parametrilor care pot crea puncte periculoase.
Art. 546. Toate aparatele de reglare cu rol de protecţie ( supape, membrane etc.) care
au directă legăturaă cu atmosfera de la locul de muncă, vor avea gurile de evacuare prevăzute
cu conducte scoase în exterior şi cu dispozitive de neutralizare, stingătoare de flăcări, filtre,
etc. În funcţie de caracteristicile substanţei ce se poate evacua prin ele.
Art. 547. Toate aparatele de măsură şi control supuse verificării periodice vor avea
sigiliul de siguranţă şi banda de control de la ultima verificare, în perfectă stare.

48
Art. 548. Toate aparatele de măsură şi control reglabile vor avea mecanismele de
reglare etanşe, sigilate şi asigurate contra reglării accidentale şi intervenţiilor neorganizate.
Aceste sisteme vor fi controlate la scurte intervale conform unui plan intern întocmit de secţia
A.T.M. şi vizat de conducerea interprinderii.
Art. 549. Aparatele de măsură şi control pentru recipienţisub presiune vor fi marcate în
concordanţă cu regimul de presiune pentru care s-a acordat autorizaţia de funcţionare a
recipientului şi în strînsă concordanţă cu supapa de siguranţă reglată pentru acceaşi mărime a
parametrului.
Art. 550. Este strict interzisă orice modificare a marcajului sau a reglării aparatelor de
măsură şi control ca şi blocarea prin orice mijloc a aparatelor de reglare şi siguranţă.
Art. 551. Este strict interzisă orice reparaţie sau intervenţie la aparatele de măsură şi
control de către alte persoane decît de personalul de specialitate.
Art. 552. Conductele de legătură între camerele de comandă şi utilajele deservite de
porţiunea amplasată în exterior, vor fi izolate termic pentru prevenirea blocării aparatului prin
condensarea şi eventual cristalizarea unor fracţiuni din substanţele care se pot afla în
conductele respective.
Art. 553. Aparatele de măsură şi control care sunt amplasate la locuri de muncă sau
utilaje cu posibilităţi de coroziune vor fi construite din material anticoroziv sau protejate
împotriva coroziunii interioare şi exterioare.
Art.554. Aparatele de măsură şi control vor fi însoţite de instrucţiuni de funcţionare şi
scheme de montaj afişate în secţie în vedrea folosirii lor nepericuloase.
Art. 555. Aparatele de măsură şi control vor fi astfel afişate astfel încît citirea şi
controlul lor să se facă uşor, să nu fie mascate de alte instalaţii şi să nu oblige angajatul să
părăsească locul de muncă pentru a le citi şi controla.

Acilari-esterificari
Art.1260. La reacţiile de acilare a aminelor, dat fiind caracterul lor toxic, se vor lua
măsuri de alimentare a instalaţiilor de acilare prin dispozitive mecanizate care să excludă
contactul direct al personalului de deservire cu aminele toxice.
Art. 1261. Pentru prevenirea întoxicaţiilor cu amine prin vapori sau gaze degajate de
instalaţiile de acilare, acestea vor fi etanşe şi prevăzute cu dispozitive de absorbţie locală, iar
halele de fabricaţie vor avea sisteme de ventilaţie generală.
Art.1262. pentru acilarea aminelor cu acid sulfuric (monohidrat sau oleum) sau acid
clorosulfonic se vor aplica întocmai normele de la sulfonare-clorosulfonare.
Art. 1263. Pentru acilarea aminelor cu cloruri acide organice şi minerale se vor lua
următoarele măsuri:
a) Acidul clorhidric degajat din reacţie va fo absorbit şi neutralizat
b) Manipularea clorurilor acide se va face în instalaţii mecanizate şi etanşe, pentru a
preveni contactul direct sau degajarea vaporilor
c) Pentru tri- şi pentaclorură de fosfor se vor izola instalaţiile de celelalte instalaţii din jur
d) Pentru acilări cu clorură de tionil se vor prevedea instalaţii de absorbţie şi neutralizare
pentru acidul clorhidric şi bioxidul de sulf care se degajă din reacţie

49
e) Pentru acilările cu fosgen şi difosgen se vor aplica întocmai normele de la clorurare cu
aceşti agenţi
f) Pentru acilările cu clorurp de acetil se vor lua măsurile de prevenirea incendiilor şi
exploziilor, dat fiind caracterul ei inflamabil
g) Pentru acilările cu cloruri acide se va evita contactul acestor substanţe dat fiind că ele
sunt incompatibile cu apa, alcalii şi substanţele reducătoare.
Art.1264. pentru acilarea aminelor cu acizi organici se vor lua următoarele măsuri:
a) Se vor lua măsuri de prevenire a coroziunii puternice datorite acidului formic, acetic,
oxalic
b) Formilarea sau acetilarea simplă sau în prezenţa unui solvent organic cu distilare
azeotropă se va face în instalaţii etanşe, în vase de colectare închise şi cu conducte de
aerisire scoase în exteriorul secţiei şi prevăzute cu opritoare de flăcări. Instalaţiile de
electrice vor fi antiexplozive
c) Formilarea sau acetilarea la reflux vor fi prevăzute cu conducte de aerisire şi cu sistem
de interblocare a reglării încălzirii cu răcirea, de la schimbătorul de căldură
d) Formilările şi acetilările în prezenţa catalizatorilor vor fi dotate cu instalaţii
mecanizate de prepararea şi manipularea catalizatorului
e) Alimentarea instalaţiilor cu acizi organici se va face mecanizat, în circuit etanş, pentru
a preveni degajările locale, coroziunea exterioară şi pericolul de incendiu şi explozie
f) În staţiile de acilare, pardoseala va fi antiacidă, sursele de foc deschis şi lămpile
potrative sunt interzise
g) Încălzirea instalţiilor de acilare se va face prin intermediul regulatoarelor de
temperatură pentru prevenirea ambalărilor şi exploziilor
h) Aparatele de măsură, de control şi siguranţă vor fi în construcţie antiexplozivă şi cu
lichide de separare; ele vor corespunde normelor în vigoare privind controlul şi
verificarea periodică
Art. 1265. Pentru acilarea aminelor cu sulfură de carbon sau cu clorcian se vor aplica
următoarele măsuri:
a) Instalaţiile de acilare vor fi izolate şi prevăzute cu dispozitive de alimentare
mecanizată în circuit perfect închis;
b) Conducerea şi comanda vor fi exterioare, instalaţiile respective vor fi antiexplozive,
iar încălzirea reglată automat;
c) Spaţiul de lucru va fi dotat cu gazanalizator specific şi cu dispozitive de adsorbţie şi
captare a hidrogenului sulfurat sau a acidului clorhidric care se degajă.
Art. 1266. La acilarea alcoolilor şi fenolilor pentru obţinerea esterilor se vor lua
următoarele măsuri:
a) Dat fiind caracterul inflamabil şi exploziv al alcoolilor, esterilor şi fenolilor, halele de
fabricaţie a esterilor vor fi dotate cu instalaţii electrice de forţă şi lumină, receptori şi
echipament electric entiexploziv; se interzice întrebuinţarea lămpilor portative
indiferent de tensiune, iar lămpile de control vor fi în construcţie antiexplozivă şi
fixate în punctul de control, avînd tensiune nepericuloasă;
b) Toate părţile instalaţiilor care pot fi puse accidental sub tensiune vor fi legate la
prizele de pămînt, clădirea va corespunde normelor P.C.I. şi va fi dotată cu
paratrăsnete corespunzătoare;

50
c) Toate elementele instalaţiilor vor avea legături echipotenţiale corespunzătoare, iar
capetele conductelor de alimentare a utilajelor, vaselor de reacţie, rezervoarele etc. vor
fi montate în apropierea fundului vasului şi fixate cu legături de tola vasului;
d) În asemenea instalaţii se va lucra numai cu scule din materiale neferoase, este interzisă
purtarea îmbrăcămintei sau lenjeriei din fibre sintetice sau plastice; de asemenea, este
interzisă purtarea încălţămintei cu placheuri , potcoave sau ţinte de metal; se interzice
fumatul;
e) În instalaţiile de esterificare este interzisă încălzirea tehnologică sau pentru
microclimat, cu diverse dispozitive electrice, sobe sau foc deschis. Se admite numai
încălzirea cu abur, aer, sau apă caldă;
f) Instalaţiile de ventilaţie mecanică vor fi în construcţie antiexplozivă.
Art.1267. Alimentarea instalaţiilor de esterificare cu materii prime (alcali, fenoli, agenţi de
esterificare, catalizatori) se va face mecanizat în instalaţii de alimentare etanşe.
Alimentatoarele, pompele de vehiculare sau dozatoarele vor fi de asemenea in construcţie
antiexplozivă.
Art. 1268. Halele de esterificare vor fi dotate cu duşuri de salvare corespunzătoare sau cu
bazine de apă pentru stingere a cărorfuncţionare va fi controlată la fiecare operaţie.
Art.1269. Instalaţiile cu funcţionare discontinuă, înainte de a fi evacuate de încărcătură,
vor fi răcite la temperatura de 20° C, degazate şi apoi golite.
Art.1270. Toate apele reziduale din halele de fabricarea a esterilor vor fi în prealabil
degazate şi apoi evacuate la canalul colector. Este interzisă evacuarea substanţelor inflamabile
în instalaţiile de canalizare.
Art.1271. Pentru esterificările cu alcooli foarte toxici sau cu agenţi de esterificare foarte
toxici (sulfat de dimetil, acid cianhidric, fosgen etc.) se vor lua următoarele măsuri:
a) Instalaţiile de esterificare vor fi izolate şi comandate din exterior;
b) Instalaţiile de alimentare vor fi automatizate;
c) Halele vor fi dotate cu ventilaţie cu ventilaţie de avarie şi cu gazanalizatoare specifice;
d) Vor fi prevăzute dispozitive de inundare cu substanţe neutralizate;
e) Accesul în hale se va face după degazare, verificată analitic, cu toate materialele de
protecţie necesare, alimentarea deconectată şi ventilaţia de avarie în funcţie.
Art.1272. în cazul fabricării esterilor narcotici sau cu agenţi de esterificare narcotici,
instalaţiile vor fi perfect etanşate, iar halele vor fi prevăzute cu ventilaţie mecanică generală
eficientă, după ce în prealabil a fost rezolvată problema absorbţiei locale.

Operatii cu substantetoxice
Art. 1810 Transportul, depozitarea, circulaţia şi manipularea substanţelor toxice se vor
face cu respectarea tuturor măsurilor legale în vigoare.
Art. 1811 Toate locurile de muncă unde se lucrează cu substanţe toxice vor fi
prevăzute cu un responsabil calificat, pentru urmărirea lor, vor fi dotate cu depozite de zi
pentru 24 ore, închise şi sigilate şi cu instrucţiuni speciale, în afara instrucţiunilor de lucru şi
instrucţiunilor de protecţie a muncii.
Art. 1812 Operaţiunile cu substanţe toxice şi inflamabile vor fi mecanizate, iar
instalaţiile pentru substanţele foarte agresive vor fi izolate şi comandate din exterior. Spaţiul

51
în care sunt amplasate asemenea instalaţii vor fi prevăzute cu dispozitive de inundare cu
substanţe neutralizate.
Art. 1813 Este interzisă funcţionarea utilajelor în care se prelucrează substanţe toxice
dacă ele nu sunt bine etanşate şi prezintă scăpări.
Art. 1814 Locurile de muncă unde se lucrează cu substanţe toxice vor fi dotate cu
dispozitive de absorbţie locală şi neutralizare, iar halele de fabricaţie vor fi dotate cu instalaţie
de ventilaţie de avarie. Este interzisă evacuarea gazelor toxice în atmosferă.
Art. 1815 locurile de muncă unde se lucrează cu substanţe toxice vor fi dotate cu
gazanalizoare pentru depăşiri de concentraţii admise, în special pentru substanţe gazoase sau
acolo unde există posibilitatea degajării accidentale de vapori sau aerosoli. Este interzisă
funcţionarea instalaţiilor care lucrează cu substanţe toxice foarte agresive sau insidioase, dacă
locul de muncă respectiv nu este prevăzut cu gazanalizor specific şi semnalizare optică şi
acustică în caz de depăşirea concentraţiei admise.
Art. 1816 Este interzisă evacuarea apelor reziduale cu substanţe toxice, înainte ca
acestea să fie neutralizate şi verificate analitic.
Art. 1817 În cadrul proceselor de fabricaţie, recipienţii mobili cu gaze toxice lichefiate
sau comprimate vor fi montaţi în aer liber, prevăzuţi cu dispozitive de siguranţă la cuplarea
conductelor fixe, cu reductoare de presiune şi aparate de măsură şi control şi siguranţă
corespunzătoare şi cu bazine de neutralizare rapidă, în caz de defecţiune.
Art. 1818 Toate locurile de muncă unde se lucrează cu substanţe toxice vor fi dotate
cu măşti, verificate periodic şi prevăzute cu cartuşe filtrante specifice şi cu termenele de
întrebuinţare nedepăşite. Asemenea locuri de muncă vor fi dotate cu cel puţin o mască
izolantă pentru intervenţii în cazurile de depăşire accidentală a concentraţiilor pentru care
cartuşele filtrante devin ineficace.
Art. 1819 Ambalajele pentru substanţele toxice vor fi neutralizate şi date ăn fofosinţă
numai după p perfectă curăţare şi după controlul laboratorului. Cele care nu pot fi spălate
perfect vor fi arse sau distruse sub control.
Art. 1820 Deşeurile recuperabile ce conţin substanţe toxice vor fi depozitate şi
prelucrate în acelaşi condiţii ca şi substanţele toxice respective, dat fiind potenţialul lor nociv
ce poate duce la accidente.
Art. 1821 Substanţele care nu sunt toxice ca atare, dar care prin manipulare sau în
cursul procesului de fabricaţie pun în libertate substanţe toxice sau care în condiţiile
tehnologice eliberează potenţialul toxic vor fi supuse aceluiaşi regim ca şi substanţele toxice
respective. De asemenea, se vor lua măsuri de depozitare, circulaţie şi tehnologice pentru
prevenirea incompatibilităţilor din care rezultă substanţe toxice.

52
Bibliografie

1. C. Oniscu, Chimia si tehnologia medicamentelor, Ed. Tehnnica, Bucuresti, 1986


2. C. Daescu, Chimia si tehnologia medicamemntelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1977
3. E. Zota, Chimia farmaceutica, Ed. Medicala, BUCURESTI, 1975
4. Nenitescu, Manualul inginerului chimist, Tabele fizico-chimice si tehnice, Ed. Tehnica
5. Creanga, Tehnica securitatii muncii in industria chimica, Ed. Tehnica, Bucuresti
6. Gr. Lupuşor, E. Merica, C. Gorea, Ingineria sintezei intermediarilor aromatici, procese
fundamentale, vol II, Ed. Tehnica Bucuresti, 1981
7. Niac, V. Voiculescu, Formule, tabele, probleme de chimie-fizica, Ed. Dacia, Cluj Napoca,
1984
8. Drimuş, Stoica, Procese fundamentale în ingineria organică de sinteză, vol II, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1964
9. Pavlov, Procese şi aparate în industria chimică, exerciţii şi probleme, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1981
10. E. Dumitriu, S. Oprea, Hulea, Tehnologii moderne in prelucrarea hidrocarburilor
aromatice, I.P.I 1992
11. Margareta Avraam, Chimie Organică, vol I, Bucuresti 1999
12. Ştefan Ungureanu, Rodica Diaconescu, Automatizarea proceselor din industria organică,
Ed. Cermi, Iaşi 2008
13. S. Dumitriu, V. Popa , Elemente de tehnologie organică, I.P.I 1984
14. Dumitriu, V. I. Popa, Elemente de tehnologie organică, vol. II, Iaşi 1984
15. D. Mareci, G. Cârjă, N. Aelenei, Chimie-fizică, Ed. Ecozone, Iaşi, 2009
16. Ştefan Ungureanu, Conducerea automată a proceselor, Teorie şi aplicaţie în ingineria
chimică, vol I , Matrix Rom, Bucureşti 2005
17. S. Oprea, E. Dumitriu, Tehnologia chimică organică, procese chimice fundamentale în
industria organică de sinteză, 1987

53

S-ar putea să vă placă și