Genetică forestieră I

Alexandru
Lucian Curtu

Uni Braşov 1
 Disciplina
Genetica forestieră I

Licenţă

Masterat
Genetica forestieră II

Doctorat
Bazele ameliorării arborilor

Resurse genetice forestiere

Strategii, metode şi programe de ameliorare

Genetica şi ameliorarea arborilor

Uni Braşov 2
 Genetica forestieră
„ Bazele moleculare şi cromozomiale
„ Genetica transmiterii
„ Markerii genetici
„ Genetica populaţiilor
„ Genetică cantitativă

cu referire la speciile de arbori!

Uni Braşov 3
 Genetica
„ Genetica - ramură a biologiei moderne
„ Ştiinţa eredităţii şi variabilităţii
„ transmiterea cu fidelitate a trăsăturilor
morfologice, fiziologice, biochimice şi de
comportament de la părinţi la descendenţi
(continuitate)
„ devierii organismelor într-o direcţie sau alta
de la tipul original, adică faţă de părinţi
(discontinuitate)

Uni Braşov 4
 Genetica

„ studiază natura, transmiterea şi expresia

genelor.
„ Se ocupă cu variaţia care se moşteneşte între
organismele înrudite
„ Diferenţele între indivizii care au un strămoş
comun.
„ Genele reprezintă sursa variaţiei genetice
şi biodiversităţii în lume

Uni Braşov 5
 Genetica forestieră
„ Parte a geneticii care se ocupă de speciile
forestiere
„ Arborii organisme model în genetică?
„ Nu
„ De ce?
„ Mărime şi longevitate.
„ Importanţa geneticii forestiere:
„ Particularităţile biologice
„ Importanţa ecologică, economică şi
socială a pădurilor în lume.
Uni Braşov 6
 Obiectul geneticii forestiere

„ Suprafaţa pădurilor?
„ 3,4 miliarde hectare (FAO 1997)

„ Procentul din suprafaţa uscatului?

„ cca. 30%

„ În Europa?

„ cca. 30%

Uni Braşov 7
 Obiectul geneticii forestiere

„ Masa lemnoasă pe picior?

„ 384 miliarde m3

„ Păduri naturale
„ Valoare redusă a lemnului
„ Plantaţii intensive
„ Nivel redus de biodiversitate

Uni Braşov 8
 Plantaţiile

„ Efortul de ameliorare – regenerarea

artificială
„ Suprafaţa plantaţiilor forestiere?

„ 135 milioane ha

„ 4% din suprafaţa totală

„ Acoperă 10% din consumul de lemn

Uni Braşov 9
 Plantaţiile

„ Înviitor 50% din consumul de lemn

„ Genotipuri repede crescătoare

„ Avantaje ale plantaţiilor?

„ Rata de creştere 10 ori mai mare.

„ Reducerea presiunii asupra pădurii

naturale

Uni Braşov 10
Concepte şi surse ale variaţiei
„ Fenotip – totalitatea însuşirilor şi
caracteristicilor unui arbore
„ Orice caracteristică observabilă sau
măsurabilă reprezintă un fenotip
„ Orice fenotip este influenţat de:
„ Zestrea genetică
„ Mediul în care creşte

Uni Braşov 11
Variaţia fenotipică

după White et al. 2007

Uni Braşov 12
Concepte şi surse ale variaţiei
„ Relaţie simplă:
F=G+M
„ Efectele mediului = efecte negenetice
„ Exemple:
„ Climatul
„ Solul

Uni Braşov 13
 Genotipul arborelui

„ Totalitatea genelor dintr-o celulă

reprezintă genotipul.
„ Secvenţa de ADN este identică pentru
zecile de mii de gene a doi indivizi.
„ au acelaşi genotip
„ aceeaşi specie, aceeaşi familie

Uni Braşov 14
Variaţie fenotipică

Uni Braşov 15
 Variaţia fenotipică
„ Nivel ridicat
„ Diferenţe între doi arbori:
„ Mărime,
„ Morfologie,

„ Fenologie

„ Proce fiziologice

„ Condiţii similare de mediu + arbori cu

acelaşi genotip (=clonă)

Uni Braşov 16
 Genetica forestieră
„ Întrebare fundamentală:
„ Este datorată variaţia fenotipică observată
în principal diferenţelor genetice între
arbori sau mediului lor de viaţă?
„ 2 căi:
„ Instalarea de culturi comparative (engl.
common garden tests)
„ Tehnici ale geneticii moleculare (secvenţele
genelor, produsele genelor puţin sau deloc
influenţate de mediu).

Uni Braşov 17
Culturi comparative

Genotipul

Mediu

Interacţiunea
Uni Braşov GM 18
 Tehnici moleculare
„ Genomică funcţională
„ Engl. functional genomics
„ 2 arbori:
„ Expresii fenotipice diferite: de ex. rata de
creştere, forma coroanei
„ Secvenţele complete de ADN

„ Legătura dintre ele este foarte complexă şi

încă, cu unele excepţii, neelucidată!
„ Se lucrează!!!
Uni Braşov 19
 Surse ale variaţiei fenotipice
„ Mediul
„ Climatologie, pedologie, ecologie şi silvicultură
„ La scară mică:
„ Microstaţiunea, competiţia între arbori, atacuri
de insecte, boli.
„ La scară mare:
„ Altitudinea, regimul de precipitaţii şi
temperatură
„ Diferenţe foarte mari:
„ morfologie, creşteri, etc.
Uni Braşov 20
 Surse ale variaţiei fenotipice

„ Gospodărirea pădurii:
„ Lucrările silvice
„ Fertilizarea solului

Uni Braşov 21
 Surse ale variaţiei fenotipice
„ Surse genetice:
„ 6 niveluri:
„ Gen
„ Specie

„ Provenienţă

„ Arboret

„ Arbore

„ În interiorul arborelui

Uni Braşov 22
 Surse ale variaţiei fenotipice
„ Primele două surse ale variaţiei sunt bine
cunoscute
„ Celelalte 4 contribuie la diferenţe mari
între indivizii aceleiaşi specii.
„ Genul şi specia – diferenţele genetice se
reflectă evident în fenotip.
„ Provenienţa se referă la o locaţie
geografică în arealul unei specii.
„ Diferenţe genetice mari, dacă arealul este larg, de ex.
Picea abies
„ Teste de provenienţe Uni Braşov 23
 Surse ale variaţiei fenotipice
„ Pinus taeda – America de Nord
„ Caracterul: densitatea lemnului
„ 1300 km, nord (climat mai umed) – sud
(climat subtropical)
„ În arboretele naturale: densitatea creşte
de la nord la sud.
„ În culturi comparative: situaţie inversă!!
„ Observaţii speculative, fără testare în culturi
comparative.
Uni Braşov 24
 Importanţa variaţiei geografice
„ Ameliorarea arborilor
„ Alegerea celor mai bune provenienţe
„ Cele mai bine adaptate şi care produc lemn în
cantităţi mari şi de calitate
„ Conservarea genelor sau resurselor
genetice
„ Modul de eşantionare
„ Să ne asigurăm că avem populaţii distincte
genetic.

Uni Braşov 25
 Diferenţe între arborete

„ Nivelul 4: arboret
„ În interiorul unei provenienţe
„ Mai mici decât între provenienţe
„ Cauza: diferenţe în condiţiile staţionale
„ De ex. tipul de sol, panta terenului

Uni Braşov 26
 Diferenţe genetice la nivel de
arbore
„ Într-o pădure nu există doi arbori identici
din punct de vedere genetic
„ Excepţie: fac parte din aceeaşi clonă
„ Importanţa relativă a mediului şi
genotipului
„ Densitatea lemnului – control genetic
puternic!
„ Creşterile – controlate mai mult de mediu!

Uni Braşov 27
 Diferenţe genetice în interiorul
arborelui
„ Acelaşi genotip = acelaşi set de gene!
„ Anumite caracteristici arată variaţie în
interiorul unui arbore!
„ De ex. densitatea lemnului:
„ Variaţie chiar în interiorul unui inel anual.

Uni Braşov 28
 Diferenţe genetice în interiorul
arborelui
„ Gene diferite sunt exprimate în sezoane
diferite şi la vârste diferite.
„ Importanţa reglajului genetic pe parcursul
existenţei unui individ (direcţie de
cercetare recentă!!!)

Uni Braşov 29
 Scurt istoric al geneticii
„ 10 000 de ani
„ Primele efeorturi de domesticire
„ Plante şi animale
„ Seminţe culese din fenotipuri superioare
„ Acum 3000 de ani - deja aproape toate
plantele agricole – varietăţi ameliorate,

Uni Braşov 30
 Etape în dezvoltarea geneticii
ca ştiinţă
„ 1866 - Legile clasice ale transmiterii
caracterelor - Gregor Mendel
„ 1908 – Legătura între frecvenţa alelelor şi
genotipurilor – Hardy-Weinberg.
„ 1910 – Teoria cromozomală a eredităţii –
Th. Morgan
„ 1944 – descoperirea rolului genetic al ADN-
ului

Uni Braşov 31
 Etape în dezvoltarea geneticii
ca ştiinţă
Începe etapa geneticii moleculare
„ 1953 - Watson şi Crick - modelul bicatenar
de structură helicoidală a ADN-ului
„ 1981 – prima secvenţă totală a genomului
mitocondrial la om 16159 bp.
„ Mijlocul anilor ’80 – mari progrese în tehnica
secvenţierii ADN-ului, tehnica PCR.
„ 1990 proiectul secvenţierii genomului uman
a fost lansat.
Uni Braşov 32
Etape în dezvoltarea geneticii
ca ştiinţă
„ 1997- secvenţa completă a genomului de
drojdie (12 Mbp)
„ 2000 – secvenţa completă a genomului la
Drosophila melanogaster şi Arabidopsis
thaliana (180 Mbp & 125 Mbp).
„ 2001 – finalizarea secvenţierii genomului la
om (3400 Mbp)

Uni Braşov 33
 Genetica forestieră
„ 1700-1850 în Europa
„ importanţa provenienţelor
„ crearea de hibrizi la diferite specii

„ metode de propagare vegetativă

„ Până în 1950:
„ Eforturi sporadice în ameliorarea arborilor
„ Teste de provenienţe la principalele specii de
interes comercial

Uni Braşov 34
 Genetica forestieră
„ După 1950:
„ Programe de ameliorare pe scară largă
„ Teste de provenienţe la principalele specii
de interes comercial
„ Conservarea resurselor genetice forestiere

Uni Braşov 35
 Genetica forestieră
„ Studii de genetica populaţiilor:
„ Anii 70 – studii de izoenzime
„ Distribuţia variaţiei în interiorul populaţiilor
şi între populaţii.
„ Markerii moleculari în anii 80
„ Modul de transmitere al genomurilor
extranucleare la conifere.
„ Sfârşitul anilor 90 – era genomicii
Uni Braşov 36
 Genetica forestieră
„ Construirea de colecţii de gene pentru
speciile de arbori
„ 2006 – secvenţa completă a genomului de
plop (480 Mbp)
„ Noi tehnologii pentru înţelegerea reglajului
şi expresiei genelor.
„ Noi varietăţi de arbori care să satisfacă
nevoile din ce în ce mai mari ale societăţii!

Uni Braşov 37
Mulţumesc pentru
atenţia acordată!

Uni Braşov 38