Înnobilarea Tipăriturilor

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Prof. LUPEA SEVERINA prof. ILIE ELENA IOANA
ÎNNOBILAREA TIPĂRITURILOR
Manual clasa a XII-a

Filera tehnologică
Profil Tehnic
Calificarea: Tehnician poligraf
Editura OSCAR PRINT

BUCUREŞTI, 2007
1
Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului nr. 1561/106/23.07.07 în urma evaluării calitative şi este
realizat în conformitate cu programa analitică aprobată prin Ordin al
Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.......din..............................
Titlul: Înnobilarea tipăriturilor (filiera Tehnologică, profil Tehnic, ruta

progresivă clasa a XII, calificarea profesională: Tehnician poligraf)
Copyright © Editura OSCAR PRINT

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii OSCAR
PRINT
Reproducerea totală sau parţială a acestei lucrări este posibilă numai cu
acordul prealabil scris al Editurii OSCAR PRINT
REFERENŢI: prof. gr. II. ing. Maria Carp

prof.gr.did.I Maria Zamfir
Editura „OSCAR PRINT“

Bucureşti, b-dul REGINA ELISABETA nr. 71, sector 5
Tel./Fax. 315.48.74, 0722.723.139
E-mail: contact@oscar print.ro
Comenzi la tel.: 315.48.74
Tehnoredactare computerizată: RĂZVAN BĂLAŞA
Coperta: RĂZVAN BĂLAŞA
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

LUPEA SEVERINA
Înnobilarea tipăriturilor: (filiera tehnologică – profil Tehnic, ruta
progresivă: clasa a XII-a, calificarea profesională Tehnician
Poligraf) / prof. Lupea Severina, prof. Ilie Elena Ioana. –
Bucureşti: Oscar Print, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-97-668-179-0
I. Ilie, Elena Ioana
655(075.35)
2
Cuprins
PREFAŢĂ .............................................................. 5
Capitolul 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE ........................... 7
1.1. NOŢIUNI TEORETICE ......................................... 8
1.2. Aplicaţii practice ............................................... 12
1.3. Evaluare ......................................................... 13
Capitolul 2. LĂCUIREA TIPĂRITURILOR. Tipuri de lacuri

utilizate pentru înnobilare .................................... 15
2.1. Noţiuni teoretice ............................................... 16
2.2. Condiţii impuse operaţiei de lăcuire ........................... 19
2.4. Evaluare ......................................................... 24
Capitolul 3. LĂCUIREA TIPĂRITURILOR. Metode de

lăcuire ......................................................... 25
3.1.1. Clasificarea metodelor de lăcuire ..................... 26
3.1.2. Aplicarea gen tipar înalt ............................. 26
3.1.3. Aplicarea flexografică (totală sau parţială) a
lacurilor ....................................................................................................... 27
3.1.4. Aplicarea serigrafică .............................................................. 28
3.1.5. Lăcuirea on-line ....................................... 28
3.1.6. Lăcuirea off-line 29
3.3. Evaluare ......................................................... 35
Capitolul 4. LĂCUIREA TIPĂRITURILOR. Realizarea

operaţiei de lăcuire .................................................. 36
4.3. Evaluare ......................................................... 46
3
Capitolul 5. LAMINAREA (CELOFANAREA). Procedee de
laminare şi materiale folosite ....................................... 47
5.3. Evaluare ......................................................... 62
Capitolul 6. LAMINAREA (CELOFANAREA). Utilaje de

laminare ............................................................... 64
5.3. Evaluare ......................................................... 78
Capitolul 7. ÎNNOBILAREA CU EFECTE METALICE A

TIPĂRITURILOR (BRONZURI) ...................................... 79
7.3. Evaluare ......................................................... 97
Capitolul 8. TIPARUL ÎN RELIEF. TIPARUL SEC. Procedee

de imprimare în relief................................................ 98
8.2. Evaluare ........................................................105
Capitolul 9. ALTE PROCEDEE DE ÎNNOBILARE A

TIPĂRITURILOR ....................................................106
9.1.Termografia ....................................................107
9.2. Ştanţările decorative .........................................107
9.3. Hologramele ....................................................111
Bibliografie ..........................................................114
4
PREFAŢĂ
Pregătirea tehnică şi de formare profesională are ca obiectiv

asigurarea unei temeinice pregătiri de specialitate specifice familiei
ocupaţionale, precum şi formarea abilităţilor necesare practicării unei
profesii.
Lecţiile, lucrările practice sau de laborator, prin conţinutul lor în
conformitate cu programa şcolară, se adresează elevilor din şcoala de arte
şi meserii profil tehnic de la specializarea tehnici poligrafice.
Autorii pun la dispoziţia elevilor o bază de date, ca suport, pentru
atingerea competenţelor urmărite. Complexul de cunoştinţe oferit de
lucrare permite reactualizarea celor învăţate şi constituie o garanţie
pentru formarea abilităţilor necesare practicării profesiei de tipograf.
După parcurgerea lecţiilor, lucrărilor practice şi de laborator, elevii
dobândesc competenţe legate de: cunoaşterea şi aplicarea normelor de
protecţia muncii, paza şi stingerea incendiilor, realizarea lucrărilor
practice folosind documentaţia tehnică, utilizarea, alimentarea, reglarea
şi întreţinerea utilajelor poligrafice specifice.
Activitatea pe care o desfăşoară elevul în cadrul modulului
Înnobilarea tipăriturilor se desfăşoară în laboratorul tehnologic,
atelierul şcolii şi la agenţi economici. Aceasta reprezintă o continuare a
pregătirii teoretice. Astfel, pregătirea practică este o activitate
integrată organic în procesul general de educare a elevilor, de calitatea
căreia depinde gradul de pregătire a absolvenţilor şi competenţele
obţinute, atestate în certificatul de competenţe corespunzător
nivelului de calificare.
Pentru a asigura utilitatea dorită a acestui îndrumar este
necesară respectarea unor condiţii:
- se impune o bună cunoaştere a laboratorului tehnologic şi
atelierului şcolii, de către fiecare elev sub aspectul organizării, al
gradului de dotare şi cerinţelor tehnice;
- selectarea de către profesor a lucrărilor din îndrumar ce
urmează a se executa în funcţie de dotarea lexistentă;
- disciplină şi respectarea normelor de protecţie a muncii şi a
5
echipamentelor de protecţie, a indicaţiilor tehnice şi organizatorice;
- analiza critică a fiecărei lucrări.
Înainte de începerea unei lucrări, elevii vor cunoaşte:
- consideraţiile teoretice;
- scopul lucrării;
- modul de realizare;
- necesarul de materiale, scule, aparate, utilaje;
- caracteristicile materialelor şi utilajelor ce se vor folosi.
Este bine ca la terminarea fiecărei lucrări elevul să-şi analizeze
singur modul în care a realizat lucrarea, greşelile şi eventualele
observaţii făcute de profesor, precum şi modul în care ar putea să-şi
îmbunătăţească munca.
Acest manual pentru pregătire practică la modulul Înnobilarea
tipăriturilor abordează tehnicile, materialele şi procedeele cele mai
moderne din acest domeniu.
Tehnicile poligrafice cuprind trei mari grupe de procese
tehnologice pre-press (pregătirea formelor de tipar), press (tipar) şi
post-press (finisare).
Înnobilarea tipăriturilor cuprinde o gamă largă de procese care
se pot încadra fie în categoria proceselor tehnologice de imprimare, fie
în gama proceselor de finisare. Tocmai această polivalenţă determină
diversitatea procedeelor de înnobilare.
Tehnicile de înnobilare pentru tipărituri şi produse poligrafice au
luat un avânt deosebit în ultimii 20 de ani, o dată cu dezvoltarea
producţiei de ambalaje şi cu amploarea fenomenului de reclamă în regim
concurenţial, din dorinţa de a conferi imprimatelor o rezistenţă sporită
şi un aspect estetic deosebit.
De la ferecare, şnituire şi poleire, care se utilizează de sute de
ani, s-a ajuns la procedee sofisticate de înnobilare care prin combinarea
lor conferă un aspect fabulos produselor
Autorii
6
1 NOŢIUNI
INTRODUCTIVE
După ce înveţi această lecţie vei şti:

-să recunoşti tipurile de produse poligrafice;
-să identifici în ce categorie se încadrează un produs;
-să verifici modul în care au fost înnobilate anumite tipare sau
produse poligrafice;
-să cunoşti condiţiile de microclimă şi de depozitare pentru
tipărituri şi produse poligrafice.
-să măsori grosimea cartoanelor şi hârtiilor precum şi luciul
tipăriturilor
Modul de Grupuri de câte doi – trei elevi

organizare: vor face observaţii privind
materialele de înnobilare şi
produsele poligrafice înnobilate
Materiale Caietul de observaţii, tipărituri
necesare: de înnobilat de diverse gramaje
şi sortimente, etichete si
specificatii privind materialele
pentru înnobilat, micrometru,
aparat de măsurare a luciului,
papşer, linie gradată, echer,
creion.
Locul de Laborator de poligrafie,
desfăşurare: atelierul de imprimare ofset şi
agenţi economici.
7
1.1. NOŢIUNI TEORETICE
Produsele realizate de industria poligrafică cuprind o gamă largă,

diversificată şi cu utilizare în multe domenii.
Conform statisticilor realizate, distribuţia vânzărilor în anul
2000, pe tipuri de produse poligrafice a fost următoarea:
- 7 % cărţi;
- 9 % reviste;
- 4 % cataloage;
- 16 % ziare;
- 46 % materiale publicitare şi pentru buseness;
- 18 % ambalaje.
Pentru a reda această diversitate prezentăm în continuare o

clasificare a produselor poligrafice, în funcţie de criterii de procesare
şi de utilizare:
Tip Produse Produse din Produse Produse

producţie dintr-o câteva piese realizate în diverse
bucată legătorie
Produse Reproduceri Note Cărţi Hărţi
editoriale de artă muzicale Scoarţe Schiţe
Compilaţii de Calendare
materiale de perete
Produse Ilustrate Jocuri Cărţi de Postere
pentru Felicitări Cărţi de joc colorat Ghirlande
familie Anvelope Seturi de Culegeri de Produse
Borduri carneţele probleme sanitare
Materiale Foi cu antet Seturi de Blocuri de Pliante
pentru File de formulare formulare Fluturaşi
Business informare Registre Calendare
Hârtii Manuale Agende
securizate pentru maşini
8
Produse Fluturaşi Trimiteri Cataloage Standuri
de Postere poştale Instrucţiuni
reclamă Panouri Broşuri Planuri
Benere
Periodice Ziare Reviste
cotidiene Magazine
Ziare pentru
reclamă
Ambalaje Etichete Cutii
Hârtie Pungi
imprimată
Din această varietatea de produse care se realizează în industria
poligrafică, o mare parte se înnobilează prin diverse procedee .
Ambajale Etichete
Pliante publicitare
Fig. 1.1. Tipărituri înnobilate
Înnobilarea tipăriturilor şi produselor poligrafice cuprinde o

serie de operaţii care au drept scop:
 mărirea rezistenţei la deteriorări mecanice;
 creşterea valorii estetice;
 împiedicarea modificării culorii cernelurilor la contactul cu
lumina;
 creşterea rezistenţei la atacul factorilor de microclimă şi
microbiologici.
9
Enumărăm în continuare principalele procedee de înnobilare a
tipăriturilor şi produselor poligrafice :
 lăcuirea în maşini speciale sau în grupuri special ataşate la
maşinile moderne de imprimare;
 imprimare cu cerneluri speciale securizate sau metalizate;
 laminarea cu folii de mase plastice prin lipire sau presare ;
 poleirea (transfer termic) cu folii ce conţin cerneluri colorate
sau metalizate;
 tipărirea în relief cu sau fără cerneală;
 bronzarea tipăriturilor;
 ştanţarea în scop estetic.
1.2. Aplicaţii practice
În laboratorul şi atelierul şcolar sau la agenţi economici, pe

grupe de 2-3 elevi
1) Vor analiza o gamă cât mai largă de produse poligrafice supuse
operaţiilor de înnobilare.
2) Vor demonstra efectele produse asupra tipăriturilor aplicarea
diverselor procedee de înnobilare.
3) Vor compara câteva tipuri de imprimate înainte şi după operaţiile
de înnobilare (aspect, rezistenţă, luciu etc.)
4) Vor măsura luciul suprafeţelor lăcuite.
Luciul este măsurat prin direcţionarea unui fascicol lumină
constant, la un anumit unghi, pe suprafaţa de testare şi apoi prin
măsurarea luminii reflectate.
Se utilizează unghiuri de reflexie diferite în funcţie de natura
suprafeţei măsurate.
Luciul se exprimă în procente
- dacă luciul măsurat e sub 50% suprafaţa nu dă senzaţia de luciu
- dacă luciul măsurat e cuprins între 50% şi 70% se consideră că
suprafaţa are un luciu satisfăcător
- dacă luciul măsurat depăşeşte 70% suprafaţa are un luciu ridicat
10
Fig. 1.2. Aparat pentru măsurarea luciului prin reflexie
5) Vor măsura grosimea

peliculei de lac depus pe
tipărituri .
Pentru măsurarea
grosimii produselor papetare se
foloseşte un aparat special
adaptat cerinţelor poligrafice.
Acesta constă într-un
micrometru al cărui palpator
măsoară grosimea hârtiei sub o
presiune exercitată de 1kgf /
cmp. În figura următoare Fig. 1.3. Aparat pentru măsurarea
prezentăm acest aparat. grosimii produselor papetare
(micrometru)
1-tija palpatorului; 2- ac indicator al
micrometrului; 3-proba de hârtie; 4-
greutatea de 1 kg şi suprafaţă de 1 cmp
5-pârghie
11
Se decupează mai multe probe din imprimatele de analizat
(înainte şi după lăcuire) şi se aşează pe rând, pe suportul aparatului.
Se coboară palpatorul aparatului pe suprafaţa hârtiei.
Se citeşte grosimea probei de pe cadranul micrometrului, cu o
precizie de 1µ şi se notează în tabelul de mai jos.
Pentru fiecare tip de produs se calculează apoi grosimea peliculei
de lac.
Grosimea
Proba Înainte de După Stratului
lăcuire lăcuire de lac
Coloana nr.1 Col. nr. 2 Col. nr. 3 Col.3-col.2
Proba nr. 1
Proba nr. 2
Proba nr. 3
Proba nr. 4
Proba nr .5
Proba nr. 6
Proba nr. 7
Proba nr. 8
Proba nr. 9
Notă
Determinarea grosimii peliculei de lac depus pe imprimate se
realizeză în mod obligatoriu la temperature de 200C, nivel care este şi
temperatura optimă la care se tipăresc hârtia şi cartonul
Colile tipărite şi înnobilate se păstrează şi se manipulează în
tipografii, stivuite ordonat pe palete.
12
1.4. Evaluare
Alege varianta corectă prin încercuirea literei corespunzătoare:
1) Care din produsele poligrafice enumerate mai jos nu intră în

categoria Produselor de reclamă
a - pliante
b - felicitări
c- postere
2) Laminarea tipăriturilor determină
a - colorarea tipăriturii
b - mărirea rezistenţei la deteriorări mecanice
c - modificarea dimensiunilor tipăriturii
3) Din ce categorie de produse poligrafice fac parte calendarele de
perete :
a – formulare ;
b – ambalaje ;
c – produse editoriale.
4) Care din operaţiile de mai jos sunt operaţii de înnobilare a
tipăriturilor:
a – tăierea;
b – poleirea;
c – biguirea.
5) Lumina poate avea ca efect asupra hârtiei:
a – ondularea hârtiei;
b – îngălbenirea hârtiei;
c – şifonarea hârtiei.
6) Lăcuirea împiedică fenomenele de :
a – distrugere a stratului de cerneală ;
b – formare de falţuri ;
c – perforare.
13
7) Care din următoarele produse se pot polei :
a – formularele ;
b - biletele de tramvai ;
c - cărţile .
8) Care din următoarele produse se laminează :
a – formularele ;
b – timbrele ;
c – posterele.
9) Înnobilarea tipăriturilor are drept scop :
a – creşterea valorii estetice ;
b – modificarea mirosului ;
c – ieftinirea produsului .
10) Cărţile legate conţin :
a – coperţi biguite ;
b – scoarţe poleite ;
c – foi volante .
Notă
Pentru fiecare poziţie rezolvată corect se acordă un punct.
14
LĂCUIREA TIPĂRITURILOR
2 TIPURI DE LACURI UTILIZATE

PENTRU ÎNNOBILARE

-să recunoşti toate sortimentele de lacuri utilizate în poligrafie;
- să cunoşti proprietăţile lacurilor şi domeniile lor de aplicare;
-să descrii mijloacele de manipulare a diverselor tipuri de lacuri;
-să cunoşti condiţiile în care se lăcuiesc tipăriturile;
-să explici corelaţia dintre proprietăţile suporturilor de imprimare,
cernelurilor, a lacurilor şi metodelor de uscare în vederea obţinerii
unor produse înnobilate de calitate;
-să pregăteşti hârtia imprimată pentru lăcuire.
-să măsori gramajul cartoanelor şi hârtiilor precum şi vâscozitatea
lacurilor.

lacurile poligrafice şi
produsele poligrafice lăcuite
necesare: de lăcuit de diverse gramaje şi
sortimente, etichete si
specificatii privind lacurile
poligrafice, gramieră, cupă
vâscozimetrică, papşer, linie
gradată, echer, creion.
desfăşurare: atelierul de imprimare ofset
15
2.1 Noţiuni teoretice
Lăcuirea este un procedeu de înnobilare a tipăriturilor, prin care

se conferă acestora un luciu mai mare decât cel obţinut cu ajutorul
peliculelor de cerneală.
Lăcuirea se face în scopul de a obţine imprimate cu luciu şi de a
mări rezistenţa acestora la zgâriere, umiditate, radiaţii solare etc. În
industria alimentară şi farmaceutică lăcuirea impiedică contactul direct
al utilizatorului cu cernelurile de pe ambalaje.
Reflexia imprimatului lăcuit se apropie de cea a sticlei, în timp
ce, pe o suprafaţă nelăcuită, are loc dispersia luminii.
Suprafaţă perfect lucioasă 100 % reflexie
Suprafaţă perfect mată 100 % dispersie
Fig. 2.1. Reflexia şi dispersia
În prezent se folosesc mai multe tipuri de lacuri şi procedee de

lăcuit.
Lacurile cu solvenţi volatili sunt cele mai vechi şi pot conţine
maximum 40 % răşini dizolvate în alcooli. Aplicarea se face cu ajutorul
valurilor, prin acoperirea întregii suprafeţe a colii tipărite cu un strat
subţire de lac. Prin acest procedeu se pot realiza şi lăcuiri parţiale, pe
anumite zone ale colii, prin utilizarea plăcilor de fotopolimeri.
Dezavantajele folosirii acestui tip de lac sunt:
 uscarea lacului se realizează prin evaporarea solventului
 incompatibilitatea răşinilor din compoziţie cu adezivii utilizaţi în
mod curent în legătorie;
 pelicula de lac are o rezistenţă mecanică scăzută precum şi la
agenţi chimici;
 toxicitate mare a solvenţilor folosiţi;
16
 grad ridicat de pericol la incendii;
 manipulare greoaie
Din motivele arătate mai sus, dar şi din cauza necesitătii lăcuirii
în maşini separate (off-line) lacurile pe bază de solvenţi volatili sunt mai
puţin folosite.
Lacurile pe bază de apă sau dispersie formează pelicule
foarte rezistente deşi se depun în straturi subţiri. Ele asigură o
protecţie deosebită a produselor imprimate mai ales din punct de
vedere al degradării biologice şi sub efectul luminii.
Aceste lacuri se pot folosi la aplicări totale sau parţiale, se
usucă uşor, sunt ieftine şi nu sunt agresive putând fi utilizate la
ambalajele alimentare.
În prezent s-a extins folosirea lacurilor aurii (lacuri de
poleire), solubile în apă, rezistente la frecare, depuse simultan sau nu,
pe imprimatul tipărit cu cerneluri offset metalizate. Tipăriturile astfel
obţinute, de regulă etichete sau ambalaje, au proprietăţi estetice
deosebite. Aceste lacuri conţin pigmenţi de bronz.
Comparativ cu procedeul de
pudrare (bronzare) sau cu cel de
imprimare cu cerneluri cu pigmenţi
metalici (bronzuri), aplicare lacurilor
de aurire
cu aparate de lăcuit on-line, este cel
mai eficient din punct de vedere
ecologic.
Fig. 2.2. Bidoane cu lacuri de dispersie
Lacurile cu uscare U.V., care se usucă numai sub influenţa

radiaţiilor ultraviolete sunt foarte rezistente la abraziune, umiditate şi
lumină.
Aceste lacuri sunt mai rentabile deoarece în condiţii normale de
lucru, în comparaţie cu lacurile de dispersie, nu se evaporă şi nu se
17
întăresc, deci pot fi folosite până la ultima picătură. Deasemeni, aerul
cald care se degajă prin uscare U.V. (60-80 grade) poate fi recuperat şi
folosit la reîncălzirea apei.
Imprimatele tratate cu lacuri U.V. nu sunt rezistente la
biodegradare, ele îmbătrânesc şi se degradează normal în timp.
Lacurile se comercializează de regulă în variante foarte lucioase
(stălucitoare), lucioase şi mate.
Luciul este excepţional, iar lăcuirile mate dau senzaţia agreabilă
de catifelare .
Lacurile cu uscare U.V. se pot depune pe toată suprafaţa sau pe
porţiuni, mai mult, există variante care se depun pe suprafeţe laminate
anterior sau lacuri U.V. care pot suporta laminarea ulterioară depunerii.
Pe de altă parte, lacurile U.V. pot face obiectul unor retipăriri cu
cerneluri offset sau serigrafice speciale, conferind astfel produsului
propietăţi estetice deosebite.
Se folosesc în prezent lacuri U.V. aurii, rezistente la frecare,
simultan sau nu cu o imprimare offset cu cerneluri metalizate.
Tipăriturile astfel obţinute au proprietăţi estetice deosebite.
Fig. 2.3. Obţinerea luciului

1 - luciu obţinut cu lacuri cu solvenţi volatili; 2 - luciu obţinut cu lacuri de
dispersie; 3 - luciu obţinut cu lacuri U.V.
Dacă se aplică cele trei tipuri de lacuri, în cantităţi egale, pe
tipărituri identice vom constata că se obţine luciul cel mai slab cu
lacurile cu solvenţi volatili şi cel mai puternic luciu cu lacurile U.V.
Măsurarea lucilui se execută cu aparate speciale (vezi lecţia nr.1).
Rezultatele măsurătorilor sunt ilustrate în graficul următor.
18
2.2. Condiţii impuse operaţiei de lăcuire
Tipul de lac aplicat trebuie să ţină cont de proprietăţile

suprafeţelor lăcuite (absorbţie, aciditate, tratări speciale, umiditate,
etc,) de tipul şi compoziţia cernealii folosite la imprimare, de tipul de
innobilare executată anterior.
De exemplu, pelcula de lac U.V. este mult mai netedă şi implicit
mai lucioasă dacă este aplicată pe tipărituri imprimate cu cerneluri U.V.
Lac UV
Lac UV
Cerneala obişnuită
Cerneala UV
Material printat
Material printat
Fig. 2.4.Peliculă de lac U.V. Fig. 2.5. Peliculă de lac U.V.

aplicată pe strat de cerneală aplicată pe strat de cerneală
obişnuită U.V.
Lacul nu trebuie să deterioreze suportul de imprimare şi nici să

se absoarbă în acesta, în caz contrar efectul de luciu şi de protecţie se
diminuează simţitor.
Cu cât suprafaţa de depunere este mai absorbantă cu atât scade
efectul de luciu.
Redăm în continuare curba de dependenţă a luciului în funcţie de
capacitatea de absorbţie a suportului lăcuit.
19
Se observă că dacă se lăcuiesc hârtii sau
cartoane poroase, luciul rezultat în urma
lăcuirii va fi mult mai mic în comparaţie
cu rezultatele obţinute în cazul folosirii
unor cartoane sau hârtii cu suprafeţe
puţin absorbante.
Fig. 2.6. Efectul de luciu funcţie de capacitatea de absorbţie
De obicei se lăcuiesc hârtiile cretate sau tratate la suprafaţă,

adaptate acestui proces.
Se pot lăcui hârtii şi cartoane cu gramajul cuprins între 80 şi
500 g/mp, acoperindu-se o mare gamă de necesităţi.
Înainte de a lăcui un tipar, trebuie cunoscut tipul de cerneală
folosit şi dacă acesta este compatibil cu tipul de lac, pe care dorim să-l
depunem pentru a nu avea surprize ulterior.
De exemplu, unele tipuri de cerneluri pot avea pigmenţi care se
vor decolora sub influenţa lacurilor U.V.
Trebuie ţinut cont de compoziţia hârtiei şi a cernelurilor, de
compoziţia lacului folosit dar şi de metoda de depunere a lacului şi tipul
de uscare aplicat după lăcuire.
Se va corela grosimea stratului de lac cu numărul de straturi de
cerneală depuse pe suport şi rezistenţa suprafeţei hârtiei, pentru a nu
crea probleme la prelucrările ulterioare (îndoire, biguire sau tăiere).
În momentul executării lăcuirii straturile de cerneală tipărite
vor fi perfect uscate, în caz contrar pelicula de lac va fi afectată de
degajările de substanţe volatile din cerneluri. Cea mai mare atenţie
trebuie acordată în acest sens, lăcuirii faţă-verso la tiparelor în multe
culori.
20
Formarea luciului pe suprafaţa hârtiei şi cartonului cretat
depinde de:
 structura masei de cretare;
 grosimea stratului de cretare;
 capacitatea de absorbţie faţă de uleiuri
Când se lăcuiesc suprafeţe laminate e necesar ca acestea să fie
tratate prin descărcări corona, cu puţin timp înaintea lăcuiri (efectul
corona diminuează în timp).
În grupuri de 2-3 persoane elevii vor realiza următoarele lucrări

practice :
1) Compararea mai multor tipuri de tipărituri (coperte,
supracoperte, pliante etc.) lăcuite cu acelaşi sortiment de lac, dar
tipărite pe suporturi de imprimare diferite: hârtie offset, carton
offset, hârtie cretată.
2) Se vor analiza: luciul peliculelor de lac, grosimea lor, textura
suprafeţei.
3) Se vor compara tipărituri lăcuite cu un lac U.V. în două
variante: mat şi lucius
4) Măsurarea cantităţii de lac depus (lăcuire totală) pe mai
multe tipuri de imprimate.
Se aleg coli identice de imprimate înainte şi după lăcuire.

Din colile alese pentru măsurare se decupează, cu bisturiul sau
un cuţit ascuţit, probe de formă perfect pătrată cu latura de 20 cm.
Aceste probe se cântăresc cu gramiera mecanică sau electrică.
Rezultatul măsurătorilor se exprimă în g/m2.
21
Conform indicaţiilor de mai sus se vor cântări cel puţin 7 probe
lăcuite şi nelăcuite, gramajele se vor nota în tabelul următor şi se va
calcula cantitatea de lac depusă pe fiecare probă.
A –gramieră portabilă B- gramieră pe soclu fix

Fig. 2.7. Gramiere
1 –tija suportului, 2 – cârligul pe care se agaţă probele de măsurat,
3- acul indicatorului, 4 – cadranul care indică valorile determinate
Gramaj Gramaj după Gramajul

iniţial lăcuire peliculei de lac
Coloana 1 Col. 2 Col. 3 Col.3-col.2
Proba nr. 1
Proba nr. 2
Proba nr. 3
Proba nr. 4
Proba nr. 5
Proba nr. 6
Proba nr. 7
22
4) Măsurarea vâscozităţii lacurilor.
Modul de lucru
Vâscozitatea lacurilor se măsoară cu ajutorul cupei
vâscozimetrice. Aceasta este compusă dintr-un vas prevăzut în partea
de jos cu un orificiu calibrat. Timpul de scurgere al unei cantităţi de
lac prin orficiul cupei reprezintă consistenţa lacului.
Se umple cupa cu lac până la un semn marcat pe pereţii cupei şi
apoi se închide cu un capac, se deschide orificiul de scurgere şi se
cronometrează timpul în care s-a golit cupa. Vâscozitatea astfel
măsurată se exprimă în secunde.
Turnarea lacului în cupă se realizează rapid, pentru a se evita
evaporarea acestuia.
Se umple cu grijă cupa pentru a nu depăşi gradaţia.
Cronometrul se porneşte simultan cu deschiderea orificiului
cupei.
Elevii vor executa fiecare câte o astfel de determinare şi vor
compara vâscozitatea obţinută cu specificaţia lacului respectiv şi cu
eticheta recipientului de păstrare.
A
Fig. 2.8. Cupa vâscozimetrică B
A:secţiune într-o cupă vâscozimetrică; 1. cupa vâscozimetrică
B: cupa vâscozimetrică ca aparat 2. capac
de laborator 3. postament
4. tija suport
23
2.4. Evaluare
I Realizaţi corespondenţa dintre elementele coloanelor A şi B :

A B
a) Lacuri cu solvenţi volatili 1) Uscare prin evaporarea apei

b) Lacuri de dispersie 2) Uscare prin polimerizare
c) Lacuri cu uscare U.V. 3) Uscare prin evaporare de alcool
A B
a) Lăcuire totală 1) Lacuri pe bază de apă

b) Lăcuire parţială 2) Lacuri U.V.
c) Lăcuire pe suprafeţe laminate 3) Lacuri cu solvenţi volatili
II Răspundeţi la următoarele întrebări
1) Lacurile aurii din ce categorie fac parte ?

2) Se pot aplica lacuri pe tipărituri laminate anterior şi în ce
condiţii ?
3) Se pot lamina imprimatele după lăcuire şi în ce condiţii ?
4) Se pot retipări suprafeţele lăcuite cu lacuri U.V. ?
Notă
Pentru fiecare răspuns corect se acordă un punct.
24
3 METODE DE LĂCUIRE

-să cunoşti toate metodele de lăcuire utilizate în poligrafie;
- să cunoşti domeniile şi modalităţile de aplicare a lacurilor;
-să descrii procedeele on-line şi off-line de lăcuire ;
-să cunoşti condiţiile în care se realizează fiecare tip de lăcuire a
tipăriturilor;
-să defineşti tipurile de uscare a peliculelor de lac;
-să descrii principiile de funcţionare ale dispoztivelor de uscare
-să utilizezi în experimente de laborator presele miniatur de
imprimare tip IGT pentru determinarea capacităţii de lăcuire.

metodele de lăcuire poligrafice
şi produsele poligrafice lăcuite
în variantele accesibile
necesare: de lăcuit, utilaje pentru lăcuire,
forme din fotopolimeri, site
serigrafice, presa miniatur de
imprimare tip IGT, papşer, linie
gradată, echer, creion.
desfăşurare: atelierul şcolar de imprimare
offset, agenţi economici
25
3.1. Noţiuni teoretice
Operaţia de lăcuire este în esenţă operaţie de imprimare. Toate
maşinile de lăcuit au aparate de alimentare cu coli sau bobine şi de
eliminare a materialului lăcuit identice cu cele ale maşinilor de
imprimare obişnuite. Configuraţia acestor aparate au fost studiate
anterior în vederea obţinerii calificării de maşinist tipăritor
3.1.1. Clasificarea metodelor de lăcuire:
1) În funcţie de tipul de maşinii de aplicare
 aplicare gen tipar înalt, cu valuri
 aplicare serigrafică
 aplicare flexografică
2) În funcţie de suprafaţa lăcuită
 lăcuirea întregii suprafeţe a tipăriturii
 lăcuirea parţială (selectivă) a suprafeţei
3) În funcţie de tipul utilajului utilizat
 lăcuire on-line (în maşina de tipar)
 lăcuire off-line ( într-o maşină specială de lăcuit)
4) În funcţie de numărul de straturi depuse de lac
 un singur strat
 două straturi
 trei straturi
5) În funcţie de modul de formare a peliculei de lac
 prin penetrare sau fixare selectivă în suport (în cazul
lacurilor de dispersie şi lacurilor U.V.)
 prin evaporare în cazul lacurilor de dispersie şi cu solvenţi
volatili
 prin oxido-polimerizare în cazul lacurilor concentrate
 sub influenţa radiaţiilor ultraviolete pentru lacurile U.V.
6) În funcţie de prelucrările suferite anterior de către tipărituri
 lăcuire pe suprafeţe tipărite cu cerneluri normale
 lăcuire pe suprafeţe tipărite cu cerneluri speciale
 lăcuire pe suprafeţe înnobilate anterior prin alte procedee .
26
3.1.2. Aplicarea gen tipar înalt
Se realizează fie cu valuri de lăcuire (lăcuire integrală a
suprafeţei tiparului) fie cu cauciucuri de lăcuire sau plăci din
fotopolimeri (pentru lăcuire parţială). Aceasta se poate obţine atât în
maşini independente cât şi în grupuri incorporate în maşinile de tipar.
Procedeul este avantajos datorită costurilor reduse de pregătire,
montare şi spălare.
Placă de imprimare
de fotopolimeri
Se observă elementele
imprimabile în relief, care
asigură lăcuirea parţială.
Fig. 3.1. Lăcuire parţială cu plăci de fotopolmeri
3.1.3. Aplicarea flexografică (totală sau parţială) a lacurilor
Se utilizează de
regulă la maşinile de
imprimare flexografice
dotate cu aparate de
lăcuit. Depunerea lacului
pe forma de lăcuire din
fotopolimer se realizează
cu un dispozitiv ce conţine
un valţ cu raster (metalic
sau din ceramică) pentru
înmagazinarea lacului în
alveole (anilox). Uneori
cilindrii anilox nu conţin
Fig. 3.2. Schema sistemului de
alveole ci înmagazinează
lăcuire fără racletă
lacul în şanţuri elicoidale.
27
Avantajele acestui
sistem sunt: grosimea
statului de lac nu variază
în funcţie de viteza maşinii
şi aplicarea la o gamă
mare de lacuri (de
dispersie, cu uscare UV,
de aurire, cu bronz).
Dacă dorim să
mărim grosimea stratului
de lac depus trebuie, fie
să schimbăm valţul de
înmagazinare cu raster cu Fig. 3.3. Schema sistemului de
unul de capacitate mai lăcuire cu racletă
mare sau să dispunem de al
doilea dispozitiv de lăcuire
similar.
Schimbarea valţului cu raster se realizează, în timp scurt, cu ajutorul
unui dispozitiv de ridicare, iar racleta se scoate simplu din maşină în
vederea curăţării.
3.1.4. Aplicarea serigrafică

Aplicarea serigrafică cu un dispozitiv format dintr-o sită şi o
racletă metalică se foloseşte pentru lăcuirea selectivă (parţială), a
suprafeţelor absorbante sau nu, cu toate tipurile de lacuri mai puţin
cele cu solvenţi volatili.
Maşinile pentru aplicarea serigrafică sunt de regulă
independente, deci avem de-a face cu o lăcuire off-line.
3.1.5. Lăcuirea on-line

Lăcuirea on-line implică prezenţa dispozitivelor de lăcuire şi
uscare a cernelurilor şi lacurilor (unul sau mai multe), integrate în
cadrul unor maşini de imprimare.
28
uscare imprimare policromă
eliminare lăcuire alimentare
Fig. 3.4. Maşină de imprimare şi lăcuire on-line
3.1.6. Lăcuirea off-line
Lăcuirea off-line presupune dotarea tipografiilor cu utilaje

speciale pentru lăcuit, care se află de regulă în alt atelier decât cel de
imprimare.
Alegerea sistemelor de lăcuire se face în funcţie de tirajele
realizate, de ponderea tipăriturilor lăcuite în totalul produselor
realizate de o tipografie, de tipul de lăcuire şi finisare a lucrării. Deşi
sistemul on-line este foarte avantajos, dacă volumul imprimatelor
lăcuite nu e suficient de mare e necesar să utilizăm sistemul off-line.
eliminare uscare lăcuire alimentare
Fig. 3.5. Maşină de lăcuit off-line
Numărul de straturi de lăcuire va fi ales ţinând cont de natura

suportului lăcuit, de tipul de lăcuire, de compoziţia lacului şi de efectul
de protecţie sau estetic pe care dorim să-l obţinem. Lăcuirile repetate
29
se pot executa fie cu acelaşi tip de lac sau cu tipuri de lacuri diferite,
obligatoriu compatibile între ele. După fiecare lăcuire va avea loc o
uscare a peliculei de lac, din acest motiv multe maşini de imprimare şi
lăcuire dispun de mai multe dispozitive de uscare.
aparat eliminare u l u l aparat alimentare
Fig. 3.6. Masină off-line de lăcuit cu două grupuri de lăcuire (l)

şi două uscătoare (u)
În cazul tipăriturilor la care se doreşte să se obţină efecte

estetice deosebite se cumulează de regulă mai multe tipuri de
înnobilare (poleire şi lăcuire, tipar în relief şi celofanare etc.). Cele mai
spectaculoase efecte se obţin prin lăcuiri cu lacuri mate pe tipare care
au fost laminate în prealabil cu pelicule lucioase sau când se lăcuiesc cu
lacuri strălucitoare peliculele mate laminate pe diverse tipărituri. În
general aceste operaţii se aplică ambalajelor alimentare, ilustratelor,
mapelor de prezentare, copertelor şi pliantelor publicitare.
Dispozitivele de uscare a peliculelor de lac sunt de mai multe

tipuri
 având cuptoare cu aer cald
 cu uscătoare cu radiaţii infraroşii
 având instalaţii cu radiaţii ultraviolete
 cu dispozitive generatoare de fluxuri de electroni, foarte
eficiente dar scumpe.
Uneori tipografii pun problema scăderii vitezei de imprimare,
care poate ajunge până la 15000 tiraje/oră, prin ataşarea la maşinile de
tipar a dispozitivelor de lăcuire şi uscare. Faptul este confirmat de
practica de zi cu zi dar, avantajele care decurg din înnobilarea
tipăriturilor suplinesc cu mult scăderea productivităţii muncii la tipar.
În continuare prezentăm câteva tipuri de uscătoare.
30
Toate utilajele care înglobează instalaţii de uscare a lacului la
cald, vor dispune în mod obligatoriu şi de dispozitive de răcire a
tipăriturilor după lăcuire, pentru a evita deformarea ulterioară a
acestora în condiţii normale de microclimă..
Două module de uscare cu radiaţii
Evacuare aer cald infraroşii şi aer cald
Fig. 3.7. Instalaţie de uscare cu radiaţii infraroşii şi aer cald a

tipăriturilor lăcuite cu lacuri de dispersie
Cea mai avantajoasă sursă de energie este cea cu radiaţii

infraroşii, deoarece lungimea de undă corespunzătoare, va fi absorbită
de stratul de cerneală şi nu de hârtie sau aer.
Prin încălzire, cerneala se usucă prin absorbţie în suport şi apa
din lac se supraîncălzeşte şi avansează spre suprafaţă. În următoarea
fază se produce evaporarea apei din pelicula de lac, prin suflare cu aer
cald la cca. 160 grade.
În ultimul tronson al uscătorului se suflă aer rece pe suprafaţa
imprimatelor lăcuite, pentru a le aduce la temperatura ambiantă, cu
scopul evitării lipirii colilor în stivă.
Când se vorbeşte despre uscătoarele utilizate la maşinile de
lăcuit serigrafice vom alege cu siguranţă uscătorul cu puterea maximă
deoarece stratul de lac depus serigrafic este de cca. 10 ori mai gros
decât straturile de lac obţinute prin alte procedee.
Mai jos prezentăm un tip de astfel de cuptor pentru aparatele
de lăcuire care implică o reglare foarte simplă a temperaturii de lucru.
31
Fig. 3.8. Secţiune prin modulul de uscare cu U.V.
1- lampă U.V. 160 W/cm sau 200 W/cm; 2- oglidă de reflectare a radiaţiilor;
3- evacuare aer cald; 4 şi 5 conducte de răcire cu apă
În atelierul şcolii sau la agenţi economici, pe grupe de 2-3 elevii

1) Vor analiza o gamă cât mai largă de produse poligrafice,
supuse operaţiilor de lăcuire prin diverse procedee
2) Vor demonstra diferenţele calitative a diverselor moduri de
lăcuire a tipăriturilor.
3) Vor compara câteva tipuri de imprimate înainte şi după
operaţiile de lăcuire (aspect, rezistenţă, luciu etc.)
4) Vor analiza modul în care influenţează uscarea calitatea
lăcuirii.
32
5) Vor măsura capacitatea de lăcuire a unor sorturi de hârtie sau
carton şi în mod special a celor cretate, prin metoda absorbţiei picăturii
de ulei.
Explicaţie Capacitatea de absorbţie a uleiurilor se determină prin
măsurarea lungimii petei de ulei obţinută prin depunerea unei picături
calibrate de soluţie de dibutil-ftalat colorat, sub presiune de 735 N, în
aparatul IGT, pe banda de hârtie analizată.
Fig. 3.9. Aplicarea picăturii de ulei cu o pipetă

specială, calibrată, ataşată aparatului
IGT
Cu cât lungimea petei este mai mare, cu atât efectul de luciu

obţinut va fi mai bun, deoarece suprafaţa testată nu absoarbe uleiul,
respectiv lacul.
În tabelul următor se arată dependenţa efectului de luciu în
funcţie de lungimea petei de ulei
Lungimea petei (mm) Lăcuire

> 100 foarte bună
75-100 bună
60-75 satisfăcătoare
50-60 slabă
< 50 foarte slabă
Presa miniatur tip IGT (prezentată în figura de mai jos) pentru
testarea capacităţii de tipărire şi lăcuire a diverselor sorturi de hârtii
şi cartoane poate reproduce la scară micro fenomenele care se
desfăşoară în timpul imprimării sau lăcuirii pe maşini. Aceasta conţine în
miniatură cele trei valuri existente la un grup de imprimare offset şi
are posibilitătăţi de variere a vitezei şi presiunii de imprimare.
33
Fig. 3.10. Presa miniatur de tipar IGT
1–pendul; 2-declanşator; 3-suportul pentru proba de cerneală; 4-clemă de
tensionare; 5-sector de imprimare; 6-dispozitiv de apropiere a rolei de
imprimare; 7-dispozitiv de reglare a presiunii de imprimare; 8-rola de
imprimare; 9-clema de fixare
Dacă dotarea tehnică permite, se pot folosi aparate moderne cu

afişare electronică a rezultatelor, ca în exemplele de mai jos
Fig 3.11. Determina capacitatea Fig.3.12. Aparat destinat

de imprimare offset pe diverse testarii cernelurilor flexo si de
suporturi: hartie,plastic, metal etc tipar adanc
34
6) Elevii vor verifica proprietăţile imprimatelor lăcuite în funcţie
de numărul de straturi de lac aplicate, iar rezultatele le vor nota în
tabelul următor.
Numărul de lăcuiri
Caracteristica
Una Două Trei
Luciu slab
Luciu excepţional
Luciu bun
Rezistenţă mec. Mare
Rezistenţă mec. Bună
Rezistenţă mec. Slabă
Rezist. la îndoire mare
Rezist. la îndoire mică
Rezist. la îndoire medie
3.3. Evaluare
Încercuiţi litera A pentru enunţurile care sunt adevărate şi

litera F pentru cele false:
A F 1) Lăcuirea este un procedeu de broşare a cărţilor.

A F 2) Lacurile pe bază de apă sunt dispersii.
A F 3) Radiaţiile ultraviolete nu pot penetra peliculele de lacurile U.V.
A F 4) O coală de hârtie este mai rezistentă după aplicarea unui strat
de lac.
A F 5) Lăcuirea off-line presupune existenţa unui utilaj special numai
pentru lăcuire.
35
A F 6) O coală de hârtie tipărită opune o rezistenţă mai mare la
îndoire atunci când e lăcuită.
A F 7) Tipăriturile laminate nu se pot lăcui.
A F 8) Când pe o hârtie se tipăresc mai multe straturi de cerneală şi
apoi se aplică un strat de lac, suprafaţa hârtiei trebuie să fie
rezistentă la smulgere.
A F 9) Peliculele de lac se pot aplica prin procedee flexografice şi
serigrafice.
A F 10) Aplicarea serigrafică de lacuri se utilizează de regulă la
lăcuirile selective.
Notă
36
4 REALIZAREA
OPERAŢIEI DE LĂCUIRE

-să recunoşti toate utilajele de lăcuire utilizate în poligrafie;
- să cunoşti modalităţile de pregătire a materialelor şi formelor în
vederea lăcurii;
-să descrii utilajele de lăcuire on-line şi off-line ;
-să pregăteşti fiecare tip de utilaj de lăcuit pentru efectuarea
operaţiei de lăcuire ;
-să defineşti posibilităţile tehnice de lăcuire totală şi parţială;
-să manipulezi,transporţi şi depozitezi lacurile şi produsele lăcuite;
-să descrii şi să pregăteşti pentru tiraj toate tipurile de forme de
tipar utilizate la lăcuire;
- să supraveghezi punctele de alimentare şi transport în timpul
efectuării operaţiei de lăcuire;
-să întreţii maşinile în timpul tirajului şi după efectuarea operaţiei
de lăcuire;
-să corectezi eventualele deviaţii ale parametrior de lucru.
Modul de Grupuri de câte doi – trei elevi vor face

organizare: observaţii privind pregătirea, suprave-
gherea şi întreţinerea utilajelor
poligrafice de lăcuire
Materiale Caietul de observaţii, tipărituri de lăcuit,
necesare: lacuri, forme de lăcuit, utilaje de lăcuit,
dispozitive de uscare, lavete aspre, perie
din păr, perie din sârmă, şmirghel, papşer,
linie gradată, echer, creion.
Locul de Laborator de poligrafie, atelierul şcolar
desfăşurare: de imprimare offset, agenţi economici
37
A) Pregătirea materialelor în vederea lăcuirii

1) Pregătirea imprimatelor (hârtie, carton)
a) În cazul lăcuirii on-line hârtia sau cartonul se pregătesc la
începutul tiparului prin următoarele operaţii:
 tăiere în fracţii de coală şi rotunjire ;
 aclimatizare la condiţiile de microclimă din atelierul de
imprimare;
 introducerea stivei de hârtie în automatul de pus coli sau a
bobinei în dispozitivul de alimentare.
b) În cazul lăcuirii off-line imprimatele tipărite anterior în alt
utilaj parcurg operaţiile:
 controlul uscării straturilor de cernelă;
 controlul calitativ şi cantitativ prin numărare;
 tăierea în fracţii de coală, dacă este cazul;
 aclimatizarea în cazul în care utilajul de lăcuire se află în altă
locaţie
 introducera stivei de imprimate în aparatul de pus coli (unele
maşini, în special cele serigrafice au alimentarea manuală)
2) Pregătirea lacului
a) Lacurile cu solvenţi volatili se introduc în aparatul de
alimentare cu lac cu puţin timp înainte de începerea operaţiei, după ce a
fost controlată vâscozitatea lor. Dacă lacul este prea concentrat se
diluează cu solventul adecvat.
b) Lacurile pe bază de apă se achiziţionează de regulă
concentrate şi se diluează cu apă conform reţetei producătorului.
Urmează ataşarea bidonului la dispozitivul de alimentare cu pompă al
maşinii.
c) Lacurile U.V. După verificarea vâscozităţii, bidonul cu lac se
branşează la dispozitivul de alimentare cu pompă.
38
B) Pregătirea formelor de lăcuire
1) Pregătirea valurilor pentru lăcuirea cu valuri
 se verifică uniformitatea suprafeţei valurilor, distanţa egală
dintre valuri de-alungul axei lor, duritatea suprafeţei etc.
 dacă se lăcuieşte selectiv cu forme din fotopolimeri se
controlează înălţimea constantă a tuturor elementelor
tipăritoare, developarea corectă a elementelor neimprimabile,
eliminarea eventualelor bavuri. Urmează îndepărtarea stratului
de protecţie de pe formă şi ataşarea plăcilor de fotopolimer pe
clindrul port-formă (cu adeziv sau magnetic).
2) Pregătirea formelor pentru lăcuirea flexografică decurge
identic ca la punctul anterior deoarece se folosesc tot plăci de
fotopolimeri.
În plus la acest gen de tipar apare necesitatea schimbării
cilindrului anilox când dorim să modificăm cantitatea de lac transmisă
pe tipar. Scimbarea cilindrilor anilox de mari dimensiuni se realizează
cu dispozitive de ridicare.
Fig. 4.1. Schimbarea cilindrului anilox şi a formei de lăcuire într-un grup

de lăcuire flexografică
39
3) În cazul lăcuirii serigrafice are loc verificare developării
corecte a sitei (toate elementele tipăritoare trebuie să fie perfect
libere) şi montarea acesteia în suportul respectiv al maşinii. Sitele au de
rgulă formă plană dar există şi site cilindrice.
În figura 4.2. este prezentat schematic principiul maşinii
serigrafice cu sită plană.
În figura 4.3 sunt prezentate diverse profiluri de raclete şi
unghiurile de înclinare ale ramei cu sită.
În figura 4.4 sunt prezentate schemele de principiu a două
maşini serigrafice cu site cilindrice.
Fig. 4.2. Maşină plană: imprimare pe orice fel de suport
Fig. 4.3. Diverse profiluri de raclete şi unghiuri posibile de înclinare a

ramei
40
Fig. 4.4. Maşini serigrafice cu site cilindrice
C) Pregătirea maşinii pentru lăcuire

1) În cazul lăcuirii on -line se parcurg etape identice cu cele de
la pregătirea maşinii pentru imprimare, pe care le vom aminti pe scurt
răcire coli lăcuire şi uscare imprimare policromă
Fig. 4.5. Maşină de lăcuit on-line prevăzută cu două grupuri de lăcuire

şi mai multe staţii de uscare
41
a) pregătirea sistemului de alimentare, transport şi eliminare
al maşinii de lăcuit în coli, constă în reglarea următoarelor mecanisme şi
aparate:
 aparatul pneumatic de separare a colilor;
 rolele de preluare a colilor;
 detectorul de coală dublă;
 mecanismele de conducere a colii pe toba maşinii;
 automatul;
 clapele forgraifărului, cilindrului de presiune şi
transportoarelor;
 mecanismului de eliminare a colilor lăcuite.
Fig. 4.6. Aparatul de alimentare cu hârtie în coli
De reţinut:
Reglările aparatelor de alimentare şi eliminare a colilor,
reglările aparatului de imprimare cu lac, sunt identice cu cele
de la maşinile de imprimare a hârtiei albe. De asemeni,
alimentarea maşinii cu lac şi spălarea jgheabului şi valurilor la
finele tirajului se face la fel ca la maşina de imprimare
obişnuită.
42
b) pregătirea aparatelor de imprimare şi lăcuire cuprinde:
 controlul formei de de tipar şi lăcuit;
 introducerea formei în dispozitivul de prindere;
 montarea aşternutului sub formă ;
 fixarea formei în maşină;
 controlul şi reglarea presiunii;
În cazul lăcuirii serigrafice se exclude operaţia de montare a
aşternutului şi se adaugă operaţiile de alegere a tipului adecvat de
racletă, de fixare a unghiul de înclinare al racletei şi de tensionare
corectă a sitei.
La tiparul flexografic avem în plus verificarea şi schimbarea,
după caz, a cilindrului anilox de înmagazinare a cernelii sau lacului.
c) pregătirea instalaţiilor de uscare se realizează prin:
 pornirea instalaţiilor;
 reglarea temperaturii în funcţie de viteza maşinii, numărul de
straturi de cerneală şi lac depuse pe suport, natura şi compoziţia
lacurilor şi cernelurilor folosite;
 alegerea tipului de uscare dacă maşina dispune de câteva
dispozitive de uscare;
 reglarea temperaturii la dispozitvul de răcire a colilor lăcuite;
 captarea şi reciclarea aerului cald captat.
secţiunea de eliminare uscător cu IR secţiunea de

a tipăriturilor lăcuite lăcuire
Fig. 4.7. Dispozitiv de eliminare şi uscare cu radiaţii infraroşii pentru

maşinile de lăcuit
43
Evacuare uscare
aer cald cu aer cald
uscare cu IR
Fig. 4.8. Aparat de uscare cu radiaţii infraroşii şi aer cald pentru uscarea
lacurilor pe bază de dispersie (această combinaţie măreşte viteza de
formare a peliculei de lac)
d) pregătirea aparatului de alimentare cu cerneală presupune:

 reglarea valurilor pentru a avea axe paralele;
 reglarea presiunii dintre valuri ;
 reglarea presiunii exercitate de valurile ungătoare pe formă ;
 alimentarea jgheaburilor de cerneală, cu şpaclul, în cazul
cernelurilor offset;
 acţionarea instalaţiilor automate de alimentare în cazul
cernelurilor fluide şi lacurilor.
2) În cazul lăcuirii off-line, se exclud din enumerarea operaţiilor

de la punctul 1, cele legate de imprimarea cu cerneală deoarece
lăcuirea se efectuează în utilaje specializate numai pentru
lăcuire. Deci se elimină operaţiile de pregătire a aparatului de
imprimare şi de alimentare cu cerneală.
44
Secţiunea de răcire Secţiunea de lăcuire Secţiunea de alimentare
şi eliminare a colilor şi uscare cu coli de lăcuit
lăcuite
Fig. 4.9. Maşină de lăcuit off-line
D) Supravegherea funcţionării utilajului în timpul efectuării operaţiei

de lăcuire
1) Supravegherea permanentă a punctelor de alimentare
şi transport constă în:
 alimentarea cu noi topuri de coli;
 supravegherea funcţionării corecte a separării colilor din top,
a intrării colilor în semne, a deplasării acestora spre aparatul
de imprimare sau lăcuit. În cazul şifonării sau încurcării
colilor în aceste mecanisme se opreşte utilajul şi se extrag
colile defecte;
 supravegherea continuă a menţinerii registrului de imprimare
sau lăcuire prin scoaterea periodică de coli la eliminare şi
controlul acestora;
 verificarea umplerii jgeaburilor cu cerneală şi adăugarea de
cerneală dacă s-a consumat (numai la lăcuirea on-line)
 controlul pompării constante şi eficiente a lacului
2) Supravegherea menţinerii constante a parametrilor de
imprimare şi lăcuire (presiune, viteză, cerneluire, umezire etc.) prin
45
controlul permanent al colilor la eliminare.Se corectează eventualele
deviaţii ale parametrilor de lucru.
3) Supravegherea eliminării corecte a colilor lăcuite şi
degajarea aparatului de eliminare în momentul terminării tirajului.
4) Controlul menţinerii constante a temperaturii în instalaţiile
de uscare a lacului şi a aerul din sectorul de răcire a colilor.
E) Întreţinerea utilajului
1) pe parcursul tirajului se efectuează periodic operaţii de;
 spălarea cu soluţii corespunzătoare a formelor de tipar şi
lăcuire pentru evitarea îmbâcsirii lor;
 spălarea cauciucului imprimator şi valurilor de umezire la
offset.
2) după terminare tirajului se parcurg următoarele etape:
 oprirea alimentării cu hârtie;
 deconectarea presiunii dintre cilindrii;
 oprirea maşinii;
 îndepărtarea, după caz, a valurilor ungătoare, a racletei sau
cilindrului anilox de pe formă;
 scoaterea formelor din maşină;
 spălarea, protejarea şi depozitarea formelor de tipar şi lăcuire;
 spălare tuturor zonelor din maşină care au venit în contact cu
cerneala sau lacul, manual sau cu dispozitivele montate pe
maşină.
Elevii vor realiza următoarele operaţii în atelierele de producţie

ale agenţilor economici, sub directa supravegere a maiştrilor
1) pregătirea pentru imprimare şi lăcuire a suporturilor de imprimare
2) pregătirea aparatelor de alimentare şi eliminare cu hârtie sau
carton
3) pregătirea lacului în vederea lăcuirii
4) alimentarea utilajelor cu cerneală şi lac
46
5) transportul, manipularea şi depozitarea materialelor, formelor
de imprimare şi produselor lăcuite
6) supravegherea punctelor de alimentare şi transport în timpul
efectuării operaţiei de înnobilare prin lăcuire
7) întreţinerea maşinii în timpul şi după efectuarea operaţiei de
lăcuire
8) Se vor efectua teste de rezistenţă a peliculei de lac pentru cele
trei tipuri de lacuri, rezistenţa la abraziune, la frecare şi la îndoiri
succesive (fălţuire)
Peliculele de lac se vor freca cu acelaşi tip de lavete aspre, perii
de păr, perii de sârmă. Se va analiza prin comparaţie comportarea
peliculelor de lac (lac cu solvenţi volatili, lac de dispersie, lac U.V.)
depuse toate pe tipare identice. Rezultatele vor fi înregistrate în
următorul tabel prin marcarea cu X a coloanei corespunzătoare testului.
Deteriorarea peliculei de lac

Testarea aplicată Lac cu Lac de Lac U.V.
solv. vol. dispersie
Frecare blândă (lavetă)
Frecare medie(perie păr)
Frecare dură (perie sârmă)
Abraziune cu şmirghel
O îndoire
Două îndoituri
Trei îndoituri
Patru îndoituri
Cinci îndoituri
47
4.3. Evaluare
Realizaţi corespondenţa dintre elementele coloanelor A şi B, cu

ajutorul unor săgeţi :
A B
1 lacuri de dispersie a uscare cu raze U.V.

2 lacuri cu solvenţi volatili b uscare cu raze infraroşii
3 lacuri U,V. c uscare cu aer cald
d uscare cu flux de electroni
A B
1 lăcuire on-line a cu ajutorul sitelor

2 lăcuire off-line b cu plăci de fotopolimeri
3 lăcuire serigrafică c în maşini de imprimare
4 lăcuire flexografică d în maşini independente
Notă
48
LAMINAREA
5 (CELOFANAREA)
Procedee de laminare
şi materiale folosite
După ce vei învăţa această lecţie vei şti:
-să recunoşti metodele de laminare (celofanare) utilizate în
poligrafie;
- să cunoşti materialele de laminare
-să pregăteşti hârtia imprimată pentru laminare.
Modul de Grupuri de câte doi – trei elevi vor

organizare: face observaţii privind foliile
poligrafice şi produsele poligrafice
laminate in variantele accesibile
Materiale Caietul de observaţii, tipărituri de
necesare: laminat de diverse gramaje şi
sortimente, etichete si specificatii
privind foliile de acoperire, papşer,
linie gradată, echer, creion.
Locul de Laborator de poligrafie, atelierul
desfăşurare: şcolar de imprimare offset, agenti
economici
49
5.1. Noţiumi teoretice
Laminarea sau celofanarea

este procesul tehnologic prin care o
folie transparentă se depune pe
suprafaţa unei coli de hârtie sau
carton imprimat.
Celofanul este un produs
celulozic, a început să fie fabricat din
1930, şi este produs până în zilele
Fig. 5.1. Celofan
noastre. Este folosit ca ambalaj
pentru produse alimentare, ca agent
de transfer în producerea fibrelor
optice şi a răşinilor.
Denumirea generică de
celofanare este folosită pentru
operaţia de laminare (caşerarea cu
folie transparentă), adică de
acoperire transparentă a unui
imprimat cu ajutorul unui adeziv şi se
referă la utilizarea unui anume tip de
folii de plastic dar care nu conţin Fig. 5.2. Laminator
celuloză.
Prin laminare imprimatul capătă rezistenţă la umezeală, la şocuri
mecanice, la acţiunea agenţilor chimici, la uzură.
Procesele tehnologice de laminare se pot împărţi după mai multe
criterii şi anume:
a) în funcţie de locul de depunere a adezivului pe folie (in laminator
sau în afara laminatorului)
b) starea adezivului în timpul laminării (laminare uscată sau
laminare umedă)
c) în funcţie de temperatura laminării (laminare la cald sau la rece)
d) de tipul de adeziv folosit
50
Alegerea corectă a
procedeului de laminare se
face în funcţie de scopul
urmărit, de tipul de adeziv,
de caracteristicile materi-
alului tipărit, de dotarea
tehnică.
Laminarea se poate
face la scară industrială,
într-un microatelier de
producţie sau laminare de
birou. Fig. 5.3. Laminator microproducţie
Folia de laminare poate fi

folosită sub formă de coli sau de rolă
În funcţie de compoziţia chimică,
foliile de laminare se împart în trei
categorii:
- folii de polyester – sunt cele mai
folosite pentru orice acoperire, sunt
rezistente la variaţii de temperatură şi
nu devin casante prin îmbătrînire
- folii de polypropylenă - se folosesc
la produse de marketing deoarece
oferă rezistenţă chimică şi proprietăţi
optice foarte bune
- folii de nylon – foarte bun pentru
acoperiri stabile dimensional la variaţii Fig. 5.4. Folii de polyester
de temperatură
Aceste tipuri de folii se fabrică
în diverse grosimi (între 25 μm şi 250
µm ) şi mai multe culori.
Fig. 5.4. Folii de nylon
51
De asemeni, din punct de vedere al aspectului pot fi folii
lucioase, folii mate şi folii texturate.
Foliile lucioase sunt foarte atractive, redau culorile imprimatului
fără a le denatura dar, din punct de vedere comercial reflectarea
luminii poate distrage atenţia de la conţinutul tipăriturii. La o
manevrare defectuoasă pot apăarea zgârieturi.
Foliile mate sunt mult mai convenabile dar mascheză uşor
culorile şi saturaţia imaginii.
Pe imprimatele laminate cu folii mate se pot tipări suprafeţe cu lac

UV cu formă de imprimare
Foliile texturate sunt cele mai agreate deoarece mascarea
culorilor imprimatului este mult redusă şi însăşi textura înnobilează şi
mai mult produsul.
Laminarea se poate face la rece sau la cald.
Laminarea la rece se foloseşte în cazurile în care cerneala de tipar

este prea sensibilă la variaţii de temperatură sau când suportul de
laminat este sensibil la temperatură. Foli a în acest caz este mai
costisitoare dar utilajul este mai ieftin .
O metodă de laminare la rece constă în presarea unei folii cu adesiv
deja depus care lucrează la o temperatură sub 750C.
Laminarea la rece nu este foarte rezistentă.
Fig. 5.4. Laminare la rece
52
Laminarea la cald constă în suprapunerea peste coala tipărită a
unei folii pe care este depus adeziv, inert la temperatură obişnuită.
Setul format trece prin utilaj care se încălzeşte la 70-1600C şi
presează folia pe coala tipărită. În timpul încălzirii adezivul devine activ
şi sub acţiunea presiunii asigură realizarea acoperirii colii de tipar. După
răcire acoperirea devine permanentă.
Fig. 5.4. Laminare la cald
Unele maşini de laminat se pot folosi atât pentru laminarea la rece cât
şi pentru laminarea la cald
Se impun precauţii în cazul laminării peste lac. În acest caz se vor
folosi lacuri cu uscare rapidă, cu conţinut minim de solvent rezidual
şi care nu conţin aditivi pe bază de ceară.
În cazul laminării imprimatelor ce conţin cerneluri metalice se va
avea în vedere evitarea posibilelor reţineri de bule de aer.
Laminarea are ca rezultat protejarea imprimatului de umezeală
şi mărirea rezistenţei la solicitări mecanice. Acest lucru este deosebit
de important în industria ambalajelor.
Fig. 5.5. Laminarea hârtiei tipărite Fig. 5.6. Laminarea cartonului

şi a cartonului pentru ambalaje cu fereastră ştanţată
53
Înainte de laminare se poate executa operaţia de curăţare a
suprafeţei colii de praful anticopiativ sau de praful din atmosferă. De
asemeni se mai poate executa operaţia de calandrare la cald pentru a
asigura o mai bună planeitate colii de laminat.
Perie de curăţare
a suprafeţei de laminat
Val de netezire (calandrare)

a suprafeţei de laminat
Coala de laminat
Fig. 5.7. Curăţarea cu peria a suprafeţei colilor şi calandrarea la cald
Aceste două operaţii se pot executa şi înainte de lăcuire dacă

aceasta se face pe altă maşină decât cea de imprimare.
Cele două operaţii suplimentare au ca scop ridicarea calităţii

înnobilării imprimatelor, micşorarea stratului de adeziv depus pe
imprimat şi reducerea consumului de materie primă.
Utilajul de curăţare a suprafeţei de laminat şi de calandrare la
cald poate fi separat de alt utilaj sau poate fi integrat într-un complex.
Fig. 5.8. Utilaj complex de laminare
54
Laminarea se poate face fie numai pe o faţă
Schema procesului poziţia straturilor simbol
Fig. 5.9. Laminarea pe o singură faţă
fie pe ambele feţe. (incapsulare)
Schema procesului poziţia straturilor simbol
Fig. 5.10. Laminarea pe două feţe
Tot prin procedeul de laminare se mai pot executa operaţiile de

montare adică aplicarea unui imprimat pe un suport rigid cu ajutorul
unei folii dublu adezive
folie
dublu adezivă
poziţia straturilor simbol
Fig. 5.11. Montare
55
şi termotransfer adică transferul de pigmenti de pe o hârtie specială
de transfer pe suport.
poziţia straturilor simbol
Fig. 5.11. Termotransfer
Laminarea poate fi uscată sau umedă în funcţie de momentul

depunerii de adeziv pe folie.
Astfel laminarea uscată are următoarea schemă de principiu
Fig. 5.12. Schema de principiu a laminării uscate
În acest caz laminarea se face după uscarea adezivului pe folie.
56
Laminarea umedă se realizează cu folie pe care s-a depus adeziv
iar caşerarea imprimatului se face înainte de uscarea adezivului.
Fig. 5.13. Schema de principiu a laminării umede
Din punct de vedere al adezivului folosit maşinile de laminat sunt

destinate fie utilizării adezivului cu solvent organic, fie utilizării
adezivului mono sau bicomponent fără solvent organic.
Fig. 5.14. Laminator fără solvent

organic
57
Un laminator fără solvent are următoarea schemă de principiu:
Fig. 5.15. Schema de principiu a laminatorului fără solvent organic
În prezent se produc laminatoare universale care se pot folosi

pentru depunerea pe folia de caşerat a oricărui tip de solvent.
Adezivii trebuie să îndeplinească două condiţii esenţiale
 să adere la folie şi la imprimat
 să fie transparenţi
Adezivii fără transparenţă se pot folosi în cazul laminării
(caşerării) unor folii netransparente pentru obţinerea unor produse
multistratificate.
În cazul laminării umede se folosesc adezivi care formează o
legătură rezistentă între folie şi imprimat adică prin uscare adezivul nu
mai aderă la alte suprafeţe.
În cazul laminării uscate se folosesc adezivi cu lipiciozitate
permanentă şi adezivi activaţi termic.
Pentru laminare se folosesc următoarele tipuri de adezivi:

 adezivi termici (topitură, termoclei);
 dispersii apoase (adezivi apoşi sau în dispersie apoasă);
 adezivi pe bază de solvenţi organici (adezivi cu solvent);
 adezivi cu întărire chimică (adezivi catalitici);
 fotopolimeri (adezivi UV).
58
Adezivii termici se folosesc pentru laminarea uscată. Activarea
lor se face prin încălzire puţin peste temperatura de topire a
adezivului;
Avantajele adezivilor termici sunt următoarele:

 produs rezultat complet uscat
 aderentă ridicată şi calităţi ecologice
Dezavantajele adezivilor termici sunt următoarele:

 riscul delaminării materialului prin încălzire la temperatura de
topire a adezivului
 dificultatea controlării modului de depunere a stratului de
adeziv având în vedere că adezivul se depune pe folie în afara
laminatorului
Dispersiile apoase ale răşinilor sintetice se fixează prin

evaporare sau prin absorbţia apei din adeziv. Din acest motiv nu se
folosesc pentru laminarea materialelor neabsorbante.
Avantajele folosirii dispersiilor apoase:
 preţul redus al adezivului,
 încadrare ecologică
 timp redus de fixare iniţială ceea ce permite realizarea în
continuare şi a altor operatii de înobilare, pe aceeaşi maşină
Dezavantajele folosirii dispersiilor apoase:

 dificultatea menţinerii constante a vâscozităţii adezivului
 dependenţa vitezei de fixare de condiţiile de climă din secţie
 consumul mare de energie pentru uscare
 dificultate mare la curăţarea aparatului de depunere de adeziv.
Adezivii din răşini sintetice cu conţinut de solvent organic (în

general răşini de poliuretan) se întăresc ca urmare a evaporării
solventului. Adezivii cu solvent se folosesc atât pentru laminarea uscată
cât şi pentru cea umedă.
Avantajele folosirii adezivilor cu solvent:
59
 aderenţă bună pe o mare diversitate de materiale
 timp redus de întărire ceea ce permite realizarea în continuare
şi a altor operaţii de înnobilare, pe aceeaşi maşină
Dezavantajele folosirii adezivilor cu solvent:

 dificultatea menţinerii constante a vâscozităţii adezivului
 sunt neecologici
 cheltuieli mari pentru captarea vaporilor de solvent
 posibilitatea de a avea solvent rezidual în laminat
Adezivii cu întărire chimică (adezivi catalitici) au la bază răşini

poliuretanice. Ei pot fi mono sau bicomponenţi.
Adezivii bicomponenţi se întăresc ca rezultat al reacţiei chimice
între baza de adeziv şi întăritor. Timpul de utilizare după amestecare
depinde de proprietăţile chimice ale compuşilor, de temperatura de
reacţie şi este de regulă de 20-40 minute.
Adezivii monocomponenţi se întăresc ca urmare a reacţiei de

polimerizare iniţiată de interacţiunea elementelor active ale compusului
poliuretanic (izocianati) cu moleculele de apă din aer sau din materialul
tipăriturii. Materialele higroscopice de laminat (hârtia şi cartonul)
conţin suficientă apă pentru a iniţia polimerizarea. Pentru laminarea
tipăriturilor pe suporturi neabsorbante este necesar folosirea
dispozitivului de umezire.
Adezivul monocomponent are vâscozitate mare şi de aceea se
încălzeşte în prealabil la 60-90 °С.
Avantajele folosirii adezivilor cu întărire chimică:

 lipsa costurilor aferente energiei necesare procesului de
uscare,
 rezultă produs 100% uscat
 viteză mare de aplicare
60
Dezavantajele folosirii adezivilor cu intarire chimica:
 adezivii bicomponenţi au perioada scurtă de acţiune ceea ce îi
fac nepotriviţi pentru linii tehnologice
 adezivii monocomponenţi au lipiciozitate iniţială scăzută, timp
mare de întărire şi dificultăţi de curăţare a valurilor aparatului
de depunere a adezivului
Adezivii UV se întăresc în urma reacţiei de polimerizare iniţiate
de radiaţiile UV. Pentru laminare se pot folosi adezivi UV de tip
radicalic sau de tip cationic. Adezivii UV de tip radicalic conţin
monomeri şi oligomeri acrilici precum şi fotoiniţiatori. Aceştia din urmă
absorb energia radiaţiilor UV generând radicali liberi care funcţionează
ca iniţiatori ai reacţiei de polimerizare.
La adezivii UV de tip cationic iniţierea reacţiei de polimerizare
se face prin degradarea sărurilor fotosensibile sub acţiunea radiaţiilor
UV şi formarea de cationi activi.
Avantajele folosirii adezivilor UV:
 rezultatul laminării este 100% produs uscat,
 aderenţă foarte bună
 compatibilitate cu un număr mare de materiale de laminat
 vâscozitate constantă uşor de controlat
 aplicabilitate pe tehnologii de ultimă oră cu viteză mare de
depunere a adezivului
 timp scurt de fixare ceea ce permite folosirea adezivilor UV pe
linii industriale de tipar şi înnobilare
 utilizarea dispozitivelor compacte de uscare
Dezavantajele folosirii adezivilor UV sunt următoarele:

 preţul relativ ridicat.
 în comparaţie cu adezivii UV de tip cationic, adezivii radicalici se
caracterizează prin timp redus de fixare, preţ redus,
adezivitate mai mică, elasticitate mai mică a peliculei de adeziv,
un miros mai puternic după intărire.
Folia de laminare trebuie să asigure trecerea radiaţiilor UV
deoarece uscarea se face prin transparenţă.
61
Amestecarea componenţilor adezivilor fără solvent se face în
utilaje speciale înaintea operaţiei de depunere pe folie.
Pupitru de comandă
pentru dozarea precisă
a componenţilor
Fig. 5.16. Utilaj de preparare a adezivilor din componenţii de bază
Laminarea prin extrudare este procesul de depunere pe suprafaţa

imprimatului a unei topituri de polimer. Topitura se poate depune pe
materiale diferite cum ar fi: hârtie, folii de polimer, folie metalică,
ţesătură textilă etc.
Depunerea topiturii de polimer se face cu ajutorul capului de
extrudare. Pentru o aderenţă bună suportul se încălzeşte în prealabil.
În acest caz temperatura de încălzire poate depăşi 300 °С. Pentru
îmbunătăţirea aderenţei se poate depune în prealabil un alt adeziv pe
suportul de laminat. Topitura se presează pe suport într-un calandru
după care se face răcirea produsului rezultat.
Laminarea prin extrudare este un proces de înaltă productivitate;
viteza de lucru poate depăşi 100 m/minut
Laminarea prin extrudare se aplică în producţia de materiale
stratificate pentru ambalaje cu suport de folie metalică, hârtie,
polietilenă şi folosite în special în ambalarea alimentelor lichide.
62
Fig. 5.17. Schema de principiu a laminării prin extrudare
În atelierul şcolii sau la agenţi economici, pe grupe de 2-3 elevi,

se vor analiza o gamă cât mai largă de produse poligrafice care sunt
supuse de obicei operaţiilor de innobilare si se vor realiza următoarele
lucrări practice :
1. Compararea mai multor tipuri de tipărituri laminate şi se vor
nota în caietul de observaţii :
- tipul de suport laminat,
- numărul de laminări la fiecare mostră
- tipul suprafeţei de folie laminată la fiecare mostră
- fibra hârtiei sau cartonului laminat pe o singura parte
2. Se vor efectua analize de rezistenţă a peliculei de laminat

pentru cele trei tipuri de solicitări: rezistenţa la abraziune, la frecare
şi la îndoiri succesive (fălţuire)
Peliculele de laminare de vor freca cu acelaşi tip de lavete aspre,
perii de păr, perii de sârmă. Se vor analiza prin comparaţie comportare
peliculelor de laminare (lucioasă, mată, texturată) depuse toate pe
tipare identice. Rezultatele vor fi înregistrate în următorul tabel prin
marcarea cu X a coloanei corespunzătoare testului.
63
Deteriorarea peliculei de laminare
Testarea aplicată Peliculă Peliculă Peliculă
lucoiasă mată texturată
Frecare medie(perie păr)
Frecare dură (perie sârmă)
O îndoire
Două îndoituri
Trei îndoituri
Patru îndoituri
Cinci îndoituri
3. Măsurarea cantităţii de laminat depus (laminare pe o faţă şi

laminare pe două feţe) pe mai multe tipuri de imprimate. Se va folosi
procedeul de cântărire cu gramiera ca la operaţia de lăcuire
5.3. Evaluare:
Marcaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunză-

toare:
1. Laminarea poligrafică este procedeul prin care :

a). un material este împăturit până ajunge îngust ca o lamă
b). acoperirea cu folie transparentă a unei tipărituri
c). în poligrafie nu există acest procedeu
2. Laminarea la cald se face:

a) în sezonul cald
b) prin încălzirea valurilor laminatorului
c) nu există laminare la cald
64
3. Laminarea se aplică:
a) numai pe coli albe
b) nu se aplică pe hârtie
c) pe orice suport
4. Dispozitivul cu perie şi calandru :

a) are ca scop pregătirea suprafeţei de laminat
b) nu este necesar deoarece laminarea nu impune curăţenia
suprafeţei de lucru
c) nu există acest dispozitiv
Citiţi cu atenţie enunţurile de mai jos şi asociaţi litera “A” dacă

este adevărat sau litera “F” dacă este fals.
A F Prin laminare imprimatul capăta rezistenţă la acţiunea
agenţilor externi
A F Toate foliile de pe piaţă sunt din acelaşi material şi
de aceeaşi grosime
A F Laminarea se face numai la cald indiferent de
temperatura de topire sau de ardere a suportului
A F Înainte de laminare suprafaţa colii de laminat se
curăţă şi se calandrează
A F Curăţarea şi calandrarea suprafeţei nu se face înainte
de lăcuire indiferent de utilajul pe care se face
lăcuirea
A F Foliile de laminare pot avea depus un strat de adeziv
sau adezivul se poate depune în laminator.
A F Laminarea uscată se face după uscarea adezivului
A F Laminarea umedă se face în bazinul de apă
A F Adezivii sunt universali indiferent de procedeul de
laminare folosit
A F Laminarea cu folii netransparente folosind adezive
netransparenţi se numeşte caşerare
A F Alegerea adezivului pentru un laminator se face şi în
funcţie de viteza de laminare
65
Asociaţi cifrele coloanei B cu literele coloanei A pentru a obţine
o afirmaţie adevarată.
a Pe suprafeţele laminate 1 momentul depunerii de

cu folii lucioase adeziv pe folie.
b Laminarea la rece se 2 adere la folie şi la
foloseşte în cazurile în imprimat să fie
care cerneala de tipar transparenţi
este prea sensibilă
c Laminarea are ca 3 în utilaje speciale inaintea
rezultat protejarea operaţiei de depunere pe
imprimatului de folie.
d Înainte de laminare se 4 umezeală şi mărirea
poate executa operaţia rezistenţei la solicitări
mecanice.
e Laminarea poate fi 5 de curăţare a suprafeţei
uscată sau umedă în colii de praful
funcţie de anticopiativ
f Adezivii trebuie să 6 se văd toate zgârieturile
îndeplinească două condiţii
esenţiale: să
g Amestecarea 7 la variaţii de temperatură
componenţilor adezivilor sau când suportul de
fără solvent se face laminat este sensibil la
temperatură.
Comparaţi schemele de laminare uscată şi laminare umedă şi indicaţi

deosebirile majore între cele două procedee.
Notă
Pentru fiecare răspuns corect elevul primeşte un punct
66
6 Utilaje de laminare

- să recunoşti utiljele de laminare;
- să cunoşti caracteristicile constructive ale maşinii de laminat;
- să execuţi reglarea maşinii de laminat

organizare: observaţii privind caracteristicile
utilajului de laminare pe diverse secţiuni
Materiale Caietul de observaţii, tipărituri de
necesare: laminat de diverse gramaje şi sortimente,
etichete si specificatii privind foliile de
acoperire, carţile tehnice ale maşinilor la
care există acces, papşer, linie gradată,
echer, creion.
Locul de Laborator de poligrafie, atelierul şcolar
desfăşurare: de imprimare offset, agenti economici
67
Laminatorul industrial este un utilaj robust cu mecanisme de

mare precizie.
La fel ca maşinile de tipar şi la utilajele de laminare se
realizează pregătirea sistemului de alimentare, transport şi eliminare a
colilor care constă în reglarea următoarelor mecanisme şi aparate
 aparatul pneumatic de separare a colilor
 rolele de preluare a colilor
 detectorul de coală dublă
 mecanismele de conducere a colii pe toba maşinii
 automatului
 clapelor forgraifărului, cilindrului de presiune şi transportoa-
relor
 mecanismului de eliminare a colilor lăcuite
Rolă de folie de laminare Secţiunea de alimentare a

colilor pentru laminare
Fig. 6.1. Laminator industrial
68
Pregătirea colilor pentru laminare
În funcţie de formatul de imprimare al colilor şi de formatul
maşinii de laminare, se decide dacă este cazul tăierii colilor tipărite la
formate mai mici.
În cazul în care se decide laminarea la un format mai mic decât
cel de imprimare trebuie să se ţină cont de poziţia fibrei hârtiei sau
cartonului. Se vor respecta regulile de la maşina de tipar offset adică
fibra hârtiei va fi paralelă cu axul cilindrului de laminare. Regula este
aplicabilă atât la laminarea pe o singura parte
cat şi la laminarea pe ambele părţi prin circuit reversibil al

laminatorului.
La fel ca la maşinile de tipar şi maşinile de fălţuit, laminatoarele

industriale au aparat de alimentare cu coli dotat cu cap pneumatic .
Fig. 6.2. Alimentatorul cu coli al laminatorului industrial este identic cu cel

de la maşina de imprimare offset în coli
69
Diuzele şi sorburile capului pneumatic se reglează în funcţie de
sortul de hârtie sau carton. Se reglează şi sistemul de transport de pe
toba maşinii.
Reglarea vitezei de alimentare cu coli se face în funcţie de
gramajul şi rigiditatea colilor de laminat, de tipul de folie folosită, de
tipul de adeziv folosit, de timpul de presare şi timpul de uscare al
adezivului.
Maşinile de laminat pot fi :

- semiautomate, cu alimentare manuală, şi laminare la cald pe toată
suprafaţa colilor. Eliminarea laminatelor se face în bandă continuă, fără
debitare.
Fig. 6.3. Maşină de laminat semiautomată cu alimentare manuală şi

laminare la cald
- semiautomate, cu alimentare manuală şi laminare la rece pe toată
suprafaţa colilor
Fig. 6.4. Maşină de laminat semiautomată cu alimentare manuală şi

laminare la rece
70
- semiautomate , cu alimentare manuală pentru imprimare în relief
la cald a celofanului pe coala tipărită. Forma de imprimare este de oţel
gravat cu laser .
Folia aderă numai la suprafeţele corespunzătoare elementelor
imprimabile ale formei de imprimare şi simultan are loc şi decuparea
elementelor laminate din banda de plastic transparent.
- automate, cu alimentare automată a colilor de prelucrat sau cu

alimentare în rolă
Fig. 6.5. Alimentarea maşinii cu imprimat în rolă şi cu folia în rolă
cu secţiune de curăţare şi calandrare a suprafeţelor de laminat,

secţiune de derulare a foliei de laminare , de depunere de adeziv şi de
uscare a adezivului cu infraroşii şi aer cald, secţiunea de laminare prin
presare, secţiunea de debitare a tirajului de laminare, masa de
evacuare şi numărătorul colilor
Fig. 6.6. Rola laminată este debitată şi eliminarea se face în coli
- automate de mare viteză cu alimentare automată a colilor de

prelucrat, cu secţiune de curăţare şi calandrare a suprafeţelor de
71
laminat, cu secţiune complexă de derulare a foliei pe care se depune de
adeziv pe bază de solvenţi organici sau pe bază de apă, uscarea
adezivului şi laminarea la cald (se poate folosi şi folie cu adeziv depus ),
secţiunea de debitare a tirajului de laminare, masa de evacuare.
Secţiunea de eliminare Secţiunea de Secţiunea de pregătire a

a laminatelor laminare foliei de laminat(depunere de
adeziv bicomponent)
Fig. 6.7. Laminator de mare viteză şi productivitate
- automate pentru laminare pe ambele feţe simultan, cu două intrări

în maşină sau cu circuit reversibil la o singură intrare în maşină
Role de folie de
laminare pe
ambele feţe
Fig. 6.8. Maşină de laminare pe ambele feţe ale colii
72
Principalele mecanisme ale unui laminator sunt următoarele:
1. Două valuri anterioare de ghidare a foliei. Se cunosc trei
variante de seturi de valuri: ambele valuri sunt calde (varianta
cea mai costisitoare), valul cald e numai cel superior, ambele
valuri sunt reci. Valurile sunt din cauciuc siliconic
2. Două valuri posterioare reci care îndeplinesc două funcţii:
a) în cazul laminării la cald ele previn alungirea şi ondularea
produsului laminat. În lipsa acestor valuri defectele
menţionate se observă în special la laminarea cu folii de
polipropilenă a hârtiilor subţiri (ziare sau hărţi). În acest caz
la încălzire folia se deformează şi prin răcire dă efectul
ireversibil de imagine alungită.
b) dacă laminatorul are circuit reversibil aceste două valuri
permit continuarea laminării pe circuit invers fără a aştepta
răcirea valurilor principale
3. Valul de răcire din aluminiu care favorizează calitatea laminării
la cald. Folosirea lui se recomandă pentru un produs laminat de
până la 125 μm.
4. Valul superior de alimentare care serveste la montarea rolei de
folie în maşină. Este dotat cu un sistem de frânare pentru
reglarea tensionării foliei. Se foloseste şi în laminatoarele cu
două sensuri.
5. Valul inferior de alimentare care are acelaşi rol ca primul dar
se foloseşte numai pentru operaţiile de „montare” şi
„încapsulare”
6. Valurile anterioare de derulare se folosesc pentru derularea
foliei de protecţie (hârtie siliconată) care se desprinde de pe
folia rece (valul superior) sau valul inferior în cazul maşinilor cu
dublu sens.
7. Valurile posterioare pentru rularea produsului finit sau de
derulare a foliei de protecţie la maşinile cu dublu sens
8. Compresorul
9. Mecanismul de reglare a presiunii. Reglarea se face în funcţie
de caracteristicile foliilor şi de grosimea hârtiei.
73
10. Mecanismul de reglare a distanţei dintre valuri
11. Sistemul de încălzire a valurilor şi de control a temperaturii..
Laminatoarele moderne folosesc încălzitoare cu infraroşii
Aparatul de laminare semiautomat de format mediu este

format dintr-un set de valuri cu diverse funcţii. Indiferent de
dimensiunea laminatorului, valurile maşinii trebuie să aibe axele
paralele, mişcarea de rotaţie să fie sincronizată, mecanismele de
tensionare a foliei să fie corect calibrate, distanţa dintre valuri să fie
uşor de reglat, setarea temperaturii şi presiunii de laminare să fie uşor
de urmărit.
Maşinile de laminare la rece folosesc de regulă folii cu adeziv
deja depus. Aceste folii au o peliculă de protecţie pe partea cu adeziv.
Pentru descoperirea adezivului aproape toate maşinile au un dispozitiv
de derulare a foliei de protecţie.
Toate maşinile de laminare sunt dotate cu semne de avertizare privind

securitatea şi sănătatea la locul de muncă.
Citiţi cu atenţie Orice Maşina va Intre valuri

instrucţiunile intervenţie funcţiona numai nu se introduc
de folosire tehnică se face cu apărătorile obiecte străine
după scoaterea montate de procesul
de sub tensiune tehnologic
Fig. 6.9. Semne de avertizare
74
Un laminator de format mediu, cu laminare la rece şi cu alimentare în
coli, are următoarele părţi componente:
Fig. 6.10. Laminator pentru laminare la rece

1. Pupitru de comandă şi conexiunea la reţeaua de curent electric
2. Valurile superioare şi inferioare
3. Masă detaşabilă cu opritor
4. -
5. Motor electric, clema de prindere şi transmisia
6. Ramă
7. Mecanismul de ridicare a valurilor
8. Butonul de picior
9. Locaşul de cuplare a mufei butonului de picior
10. Suport
11. -
12. Apărătoare laterală
13. -
14. Opritor de fricţiune
15. Valuri de cauciuc moale a dispozitivului de preluare
16. Valuri de preluare cu clemă de fricţiune
75
A B
Fig 6.11. Elementele pupitrului de comandă şi a panoului electric

Panoul electric: Panoul de comandă:
A – întrerupător de avarie A – întrerupător de avarie
B – conectarea la reţeaua de curent D – reglarea vitezei de lucru
C – întrerupător de pornire – oprire E – stabilirea direcţiei de lucru
(înainte/stop/înapoi)
F – butonul de ridicare şi
coborâre a valurilor
D – display pentru ridicarea şi
coborârea valurilor
Modul de lucru
1. Se pregăteşte materialul de lucru
Fig 6.12. Pregătirea pachetului de laminat
2. Separat se introduce marginea foliei de laminare intre valul

superior şi cel inferior şi la capaătul opus se desprinde folia de laminare
de pe stratul protector.
76
Fig. 6.13. Pregătirea foliei pentru laminare
3. În spaţiul creeat intre folia siliconată şi stratul de adeziv se

introduce imprimatul de laminat
Fig. 6.14. Formarea pachetului de laminat
4. Folia cu adeziv va reveni în poziţie acoperitoare şi tot pachetul astfel

format se va introduce în spaţiul dintre valurile de laminare
Fig. 6.15. Pregătirea pachetului pentru laminat
77
Dacă modelul de laminator permite, se va monta un dispozitiv de
adaptare pentru regim de alimentare în rolă iar modul de lucru va fi
următorul:
Fig. 6.16. Principiul de lucru pentru laminarea la rece cu alimentare în rolă
Fig. 6.17. Laminator cu

alimentare în rolă
78
Laminatorul cu laminare la cald necesită corelarea suplimentară a
valorilor de temperatură. În general laminarea la cald se face la
maximum 1600C , dar de obicei nu se depăşeşte pragul de 1200C.
Incălzirea valurilor se face cu apă caldă, cu ulei cald, cu raze infraroşii
Pentru obţinerea unui rezultat bun al laminării secţiunea de evacuare a
produsului laminat conţine două valuri de răcire
Controlul distanţei
între valuri
controlul vitezei
de lucru
A – vedere de ansamblu a laminatorului controlul

temperaturii de
laminare
B – panouri de comandă şi control
Fig. 6.18. Laminator cu laminare la cald

Laminatoarele de mare productivitate şi de mare viteză conţin un set
de valuri de tensionare a carui scop este menţinerea unei tensiuni
constante de lucru pe banda de folie de laminat.
Indiferent de mărimea maşinii de laminare şi de varianta
constructivă, problemele principale de urmărit sunt :
Fig. 6.19. Supravegherea maşinii de

laminat
79
- reglarea şi menţinerea distanţei dintre valurile de presare în
funcţie de grosimea totală a straturilor de laminare,
- reglarea şi menţinerea tensiunii de întindere a foliei de laminare,
- menţinerea temperaturii de laminare pe tot parcursul lucrului.
- menţinerea vitezei de lucru
Aceştia sunt parametrii ce trebuie urmăriţi în tot timpul
tirajului
Fig. 6.20. Verificarea continuă a calităţii laminării
Spălarea valurilor se face cu white-spirit sau cu solvenţi

recomandaţi de firma producătoare.
Principalele defecte apărute în timpul laminării
Defect Cauza posibilă Rezolvare
Pierderea  Temperatura de  Mărirea temperaturii
transparenţei foliei lucru este prea joasă valului.
Formarea  supraîncălzirea  Reducerea
umflăturilor de folie foliei. temperaturii valului
 laminarea imprima-  Laminarea numai a
tului insuficient uscat. imprimatelor perfect
 suprafaţa de uscate
laminat este puternic  Curăţarea suprafeţei
prafuită de laminat
80
 tensionare  ficarea
insuficientă a foliei tensionarii in special la
 bobinare foliile subtiri.
defectuoasă a foliei 
folie.
Curbarea produsului  s-a folosit material  laminarea la rece a
după laminare necorespunzător materialelor folosite
pentru laminare la sau evitarea laminării
cald. lor
 alegerea incorectă a  în cazul laminării la
grosimii foliilor cald cele două folii
superioare şi trebuie să fie de
imferioare acelaşi fel
 supratensionarea  se poate face
uneia din folii laminarea în două etape
succesive
Aderenţă slabă a  folosirea hârtiilor cu  se va evita laminarea
foliei la suprafaţa de luciu foarte mare hârtiilor fotografice
laminat  temperatură şi  se măreşte
presiune insuficientă. temperatura şi
presiunea
Formarea de  dereglarea  verificarea
onduleuri geometriei valurilor laminatorului.
 hârtie umedă  aclimatizarea hârtiei
 specificaţiile unor  laminarea la rece a
materiale hârtiilor cu multe
straturi sintetice.
81
Încreţirea peliculei  tensionarea slabă a  reglează tensionarea
foliei
 ghidarea  ă ghidarea
defectuoasă a foliei
 poziţionarea  reglează poziţia
incorectă a valurilor valurilor
 temperatură  măreşte temperatura
insuficientă de lucru
Hârtia face “falz”  poziţia de intrare a  se verifică planeitatea
foliei între valuri este hârtiei
greşită
Defecte apărute în  Murdărirea valurilor  curăţarea valurilor
mod regulat de laminare
1. Elevii vor realiza următoarele operaţii în atelierele de

producţie ale agenţilor economici, sub directa supravegere a
maiştrilor
 pregătirea pentru laminare a suporturilor de imprimare
 pregătirea aparatelor de alimentare şi eliminare cu hârtie sau
carton
 pregătirea foliei (şi dacă este cazul şi a adezivului) în vederea
laminării
 reglarea tensionării foliei şi a vitezei de lucru a maşinii
 reglarea temperaturii de lucru
 transportul, manipularea şi depozitarea produselor laminate
 supravegherea punctelor de alimentare şi transport în timpul
efectuării operaţiei de înnobilare prin laminare
 întreţinerea maşinii după efectuarea operaţiei de laminare
82
2. Elevii vor măsura grosimea peliculei de folie depusă pe
tipărituri cu micrometrul folosit la imprimatele lăcuite
1 - tija palpatorului
2 - ac indicator al micrometrului
3 - proba de hârtie
4 - greutatea de 1 kg şi suprafaţă de 1 cmp
5 - pârghie
Fig. 6.21. Micrometru

Se decupează mai multe probe din imprimatele de analizat
(înainte şi după laminare) si se aşează pe rând, pe suportul aparatului.
Se coboară palpatorul aparatului pe suprafaţa hârtiei.
Se citeşte grosimea probei de pe cadranul micrometrului, cu o
precizie de 1µ şi se notează în tabelul de mai jos.
Pentru ficare tip de produs se calculează apoi grosimea peliculei
de laminat.
Tipul
Grosimea imprimatului
Grosimea Tipul de Înainte După Stratul de
Proba de
laminare
foliei adeziv de laminare laminare
laminare
Proba nr. 1
Proba nr. 2
Proba nr. 3
Proba nr. 4
Proba nr .5
Proba nr. 6
Proba nr. 7
Proba nr. 8
Proba nr. 9
Separat se va intocmi un tabel cu defectele de laminare observate în

funcţie de modificările de temperatură, viteză de lucru, distanţa dintre
valuri
83
Proba Variaţii ale distanţei
Variaţii de Variaţii ale vitezei
dintre valurile de
Grosimea temperatură de laminare
ghidare Defecte observate
foliei
T1 T2 T3 V1 V2 V3 D1 D2 D3
Proba
nr. 1
Proba
nr. 2
Proba
nr. 3
Proba
nr. 4
Proba
84
nr .5
Proba
nr. 6
Proba
nr. 7
Proba
nr. 8
Proba
nr. 9
Se vor trage concluzii privind corelarea grosimii foliei utilizate cu temperatura de lucru, viteza de lucru,
presiunea dintre role.
84
6.3.Evaluare
A F Laminatoarele au numai alimentare automată
A F Capul pneumatic de alimentare cu coli este la fel ca la
maşinile de tipar
A F Eliminarea laminatelor se face numai în rola
A F Valurile de laminare sunt acoperite cu o mantă de
cauciuc siliconic
A F Presiunea dintre valuri se reglează în funcţie de
grosimea foliei şi a tipăriturii
A F Reglarea tensiunii de laminare nu este necesară
A F Praful anticopiativ depus pe tipăritură nu influenţează
calitatea laminării
A F Laminarea suporturilor polimerice se face la rece
A F Curbarea produselor după laminare este o situaţie
corectă
A F Hârtia fotografică are o aderenţă slabă la laminare
A F Încreţirea peliculei de laminare este un defect
Marcaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare:

1. Laminatoarele cu alimentare mecanică:
a). au aparatele de alimentare speciale iar eliminarea se face ca
la maşinile de tipar
b). au aparate de alimentare şi eliminare speciale
c). au aparatele de alimentare şi eliminarea identice cu cele de
la maşinile de tipar
2. Temperatura de laminare la cald este de :
a) minimum 2000C
b) maximum 1200C
c) cca 500C
3. Temperatura de laminare depinde de:

a) grosimea foliei de laminat
85
b) aprecierea operatorului
c) nu există asemenea criteriu deoarece toate foliile au
aceeaşi grosime
4. Laminarea la cald nu se aplică:

a) materialelor cu temperatură de topire joasă
b) nu există materiale care nu rezistă la căldură
c) la aprecierea liberă a operatorului
Notă
86
ÎNNOBILAREA
7 CU EFECTE METALICE
A TIPĂRITURILOR
(BRONZURI)
-să cunoşti toate utilajele utilizate în poligrafie pentru înnobilarea
cu efecte metalice a tipăriturilor;
- să cunoşti modalităţile de pregătire a materialelor în vederea
lefectuării operaţiilor de imprimare cu cerneluri metalizate,
bronzare şi poleire;
-să cunoşti funcţionarea maşinilor de bronzat şi de poleit şi
întreţinerea acestora ;
-să cunoşti operaţiile de pregătire a utilajelor folosite pentru
operaţia de înnobilare ;
-să compari proprietăţile produselor poligrafice realizate prin cele
trei procedee;

organizare: observaţii privind procedeele de obţinere a
efectelor metalice şi în legătură cu
pregătirea, supravegherea şi întreţinerea
utilajelor folosite
Materiale Caietul de observaţii, tipărituri imprimate
necesare: cu cerneluri metalice, bronzate sau poleite,
cerneluri metalice, bronzuri pulbere, folii de
poleire, papşer, linie gradată, echer, creion.
Locul de Laborator de poligrafie, atelierul şcolar de
desfăşurare: imprimare offset, agenţi economici
87
A) Tipărirea cu cerneluri metalizate
Efectele metalice constituie o posibilitate excelentă pentru a

face un tipar mai atrăgător.
Imitarea efectului metalic se poate realiza relativ uşor prin
imprimare cu cerneluri de bronz, cupru şi alte metale. Aceste cerneluri
sunt constituite dintr-un amestec omogen de pulberi metalice şi un liant
(pentru cernelurile offset liantul e vâscos şi lipicios).
Rezultatele obţinute cu cerneluri metalizate depind de
tehnologiile folosite pentru imprimare.
Tiparele cu efecte metalizate obţinute la tiparul adânc şi
flexografic au un aspect strălucitor deoarece cernelurile folosite
conţin pigmenţi mai puţin fini.
În prezent se fabrică cerneluri offset metalice cu pigmenţi de
aluminiu foarte fini obţinuţi prin procedeul de vaporizare în vid . Acest
tip de pigmenţi fiind mobili se pot orienta paralel cu suportul de
imprimare, într-un timp relativ scurt, producând un aspect metalic
deosebit.
Orientarea pigmenţilor depinde şi de netezimea suportului de
imprimare, de temperatură şi presiune. Folosind o hârtie de calitate se
obţin la offset efecte deosebite.
În figurile ce urmează se demonstrează modul în care fineţea
pigmenţilor metalici influenţează strălucirea stratului de cerneală
depus pe imprimat prin tipărirea offset.
88
Fig. 7.1. Pigmenţi metalici Fig. 7.2. Pigmenţi metalici
clasici (fineţea pigmenţilor vaporizaţi în vid (fineţea
100-500 nm) pigmenţilor 30-50 nm)
Toate aspectele legate de pregătirea materialelor, formelor şi

maşinilor pentru imprimare cu cerneluri metalice sunt identice cu cele
expuse în capitolul nr.1 al acestei cărţii.
În continuare enumerăm câteva reguli specifice utilizării
cernelurilor cu pigmenţi metalici.
Reguli pentru tipărirea cu cerneluri metalizate la offset:
 cerneala va fi corect frecată în aparatul de alimentare cu
cerneală pentru a omogeniza repartizarea uniformă a pigmenţilor
în masa cernelii;
 se va folosi o cantitate minimă de soluţie de umezire, la offset,
pentru împiedicarea oxidării pigmenţilor;
 se vor îndepărta orice substanţe acide din compoziţia soluţiilor
de umezire şi de spălare;
 se recomandă folosirea plăcilor presensibilizate din aluminiu;
 nu se modifică compoziţia cernelii fără acordul producătorului;
 jgheabul de cerneală se alimentează mai des, cu cantităţi mici de
cerneală, pentru a evita contactul prelungit cu factorii de
microclimă din atelierul de imprimare;
 imprimarea cu cerneluri metalice se execută după tipărirea cu
cernelurile de policromie;
89
 se recomandă lăcuirea imprimatelor imediat după imprimare
pentru protecţie, cele mai indicate fiind lacurile uşor colorate
sau sidefate care potenţează efectul metalic al cernelii
 uscarea acestor cerneluri se realizează cu uscătoare cu radiaţii
infraroşii sau ultraviolete în funcţie de compoziţia lor;
 manipularea şi transportul tipăriturilor realizate cu cerneluri
metalice se face cu deosebite precauţii pentru a nu deteriora
stratul de cerneală;
 se va evita stocarea pe timp lung a acestor tipărituri în
tipografie;
 e indicat ca viteza de imprimare să nu fie excesiv de mare .
Toate aspectele legate de pregătirea materialelor, formelor şi
maşinilor pentru imprimare cu cerneluri metalice, precum şi
supravegherea realizării tirajului şi întreţinerea maşinii după
imprimare, sunt identice cu cele expuse în capitolul nr.1 al acestei cărţi,
cu condiţia respectării regulilor de mai sus.
B) Pudrarea cu pulberi metalice
O metodă întrebuinţată de mult timp, dar care şi astăzi are

aplicabilitate, este pudrarea cu pulberi metalice (bronzarea)
a tiparelor proaspăt imprimate. În trecut se foloseau pulberi de aur şi
argint, azi fiind înlocuite cu bronz şi aluminiu.
Bronzarea se foloseşte în cazul lucrărilor ce trebuie să iasă în
evidenţă, dând o impresie deosebită . Aici se încadrează pe primul loc
realizarea etichetelor şi cutiilor pentru ambalarea produselor de lux,
cosmetice, bijuterii etc.
Procedeul este destul de dificil şi costisitor deoarece implică o
tipărire prealabilă cu o cernelă suport peste care se pudrează pulberea
metalică, care poate produce prăfuirea sau murdărirea imprimatelor.
Imitarea pulberii de aur se poate face printr-un procedeu
special : cuprul şi zincul se toarnă şi se pulverizează, apoi se sfărâmă şi
se trec prin sită.
90
Tonurile de aur roşcat conţin o cantitate de mai mare de cupru
în aliaj, iar cele verzui, o cantitate mai mare de zinc.
Similar se obţin bronzurile argintii din aluminiu.
Cerneala suport care se depune pe imprimat, înainte de
bronzare, are culoare apropiată de cea a pulberii metalice folosite.
Pentru pulberi de bronz-auriu se folosesc cerneluri suport de culoare
galben maronie, iar pentru bronz-argintiu cerneluri suport de culoare
gri.
Cernelurile suport vor
avea lipiciozitate sporită, luciu
intens după uscare şi nu vor
reacţiona chimic cu pulberile
metalice şi cernelurile tipărite
anterior.
Pudrarea cu pulberi
metalice se realizează înainte
de uscarea cernelii suport,
manual sau cu maşini de
bronzare.
Pudrarea manuală se
realizează prin tamponarea
uşoară a suprafeţelor imprimate
şi stergera surplusului de
pulbere cu un tampon curat. Fig. 7.3. Schema dispozitivului de
În cazul tirajelor mari, bronzat
pudrarea se face cu dispozitive 1-coala de tipar pentru bronzare; 2-toba
de bronzare care se conectează maşinii; 3-cilindru cu clape; 4-val pluşat;
direct pe maşinile de imprimare. 5-racletă metalică; 6-rezervor; 7-valuri
de egalare; 8- valuri de curăţire
Dispozitivele de bronzare realizează succesiv pudrarea şi

curăţarea surplusului de pulbere într-un singur ciclu de lucru. Acestea
sunt capsulate pentru ca pulberea să nu ajungă în atmosfera secţiei.
Redăm în continuare shema unei dispozitiv de bronzat.
91
O variantă deosebit de scumpă a bronzării constă în utilizarea
prafului de aur sau argint. Avantajele constau în aspectul deosebit,
neted şi cu luciu şi absenţa posibilităţii de oxidare, aşa cum poate fi
cazul la unele pulberi din bronz.
Cum, de regulă, se pudrează imprimate tipărite anterior cu
cerneluri normale, trebuie avut grijă ca înainte de a trece la tipărirea
cernelii de transport, celelalte straturi de cerneală depuse pe suport să
fie foarte bine uscate. În caz contrar, pudra de bronz se va aşeza şi pe
suprafeţele neuscate care au fost tipărite cu cerneluri normale.
Imprimarea cu cerneală-suport se poate realiza atât prin tipar
înalt, cât şi prin tipar plan sau sergrafic, unde se folosesc cerneluri cu
vâscozitate şi lipiciozitate mare.
Rezistenţa pulberii metalice şi luciul acesteia pot fi mărite prin
presare, calandrare la cald. Ideal este să realizăm un tipar sec cu
aceeaşi formă cu care s-a imprimat cerneala-suport, cu o formă pentru
tipar înalt. Presarea produce înglobarea mai bună a pulberii de bronz în
cerneala-suport.
Aspectele legate de pregătirea materialelor, formelor şi
maşinilor pentru imprimare cu cerneluri-suport, precum şi
supravegherea realizării tirajului şi întreţinerea maşinii după
imprimare, sunt identice cu cele expuse în capitolul nr.1 al acestei cărţi.
În plus apar operaţiile de montare şi pregătire a dispozitivului
de bronzare, de pregătire a pulberii metalice şi de supraveghere a
bronzării şi anume:
 se aduce din magazie dispozitivul de bronzare;
 se verifică funcţionalitatea sa;
 se curăţă perfect;
 se montează în cadrul maşinii de imprimare imediat după grupul
de tipărire cu cerneala-suport;
 se umple rezervorul cu pulbere metalică‚ şi se capsulează pentru
evitarea pierderilor de pulbere;
 se reglează dimensiunile fantei de scurgere a pulberii prin
varierea poziţiei racletei, cu ajutorul unor şuruburi;
 reglarea presiunii valului pluşat, a valurilor de presare şi
92
a celor de curăţire.
Pe tot parcursul operaţiei de bronzare se supraveghează
menţinerea constantă a fluxului de pulberi metalice, îndepărtarea
surplusului de pulberi din zonele netipărite, înglobarea satisfăcătoare a
pulberii în cerneala-suport.
La terminarea operaţiei dispozitivul de bronzare se demontează
şi se curăţă perfect. Utilajul de imprimare va fi suflat cu aer
comprimat pentru îndepărtarea pulberii împrăştiate şi sters cu soluţii
de spălare indicate de producător.
C) Presarea la cald cu folii metalice
Aplicarea straturilor metalizate în scopul obţinerii de efecte

grafice decorative este o metodă utilizată frecvent pentru
îmbunătăţirea aspectului coperţilor, ambalajelor, etichetelor,
felicitărilor, invitaţiilor, cărţilor de vizită etc.
Aplicabile cu tipuri de maşini specifice, având temperatura
cuprinsă între 80 şi 150 de grade, foliile metalice permit obţinerea de
straturi compacte cu rezistenţă mare la frecare şi zgâriere.
Mult mai scumpe decât celelalte două procedee de înnobilare cu
efecte metalice, poleirea cu folii metalizate este rentabilă în cazul
produselor de lux în tiraje mici.
Foliile pot fi aplicate pe orice tip de hârtie sau carton cretat sau
necretat, pe cartoane lăcuite sau caşerate cu folii la rece sau laminate
la cald , pe piele sau înlocuitori de piele.
Rezultate deosebite se obţin la utilizarea poleirii cu folii
metalizate, în comparaţie cu alte procedee, în cazul imaginilor care
îmbină elemente tipăritoare fine cu suprafeţe mari de poleire, prin
evitarea apariţiei bulelor de aer care sparg suprafeţele extinse.
O altă remarcabilă calitate a foliilor de poleire este formarea
presajelor având contururi clare şi fără ciupituri. Această proprietate
recomandă foliile ca mijlocul cel mai eficient de înnobilare a textelor
din felicitări, invitaţii, etichete etc.
93
Foliile de poleire se compun dintr-un suport de poliester, un
strat metalizat transferabil la cald care conţine o răşină termoadezivă
şi un pigment metalic înglobat în răşină şi deasupra un strat de lac
protector.
Pigmenţii conferă culoarea şi nuanţa înnobilării, iar răşina
trebuie să fie astfel aleasă încât să fie compatibilă cu suportul pe care
va adera.
Depunerea straturilor metalizate se relizează pe maşini de tipar
înalt, care dispun de posibilitatea de încălzire a formei de tipar până la
aproximativ 200 grade, de presiune suficientă pentru realizarea
tiparului în relief şi de unul sau mai multe dispozitive de derulare a
foliei metalizate.
Clişeul în relief este apăsat cu presiune pe folia metalică,
derulată automat,folie care se găseşte deasupra hârtiei sau cartonului
care se va înnobila.
Se impune să precizăm că în poligrafie se realizează tipare prin
presare la cald şi cu folii colorate în diverse culori, nu numai cu folii
metalizate, aplicarea fiind identică.
Utilaje pentru presarea la cald cu folii metalice (clasificare)
a) Din punct de vedere al tipului de suport poleit avem

 maşini orizontale care poleiesc coli standard de hârtie sau
carton
 maşini care poleiesc hârtia în role (dedicate în special
înnobilării etichetelor)
 maşini verticale care poleiesc suprafeţe relativ mici de
hârtie, carton sau semifabricate
b) Din punct de vedere al sistemelor de alimentare şi eliminare a
colilor de hârtie sau a produselor poligrafice, există maşini cu
sisteme manuale, semiautomate şi automate.
Maşinile de tip vechi au alimentarea manuală cu hârtie, carton
sau semifabricate (coperte, scoarţe, felicitări etc.), iar cele moderne
94
au aparate automate de alimentare construite aproximativ ca cele de la
maşinile obişnuite de tipar.
c) În ceea ce priveşte numărul de role de folii metalizate
folosite simultan, există maşini cu o singură rolă cu două sau mai multe
role.
.
Maşini orizontale pentru poleirea colilor de hârtie sau carton
Acest tip de utilaj e asemănător maşinilor de imprimare plano-

cilindrice de la tiparul înalt, forma care acţionează sub presiune şi la
cald fiind o formă metalică plană de tipar înalt.
Aceste maşini au o stabilitate mare datorată modului compact în
care au fost proiectate, fapt ce conduce la o precizie de poleire de 0,1
mm, pentru o calitate superioară a înnobilării.
Maşinile sunt acţionate electronic, cu un soft uşor accesibil, de
la un monitor cu comandă digitală. Ele pot polei coli cu dimensiuni
maxime de 70x100 cm, având 6 trepte de variere a încălzirii formei
metalice, pentru a adapta temperatura utilizată la natura suportului de
poleit, la compoziţia cernelurilor existente pe coli şi la structora foliilor
de poleire folosite. Temperatura maximă de încălzire a formei de
poleire este de 220 grade.
Colile tipărite sunt trasportate deasupra formelor metalice
încălzite de către un cilindru de presiune cu clape.
Deasemeni, maşinile dispun de sisteme de alimentare şi de
eliminare performante (similare cu cele de la maşinile de imprimare cu
hârtie în coli), precum şi de un lift pentru manevrarea topurilor.
Sistemul de ghidare a deplasării foliei de poleire conferă
deviaţii la transport de maxim 0,1 mm, iar după poleire folia uzată este
captată într-o tavă de evacuare.
95
Fig. 7.4. Maşină de poleit coli imprimate
În figura următoare este prezentat suportul cald pe care se

montează formele de tipar metalice cu elemente tipăritoare în relief,
care vor presa folia metalizată pe coala de hârtie sau carton tipărită.
Fig. 7.5. Suportul cald
96
Imaginea următoare reprezintă aparatul de alimentare cu coli
imprimate, aparatul de eliminare a colilor poleite şi liftul pentru
manevrarea paletelor cu coli
Fig. 7.6. Aparatul de alimentare cu coli
În continuare prezentăm cilindrul de presiune cu clape de

transport şi folia metalizată
Fig. 7.7. Cilindrul de presiune
97
Maşini pentru poleit etichete în role
Acest tip de maşini sunt foarte utilizate pentru poleirea la cald

cu folii metalizate, a etichetelor pretipărite (off-line) în role.
Lăţimea rolelor nu depăşeşte 25 cm, iar viteza e cuprinsă între
2000 şi 9000 paşi pe oră. De regulă, aceste maşini dispun de o unitate
de poleire dar pot avea şi două unităţi. Fiecare unitate de poleire
dispune de dispozitive automate de aducere a foliei în zona de presare
cu matriţe metalice încălzite. Deasemeni, maşinile au mecanisme de
derulare şi rerulare a benzii cu etichete.
Pentru extinderea posibilităţilor de înnobilare a etichetelor în
bandă, la maşinile respective se pot ataşa staţii de laminare, embosare,
ştanţare etc.
Maşinile dispun de un panou de comandă electric prin care se
dirijează viteza de lucru, temperatura formei de tipar metalice cu
elemente tipăritoare în relief, înaintarea benzii cu etichete şi a rolelor
cu folii metalizate.
Fig. 7.8. Maşină de poleit etichete în role
98
Maşini de poleit verticale
Aceatea sunt poate cele mai simple maşini de poleit, dar prin
construcţie ele pot asigura un registru optim al poleirii, o presiune
uniformă pe toată suprafaţa formei de tipar şi o manipulare uşoară.
Suprafaţa maximă de presare, la acest tip de maşini este
aproximativ 300x600 mm, acţionarea fiind pneumatică.
Se pot polei atât coli de hârtie sau carton, cât şi scoarţe pentru
cărţi legate şi alte produse poligrafice de-alungul procesului lor de
finisare.
Derularea benzii de folie se face automat dar alimentarea cu
produsele care se înnobilează se poate realiza şi manual şi mecanic.
Fig. 7.9. Maşină de poleit verticală
99
2. Realizarea operaţiei de presare la cald cu folii metalice
a) Pregătirea materialelor care se poleiesc

Colile de hârtia sau carton tipărite în prealabil off-line se
controlează calitativ şi cantitativ, se taie şi rotunjesc dacă e necesar ,
se bat şi se aşează pe masa de alimentare.
Dacă avem role de etichete controlăm calitate rulării uniforme
pe miezul rolei şi aşezăm rola pe axul dispozitivului de alimentare al
maşinii, între cele două ghidaje.
Dacă poleim scoarţe sau alte produse poligrafice, le controlăm,
le batem bine pe două laturi si le aşezăm pe masa de alimentare a
maşinii aliniate la vincluri (în cazul alimentării automate). Dacă
alimentarea este manuală, produsele sau colile se aşează bucată cu
bucată pe masa de alimentare, aliniate la vincluri.
În această etapă trebuie să avem în vedere următoarele
 materialul ce va fi poleit trebuie să nu prezinte modificări
structurale la temperatura şi presiunea de aplicare.
 cernelurile sau lacurile cu care au fost tipărite anterior
produsele trebuie să fie rezistente la temperatura şi presiunea
de lucru.
 deformarea sub presiune a suportului de poleire trebuie să fie
uniformă pe toată suprafaţa, fără cute şi denivelări.
 marginea elementelor rezultate după poleire să fie netedă şi
uniformă
Din motivele arătate mai sus se impune efectuarea de probe
înainte de a începe tirajul, pentru armonizarea temperaturii şi presiunii
de lucru cu proprietăţile suportului de presat şi ale foliei metalizate
b) Pregătirea foliilor metalizate constă în:

 citirea etichetei produsului şi specificaţiei acestuia;
 controlul culorii şi caracteristicilor foliei în concordanţă cu
cerinţele fişei tehnologice;
 tăierea rolelor cu lăţime mare, la dimensiunile necesare de lucru,
cu condiţia să lăsam o marjă de câţiva milimetrii faţă de
100
dimensiunile formei de presare. Tăierea se realizează cu maşini
speciale, acţionate electric, având cuţite circulare sau cu
dispozitive manuale (vezi figurile de mai jos);
cuţit circular
Rola de folio metalizat
Fig. 7.10. Maşină electrică Fig. 7.11. Dispozitiv cu acţionare

de tăiat role manuală pentru tăiat role
 controlul operaţiei de tăiere în role mici la dimensiunile

necesare;
 aşezarea rolei de folie pe axul dispozitivului de derulare
treptată în funţie de paşii de poleire, între cele două ghidaje;
 desfacera capătului rolei şi introducerea benzii de folie în
sistemul de ghidare şi transport al aparatului de presare la
cald;
 fixarea capătului rolei în dispozitivul de rerulare a foliei
utilizate (când se lucrează cu role mici şi maşina dispune de
astfel de dispozitive), în caz contrar se lasă liber capătul rolei
într-o cuvă specială de evacuare.
c) Pregătirea formelor metalice pentru presare la cald:

 formele metalice cu elementele de presare aflate în relief se
curăţă şi se degresează cu soluţii speciale;
 se verifică, cu şublerul, înălţimea elementelor de presare ale
formelor ;
101
 formele se montează în ramele existente în utilaj, fixate bine,
fără posibilităţi de mişcare;
 se curăţă şi se degresează din nou formele.
d) Pregătirea maşinii pentru presarea la cald:
 se realizează cuplarea la sursa de curent;
 se coboară dispozitivele de protecţie;
 la panoul de comandă se introduc datele necesare realizării
comenzii (dacă maşina e dotată cu astfel de panou);
 dacă e cazul, se realizează un aşternut care să preia deformările
materialului poleit, pe cilindrul sau placa de presiune (în funcţie
de tipul de maşină);
 se fac câteva probe pentru stabilirea temperaturii şi presiunii
optime de lucru, în concordanţă cu caracteristicile foliei şi
suportului de poleire;
 realizarea registrului de tipărire;
 se obţine BT-ul.
e) Supravegherea funcţionării utilajului în timpul desfăşurării
operaţiei de presare la cald:
 urmărirea alimentării cu coli de hârtie, carton sau alte produse;
 urmărirea alimentării cu role din folii metalizate;
 supravegherea eliminării corecte a produselor realizate;
 supraveghera menţinerii constante a parametrilor de lucru
registrul, temperatură şi presiune prin examinare periodică a
colilor sau produselor la eliminare;
 intervenţie în cazul încurcării colilor sau foliei în utilaj prin
oprirea acestuia şi eliminarea colilor cu probleme;
 se controlează periodic modul de fixare a formei în maşină şi
traseul benzii de folie.
f) Întreţinerea utilajului după realizarea tirajului:
 se degajează utilajul de produsele realizate şi de deşeurile
rezultate;
 se scot rolele cu folii parţial folosite şi se depozitează de regulă
în dulapuri ermetic închise;
 se demontează formele de tipar şi se spală cu soluţii adecvate;
102
 se depozitează formele metalice în rasteluri speciale,
 apărate de deteriorări;
 se decuplează maşina de la sursa de curent;
 se sterge maşina de praf apoi se spală cu solvenţi speciali
 e de preferat ca maşina să se acopere cu o husă până la o nouă
folosire.
Elevii vor realiza următoarele operaţii în atelierele de producţie

ale agenţilor economici sau în atelierul şcolii, sub directa supravegere a
maiştrilor
1) pregătirea pentru imprimare, bronzare sau poleire a suporturilor
de imprimare ;
2) pregătirea aparatelor de alimentare şi eliminare cu hârtie carton
sau diverse produse poligrafice;
3) pregătirea cernelurilor metalizate, pulberilor de bronzare şi
foliilor metalizate în vederea executării operaţiei de înnobilare;
4)alimentarea utilajelor cu cerneală metalizată, cerneală-suport,
bronzuri sau folii pentru poleire;
1) transportul, manipularea şi depozitarea materialelor, formelor
de imprimare şi produselor înnobilate;
2) supravegherea punctelor de alimentare eliminare şi transport în
timpul efectuării operaţiei de înnobilare;
3) întreţinerea maşinii în timpul şi după efectuarea operaţiei de
înnobilare ;
8) Se vor efectua testări de rezistenţă a porţiunilor înnobilate prin
cele trei tipuri de procedee, rezistenţa la abraziune, la frecare şi la
îndoiri succesive (fălţuire).
Porţiunile înnobilate din produsele poligrafice analizate se vor
freca cu acelaşi tip de lavete aspre, perii cu păr, perii de sârmă şi se
vor îndoi. Se va analiza prin comparaţie, comportarea porţiunilor
înnobilate, cu condiţia să fie realizate toate pe suporturi şi tipare
identice. Rezultatele vor fi înregistrate în următorul tabel prin
marcarea cu X a coloanei corespunzătoare testului.
103
Deteriorarea porţiunii înnobilate cu
Testarea aplicată Cerneluri Pulberi Folii
metalizate metalice metelizate
Frec. Medie(perie păr)
Frec.dură (perie sârmă)
O îndoire
Două îndoituri succesive
Trei îndoituri succesive
Patru îndoituri succesiv
Cinci îndoituri succesive
104
7.3. Evaluare
Încercuiţi litera A pentru enunţurile care sunt adevărate şi

litera F pentru cele false:
A F 1) Aplicarea la cald şi sub presiune a foliilor metalizate este

un procedeu indicat pentru înnobilarea textelor.
A F 2) Depunerea prafului de bronz pe tipărituri (bronzarea) nu
necesită o tipărire prealabilă cu cerneluri-suport.
A F 3) Cernelurile metalizate conţin lianţi vâscoşi.
A F 4) Tipărirea cernelurilor metalizate şi a cernelurilor-suport
pentru bronzare se realizează pe gama obişnuită de maşini de
tipar.
A F 5) Operaţia de înnobilare prin poleire cu folii metalizate se
realizează sub influenţa temperaturii şi presiunii.
A F 6) Se pot polei cu folii metalizate numai colile de hârtie sau
carton.
A F 7) Sulurile mari de folii metalizate nu se pot tăia în role de
dimensiuni mai mici ci este necesar să se cumpere folii strict pe
dimensiunile necesare.
A F 8) Bronzarea cu pulberi metalice se poate executa numai cu
dispozitive speciale de bronzat.
A F 9) Imprimare cu cerneluri metalizate se execută după
tipărirea cu cernelurile de policromie.
A F 10) Pigmenţii metalici din cerneluri se degradează în timp la
contactul cu factorii de microclimă.
Notă
Pentru fiecare răspuns corect elevul primeşte un punct.
105
TIPARUL ÎN RELIEF
8 TIPARUL SEC
Procedee de imprimare în relief

- să recunoşti tipurile de imprimare în relief
- să recunoşti materialele ce se pot imprima în relief
- să pregăteşti suportul de imprimat în relief
- să pregăteşti maşina de imprimat în relief
- să execuţi imprimarea în relief sau să supraveghezi tirajul
- să depozitezi materialul imprimat în relief

organizare: face observaţii privind foliile
poligrafice şi produsele poligrafice
imprimate în relief
Materiale Caietul de observaţii, tipărituri sau
necesare: materiale de diverse gramaje şi
sortimente de imprimat în relief,
papşer, linie gradată, echer, creion.
desfăşurare: şcolar de imprimare, agenţi
economici
106
Imprimarea în relief este procedeul de prelucrare mecanică ce

permite formarea unei imagini la suprafaţa unui imprimat sau a unui
material neimprimat (hârtie, carton, material polimeric) sub acţiunea
presiunii.
Imprimarea în relief se poate face la cald sau la rece cu

ajutorul unor forme de imprimare si procedeul se bazează pe realizarea
unei deformări plastice a suportului.
Imprimarea în relief la cald se foloseşte numai la materiale

care rezistă la temperatura de lucru.
Imprimarea poate fi în adâncime sau gofrată.
La imprimarea în adâncime imaginea în relief se obţine prin

simpla presare a colii de tipar. Este un procedeu care se foloseşte la
legătoria de artă pe materiale groase (mucava sau carton de legătorie).
Fig. 8.1. Exemplu de imprimare în relief
Cea mai ieftină şi simplă forma de imprimare în relief este

forma de fotopolimer.de grosime între 1mm şi 1,75 mm. Forma rezistă
la un tiraj între 100 şi 2000 coli. În funcţie de complexitatea desenului
şi a materialului folosit
Cel mai des se folosesc clişee metalice cu imaginea pe necitibil.
Prin aplicarea pe suportul de imprimat imaginea devine citibilă.
107
Clişeul se obţine prin depunerea de emulsie fotosensibilă,
expunerea cu un film negativ şi corodarea cu acid.
Fig. 8.2. Clişeu de Magneziu Fig. 8.3. Clişeu de zinc
Clişeele care au forme mai complexe şi o fineţe mai mare a

detaliului se execută prin gravare mecanică pe maşini speciale.
. Gofrarea este un procedeu care se aplică la materiale mai

subţiri, imprimate sau neimprimate. Imaginea în relief se obţine prin
presarea cartonului între matriţă şi patriţă. Gofrarea poate realiza
toate elementele în relief la aceeaşi înălţime
Fig 8.3. Elemente imprimabile la aceeaşi

înălţime
dar şi la înălţimi diferite.
Fig 8.4. Elemente imprimabile la

înălţimi diferite
108
Formele de imprimare în relief sunt matriţe-patriţe
Fig.8.5. Clişeu fixat pe suprtul maşinii de

poleit
Matritele pentru tiparul în relief se fac din zinc, magneziu,

cupru, alamă şi oţel.
Matriţdele din zinc sunt cele mai folosite.
Matriţele de magneziu sunt ieftine şi se recomandă la tiraje mici (sub
5000 coli). Acestea au dezavantajul ca nu dau o rezolutie buna iar
marginile nu sunt precise.
Matriţele de cupru dau o rezoluţie mai bună decât cele de
magneziu şi se folosesc la tiraje de 50000 – 100000 coli.
Matriţele de alamă rezistă la un tiraj de peste un milion de coli.
Ele permit imprimarea unor elemente cu margini abrupte.
Matriţele de oţel sunt de asemeni rezistente la tiraj.
Fig. 8.6. Exemplu de text imprimat în relief
Principalii parametrii ai imprimării în relief sunt:

presiunea,
temperatura matriţei şi
adâncimea de deformare.
Presiunea depinde de tipul imprimării, de felul imaginii şi
caracteristicile materialului care se imprimă. Adâncimea de imprimare
depinde de neuniformităţile materialului şi de rigiditatea materialului.
Gofrarea necesită o presiune mult mai mare şi valoarea ei
depinde şi de suprafaţa de imprimat precum şi de calitatea materialului.
109
Imprimarea în relief se execută pe maşini manuale, pentru tiraje
mici sau unicate, sau pe utilaje complexe destinate tirajelor medii şi
mari.
Suport oentru rola

de folie metalizată
Suport clişeu
Suport material de poleit Coli de poleit
Fig. 8.7. Maşini de Fig. 8.8. Maşini de imprimat în relief

imprimat în relief pentru pentru tiraje mari
tiraje mici
Pentru realizarea unor produse de calitate la tiraje mari se

recomandă folosirea utilajelor specializate la care presiunea de lucru
este constantă şi are valori de câteva tone pe cmp.
Tipul de clişee se aleg în funcţie de rezultatul pe care dorim să-l
obtinem.
margini ascuţite
Fig. 8.8. Matriţă cu margini ascuţiţe Fig 8.9. Exemplu de imprimare

cu matriţă cu margini ascuţite
110
Clişeele cu margini curbate sau înclinate se folosesc la efecte
artistice.
Profil cu trecere gradată
a b
Fig. 8.10 . Clişee cu margini cu trecere gradată de la un nivel la altul
Matriţele cu profil neregulat ca cea de mai jos produc imprimate

cu un aspect texturat deosebit. Pentru gofrare industrială pe
suprafaţă mare se foloseşte un calandru cu doi cilindrii. Unul din cindrii
are desenul gravat în adâncime şi joacă rolul de matriţă. Pe cel de-al
doilea cilindru se găseşte un carton special sau o folie de material
termoplastic, care la cald, preia imaginea inversată de pe cilindrul
matriţă.
Fig 8.11. Exemplu de clişeu utilizabil la gofrarea industrială
111
Pregătirea suportului pentru
imprimare în relief se face
în funcţie de tipul de
support, de tiraj, de
suprafaţa de imprimat în
relief, de cuplarea cu alte
operaţii tehnologice.
Colile de carton de imprimat
vor avea în mod obligatoriu
două laturi alăturate
rotunjite la 900.
Acestea se vor aşeza în semnele
de registru la prese manuale. Vincluri poziţionate la 900 pentru
La maşinile de ştanţat registrul lucrării
coli, se vor folosi aceleaşi repere Fig. 8.12. Suportul pentru
imprimat în relief
de registru ca la masina de tipar.
În acest caz matriţa şi patriţa
se vor cupla cu stanţa şi contraştanţa.
P
Paarrffuum
m
Fig 8.13. Exemplu de coală imprimată cu folio metalizat simultan cu

imprimarea în relief
Pentru materialele composite supuse imprimării trebuie

obligatoriu făcute probe de rezistenţă la temperatură ridicată.
112
8.2. Evaluare

A F Imprimarea în relief este procedeu de prelucrare

mecanică a suporturilor
A F Numai cartonul se imprimă în relief
A F Clişeele se folosesc pentru imprimarea în adâncime
A F Matriţele pot realiza deformări de diferite înălţimi
şi de diferite suprafeţe
A F Imprimarea în relief se face numai la presa manuală
A F Imprimarea în relief se poate face simultan cu
poleirea şi cu ştanţarea
A F O porţiune mică de imprimat care are un relief
nedefinit s-a executat cu o formă de gofrare.
Marcaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare:

1. Imprimarea în reliefse face:
a). cu ajutorul unor clişee cu forme imprimabile în relief
b). se face prin corodare chimică a hârtiei sau cartonului
c). nu există asemenea operaţie
2. Matriţele pentru imprimare în relief se aleg :
a) în funcţie de preţ
b) în funcţie de modelul de realizat
c) in funcţie de model şi de tiraj
3. Imprimarea în relief a unui tiraj se poate face:
a) simultan cu imprimarea offset
b) simultan cu imprimarea cu folio
c) simultan cu ştanţarea
Notă
113
Capitol facultativ
9
ALTE PROCEDEE
DE ÎNNOBILARE
A TIPĂRITURILOR
-să cunoşti alte procedee utilizate în poligrafie pentru înnobilarea cu
efecte speciale a tipăriturilor;
- sa cunosti procedeele de ştanţare cu efect artistic
- care sunt elementele de bază în realizarea unei holograme

organizare: face observaţii privind alte
procedee de inobilare a tipariturilor
în legătură cu pregătirea,
supravegherea şi întreţinerea
utilajelor folosite
necesare: imprimate cu forme metalice,
papşer, linie gradată, echer, creion.
desfăşurare: şcolar de imprimare offset, agenţi
economici
114
9.1.Termografia
Termografia este o tehnologie de înnobilare a imprimatelor care

derivă din procedeul de pudrare cu pulberi prezentat în capitolul nr. 3.
Aceasta permite obţinerea de imagini în relief.
Se realizează prin imprimare obişnuită cu cerneluri şi pudrarea
stratului proaspăt cu pulberi de răşini, care se topesc prin încălzire şi
formează relief de tipar. Pentru acest procedeu sunt construite maşini
speciale, care fie că depun numai pulberea de răşină şi o topesc, fie au
şi grupuri de imprimare a cernelii-suport (vezi şi capitolul 3, secţiunea
pudrarea cu pulberi)
Încălzirea pulberii depuse pe imprimat se face cu ajutorul unor
rezistenţe electrice sau prin încălzire cu gaze, după care imprimatul
trece printr-o instalaţie de răcire înainte de eliminare.
Imprimarea cernelii-suport se poate realiza prin tipar înalt,
offset sau prin serigrafie, în ultimul caz obţinându-se un relief foarte
pronunţat.
Pulberile termografice pe bază de răşini cu o anumită
temperatură de topire, pot fi incolore, negre, colorate, fluorescente,
sidefate,cu luciu sau mate.
Pentru lucrările în culori, imprimarea se face cu cerneluri
obişnuite, colorate, iar pudrarea se face cu pulberi incolore, astfel
încât se obţin pe tipar elemente în relief de diferite culori.
Realizarea tiparului termografic parcurge etape identice cu
procedeul de pudrare a pulberilor metalice pe un tipar cu cerneală –
suport.
9.2. Ştanţările decorative
Pentru a da imprimatelor un efect şi o formă deosebită se

foloseşte ştanţarea.
115
Această operaţie e folosită pentru realizarea cutiilor necesare
la ambalarea produselor, etichetelor simple sau
autocolante,felicitărilor, jocurilor poligrafiate, cărţilor pentru copiii
preşcolari.
Fig. 9.1. Cutie ştanţată
Prin ştanţare se pot tăia linii frânte sau rotunjite, care se

închid.
Ştanţarea se realizează pe principiul forfecării şi pe principiul
tăieturii de cuţit.
A) Forfecarea are loc între un poanson 1 (patriţă) şi o matriţă 2
(placa de ştanţare).
Fig. 9.2. Stanţare prin forfecare

B) Ştanţarea pe principiul tăieturii de cuţit se poate executa
în trei moduri
116
1) cu ştanţe masive din oţel rezistent pentru lucrări
complicate şi cu dimensiuni exacte (plicuri, etichete, banderole etc.)
Ştanţarea se execută în prese electro-hidraulice, de construcţie
robustă, simultan pentru un top întreg de coli tipărite.
Fig.9.3. Matriţe masive din oţel
2) cu ştanţe subţiri, fabricate integral din oţel (inclusiv

cuţitele de mică înălţime) care se utilizează de regulă în maşinile
flexografice de tipărire a etichetelor autoadezive. Cuţitele produc
numai decuparea primului strat al materialului, adică eticheta propriu-
zisă, stratul suport rămânând intact. Aceste ştanţe fiind practic nişte
plăci de oţel se montează foarte simplu în dispozitivul de ştanţare,
magnetic sau cu folie dublu adezivă.
3) cu linii de oţel fixate într-o placă de lemn. În acest tip de
formă se pot introduce şi linii de biguit sau perforat, astfel
executându-se simultan mai multe operaţii (vezi figura următoare)
Cuţit de biguire cuţit de tăiere
contrabiguri
Fig. 9.4. Ştanţă având un cuţit de biguire şi un cuţit de ştanţare prinse în
masa de susţinere cu bare de prindere şi apărători de cauciuc
117
În partea inferioară se află masa de tăiere cu contrabiguri pe
care se aşează colile ce se ştanţează
În figura următoare este prezentat procesul de executare
manuală a formelor de ştanţat din cuţite de oţel.
Fig. 9.5.Montarea cuţitelor de ştanţă în placaj

Prezentăm în continuare o maşină de ştanţat pe bază de ştanţă
din cuţite lamelare de oţel
Sanie cu separare ştanţare alimentare cu

material util deşeuri coli tipărite
transportor
Fig. 9.6. Maşină de ştanţat pe bază de ştanţă din cuţite lamelare din oţel
La acest tip de maşini de ştanţare pregătirea hârtiei sau

cartonului, pregătirea maşinii pentru ştanţare, supravegherea tirajului,
alimentării şi eliminării sunt identice cu cele ale unei maşini de
imprimare offset.
Operaţiile care se execută suplimentar la ştanţare faţă de
tipărire sunt
118
 peregătirea ştanţei (montarea lamelor de oţel şi a apărătorilor de
cauciuc)
 montarea ştanţei în masa de susţinere cu ajutorul unor bare de
oţel
 executare de probe de tăiere pentru a verifica dacă toate lamele
de cuţit sun aşezate la acelaşi nivel
 curăţarea şi degresarea ştanţei
 ştergerea periodică a ştanţei pentru înlăturarea fragmentelor de
hârtie sau adeziv
 după terminarea operaţiei, dacă maşina nu dispune de dispozitive
specializate, se înlătură manual surplusul de material inutil
Se impun precauţii deosebite la confecţionarea ştanţelor şi la
transportul acestora pentru evitarea accidentelor.
9.3. Hologramele
În ultimul timp holografia îşi găseşte locul în domeniul securizării
şi înnobilării tipăriturilor.
Holograma dă efecte de volum imaginii, în mai multe dimensiuni,
deci dă un relief tiparelor datorită luminii.
Holografia este un fenomen optic capabil să înregistreze
informaţia spaţială vehiculate de către radiaţiile laser.
Fasciculele laser creează multiple microgravuri care reflectă
lumina, dând obiectului un aspect de relief. Un suport holografic e
compus din mai multe straturi cu funcţii diferite.
Fig.9.7. Succesiunea de straturi suprapuse pentr realizarea unei

holograme
119
Principiul de realizare al unei holograme e dată de interferenţa a
două fascicule laser ce provin din aceeaşi sursă, unul direct de la sursă
şi celălalt reflectat deobiect) vezi figura următoare).
Fig. 9.8. Principiul de realizare a unei holograme
Aspectul de relief al imaginii apare ca efect al fenomenului de

difracţie ce apare între două fante foarte mici ca dimensiuni.
120
Fig. 9.8. Fenomenul de difracţie al tipăriturilor
Imprimarea pe suporturi holografice e mai dificilă deoarece

cerneala intră mai greu în acest tip de suport şi se impune uscarea
tiparulului cu uscătoare U.V
Evaluare
Să se scrie un eseu despre tipuri de inobilare a tipariturilor
121
Bibliografie
şi surse de documentare
1. Helmut Kipphan, Handbook of Print Media” - ditura Springer-Verlag

Berlin Heidelberg, editia 2001
2. Vasile Biris, “Tehnoredactare”- Editura Axy Impex, Bucuresti, 2003
3. Sorin Albaiu, “Utilaje si tehnologie poligrafica” , manual pentru licee
industriale cu profil de poligrafie clasa a XII-a, scoli de maistrii si
profesionale - Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1977
4. Sorin Albaiu , Nicolae Stanica, “Utilaje si tehnologie poligrafica” ,
manual pentru licee industriale cu profil de poligrafie clasa a XI-a -
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1977
5. E. Pavel si Sorin Albaiu:, “Utilaje si tehnologie poligrafica” , manual
pentru licee industriale cu profil de poligrafie clasa a XII-a, si scoli
profesionale - Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1978
6. E. Nita si N Vasilache, „Tehnologie poligrafica” , manual pentru licee
industriale cu profil de poligrafie clasa a IX-a - Editura didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1980
7. Inna Ciurea si Dinu Constantinescu, “Tehnica tiparului plan” - Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti, 1965
8. Ing. Cristina Dobre, „Solutia de umezire – mereu la ordinea zilei” –
revista “Tehnica în tipografie”. Nr.3/98
9. Ing. Daniela Cazanescu ,” Din nou despre solutia de umezire” –
revista
“Tehnica în tipografie”. Nr.1/96, “Studiul materialelor poligrafice”
1. *** , Colectia de reviste“ Tehnica în tipografie” – SERTI, Bucuresti
Surse de documentare Internet
11. http://www.print-media-academy.com
12. http://cerig.efpg.inpg.fr Bernard Pineaux – EFPG La solution de
mouillage dans le procédé ofset (juillet 1998)
13. http://www.prisco.com/techtalk/TechTalkPDF/
14. http://fujihuntusa.com: “Water, pH, and conductivity for printers”
15. http://www.anchorlith.com
16. http://www.prepress.pps.com
122
17. http://www.farrukh.co.uk
18. http://www.pneac.org
19. http://www.withflair.com.au
20. http://www.paperboardpackaging.org
21. http://www.wmich.edu
22. http://www.wmrc.uiuc.edu/main_sections/info_services/
library_docs/manuals/printing/gravure.htm
23. http://www.mictom.co.uk
24. http://www.montecarlo.demon.co.uk
25. http://www.ldr.com
26. http://www.internationalpaper.com
27. http://www.vanson.co.uk
28. http://www.techsolve.org/p2iris/printing/2430-w.htm
29. http://www.xerox.com/go/xrx/equipment/
30. http://www.anilox.hr/gravure_en.htm
31. http://www.britannica.com
32. http://www.d.umn.edu/~aroos/bookclass/slide8.html
33. http://www.esko.com/product.asp?id=374
34. http://gdelacruz.free.fr/lezard/FORMtechnologie.html
35. http://en.wikipedia.org/wiki/Xerography
36. http://www.museumofprinting.org/Collection.html
37. http://www.physics.udel.edu
38. http://www.bobstgroup.com
39. http://www.seyboldreports.com/SRPS/subs/2917/plates.pdf
40. http://www.teched.vt.edu
41. http://www.arcticpaper.com
42. http://www.nait.org
43. http://www.printingtalk.com
44. http://www.caprockdev.com
45. http://www.formtechservices.com
46. http://www.kursiv.ru
47. http://www.coloritindex.ru
48. http://www.compuart.ru
49. http://www.ideaprint.ru
123
50. http://www.idlazur.ru 63.http://www.ipoligraf.ru
51.http://www.labelworld.ru 64.http://www.laminirovanie.ru
52.http://www.newsprint.ru 65.http://www.lbl.ru
53.http://old.osp.ru 66.http://www.lps.com.ua
54.http://www.soffprint.ru 67.http://www.multiprint.ru
55.http://www.transmedia.com.ua 68.http://www.pechataem.ru
56.http://www.aqualon.ru 69.http://www.planty.ru
57.http://www.bestreferat.ru 70.http://www.polyhome.ru
58.http://www.classik.ru 71.http://print.airdisplay.ru
59.http://www.dprint.spb.ru 72.http://print.airdisplay.ru
60.http://www.seal.ru 73.http://www.tovary.ru
61.http://www.foroffice.ru 74.http://vitrun.ru
62.http://greenlux.ru 75.http:/www.starfoil.com
124
PLANŞE COLOR
Maşină de lăcuit off-set
Laminatoare cu solvent
125
Laminator cu două sensuri de laminare
Laminator cu adeziv fără solvent
126
Laminator cu adeziv fără solvent
Laminator pentru hârtie în bobină
127
Laminator industrial
Maşină de imprimat în relief
128
Fig.
DupăFig. 7.11.
7.10.
7.1.
7.2.
7.3.
cedece
6
7
Modul Grupuri de
de
veiDispozitiv
Pigmenţi
Schema
Maşină
înveţi învăţa
organizare: câte doi
doi –– trei
trei
dispozitivul
electrică
metalici
această cu elevi vor
vor face
face
vaporizaţi
acţionare
de
lecţieclasici
uităiat
devei
vei observaţii
(fineţea
manuală
bronzat
înrole
vid privind
şti:
pigmenţilor
(fineţea
pentru
1-coala de caracteristicile
procedeele de
- să cunoşti
-să
pigmenţilor
tăiat
100-500
tipar role
pentru utilajului
obţinere de
a
recunoşti
toate
30-50 nm) nm)
bronzare; laminare
efectelor pe
utiljele
utilajele
2-toba de diverse şi în
metalice
laminare;
utilizate
maşinii; 3-în secţiuni
legătură cu
- Materiale
poligrafie
să
cilindru cu pregătirea,
Caietul de
cunoşti
pentru
clape; 4-val
necesare: supravegherea
observaţii,
pluşat;
caracteris
înnobilarea 5- şi întreţinerea
tipărituri de
racletă
ticileefecte
cu utilajelor
laminat de
metalică; folosite
constructia
metalice diverse
6-rezervor;
Materiale Caietul şi de
gramaje
ve
tipăriturilo
ale
7-valuri
necesare: de sortimente,
observaţii,
maşinii de
r;
egalare; 8- etichete si
tipărituri
-laminat;
valuri de să specificatii cu
imprimate
- să
cunoşti
curăţire privind foliile
cerneluri
execuţi
modalităţil
de acoperire,
metalice,
reglarea de
e carţile tehnice
bronzate sau
maşinii de
pregătire ale maşinilor la
poleite,
laminat
a care există
cerneluri
materialel acces, papşer,
metalice,
or în linie gradată,
bronzuri
vederea pulbere, folii Maşină de laminare de mare viteză şi productivitate
echer, creion.
Locul de
lefectuării de poleire,
Laborator de
desfăşurare:
operaţiilor papşer,
poligrafie, linie
gradată,
atelierul şcolar
de
echer,imprimare
de creion.
imprimare
Locul de Laboratoragenti
offset, de
cu
desfăşurare: economici
poligrafie,
cerneluri
atelierul
metalizate şcolar de
, bronzare imprimare
şi poleire; offset, agenţi
-să cunoşti economici
funcţionar
ea
maşinilor
de bronzat
şi de poleit
şi
întreţinere
a acestora
;
-să cunoşti
operaţiile 129
de
pregătire
a utilajelor
folosite
pentru
operaţia
de
înnobilare ;

Înnobilarea Tipăriturilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Înnobilarea Tipăriturilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Prof. LUPEA SEVERINA prof. ILIE ELENA IOANA

Manual clasa a XII-a

Editura OSCAR PRINT

Titlul: Înnobilarea tipăriturilor (filiera Tehnologică, profil Tehnic, ruta

Copyright © Editura OSCAR PRINT

REFERENŢI: prof. gr. II. ing. Maria Carp

Editura „OSCAR PRINT“

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Ilie, Elena Ioana

Capitolul 2. LĂCUIREA TIPĂRITURILOR. Tipuri de lacuri

Capitolul 3. LĂCUIREA TIPĂRITURILOR. Metode de

Capitolul 4. LĂCUIREA TIPĂRITURILOR. Realizarea

Capitolul 6. LAMINAREA (CELOFANAREA). Utilaje de

Capitolul 7. ÎNNOBILAREA CU EFECTE METALICE A

Capitolul 8. TIPARUL ÎN RELIEF. TIPARUL SEC. Procedee

Capitolul 9. ALTE PROCEDEE DE ÎNNOBILARE A

Pregătirea tehnică şi de formare profesională are ca obiectiv

După ce înveţi această lecţie vei şti:

Modul de Grupuri de câte doi – trei elevi

Produsele realizate de industria poligrafică cuprind o gamă largă,

Pentru a reda această diversitate prezentăm în continuare o

Tip Produse Produse din Produse Produse

Fig. 1.1. Tipărituri înnobilate