II - Stiinte (In Limba Romana) PDF

Manualul a fost aprobat pentru reeditare prin ordinul Ministrului Educa\iei al Republicii Moldova nr.
611 din 6 iulie 2015.

Manualul este elaborat conform curriculumului disciplinar =i finan\at din resursele financiare ale Ministerului Educa\iei.
Acest manual este proprietatea Ministerului Educa\iei al Republicii Moldova.
+coala/Liceul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Manualul nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Anul Numele Aspectul manualului
Anul =colar
de folosire =i prenumele elevului la primire la returnare
1
2
3
4
5
· Dirigintele clasei trebuie s[ controleze dac[ numele elevului este scris corect.
· Elevul nu va face niciun fel de ]nsemn[ri ]n manual.
· Aspectul manualului (la primire =i la returnare) se va aprecia: nou, bun, satisf[c[tor, nesatisf[c[tor.
Comisia de evaluare:
Lilia Sp[tari, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Miguel de Cervantes Saavedra”, Chi=in[u
Lora Cocîrl[, grad didactic I, Liceul Teoretic „Ion Creang[”, Chi=in[u
Alla Ceculaeva, grad didactic II, Liceul Teoretic „Aleksandr Pu=kin”, Chi=in[u
Aurelia Semeniuc, grad didactic I, Liceul Teoretic „N. V. Gogol”, Chi=in[u
Manualul a fost discutat ]n cadrul =edin\elor Sectorului „Calitatea Educa\iei”, I+E.
Toate drepturile asupra acestei edi\ii apar\in Editurii Prut Interna\ional.

Reproducerea integral[ sau par\ial[ a textului sau a ilustra\iilor din acest manual este posibil[ numai cu acordul scris al editurii.
Coordonator: Zinaida Galben-Panciuc

Redactor: Tatiana Rusu
Prezentare grafic[: Victoria Ra\[
Copert[: Sergiu Stanciu
Paginare computerizat[: Zoe Ciumac
© Editura Prut Interna\ional, 2015

© Zinaida Galben-Panciuc, Svetlana Galben, Stela Diaconu, Ion Botgros, 2015
Editura se oblig[ s[ achite de\in[torilor de copyright, care ]nc[ nu au fost contacta\i, costurile de reproducere
a imaginilor folosite ]n prezenta edi\ie.
Editura Prut Interna\ional, str. Alba Iulia nr. 23, bl. 1A, Chi=in[u, MD 2051
Tel./fax: ( 373 22) 74 93 18; tel.: ( 373 22) 75 18 74; www.edituraprut.md; e-mail: editura@prut.ro
Imprimat la Combinatul Poligrafic. Comanda nr. 50748
CZU 502(075.2)
+ 85
ISBN 978-9975-54-213-5
Dragă prietene!
E=ti curios s[ afli:
Cum cre=te iarba?
De ce plou[?
Cum apar pe lume
fluturii?
e toamna?
c[ p[s[ril
De ce plea
Ce este Soarele?
De ce apare
curcubeul?
Atunci, fii prieten bun cu Macocel,
Varz[-Dulce =i Cip. Ei te vor ajuta s[
afli r[spunsul la aceste ]ntreb[ri =i la
multe altele. Observ[ atent ]mpreun[
cu ace=tia lumea din jur. E o lume
minunat[!
Succes!
Autorii
AMINTE+TE-|I!
Descoper[ singur!
informeaz[-te!
Exerseaz[! reflecteaz[!
ac\ioneaz[!
Lucru ]n echip[
invita\ie la discu\ie
Lucru ]n pereche
bucuria crea|iei
Aplic{!
aC|IONEAZ{!
Lec\iile naturii
Natura –
lumea din jurul tău
D UL
MO
UL
Vei ști: Vei ști să faci: Vei ști să acţionezi:

• s[ define=ti terme- • s[ observi natura din • s[ alc[tuie=ti un plan
nul natur[; jurul t[u; de ac\iuni pentru ordi-
• s[ relatezi despre • s[ compari corpuri; nea din jur =i men\ine-
importan\a pro- • s[ apreciezi valoarea rea ei;
tec\ iei naturii. obiectelor de cultur[. • s[ creezi obiecte noi.
1. CE ESTE NATURA? Cuvinte-cheie:
• natur[
• via\[
AMINTE
INTE+TE-|I!
+TE-|I! • a ocroti
• Ce este natura? • om de =tiin\[
Înva
Înv aţǎ sǎ înveţi! Descoper[ singur!
Lectura unei imagini 1. Observ[ imaginea.
1. Ce este imaginea (un desen, Ce reprezint[?
o fotografie)? 2. Unde se afl[ copiii?
2. Ce red[ ea (un col\ din natur[, 3. Compar[ natura din imagine
un eveniment etc.)? cu cea din localitatea ta.
3. Care s]nt elementele (obiectele)
imaginii?
4. Ce mesaj transmite imaginea?
Informeaz{-te!
1 Natura este P[m]ntul cu tot ceea ce se afl[ pe el: dealuri, ape, plante,
animale, oameni, precum =i Soarele, Luna, stelele etc. Toate acestea
formeaz[ un mediu frumos =i bogat.
– Cum este natura patriei noastre – Republica Moldova?
6
2 Natura este casa noastr[ comun[. Ea
ne ofer[ cele necesare pentru via\[: aer,
ap[, lumin[, c[ldur[, hran[. De aceea
trebuie mereu s[ avem grij[ de natur[.
– Cum ]ngrije=ti natura din loca-
litatea ta?
3 De ce oare plou[, apare curcubeul,
dup[ ziu[ vine noaptea? La aceste
] ntreb[ri ne pot r[spunde oamenii de
=tiin\ [. Ei cerceteaz[ natura. Despre
descoperirile lor afl[m din c[r\i, enciclopedii, de la televizor, internet etc.
– Dac[ ai deveni om de =tiin\[, ce ai vrea s[ cercetezi? De ce?
Exerseaz[! reflecteaz[! ac|ioneaz[!

a) Completeaz[ schema. R[spunde la ]ntreb[rile:
Natura a) Ce ne ofer[ natura?
r]u ...
b) Ce fenomen al naturii ai obser-
... ... ... vat de cur]nd? Descrie-l.
b) Continu[ enun\ul: Natura este... ™ Dac[ te-ai ]nt]lni cu un om

de =tiin\ [, ce l-ai ] ntreba?
Lec\iile Naturii
bucuria crea|iei
a) Cite=te poezia.
• Ilustreaz[ prin desen frumu-
Fapte bune se\ ea naturii din localitatea ta.
De pe-acuma fapte bune
C]te po\i s[ faci \i-oi spune:
Po\i s[ dai la porumbei Plimbare de studiu
Mici f[r]me, ni=te mei… • Observa\i natura din jurul loca-
lit[\ii ] n care tr[i\i. Descrie\i-o.
Po\i, ud]nd cu stropitoarea, Ce nereguli a\i observat?
S[ aju\i s[ creasc[ floarea,
Iar pisoii mici =i dragi
Po\i de coad[ s[ nu-i tragi. aC|IONEAZ{!
Dup[ Victor Tulbure a) Particip[ la ac\iuni de ]ngrijire a
mediului din localitatea natal[.
b) Enumer[ =i alte fapte bune b) Contribuie la men\inerea ordinii
pe care po\i s[ le faci. ] n comunitate.
7
2. CORPURILE DIN NATURǍ
Cuvinte-cheie:
• corp
• corp terestru
AMINTE+TE-|I! • corp ceresc
1. Din ce se compune
natura?
2. Cu ce se ocup[ Descoper[ singur!
oamenii de =tiin\[? 1. Ce reprezint[ imaginea?
2. Unde se afl[ aceste obiecte? Descrie-le.
3. Plimbare de studiu
Înva
Înv aţǎ sǎ înveţi! a) Mergi, ]mpreun[ cu colegii t[i, ]n curtea
Descrierea unui corp =colii.
1. Denumirea b) Recunoa=te =i nume=te obiectele din jur.
2. Forma, culoarea, c) Ce =tii despre acestea?
dimensiunea
3. Importan\a
Informeaz{-te!
1 }n jurul t[u s]nt o mul\ime de obiecte: cl[diri, arbori, animale, plante,
iar pe cer – nori, stele etc. Oamenii de =tiin\ [ le numesc corpuri.
– Nume=te corpurile din jurul t[u.
8
2 Fiecare corp ]=i are locul s[u ]n natur[. Corpurile de pe P[m]nt se
numesc corpuri terestre. Cele de pe bolta cereasc[ se numesc cor-
puri cere=ti.
– D[ exemple de corpuri terestre, cere=ti.
3 Corpurile din natur[ se afl[ ]ntr-o leg[tur[ str] ns[. Solul, ]mpreun[
cu apa =i soarele, alimenteaz[ plantele.
Plantele hr[nesc o mare parte din animale. Pentru c[ se folosesc
nechibzuit, unele plante =i animale s] nt pe cale de dispari\ie.
– Cu ce ne aliment[m noi, oamenii?

Nume=te c]te 5 corpuri care Completeaz[ enun\urile:
se afl[: • Luna =i stelele s]nt corpuri cere=ti,
• ]n clas[; • pe cer; pentru c[ (…).
• ]n camera ta; • ]n p[dure. • Muntele, r]ul =i c[prioara s]nt cor-
puri (…), deoarece (…).
JOC a) Prive=te schema. Cine pe cine
Juca\i-v[ dup[ modelul: m[n]nc[?
Un copil: „Lumineaz[ =i ]nc[lze=te”.
Alt copil: „Soarele, corp ceresc”.
b) Realizeaz[ =i tu o astfel de schem[.
™ Care corpuri s]nt mai impor-

tante: terestre sau cere=ti?
Lec\iile naturii
• Ai ce ]nv[\a de la o floare? Ce? aC|IONEAZ{!
}nva\[ de la toate a) Afl[ ce plante, animale
}nva\[ de la nuf[r s[ fii mereu curat… rare sau pe cale de dispa-
}nva\[ de la floare s[ fii ginga= ca ea. ri\ ie s] nt ]n localitatea ta.
b) Scrie mesaje cu ]ndemnuri
}nva\[ de la miel s[ ai bl]nde\ea sa.
de protejare a acestora =i
}nva\[ de la p[s[ri s[ fii mereu ]n zbor...
difuzeaz[-le (veci-
Rudyard Kipling nilor, prietenilor, lo-
• Cine te mai ]nva\[? Relateaz[. calnicilor).
9
3. CORPURILE TERESTRE
Cuvinte-cheie:
• corp viu
AMINTE+TE-|I! • corp neviu
• corp natural
• Ce fel de corpuri cuno=ti? • corp artificial
Exemplific[.
Descoper[ singur!
1 • Observ[ imaginile.
1. Enumer[ corpurile reprezentate
] n imagini.
2. }ncearc[ s[ descrii aceste corpuri.
4
Informeaz{-te!
1 Ai observat c[ unele corpuri, precum omul, c]inele, =arpele, arbo-
re le, se nasc, respir[, se hr[nesc, cresc, se ] nmul\esc, ]mb[tr]nesc =i
mor. Ele se numesc corpuri vii (cu via\[). Apa, solul, piatra etc. nu au
aceste ] nsu=iri. De aceea se numesc corpuri nevii (f[r[ via\[).
– D[ exemple de corpuri vii =i corpuri nevii din jurul t[u.
10
2 – Cite=te schema:
CORPURI
naturale artificiale
create de natură create de om
• mun\i • oameni • cl[diri • c[r\i
• ape • animale • ma=ini • telefoane
• nori • plante • f]nt]ni • haine
– Ce obiecte din jurul t[u s]nt crea-
te de om? Pentru ce au fost create ele?
3 Natura a oferit omului =i modele pentru crearea unor obiecte.
De exemplu, pentru a construi avionul, el s-a inspirat de la p[s[ri.
– De la cine s-a inspirat omul pentru a crea aspiratorul,
seringa, plasa de pescuit, aparatul de uscat p[rul?

D[ exemple de corpuri: Descrie corpurile folosind
 vii =i naturale; informa\ ia din lec\ie.
 nevii =i artificiale;
 nevii =i naturale.
™ Ce tehnologii infor-
ma\ ionale moderne
bucuria crea|iei
folose=ti? }n ce scop?
• Alc[tuie=te o poveste despre
via\a unei flori. Po\i folosi com-
puterul, tableta, internetul.
Lucru ]n pereche
• Compara\i dou[ corpuri la alegere.
Monumentul aC|IONEAZ{!
„Doina =i Ion Aldea-Teodorovici”, • Creeaz[ un obiect nou din unul vechi
creat de sculptorul Iurie Cana=in
sau din materiale din natur[: ghinde,
• Afl[ mai mult despre ace=ti crengu\e, semin\e, conuri etc.
doi patrio\i ai neamului.
11
AUTOEVALUARE
Acum =tiu =i pot...
1 ...s[ explic printr-o propozi\ie

ce este natura. 2 ...s[ enum[r cel pu\in 2 ac\iuni
de protejare a naturii.
3 ...s[ indic A (adev[rat) sau F (fals) ]n dreptul

fiec[rei afirma\ii: 4 ...s[ numesc c]te
a) Piatra se ]nmul\e=te, respir[, cre=te, moare. 2 corpuri:
b) Ursul se na=te, se ]nmul\e=te, respir[, se terestre/cere=ti; vii/
hr[ne=te, cre=te, moare. nevii; naturale/arti-
ficiale.
5 1
…s[ completez careul cu termenii noi ]nv[\a\i:
1. Corpuri f[r[ via\[.
2
2. Natura ne ofer[ tot ce este necesar pentru (...).
3
3. Corpuri care se afl[ pe P[m]nt.
4 4. Corpuri create de natur[.
5
5. Corpuri de pe cer.
6 6. Omul, animalele =i (...) s]nt corpuri vii.
R[spunsuri: 1) nevii; 2) via\[; 3) terestre; 4) naturale; 5) cere=ti; 6) plantele.
6 ...s[ descriu ]n 4–5 enun\uri

imaginea al[turat[.
7 ...s[ compar corpurile din imaginile

A =i B .
8 ...s[ formulez 3–4 propozi\ ii

despre natura \[rii mele – Re-
A B publica Moldova.
Lumea vie
D UL
MO
UL
2

• s[ recuno=ti medi- • s[ observi schimb[- • s[ participi la ac\iuni
ile de trai ale vie\ u- rile ]n lumea vie; de amenajare a loca-
itoarelor; • s[ alc[tuie=ti comu- lit[\ii natale;
• s[ relatezi despre nic[ri despre mediile • s[ adop\i comporta-
importan\a vie\ui- de via\[; mente civilizate;
toarelor pentru na- • s[ aplici tehnici de • s[ ocrote=ti, ]ngrije=ti
tur[. ] nv[\are eficient[; animalele =i plantele.
• s[ s[de=ti plante.
1. LOCUL DE TRAI AL OMULUI
Cuvinte-cheie:
• localitate rural[
AMINTE+TE-|I! • localitate urban[
• s[tean
1 Ce fel de corpuri exist[ ]n natur[?
1. • or[=ean
2. Din care grup face parte omul?
2
Descoper[ singur!
• Observ[ imaginile. Ce reprezint[ acestea?
1 1. Care localitate seam[n[ cu cea ]n care tr[ie=ti?
2. Cu ce se ocup[ oamenii la sat? Dar la ora=?
Informeaz{-te!
1 Oamenii tr[iesc ]n diverse localit[\i. Localitatea este o a=ezare
omeneasc[ situat[ ]ntr-un anumit mediu natural. Localit[\ile pot fi
rurale (s[te=ti) sau urbane (or[=ene=ti).
– }n ce fel de localitate tr[ie=ti? Cum este ea?
14
2 – Cite=te schema:
LOCALITĂȚI
rurale (sătești) urbane (orășenești)

• s[teni; • or[=eni;
• case cu 1–2 nivele; • blocuri;
• drumuri ]nguste; • bulevarde, str[zi largi;
• gr[dini, vii, livezi; • gr[dini publice, parcuri;
• ferme; • institu\ii: universit[\i, spitale,
• profesii: agricultori, fabrici, uzine etc.;
t] mplari, cizmari, bru- • monumente, teatre, muzee;
tari, fermieri, medici, • profesii: avoca\i, ingineri,
] nv[\[tori etc.; muncitori, oameni de =tiin\[,
• aer curat. medici, ]nv[\[tori etc.;
• aer mai pu\in curat.
– Cu ce se ocup[ oamenii din localitatea ta?
3 Localitatea ]n care tr[im trebuie ]nfrumuse\at[ =i men\inut[ ]n ordi-

ne. Pentru aceasta: s[de=te plante, arbu=ti; ] ngrije=te f]nt]ni, izvoare,
str[zi; nu arunca gunoaiele la ]nt]mplare etc.
– Localitatea ta este curat[, frumoas[? Argumenteaz[.

Alege varianta potrivit[:
a) Eu locuiesc ]ntr-o localitate: rural[/urban[.
b) Casa ]n care tr[iesc are: un nivel/mai multe nivele.
c) A= dori s[ locuiesc ]n viitor: la sat /la ora=, pentru c[ (...).
a) Completeaz[ schema: Plimbare de studiu

s[tenilor: ... • Organiza\i o vizit[ la
Ocupa\iile
cupa\iile
or[=enilor: ... o fa bric[/la un fer-
mier/me= te=ugar ]n
b) Cu ce se ocup[ p[rin\ ii t[i?
gospod[rie. Afla\ i c] t
} i aju\i =i tu? Poveste=te. mai multe lucruri des-
c) Ce ]\i dore=ti s[ devii? De ce? pre munca acestora.
Realiza\i un poster.
Descrie imaginea al[turat[.
Vasile Goncear,
olar din s. Hogine=ti 15
a) Invit[-l pe Macocel ]n vizit[.
Poveste=te-i despre localitatea ta.
Repere: denumirea, tipul, aspectul,
ocupa\ ia oamenilor, personalit[\i mar-
JAPC cante, monumente istorice etc.
A
b) Imagineaz[-\i cum va ar[ta lo-
calitatea ta peste 100 de ani.
Deseneaz-o.
JOC
a) Afl[ denumirea celui mai mare =i mai important ora= din
Republica Moldova.
1. Cas[ cu mai multe etaje.
2. Ora= din inima codrilor. 1
3. Cuv]nt cu sens apropiat pentru „a=ezare 2

omeneasc[”. 3
4. (...) de la sat au un nivel sau dou[ nivele. 4
5. Localit[\ile s]nt situate ]ntr-un (...) natural. 5
6. Localitatea este o a=ezare (...). 6
7. Persoan[ care locuie=te la sat. 7
8. Localitatea poate fi urban[ sau (...). 8
b) Ce cuno=ti despre acest ora=?
c) Ce sentimente nutre=ti fa\[ de capitala noastr[?
1) bloc; 2) Orhei; 3) localitate; 4) casele; 5) mediu; 6) omeneasc[; 7) s[tean; 8) rural[.
R[spunsuri:
aC|IONEAZ{!
bucuria crea|iei • Particip[ cu colegii la ac\iuni de
]ngrijire, amenajare a localit[\ii
• Realizeaz[ o c[r\ulie despre o
s[rb[toare na\ional[ /local[ /
natale: plantarea unui gard viu;
religioas[ , o tradi\ie, un str]ngerea gunoaielor; v[ruirea
obicei care se respect[ pomilor; cur[\area terenu-
] n localitatea ta. lui de joac[; ornamentarea
gazoanelor etc.
16
2. MEDIUL FAMILIAL
Cuvinte-cheie:
• familie
• membru al familiei
AMINTE+TE-|I! • mediu familial
1. Unde locuie=te familia ta? • locuin\[
2. Cum arat[ casele din localitatea ta? • drepturi =i
responsabilit[\i
Descoper[ singur!
1. Prive=te imaginea.
Ce red[ aceasta?
2. Ce crezi c[ este o familie?
3. Cine formeaz[ familia ta?
4. Cum e ]n familia ta?
(Cine =i ce face; cum co-
munica\i; care este com-
portamentul unuia fa\[ de
cel[lalt.)
5. Un animal de companie
(un c]ine, o pisic[) poate
fi considerat membru
al familiei? Argumen-
teaz[.
Informeaz{-te!
1 Fiecare copil are dreptul la o familie. O familie const[, de obicei,
din mai mul\i membri: mam[, tat[, frate, sor[, bunic, bunic[. Ei se
iubesc, se respect[, se ajut[ reciproc. Fiecare membru al familiei are
drepturi, dar =i responsabilit[\i.
– Ce drepturi, responsabilit[\i ai tu ]n familie?
17
2 Familia petrece o bun[ parte din timp
]n locuin\[. Locuin\ele se deosebesc prin
form[ =i m[rime. Ele s] nt construite din
lemn, piatr[, beton, c[r[mid[ =i din alte
materiale.
O locuin\[ se compune, de obicei, din
buc[t[rie, dormitoare, hol, baie etc.
Casele din mediul rural difer[ de cele
din mediul urban. Primele s]nt mai ] nc[-
p[toare, au poduri, beciuri etc. Cea mai
spa\ioas[ camer[ este casa mare, des-
tinat[ oaspe\ilor.
– Ce po\i relata despre locuin\a ta?
3 O locuin\[ trebuie men\inut[ ]n ordine,

amenajat[ frumos, aerisit[. Necesit[
] ngrijire =i spa\iul din jurul cas ei: curtea,
gr[dina, strada, f]nt]na etc.
– De ce este important s[ men\ i-
nem locuin\a curat[, frumoas[?
Tipi Iglu
Afl[ mai mult!
}n lume exist[ locuin\e
caracteristice doar unor
popoare: amerindieni A ,
eschimo=i B .
A B
invita\ie la discu\ie!
a) 1. Crezi c[ to\i copiii au o familie?
2. Cum se numesc copiii f[r[ p[rin\i? b) Ac\iuni de caritate.
3. Unde tr[iesc ace=ti copii? Sf[tui\i-v[ cu ]nv[\[toarea,
4. Ai vizitat, ai ajutat vreodat[ astfel p[rin\ii =i vizita\i copii care
de copii? Relateaz[. s]nt mai tri=ti ca noi.
5. Ce mai po\i face pentru unii dintre ei?
18
R[spunde la ]ntreb[rile:
• Ce este o familie?
• Ce rela\ii trebuie s[ existe ]ntre membrii unei familii?
• Cum trebuie s[ arate o locuin\[?
a) Cite=te desenul.
Lucru ]n pereche Fratele
• Descrie locuin\a ta:

 aspectul exterior / interior;
 contribu\ia fiec[rui membru la
men\ inerea ordinii, la decora-
rea, la amenajarea casei; Eu
 locul t[u preferat ]n locuin\[.
Lucru ]n echip[
a) Situa\ii-problem[. Ce Sora
faci dac[ e=ti singur acas[ =i: P[rin\ii
• s-a defectat un robinet =i apa mei
curge necontenit?
• \i-ai r[nit degetul ]n timp ce t[iai
p] ine?
• ai conectat televizorul, dar din
genealogic
priz[ sar sc]ntei?

Arbore
b) Re\ine numerele de telefon:

901 – pompierii; P[rin\ii
mamei
902 – poli\ia; P[rin\ii
903 – ambulan\a; tatei
911 – serviciul
situa\ii excep\ionale. b) Realizeaz[ arborele genealogic
al familiei tale.
Relateaz[ despre tradi\iile =i obiceiurile respectate ]n familia ta.
aC|IONEAZ{!
• Ce p[rere au cei din familia ta
despre tine?
• Ce crezi c[ ar trebui s[ schimbi ] n
comportamentul t[u? Cum o vei face?
19
3. MEDIUL ŞCOLAR
Cuvinte-cheie:
• =coal[
• mediu =colar
AMINTE+TE-|I! • ]nv[\[tor
1. Cum se nume=te =coala ]n care ]nve\i? • elev
• program =colar
2. De ce frecventezi =coala?
• colegi de clas[
• colegi de =coal[
1
Descoper[ singur!
• Forma\i 4 echipe. Alege\i c]te o imagine
=i descrie\i-o. Plan:
a) Ce activit[\i reprezint[ imaginea?
b) Unde se desf[=oar[ acestea?
c) Cine dirijeaz[ activit[\ile =colare?
d) Ce importan\[ au aceste activit[\i pentru voi?
e) Care s]nt responsabilit[\ile voastre ca elevi?
f) Ce reguli de comportament exist[ ]n =coala/
2 clasa ]n care ]nv[\a\i?
Informeaz{-te!
1 +coala reprezint[ mediul ]n care ] nva\ [ copiii. Aici ei deprind s[
citeasc[, s[ scrie, s[ calculeze, s[ comunice, s[ se comporte frumos.
Ei s]nt instrui\i de c[tre ]nv[\[tori. Frecventarea =colii este obligatorie.
– Tu ce ]nve\i la =coal[?
20
2 O =coal[ are s[li de clas[, ateliere, bibliotec[, teren =i sal[ de sport,
cantin[ etc. Elevii ]nva\[ mai multe discipline dup[ un program =colar
(orar), care se respect[ ]ntocmai.
– Care este disciplina ta preferat[? De ce?
3 Fiecare copil are dreptul la educa\ie. P[rin\ ii =i statul ]i respect[

acest drept. El are =i ] ndatoriri: s[ ] nve\e bine, s[ se comporte =i s[
comunice frumos, s[ men\in[ ordinea ]n clas[ =i ]n =coal[.
– Cum ]\i respec\i ]ndatoririle de elev?
4 }mpreun[ cu tine ]nva\[ =i al\i copii. Ei s] nt colegii t[i de clas[.

Copiii care frecventeaz[ aceea=i =coal[ s]nt colegi de =coal[.
– Cum te ]n\elegi cu colegii t[i de clas[ =i de =coal[?

a) Adev[rat sau fals?
Enumer[ drepturile =i ]nda-
 +coala este mediul ]n care copiii se toririle tale la =coal[:
odihnesc.
 Frecventarea =colii este obligatorie. drepturi îndatoriri
 Elevii ]nva\[ dup[ un program stabilit. ... ...
 Copiii au doar drepturi.
b) Corecteaz[ afirma\iile false. Descrie o zi de =coal[.
Ce succese / insuccese ai avut ]n ultimul timp? Cum procedezi ]n ambele
cazuri?
„Reporterul”
J OC Lucru ]n echip[
a) R[spunde la ]ntrebarea lui Macocel: a) Ce a\i schimba ]n prog ra--
mul =colar? De ce?
™ Ce mai poate fi consi- b) Prezenta\i ideile.
derat drept o =coal[?
aC|IONEAZ{!
b) Ce ]nva\[ Varz[-Dulce la =coal[?
Dar tu? • Stabile=te dac[ se respect[
regulile clasei, =colii.
™ } nv[\ cum s[ m[ p[zesc • Urm[re=te ]n continuare
de vulpe!
respectarea acestora.
21
4. MEDIUL SOCIAL
Cuvinte-cheie:
• mediu social
AMINTE+TE-|I! • reguli de convie\ uire
1. Unde te mai po\i afla ]n afar[ • bine-crescut
de acas[ =i la =coal[?
2. De ce mergi ]n acele locuri?
3. Ce reguli respec\i c]nd e=ti ] n Descoper[ singur!
magazin, pe strad[, ]n parc etc.? 1. Observ[ imaginile.
2. Discut[ cu colegii ]n baza
imaginilor.
4
Informeaz{-te!
1 Dintotdeauna omul a avut nevoie s[ comunice cu semenii s[i. Cole-
gii, prietenii, vecinii, cei pe care ]i ]nt]lnim pe strad[, ]n magazine, la
odihn[ etc. formeaz[ mediul social.
– Ce rela\ii ai cu cei din jurul t[u? D[ exemple.
22
2 Pentru a tr[i ]n bun[ ]n\elegere cu al\i oameni, trebuie s[ respec\i
anumite reguli de convie\uire. Iat[ c]teva dintre ele:
Vorbe=te =i comport[-te politicos. Fii punctual.
Ajut[-l pe cel care are nevoie de tine. Demonstreaz[ toleran\[.
|ine-\i promisiunea f[cut[.
– Ce reguli respec\i tu?
prietenos responsabil politicos
3 Ai auzit, probabil, spun] n- tolerant modest
BINE-CRESCUT
du-se despre cineva c[ este
bine-crescut. onest cult
agreabil civilizat
– Ce ]n\elegi prin bun[-cre=tere?
Folose=te-te de schema al[turat[.

Explic[ termenii convie\uire, bine-crescut. JOC „Oglinda”
a) Relateaz[ o situa\ie ]n care ai apelat la
cineva dup[ ajutor. Juca\i, pe r]nd, cu colegul
b) Cum procedezi tu atunci c]nd \i se cere de banc[ rolul oglinzii folo-
sind adresarea:
ajutorul?
– Oglind[, oglinjoar[, spune-mi
a) Folosind schema 5 , ]ncearc[ s[ cum m[ vezi?
te caracterizezi.
b) Care dintre calit[\ile indicate crezi
c[ trebuie s[ \i le dezvol\i? De ce? Lucru ]n echip[
A a) Discuta\i comportamentele co-
piilor din imaginile A , B , C .
b) Formula\i reguli de compor- r
tament decent ]ntre semeni
urm[rind respectarea lor.
aC|IONEAZ{!
• Folose=te-\i c]t mai des calit[\ile.
• Cunosc]ndu-\i defectele, g]nde=-
te-te cum s[ scapi de ele. C
23
5. MEDIILE DE VIAŢǍ ALE
ANIMALELOR Cuvinte-cheie:
• mediu de via\[
AMINTE+TE-|I! • mediu terestru
• mediu subteran
1. Care s]nt mediile de via\[ ale omului? • mediu acvatic
2. Unde tr[iesc animalele? • mediu aerian
3. Care este importan\a lor?
1 cap Descoper[ singur!

trunchi 1. Recunoa=te animalele din imagini.
2. Unde locuie=te fiecare dintre ele?
3. Prin ce se aseam[n[/se deosebesc
aceste animale?
rît
picioare
cioc labe
înotătoare
coadă
aripi
3 cap
4
Informeaz{-te!
1 Animalele tr[iesc ]n diferite medii: , ]n sol, ]n ap[, ]n aer. Acolo
ele ]=i g[sesc ad[post, hran[ =i se ]nmul\esc.
– Cite=te schema: MEDIILE DE VIAȚĂ ALE ANIMALELOR
terestru subteran acvatic aerian

solul subsolul apa aerul
24
2 Forma, culoarea corpului, modul de deplasare a animalelor depind
de mediul ]n care tr[iesc.
– Descrie animalele reprezentate ]n tabel.
Mediul Descrierea Modul
Animalul Hrana
de viață corpului de deplasare
sare,
merge plante,
terestru blan[ scurt[
pe patru animale
picioare
se t]r[=te
corp alungit, resturi
s[p] nd tune-
subteran piele sub\ ire, de plante
luri (af] neaz[
umed[ din sol
solul)
semin\e,
aripi, pene, insecte,
aerian prin zbor
cioc viermi,
animale mici
corp alungit,
lunecos, plante =i
acvatic solzi (la pe=ti), prin ]not animale mici
] not[toare, de ap[
coad[
3 Teritoriul Republicii Moldova este populat de Leb[d[ cucuiat[
multe animale: c[prioare, viezuri; fazani, dropii;
somni, crapi etc. Unele dintre ele s] nt rare, alte-
le – pe cale de dispari\ie: pisica s[lbatic[, leb[da
c] nt[toare, vidra, cocost]rcul negru etc.
– De ce trebuie s[ ocrotim aceste animale?
Care crezi c[ s]nt motivele dispari\iei unor
animale?
Afl[ mai mult!

• Broa=tele, crocodilii, crabii, unii =erpi tr[iesc at]t ] n
ap[, c]t =i pe uscat.
• Omul cre=te =i animale de companie: c] ini, pisici,
papagali, canari, hamsteri, iepuri pitici, broa=te-\ es-
toase, pe=ti decorativi etc. El le creeaz[ condi\ ii de
trai artificiale: acvarii, terarii, c[su\e speciale etc.
25
R[spunde la ]ntreb[rile:
 Care s]nt mediile de via\[ ale ™ Ce s-ar ]nt]mpla dac[
animalelor? unele animale ar fi scoase
 Ce le ofer[ animalelor mediile din mediul lor? De ce?
]n care tr[iesc?
Grupeaz[ animalele dup[ mediul
JOC
Depisteaz[ intrusul:
lor de trai: c]ine, liliac, c]rti\[, urs,
=tiuc[, vierme, r] ndunic[, a) c]ine, pisic[, c]rti\[, =oarece;
pisic[, delfin, iepure, b) r]ndunic[, veveri\[, cocor,
balen[, vultur, rac, privighetoare;
bufni\[, coropi=ni\[. c) crap, rac, g[in[, somon.
Descrie imaginea ar[t]nd leg[turile

dintre vie\ uitoare.
Compar[ mediul de via\[ al unui ani-
mal domestic cu cel al unui animal
s[lbatic.
F I + { D E OB
FI+ O B S ERVA|IE
ERVA|IE
Data
1. Animalul
Lucru ]n echip[ 2. Mediul de via\[
1. Forma\i patru echipe. 3. Descrierea corpului
2. Alege\i un mediu de trai =i un 4. Modul de deplasare
animal ce ]l reprezint[. 5. Ad[postul
3. Descrie\i animalul complet]nd 6. Hrana
fi=a ]n caiete. 7. Condi\iile necesare pentru via\[
4. Prezenta\i colegilor informa\ia.
8. Foloasele
Re\ine!
• 4 octombrie – Ziua Mondial[ aC|IONEAZ{!
a Animalelor! • Realizeaz[ postere cu ani-
• Cartea Ro=ie a Republicii Moldo- male rare =i pe cale de dispa-
va include 219 specii de animale ri\ ie din localitatea ta.
rare sau pe cale de dispari\ie. • Afi=eaz[-le ]n locuri publice.
26
6. MEDIILE DE VIAŢǍ Cuvinte-cheie:
ALE PLANTELOR
• plante
• mediu terestru
• mediu acvatic
• plante decorative
AMINTE+TE-|I! • plante medicinale
1. Care s]nt mediile de via\[ ale
animalelor?
2. Unde „tr[iesc” plantele? Descoper[ singur!
3. Care este importan\a plantelor? 1. Prive=te imaginile. Ce plante
recuno=ti?
2. Prin ce se aseam[n[ =i prin ce se
1 deosebesc aceste plante?
3. De ce condi\ii au nevoie plantele
pentru a cre=te?
4. Care este floarea ta preferat[?
Argumenteaz[-\i r[spunsul.
Informeaz{-te! MEDIILE DE VIAȚĂ

ALE PLANTELOR
1 Plantele, ca =i ani-
malele, tr[iesc ] ntr-un terestru acvatic
anumit mediu. pe sol pe malul apelor, în apă
• p[p[dia • m[ce=ul • nuf[rul • papura
– Cite=te schema • laleaua • stejarul • linti\a • broscari\a
al[turat[: • stuful
27
2 Pentru a cre=te bine, plantele
au nevoie de condi\ii: lumin[, aer,
c[ldur[, ap[, sol. Unele plante cresc
singure, altele s]nt cultivate de om.
– Ce plante cultiv[ omul? De ce?
Omul cultiv[ plante pentru hrana
sa =i a animalelor. Unele plante
s] nt folosite =i ]n tratarea bolilor – plantele medicinale. Pentru a
] nfrumuse\a locuin\a, curtea, omul cre=te plante decorative.
– Ce plante decorative cuno=ti?
3 Poluarea naturii =i unele activit[\i ale omu-

lui duc la dispari\ia unor plante. Cartea Ro=ie
a Republicii Moldova num[r[ 208 specii de
plante rare sau pe cale de dispari\ie.
– Care ar fi mesajul t[u pentru „v] nz[-
torii” de flori rare (ghiocei, lalele pe s-
Laleaua pestri\[ tri \e etc.)?

a) Terestre sau acvatice?
Cicoare, dalie, salcie, mu=e\el, linti\[, urzic[, stuf, p[tlagin[, ceap[, brusture,
zambil[, broscari\[, m[ce=, varz[.
Broscari\[ Dalie Zambil[
b) Documenteaz[-te =i afl[ mai multe despre aceste plante.
a) Observ[ =i compar[ plantele din

imaginea al[turat[.
b) Enumer[ condi\iile de care au ne-
voie plantele pentru a cre=te =i a se
dezvolta bine.
28
Arat[, prin exemple, importan\a Ce plante folose=te mama sau bunica
plantelor (folose=te schema). c]nd:
r[ce=ti;
alimente
tu=e=ti;
obiecte de uz ai dureri de burtic[;
casnic ai dureri de urechi;
medicamente ai ochii inflama\i?
h]rtie Leurd[ Pojarni\[
P
L a\[
A arome
N
T vopsele
E materiale de M[ce= Mu=e\el
construc\ie
cur[\a rea aerului
decorare
Enumer[ ac\iuni ale omu- Concurs: S[ ne aliment[m s[n[tos!

lui asupra plantelor: • Organiza\i un concurs al re\etelor de m]n-
a) distrug[toare; c[ruri s[n[toase.
b) benefice. • Face\i schimb de re\ete.
Afl[ mai mult!

bucuria crea|iei
• Multe plante – mu=-
• Realizeaz[ un alfabet al plantelor.
catele, violetele, bego-
• }ntocme=te un minidic\ionar al florilor
niile – ne ] nc]nt[ privi-
specifice unui anotimp (la dorin\[).
rea, ne ]nfrumuse\eaz[
• Cui =i ce fel de flori d[ruie=ti ]n acest
locuin\a.
anotimp? Cum o faci?
aC|IONEAZ{!
a) Observ[ locuri care necesit[ ] ngrijire.
b) Cur[\[, ]mpreun[ cu prietenii de joac[ =i
vecinii, aceste teritorii (curtea blocului,
malul unui r]ule\); s[de=te plante.
c) Colecteaz[, cu maturii, plante medicinale.
29
7. PǍRŢILE PLANTEI
Cuvinte-cheie:
• r[d[cin[
• tulpin[
AMINTE+TE-|I! • frunze
1. Care este importan\a plantelor? • floare
2. De ce au nevoie plantele pentru • fruct cu semin\e
a se dezvolta?
3. Din ce este alc[tuit[ o plant[?
3
Descoper[ singur!
1. Recunoa=te fructe le,
legumele din buc[t[rie.
2. Care s]nt beneficiile
acestora pentru s[n[-
tatea ta?
3. Ce bucate prepara\i
acas[ din aceste
fructe =i legume?
4. Descrie o re\et[.
Floare
Fruct cu
semin\e
Informeaz{-te!
1 Majoritatea plantelor s] nt alc[-
tuite din: r[d[cin[, tulpin[, frunze, Frunze
floare, fruct cu semin\e.
– Observ[ =i descrie planta
din desen. Tulpin[
R[d[cin[
30
2 – Cite=te tabelul.
Parte a plantei Rolul fiecărei părți a plantei
fixeaz[ planta ]n sol =i absoarbe apa cu hrana nece-
Rădăcina
sar[.
sus\ine frunzele, florile, fructele; transport[ apa =i
Tulpina
hrana prin plant[.
Frunza
prepar[ hrana =i ajut[ planta s[ respire.
(bucătăria plantei)
Floarea produce fructe cu semin\e.
Sămînța d[ na=tere la noi plante.
– Care parte a plantei este mai important[?
3 Oamenii folosesc ]n alimenta\ie diverse p[r\i ale plantelor. Fructele

=i legumele s]nt bogate ]n vitamine. Ele men\in s[n[tatea corpului t[u.
De aceea trebuie s[ consumi c] t mai multe fructe =i legume.
– Ce fructe =i legume preferi?

Cine =i ce face?
Transport[ apa =i hrana prin plant[ • • R[d[cina
Produce fructul cu semin\e • • Frunzele
Ajut[ planta s[ se ]nmul\easc[ • • Tulpina
Prepar[ hrana pentru plant[ • • Floarea
Fixeaz[ planta ]n sol • • Semin\ele
A B C
a) Nume=te
doar p[r\ile
plantelor fo-
losite ]n ali-
menta\ie.
b) Cine are dreptate? Argumenteaz[.

JOC
™ Sucul de ceap[ „Puzzle”
te vindec[ de
• Fragmenta\i imagini cu plante.
r[ceal[!
• Restabili\i reciproc imaginile.
™ Mama folose=te
ceapa ]n salate =i
ciorbe!
31
a) Stabile=te leg[turi potrivite.
In
1 2 3 4
A B C D
R
H{
A
Z
b) Descrie „drumul” p]inii.

aC|IONEAZ{!
Plimbare de studiu • Pune la ]ncol\it semin\e de p[-
• Ie=i\i ]n curte / ]n parc / ]n p[dure. trunjel, m[rar, bulbi de ceap[.
• Alege\i o por\iune mic[ de teren. • Observ[ cre=terea plantelor =i
• Observa\i plantele. completeaz[ fi=a ]n caiet.
Repere: denumirea; locul unde cresc
F I + { D E OB
FI+ O B S ERVA|IE
ERVA|IE
(la soare, ]n umbr[); importan\a etc.
1. Denumirea plantei
2. Data plant[rii
Afl[ mai mult!
3. Observarea cre=terii =i dezvolt[rii
Oamenii de =tiin\[ au grupat plantele ]n: plantei
PLANTE Încol\ i- Primele Cre=te- }nflori-

rea frunze rea rea
ierboase lemnoase
lalea 4. Condi\ii necesare pentru dez-
gr]u arbori arbuști voltare
stejar coac[z 5. Importan\a
cais trandafir
• Ce vei face cu plantele
• Compar[ o plant[ ierboas[ cu una crescute?
lemnoas[ (la alegere) .
32
8. SCHIMBǍRILE DIN LUMEA VIE
Cuvinte-cheie:
AMINTE+TE-|I! • vie\uitoare
• etape de via\[
1. Care s]nt ]nsu=irile corpurilor vii? • condi\ii de via\[
2. Ce leg[tur[ exist[ ]ntre om, animale =i plante?
Descoper[ singur!
• Observ[ schemele.
1. Descrie fiecare schem[.
2. Ce schimb[ri ai observat c[ se produc la om, la g[in[, la
floarea-soarelui?
3. Compar[ ]ntre ele etapele de dezvoltare a corpurilor vii.
3
Informeaz{-te!
1 Omul, animalele =i plantele s]nt corpuri vii. De aceea ele se numesc
vie\uitoare. Vie\uitoarele trec prin c]teva etape de via\[: se nasc,
cresc, se ]nmul\esc, ]mb[tr]nesc =i mor.
– Care s]nt condi\iile de via\[ ale vie\uitoarelor?
33
2 Omul se na=te, puiul de g[in[ iese din ou, iar floarea-soarelui – din
semin\e. Pe parcursul vie\ii, corpul vie\uitoarelor suport[ mai multe
schimb[ri ale formei, dimensiunii, culorii.
– Ce schimb[ri ale corpului t[u ai observat p]n[ ]n prezent?
3 Pentru o dezvoltare armonioas[, vie\uitoarele au nevoie de condi\ ii

de via\[ s[n[toase: hran[ natural[, ap[ pur[, aer curat.
– Ce putem face pentru a avea condi\ii de via\[ s[n[toase?
A Afl[ mai mult!

• Animalele care se hr[ nesc
doar cu plante se numesc erbi-
vore A .
B C • Animalele care se alimenteaz[
numai cu alte animale se nu-
mesc carnivore B .
• Animalele care folosesc ca
hran[ at] t plante, c]t =i animale
se numesc omnivore C .

Adev[rat sau fals?

Doar unele vie\uitoare se nasc, Demonstreaz[ c[ planta este
o vie\uitoare.
se hr[nesc, cresc, se ]nmul\esc,
] mb[tr]nesc =i mor. Stabile=te leg[turi potrivite:

Pentru o dezvoltare armonioas[ ghind[ • • fluture
a corpului, avem nevoie doar de m]nz • • om
hran[. copil • • stejar

Lumea vie este ]n permanent[ bob • • iap[
schimbare. larv[ • • fasole
Continu[ =irul schimb[rilor pentru vie\uitoarele din imagini:
a) b)
g]ngurirea, t]r]rea,
cre=terea deschiderea
din\ilor, ...; ochilor, ...
34
a) Ordoneaz[ etapele de dezvoltare a lalelei.
b) Afl[ mai multe despre
lalele.
c) La ce folosesc lalelele? A B C D E F
d) S[de=te =i cre=te o
floare la alegerea ta.
Cui ai d[rui-o? De ce?
Descrie etapele de via\[ ale unui

fluture dup[ schema de mai jos: Ilustreaz[ diferite etape din via\a
ta realiz]nd un poster. (Folose=te
fluture fotografii din albumul familiei.)
™ Ce ]n\elegi prin ex-

presia „mod s[n[tos
ou de via\[”?
Problem[
pup[ Ce va ie=i din ou[le de ra\[, dac[
acestea vor fi clocite de o g]sc[
sau de o curc[?
larv[
omid[
aC|IONEAZ{!
• Observ[ modul de via\[ al familiei tale.
• Discuta\i ]mpreun[ despre ce crede\i c[ e bine / nu e bine.
• Enumera\i schimb[rile pe care le ve\i face.
Lec\iile naturii
• Din ce cre=te omul harnic?
Omul harnic
Dintr-o prun[ cre=te-un prun, Dintr-o nuc[ nuc r[sare,
Din alun[ un alun, Drumul cre=te din c[rare,
Dintr-o ghind[ un stejar, Din izvor – f]nt]na, r]ul,
Din ar\ar tot un ar\ar. Iar din bob r[sare gr]ul.
Omul harnic din ce cre=te?
Din copilul ce munce=te.
Constantin Dragomir
35
9–10. CUM CUNOŞTI
LUMEA DIN JUR Cuvinte-cheie:
• sim\ul v[zului
• sim\ul auzului
AMINTE+TE-|I! • sim\ul mirosului
1. Din ce este alc[tuit corpul t[u? • sim\ul gustului
2. Ce te ajut[ s[ recuno=ti lucrurile
2 • sim\ul pip[itului
din jur? • reguli de igien[
1 Descoper[ singur!
• Observ[ imaginile.
1. Relateaz[ ]n baza lor despre importan\a ochi-
lor, a urechilor, a nasului, a limbii =i a pielii.
2. Ce atitudine ai fa\[ de persoanele care
nu v[d/nu aud/nu vorbesc?
™ Ce parfum!
™ Vai, ce molcu\ e! ™ Cît e de dulce!...
2
5
™ Ce priveli=te!
™ Aud vuietul
m[rii!
4 6
™ Ce poveste frumoas[!
Aplic{!
1. Legat la ochi, deplaseaz[-te 3. Pune c]teva obiecte pe mas[. Av] nd
prin clas[ =i spune ce ai con- ochii lega\i, pip[ie fiecare obiect, nu-
statat. mindu-l =i descriindu-l.
2. a) Determin[ distan\a de la ca- 4. Stabile=te gustul s[rii, al zah[rului =i
re po\i auzi tic[itul unui ceas. al l[m]ii.
b) Acoper[ urechea cu un ba- 5. |in]nd ochii ]nchi=i, recunoa=te dup[
lon umflat. Trage concluzii. miros: ceaiul, parfumul, portocala.
36
Informeaz{-te!
1 Sim\urile te ajut[ s[ cuno=ti lumea din jurul t[u. Omul are 5 sim\uri:
v[z, auz, miros, gust =i pip[it.
– Cite=te tabelul.
Parte a
Simțul Ce afli cu ajutorul simțului
corpului
VĂZ dimensiunea, forma, culoarea obiectelor.
AUZ sunetul (clopo\elului), zgomotul (ma=inilor etc.).
MIROS mirosul (bucatelor, florilor etc.).
GUST gustul (dulce, s[rat, acru, amar).
PIPĂIT ]nsu=irile obiectelor (neted/aspru; rece/cald etc.).
2 Pentru a-\i p[stra s[n[tatea, trebuie s[

respec\i cu stricte\e regulile de igien[.
– Ce reguli de igien[ respec\i? De ce?
Varz[-Dulce te ]ndeamn[:
1. S[ te speli zilnic, folosind s[punul, bure-
tele, periu\a =i pasta de din\i.
2. S[ nu bagi obiecte ]n nas =i ]n urechi,
deoarece te po\i r[ni.
3. S[ p[strezi distan\a
dintre ochi =i carte ]n
timpul lecturii
(20–25 cm).
37
Care sim\uri te ajut[…
• s[-\i dai seama de culoarea, dimen-
siunea sau forma unui balon?
• s[ afli gustul unei ]nghe\ate?
• s[ descoperi mirosul unei
crizanteme?
• s[ auzi melodia preferat[?
• s[ =tii cum este un burete (re-
ce/ cald; tare/moale; neted/ as-
pru; umed/uscat etc.)?
JOC
Nume=te mai multe corpuri
• Timp de 3 minute, nota\i denumiri de Descrie un obiect la alegere,
corpuri cu fiecare dintre ] nsu=irile date: folosind cele 5 sim\uri.
 de culoare galben[;
 tari; Stabile=te coresponden\e.
Motiveaz[ alegerea.
 moi;
 din lemn; olar •
 care produc sunete =i se mi=c[; pictor • • v[z
 care produc sunete, dar nu se mi=c[. viorist • • pip[it
• Scrie\i cuvintele pe dou[ coloane: buc[tar • • miros
parfumier • • auz
naturale artificiale
fotograf • • gust
... ... degust[tor •
a) Oare cine are dreptate? De ce?
™ Mirosul este ™ V[zul este cel

cel mai impor- mai important
tant sim\! sim\!
b) Argumenteaz[ rolul fiec[rui sim\ ]n via\a omului.
38
a) Care desen red[ corect / incorect unele reguli de igien[ a organelor de
sim\ ? Argumenteaz[.
A B C
b) Ce alte reguli de igien[ respec\i?
Lec\iile naturii
• Cum ]n\elegi cuv]ntul speran\[?
• Cite=te textul.
}n clasa Dianei a fost ]nscris[ Speran\a, o feti\ [
de la casa de copii. Are mersul =chiop[tat, iar m]na
st]ng[ este paralizat[. Dac[ iese singur[ din clas[,
nu mai poate g[si drumul ]napoi. C]nd intr[, cu greu
]=i aminte=te unde ]i este banca. Scrisul ei aduce
mai mult a m]zg[leal[.
Dac[ vrei s[-\i r[spund[ la o ]ntrebare, trebu-
ie s[-i z]mbe=ti, adic[ s[-i ar[\i c[ o iube=ti =i o
pre \ uie=ti. Speran\a are nevoie de ajutorul =i c[l-
dura sufleteasc[ a tuturor colegilor de clas[.
Dup[ Eugenia La=cu
• Ce sfaturi le-ai da colegilor de clas[ ai Speran\ei?
• Cum ai ajuta-o tu pe Speran\a?
aC|IONEAZ{!
• Ini\ia\i o discu\ie despre felul ]n care a\i putea ajuta persoane
care nu aud/nu v[d/nu vorbesc/nu se pot deplasa singure.
• Organiza\i ]mpreun[ cu maturii vizite ]n familii cu astfel de
probleme.
39
AUTOEVALUARE
Acum =tiu =i pot...
1 ...s[ scriu 2–3 propozi\ii despre localitatea ]n care tr[iesc.
2 ...s[ descriu locuin\a mea.
...s[ completez enun\urile:
3 a) O familie const[ din (...).

b) (...) reprezint[ mediul ]n care ]nva\[ copiii.
c) Oamenii din jurul t[u formeaz[ mediul (...).
d) (...), (...), (...) =i (...) s]nt mediile de via\[ ale animalelor.
e) (...) =i (...) s]nt mediile de via\[ ale plantelor.
...s[ descriu planta de ro=ie.

4 ...s[ enum[r cel pu\ in
c]te 2 vie\uitoare din
fiecare mediu de via\[. 5
6 ...s[ ordonez etapele de via\[ ale
vie\uitoarelor.
se ]nmul\esc ]mb[tr]nesc
mor se nasc cresc
7 ...s[ argumentez, ]n 2–3

propozi\ii, importan\a
igienei organelor de sim\.
Corpurile cereşti
D UL
MO
UL
3

• care s]nt planetele • s[ demonstrezi cum • s[ participi la ac\iuni
ce alc[tuiesc „fa- se rote=te P[m]ntul de protejare a plane-
milia” Soarelui; ] n jurul axei sale; tei;
• care este locul \[rii • s[ te implici ]n reali- • s[ reac\ionezi adec-
noastre pe glob =i zarea unui proiect; vat ] n situa\ii pericu-
pe hart[. • s[ stabile=ti repere loase pentru via\a ta.
de orientare ]n spa-
\ iu.
1. SOARELE. „FAMILIA” SOARELUI
Cuvinte-cheie:
• stea
AMINTE+TE-|I! • Soare
1. Ce =tii despre corpurile terestre/cere=ti? • planet[
2. Ce corp ai v[zut azi pe cer? Descrie-l.
Afl[ mai mult! Descoper[ singur!

• 21 iunie – Ziua Soarelui! • Observ[ imaginea.
• }n popor, planetei Venus 1. Ce este Soarele? Care este importan\a lui?
i se mai spune Luceaf[r. 2. Ce corpuri formeaz[ „familia” Soarelui?
r s t
cu ]n
er nu [m rte
M Ve P Ma
n[
Lu
Soare
Jupiter
Informeaz{-te!
1 Noaptea, pe cer vezi o mul\ime de stele. Ele
r[sp] ndesc lumin[ =i c[ldur[. Steaua cea mai ATEN|IE!
apropiat[ de noi este Soarele. C[ldura =i lumina Nu privi
Soarelui asigur[ via\a pe P[m]nt. Soarele =i pla- niciodat[ direct
netele din jurul s[u formeaz[ „o familie”. la Soare, ]\i vei
afecta vederea.
– Compar[ familia ta cu cea a Soarelui.
42
2 „Familia” Soarelui este alc[tuit[ din urm[toarele planete: Mercur,
Venus, P[m]nt, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. Planetele
s]nt corpuri cere=ti care nu au lumin[ =i c[ldur[ proprie. Ele au di-
mensiuni =i culori diferite. Toate planetele se rotesc ] n jurul Soarelui.
– Improvizeaz[ ]mpreun[ cu cole-
gii t[i rotirea planetelor ] n jurul
Soarelui.
3 Oamenii de =tiin\[ au reu=it s[ trans-
forme lumina =i c[ldura solar[ ] n ener-
gie electric[. Unele case, ma=ini =i
fabrici deja folosesc energia solar[ care
este transformat[ ]n energie electric[
prin intermediul bateriilor solare.
– Cum economise=te familia ta energia electric[?
Uranus Neptun
Afl[ mai mult!

• „Familia” Soarelui mai cuprin-
Saturn de: planete pitice, sateli\i, me-
teori\i, comete, asteroizi.

Alege varianta corect[.
a) Soarele este un corp:  terestru neviu ceresc
b) Soarele ne ofer[:  lumin[ c[ldur[ lumin[ =i c[ldur[
c) Planetele se rotesc ]n jurul:
P[m]ntului 
Lunii 
Soarelui
43
R[spunde la ]ntreb[ri ]n baza imaginii
Lucru ]n echip[ de la paginile 42–43:
1. Forma\i echipe.  Care este cea mai mare planet[?
2. Alege\i c]te o planet[ =i docu- Dar cea mai mic[?
menta\i-v[ despre aceasta.  Care planet[ se afl[ mai aproape /
3. Alc[tui\i ]mpreun[ (toate mai departe de Soare?
echipele) o c[r\ ulie – „Fami-
lia” Soarelui. A B
a) Observ[ desenele A =i B.
b) Completeaz[ enun\ul:
„Bobul este fa\[ de pepenele
verde ca =i (...)”
bob
de maz[re P[m]nt
Stabile=te coresponden\e:
• lumin[ =i c[ldur[
pozitive
EFECTELE • incendii
SOARELUI • cre=terea plantelor
negative
• secet[
G[se=te intrusul.
Argumenteaz[ alegerea.
1 2 3 4
Lucru ]n pereche
• Discuta\i despre cum ve\i ac\iona ]n caz de:
 producere a unui scurtcircuit;  scurgere de gaze?
 defectare a unui calorifer (curge apa);
aC|IONEAZ{!
• Discut[ cu p[rin\ii despre faptul
cum folosi\i energia electric[, ga-
bucuria crea|iei
zele naturale =i c[ldura ]n familie:
• Imagineaz[-\i un econom/risipitor?
dialog cu un • Ce ve\i schimba de acum
extraterestru. ]ncolo?
44
2. PǍMÎNTUL.
GLOBUL PǍMÎNTESC Cuvinte-cheie:
• P[m]nt sau Terra
• glob p[m]ntesc
AMINTE+TE-|I! • sfer[
1. Ce corpuri alc[tuiesc „familia” Soarelui?
? • ax[
2. Ce =tii despre planeta noastr[ P[m]nt?
Descoper[ singur!
• Prive=te imaginea.
1. Ce form[ =i ce culoare are P[m]ntul v[zut din cosmos?
2. Ce obiecte au form[ asem[n[toare cu cea a P[m] ntului?
3. Ce ai vrea s[ mai afli despre planeta noastr[?
Re\ine!
22 aprilie –
Ziua P[m]ntului!
• Stabili\i ac\iuni pentru

s[rb[torirea acestei zile.
Informeaz{-te!
1 Planeta pe care tr[im noi, oamenii =i celelalte vie\uitoare, se nume=te
P[m]nt sau Terra. P[m]ntul are form[ sferic[, u=or turtit[ (ca un m[r).
V[zut din cosmos, P[m]ntul pare albastru, pentru c[ cea mai mare
parte a suprafe\ ei lui este acoperit[ cu ap[.
– Po\i cuprinde cu privirea P[m]ntul ]n ]ntregime?
2 P[m]ntul se rote=te ]n jurul Soarelui o dat[ ]n circa 365 de zile (1 an).
El se rote=te =i ]n jurul axei sale (o linie imaginar[) ]n 24 de ore (1 zi).
45
– Ca s[ ]n\elegi mai bine cum se rote=te P[m]ntul ]n jurul axei
sale, efectueaz[ urm[toarea aplica\ie:
Ia o andrea. Str[punge un m[r pe Ax[ imaginar[
l]ng[ codi\[. } ncearc[ s[ rote=ti
Ecuator
m[rul ]n jurul andrelei, spre st]nga. Polul
Nord
3 Omul nu poate s[ vad[ P[m]ntul ]n
] ntregime. De aceea el a creat modelul
acestuia – globul p[m] ntesc.
Polul Sud
– Cite=te imaginea al[turat[.
– Ai folosit vreodat[ un glob
p[m] ntesc? Cu ce scop? Glob p[m]ntesc

Alege varianta corect[:
a) P[m]ntul este:  o planet[  o stea
b) Forma P[m]ntului este: oval[  sferic[
c) P[m]ntul se rote=te:  ]n jurul axei sale  ]n jurul Soarelui
Adreseaz[ 3 ] ntreb[ri colegilor t[i ]n baza textului lec\iei.
Prin ce se aseam[n[ / se deosebesc:
• Soarele =i P[m]ntul; Lucru ]n echip[
• portocala =i mingea? • Observa\i atent un glob
p[m]ntesc/o hart[ (pa-
Cum ]n\elegi expresiile: ginile 91, 92).
• de c]nd e lumea =i p[m]ntul; • Ce a\i descoperit?
• a-i veni (cuiva) s[ intre ]n p[m]nt? Ce indic[ acestea?
Ce s-ar ]nt]mpla dac[ Terra nu s-ar mai roti? • G[si\i: Republica Moldo-
va, \ [rile ei vecine.
aC|IONEAZ{!
Ultima s]mb[t[ a lunii martie –
Ora P[m]ntului (8:30–9:30)!
• Pentru o or[, stinge\i lumina din cas[
=i deconecta\i aparatele electrocasnice.
• De ce crezi c[ e necesar[ o asemenea ac\iune?
• Ce alte ac\iuni ar face ca planeta noastr[ s[ fie
mai curat[, mai s[n[toas[?
46
3. PǍMÎNTUL – CASA NOASTRǍ COMUNǍ
PROIECT DE GRUP
Ce reprezint[ desenele din pagin[?
Cum ]n\elegi afirma\ia: S[n[tatea noastr[ depinde de s[n[tatea P[m]ntului?
„Harta” proiectului
Repere:
1. Importanța apei,
a aerului, a solului,
a plantelor și a animalelor.
2. Activitățile omului și
urmările pozitive/negative.
3. Acțiuni de protejare și
îngrijire a mediului
înconjurător.
Ce vom face pentru...

Puteți crea:  ...a economisi apa, lumina,
c[ldura?
 ecusoane cu mesaje  postere  ...a proteja animalele, plan-
ecologice  pliante tele?
 texte ecologice  ...a ne juca ]n aer curat?
 obiecte noi din cele  colaje
 ...a men\ine ordinea =i
vechi  c[r\ulii cur[\enia mediului care ne
 expozi\ ii de desene ]nconjoar[?
47
4. LUNA
Cuvinte-cheie:
• Lun[
AMINTE+TE-|I! • satelit natural
• forme ale Lunii
1. Ce corpuri ai observat noaptea pe cer? • telescop
2. Ce =tii despre Lun[, stele? • lunomobil
Descoper[ singur!
• Observ[ imaginea.
1. Ce reprezint[?
2. Sub ce forme ai obser-
vat Luna pe cer?
3. Ce ai vrea s[ mai afli
despre Lun[?
}n ce mod =i unde
ai putea s[ afli?
Informeaz{-te!
1 Luna este satelitul natural al P[m]ntului. Ea, de asemenea, face
parte din „familia” Soarelui. }mpreun[ cu P[m]ntul, Luna se rote=te
] n jurul Soarelui. Luna nu are lumin[ proprie. Ea reflect[ razele solare
care cad pe suprafa\a ei.
– Ca s[ ]n\elegi mai bine de ce lumineaz[ Luna, efectueaz[
aplica\ia: cu ajutorul unei oglinzi f[… iepura=i de soare.
2 Luna se rote=te =i ]n jurul P[m]ntului, ]n circa patru s[pt[m]ni (27 de
zile =i jum[tate). }n acela=i timp, ea se rote=te =i ]n jurul axei sale.
– C]te luni are un an? Nume=te-le.
48
3 Ai v[zut Luna pe cer
Lun[
sub diferite forme. De Semilun[ plin[ Semilun[
ce? Soarele lumineaz[
diferit suprafa\a Lunii ]n
timpul rotirii. De ace ea
Lun[ Lun[ Lun[ ]n Lun[
ne pare c[ Luna ]=i nou[ ]n cre=tere descre=tere nou[
schimb[ forma.
– Ce form[ are Luna ]n aceste zile?
4 Oamenii de =tiin\[ studiaz[ Luna cu

ajutorul telescopului, lunomobilului. Ei
au descoperit pe suprafa\a Lunii mun\i,
c] mpii =i cratere. Au mai aflat c[ pe Lun[
nu este ap[ =i aer. Deci, nu exist[ via\[.
– Ce ai vrea s[ mai =tii despre
Lun[?
Afl[ mai mult!

• Fiecare dintre formele Lunii se nume=te faz[.
• Primii oameni care
au p[=it pe Lun[ au
fost americanii Neil
Arm strong =i Edwin
Aldrin (1969).
Neil Armstrong

Alc[tuie=te enun\uri cu cuvintele-cheie de la pagina 48.
Adev[rat sau fals?

Luna este satelitul artificial 
Luna se rote=te ]n jurul mai multor
al P[m] ntului. planete.

Luna nu are lumin[ proprie.  Luna ]=i schimb[ forma.
a) Care dintre sfere se potrive=te dimensiunilor
Soarelui, P[m]ntului, Lunii?
b) Completeaz[ enun\ul: Luna este (...) dec]t
P[m]ntul, iar P[m]ntul este (...) dec]t Soarele.
49
Observ[ (]mpreun[ cu cineva din familie) formele Lunii timp de o lun[.
Scrie datele ]ntr-o fi=[ asem[n[toare.
F I +{ D E O B S E R V A|IE
Forme ale Lunii Lun[ plin[ Lun[ ]n cre=tere Semilun[ Lun[ nou[
Data
Total zile
Problem[
Lucru ]n pereche Se =tie c[ pe Lun[ omul
• Citi\i imaginea. c] nt[re=te de 6 ori mai
Repere: pu\ in dec]t pe P[m]nt. C] t
vei c]nt[ri tu pe Lun[? Dar
1. Ce corpuri alc[tuiesc
imaginea? membrii familiei tale?
2. Ce leg[turi exist[ ] ntre ™ Cum ]n\elegi expresiile:
aceste corpuri?
• a fi c[zut din lun[;
3. Ce form[ are Luna?
• a cere luna de pe cer?
r?
(Nume=te =i alte forme.)
Lec\iile NAturii
• Po\i avea luna de pe cer?
Prin\esa care =i-a dorit Luna
Odat[, demult, tr[ia o prin\es[ care ]=i dorea Luna.
Ea a cerut mamei s[ i-o dea, dar mama i-a spus:
– Cere-o de la tat[l t[u. El este ]mp[ratul.
Auzindu-i dorin\a, tat[l i-a spus:
– Eu pot s[-\i dau tot ce am, dar Luna nu-mi apar\ine.
Prin\esa s-a ]mboln[vit. Au venit doctori vesti\i s-o
lecuiasc[, dar nimeni nu a putut s-o ajute.
O femeie ]ns[ a t[iat un cerc argintiu din foaie
sub\ ire de metal =i i l-a dat prin\esei spun]ndu-i:
– Iat[ Luna pe care ai dorit-o.
Prin\esa s-a ]ns[n[to=it pe dat[.
Poveste popular[
• Ce ai ]nv[\at din textul citit?
50
5. SPAŢIUL
Cuvinte-cheie:
• spa\iu
AMINTE+TE-|I! • spa\iu deschis
• spa\iu ]nchis
1. Ce fel de corpuri cuno=ti?
• spa\iu cosmic
2. De ce au fost grupate astfel?
3. Ce este un spa\iu?
Descoper[ singur! 2
• Imagineaz[-\i c[ e=ti ]n locurile
din imagini.
1. Nume=te toate corpurile pe care le vezi.
2. Unde se afl[ acestea?
3. }n care dintre spa\ii privirea ta este /
nu este limitat[? De ce?
4. Dac[ te-ai afla ]n cosmos, ce ai vedea?
5. Compar[ imaginile 1 =i 2 .
Informeaz{-te!
1 Fiecare corp se afl[ ]ntr-un anumit loc numit spa\iu. De exem-
plu, b[ncile, dulapurile, scaunele, tabla etc. se afl[ ]n spa\iul clasei;
o f] nt] n[, un pom, o cas[ se afl[ ]n spa\ iul unei localit[\i.
– Ce corpuri se afl[ ]n spa\iul camerei tale?
51
2 Un spa\iu ]ntins (o c]mpie), ]n
care privirea ta nu este m[rginit[ de
anumite corpuri, se nume=te spa\iu
deschis. } ntr-un spa\iu, cum este
ora=ul, nu po\i vedea la o distan\ [
prea mare. Te ] mpiedic[ blocurile
] nalte, copacii etc. Un astfel de
spa\ iu se nume=te spa\ iu ] nchis.
Cetatea Soroca
– Descrie imaginea al[turat[.
3 Corpurile cere=ti, de asemenea, Afl[ mai mult!

se afl[ ]ntr-un spa\iu. Acesta se Locul unde P[m]ntul pare c[ se
nume=te spa\iu cosmic 3 . une=te cu cerul formeaz[ linia ori-
zontului. O parte a P[m]ntului sau
– Nume=te corpuri din a cerului v[zut[ p]n[ la aceast[
spa \ iul cosmic. linie se nume=te orizont.

A R[spunde la ]ntreb[rile:
a) Cum se nume=te locul ocupat de un
corp?
b) Ce tipuri de spa\iu reprezint[ ima-
ginile A =i B ?
c) Descrie aceste spa\ii.
Gonflabil B
Traseaz[ leg[turi potrivite.

Locul Tipul de spațiu
]n p[dure •
]n cas[ • • ]nchis
la munte •
]n c]mpie •
• deschis
]n magazin •
]n =coal[ •
• cosmic R]ul Nistru
la mare •
]n avion • Ce obiecte te ajut[ s[ te orientezi ]n
drum spre =coal[?
52
G[se=te pe hart[ Republica Moldova.
Cum este ea pozi\ ionat[ fa\[ de \[ri-
le: Rom`nia, Ucraina, Rusia, Fran\a,
Italia, SUA?
Repere: aproape/cel mai aproape;
departe/cel mai departe; ]ntre, al[-
turi.
Prive=te desenul al[turat. Ce =i unde
se afl[?
Repere: sus, jos, pe, sub, ]n fa\ [, ] n
spate, l] ng[, ]n interior, ] n afar[ etc.
Lucru ]n pereche
• Descrie\i:
 localitatea natal[ =i ce este ] n inte-
riorul / exteriorul ei;
 =coala =i ce este ]n interiorul / ex-
teriorul ei;
 P[m]ntul =i ce este dincolo de el.
Invita\ie la discu\ie
• Spa\iul este ceva sau nu este nimic? ™ Ce s-ar ]nt]mpla dac[
• Ce r[m]ne ]n spa\ iul ]n care s-a aflat P[ m]ntul s-ar afla
o minge? mai departe sau mai
• Dou[ obiecte pot ocupa concomitent aproape de Soare?
acela=i spa\ iu?
• Ce ocup[ cel mai mare spa\iu?
Dar cel mai mic? aC|IONEAZ{!
• Observa\i spa\iul ocu-
=tii c[...? pat de familia voastr[.
• Primul om care a zbu- Cum este?
rat ] n spa\iul cosmic • }ntreprinde\i ac\iuni de
(12 aprilie 1961) a fost reamenajare, decorare
rusul Iuri Gagarin. El a acestui spa\iu.
s-a aflat ]n cos mos
1 or[ =i 48 de minute.
53
AUTOEVALUARE
Acum =tiu =i pot...
1 ...s[ enum[r corpurile cere=ti pe care le cunosc.
…s[ completez careul:
2 3
2
1
1. Locul pe care ]l ocup[ un corp.

4 2. Modelul P[m]ntului.
5 3. Cel mai mare corp ceresc v[zut noaptea.
4. Planeta P[m]nt sau (...).
5. Corp ceresc care se rote=te ]n jurul Soarelui.
R[spunsuri: 1) spa\iu; 2) glob p[m]ntesc; 3) Luna; 4) Terra; 5) planet[.
3 ...s[ alc[tuiesc c]te o propozi\ie cu urm[toarele cuvinte:

Soare, planete, P[m]nt, Lun[, spa\iu.
4 …s[ aleg varianta corect[.

• Soarele este o planet[ sau o stea.
• P[m]ntul este cea mai apropiat[ planet[
de Soare sau a treia planet[ de la Soare.
• Luna este un corp ceresc care nu are sau
5 ...s[ compar un
spa\iu ]nchis cu
unul deschis.
are lumin[ proprie.
6 ...s[ propun 3 ac\iuni de protejare

=i ]ngrijire a mediului ]nconjur[tor.
7 ...s[ explic, ]n 3–4 propozi\ii, importan\a Soarelui pentru om.
8 ...s[ desenez Soarele =i „familia” lui.

Mişcarea şi timpul
D UL
MO
UL
4

• s[ explici cum se • s[ stabile=ti ]nsu=irile • s[ colaborezi ]n ac-
mi= c[ unele cor- apei ]n diferite st[ri; \ iuni de amenajare a
puri; • s[ alc[tuie=ti un pro- localit[\ii natale;
• s[ distingi caracte- gram de activit[\i zil- • s[ adop\i comporta-
risticile fiec[rui nice; mente civilizate;
anotimp. • s[ argumentezi im- • s[ ocrote=ti, ]ngrije=ti
portan\a mi=c[rii animalele =i plantele.
pentru s[n[tatea ta.
1. TOTUL SE AFLǍ ÎN MIŞCARE
Cuvinte-cheie:
• mi=care
AMINTE+TE-|I! • mi=care ]n linie
dreapt[
1. Cum se mi=cau obiectele pe care le-ai v[zut • mi=care pe cerc
]n drum spre =coal[? • mi=care ]n
2
2. Ce =tii despre mi=carea corpurilor cere=ti? jurul axei
1
Descoper[ singur!
a) }n ce mod se mi=c[ corpurile reprezentate?
b) Care obiecte se mi=c[ singure =i care nu?
c) Cine le pune ]n mi=care? De ce?
3 d) De ce nu se mi=c[ unele corpuri?
4 Cascada Saharna
Informeaz{-te! 6
1 Corpurile vii se pot mi=ca. Aceasta ]nseamn[ c[ ele ]=i pot schim-
ba locul, pozi\ia. O feti\[ alearg[ dup[ fluturi. Pe=tii ]noat[ . Un =arpe
se t]r[=te spre prada sa. P[s[rile zboar[. Toate acestea s]nt mi=c[ri.
Chiar =i atunci c]nd te odihne=ti, unele p[r\i ale corpului t[u se mi=c[:
]\i bate inima, respiri mereu etc.
Plantele se mi=c[ =i ele: vi\a-de-vie se ca\[r[ pe araci, floarea-
soarelui ]=i ]ndreapt[ p[l[ria spre soare etc.
– Ce mi=c[ri po\i face tu?
56
2 Corpurile nevii s]nt puse ]n mi=care de alte corpuri. Pietrele, solul,
mingea s]nt puse ]n mi=care de c[tre om sau se deplaseaz[ ]n urma
unor fenomene naturale: alunec[ri de teren, cutremure, vulcani etc.
– Cum se mi=c[ corpurile? Cite=te schema:
MIȘCAREA
în linie dreaptă pe cerc în jurul axei

• automobilul • P[m]ntul ]n jurul • roata bicicletei
Soarelui
– Ce importan\[ are mi=carea pentru om?
Afl[ mai mult!

• Colibri este cea mai mic[ pas[re din lume.
Ea e singura pas[re care poate zbura ]n
toate direc\iile: orizontal, vertical, lateral,
pe spate, ]nainte, ]napoi =i chiar cu susul
] n jos.
• Pe Lun[, orice mi=care este mai lent[.
A
|
Completeaz[ enun\urile:
a) Schimbarea locului unui corp se nume=te (…).
b) Corpurile vii se mi=c[ (…).
c) Corpurile nevii s]nt puse ]n mi=care de (…).
Recunoa=te tipurile de mi=care din imagini.
Descrie-le.
B
C D
57
Lucru ]n pereche
a) Exemplifica\i corpuri care: zboar[, plutesc, a) Care dintre corpu-
alearg[, se ca\[r[, ]noat[, se rotesc, curg, se rile desenate:
t]r[sc, sar; zboar[ =i ]noat[, se t]r[sc =i ]noat[. • se mi=c[ singure;
b) }ncerca\i s[ imita\i unele mi=c[ri ale • s] nt mi=cate de
corpurilor enumerate ]n punctul a). alte corpuri?
JOC DA ori BA?

a) Copilul alearg[.
b) Vrabia sare.
c) P[m]ntul se rote=te.
d) Bradul merge.
• Continua\i jocul.
b) D[ =i alte exemple.
Lec\iile NAturii bucuria crea|iei

• Oare se poate ajunge la Soare? MORI+CA
1. Cine pune ]n mi=care mori=ca?
G]nd[celul 2. Confec\ioneaz[ o mori=c[
Cum venise pe lume, nici el din h]rtie.
nu-=i d[dea seama. S-a trezit
ca dintr-un somn =i parc[ era
de c] nd p[m] ntul... } ntr-o zi,
] ncerc[ o pornire l[untric[:
A B C
ie=i de sub umbra r[coroas[ =i d[du
buzna afar[, ] n ploaia de lumin[.
Atunci r[mase pe loc, orbit de at]ta
str[lucire... aC|IONEAZ{!
...}n mintea lui ]=i ]njgheb[ planul. Mi=carea ]nseamn[ s[n[tate!
S[ se suie pe lujer ]n sus, s[ mearg[, Zilnic, mi=c[-te c]t mai mult! Mergi
s[ mearg[ =i s[ mearg[, p]n[ ]n v] rf; pe jos, f[ gimnastic[, ]noat[, joa-
=i de acolo, la bulg[rul de aur, din care c[-te, practic[ diferite tipuri de
credea c[ se desf[cuse: o s[ritur[ – sport, plimb[-te cu bicicleta.
sau o vedea el ce-o face...
Emil G]rleanu
• Nume=te mi=c[rile pe care a ] ncer-
cat g]nd[celul s[ le fac[.
58
2. ZIUA ȘI NOAPTEA Cuvinte-cheie:
• zi
• noapte
AMINTE+TE-|I! • r[s[rit
1. }n jurul cui se rote=te P[m]ntul? • apus
• succesiune
2. Ce este globul p[m]ntesc?
Descoper[ singur!
a) Ce reprezint[ ele?
b) Cum ]\i dai seama c[ e ziu[ sau noapte?
c) Ce faci ziua? Dar noaptea?
2
Informeaz{-te!
1 }n fiecare diminea\[ r[sare soarele, vestind un ]nceput de zi. }n timpul
zilei ]l vezi tot mai sus pe cer. Seara ]ns[ dispare cu totul de pe bolta ce-
reasc[. }ncepe noaptea. Pe cer apar luna =i stelele. Dar lumina lor este
mult mai slab[ dec]t cea a soarelui. Zi se nume=te timpul cuprins ]ntre
r[s[ritul =i apusul soarelui. Timpul cuprins ]ntre apusul =i r[s[ritul
soarelui se nume=te noapte.
– Pentru a-\i da seama de ce se succed*
ziua =i noaptea, realizeaz[ urm[torul
experiment:
a) A=az[ globul p[m]ntesc ]n fa\a unei l[mpi,
care va \ine locul Soarelui 3 . Observ[ care parte
a globului e mai luminat[. Marcheaz-o. Dar care
parte e ]n umbr[? Trage concluzii.
b) Rote=te globul p[m]ntesc ]n jurul axei astfel
]nc]t locul marcat s[ fie situat ] n partea opus[,
adic[ ]n umbr[ 4 . Observ[ ce schimbare s-a
produs.
*a se succeda – a urma unul dup[ altul

59
2 }n acea parte a P[m]ntului, care este luminat[ de Soare, e ziu[. Pe
cealalt[ parte, care se afl[ ]n umbr[, e noapte.
Ziua se succede cu noaptea datorit[ mi=c[rii P[m]ntului ]n jurul
axei sale. Mi=carea aceasta dureaz[ o zi (24 de ore/o zi =i o noapte).
– Ce fac oamenii Afl[ mai mult!
ziua? Dar noap- • Locul de unde apare soarele diminea\a
tea? se nume=te r[s[rit. Locul unde dispare
– Care animale s]nt soarele seara se nume=te apus.
active ziua? • |i se pare c[ soarele se mi=c[ pe cer. }n
Dar noaptea? realitate, P[m] ntul este cel care se mi=c[.

a) Ziu[ este atunci c]nd (...). b) C]nd (...), este noapte.
Nume=te varianta corect[: Completeaz[ tabelul r[spunz]nd
a) Ziua se succede cu noaptea la ] ntrebarea „Ce face?”
datorit[ rota\iei P[m]ntului ]n Viețuitoarea Ziua Noaptea
jurul... (axei sale; Soarelui).
Omul ... ...
b) O zi dureaz[... (12, 24 de ore).
Bufnița ... ...
Ce parte a zilei reprezint[ imaginile? Pisica ... ...
Argumenteaz[.
A
™ Ce crezi c[ s-ar Ghici

]nt]mpla dac[ a) Dou[ fete-mi poart[ salb[, b) Am un m[r aurit –
pe P[m]nt ar fi Una-i neagr[, alta-i alb[. umbl[ pe sus r[t[cit.
numai ziu[ sau Ne’ncetat se tot alung[,
numai noapte?
+i nu pot s[ se ajung[.
R[spunsuri: a) noaptea, ziua; b) soarele.
60
3. ANOTIMPURILE
Cuvinte-cheie:
• an
• anotimp
AMINTE+TE-|I!
• a succede
1. C]te anotimpuri are anul? Nume=te-le. • prim[var[
2. Ce anotimp este acum? Argumenteaz[. • toamn[
3. Ce cuno=ti despre rota\ia P[m]ntului? • iarn[
• var[
Descoper[ singur!
• Observ[ desenele.
1. Ce reprezint[ acestea?
2. Care s]nt semnele fie-
c[rui anotimp?
3. Care anotimpuri s]nt
total opuse?
4. Compar[ toamna
cu prim[vara.
Ghici 1 2
Am un copac cu dou[spre-
ze ce ramuri. } n fieca re
ramur[ s]nt c]te pat ru cui-
buri, iar ] n fiecare cuib –
c] te =apte ou[.
• Ilustreaz[ ghicitoarea.
(Anul, lunile, s[pt[m]nile =i zilele)
3 4
Informeaz{-te!
Afl[ mai mult!
1 }n \ara noastr[, anul are patru anotim-
}n multe \[ri s]nt doar
puri: prim[vara, vara, toamna =i iarna. dou[ anotimpuri: ploios
Fiecare anotimp dureaz[ c]te trei luni. =i secetos.
– Care s]nt lunile anului?
61
2 }n fiecare an, anotimpurile urmeaz[ unul dup[ altul, adic[ se succed.
Aceasta se ]nt]mpl[ datorit[ mi=c[rii P[m]ntului ]n jurul Soarelui – o
rota\ie ]n an. }n cursul anului, Soarele ]nc[lze=te =i lumineaz[ diferit
suprafa\a P[m]ntului. Prim[vara
– Cite=te schema al[turat[. Toamna
3 Succesiunea anotimpurilor pro- Vara Iarna
duce diverse schimb[ri ]n via\a Soarele

Iarna Vara
oamenilor, a animalelor =i a plan-
telor. Toamna
– Ce schimb[ri ai observat tu? Prim[vara

R[spunde la ]ntreb[rile: Stabile=te leg[turi ]ntre termenii din

C]te anotimpuri s]nt ]n \ara cele dou[ coloane:
noastr[? Nume=te-le. c]mp arat •

C]t dureaz[ fiecare ano- ghiocel pl[p]nd •
soare cu din\i • • toamna
timp?

C]te rota\ii pe an face cercei din cire=e • • vara
P[m] ntul ]n jurul Soarelui? crizanteme • • prim[vara
c]rd de cocori • • iarna
Lucru ]n echip[ struguri cop\i •
vacan\a mare •
• Forma\i 3 echipe. R[s-
punde\i la ]ntrebarea: Descrie anotimpul ]n care te-ai n[scut.
Ce schimb[ri se produc
pe parcursul anotimpu- aC|IONEAZ{!
rilor?
a) Ce faci/po\i face tu ]n fiecare anotimp?
Echipa I – ]n activit[\ile
b) Care s]nt jocurile tale preferate ]n
omului.
fiecare anotimp?
Echipa II – ]n via\a unui c) Invit[-\i colegii, prietenii la joac[.
iepura=.
Echipa III – ]n dez-
voltarea unui pom
de m[r.
1 2 3 4
62
4. PRIMǍVARA Cuvinte-cheie:
• prim[var[
• martie
AMINTE+TE-|I! • aprilie
1. }n ce ordine se schimb[ anotimpurile? • mai
2. Care s]nt lunile de prim[var[?
Ghici Descoper[ singur!

}nverze=te lunca, • Observ[ desenele.
Pe deal fierbe munca, 1. Ce anotimp este reprezentat ]n imagini?
Pomul e ]n floare – Cum \i-ai dat seama?
Ce-anotimp e oare? 2. Ai observat =i alte schimb[ri? Nume=te-le.
Grigore Vieru 3. Ce schimb[ri se produc ]n localitatea ta
(Prim[vara) odat[ cu venirea prim[verii?
1 2 3
Afl[ mai mult!

• 20 sau 21 martie –
ziua este egal[ cu
noaptea.
Informeaz{-te! • }n popor, lunilor de
prim[var[ li se mai
1 E prim[var[. Vremea este mai bl]nd[, dar spune:
]nc[ destul de schimb[toare. Datorit[ ]nc[lzirii martie – m[r\i=or,
aerului au loc multe schimb[ri ]n natur[. Natura aprilie – prier,
re] nvie treptat. Prim[vara are trei luni: martie, mai – florar.
aprilie =i mai.
– Cum te ]mbraci tu prim[vara?
63
2 Po\i recunoa=te prim[vara dup[ mai mul-
te semne. Iat[ c]teva:
zilele se m[resc, iar nop\ile se mic=oreaz[;
se tope=te z[pada;
]ncol\e=te iarba, apar primele flori – ghio-
ceii, br]ndu=ele, viorelele etc.;
]nmuguresc =i ]nfloresc arborii – cai=ii,
cire=ii etc.;
se ]ntorc p[s[rile c[l[toare – cocost]rcii,
g]=tele s[lbatice, r]ndunelele etc.;
unele animale – viezurii, =erpii, aricii – se trezesc din hibernare (somn
de iarn[);
animalele s[lbatice =i cele domestice aduc pe lume pui.
– Cum arat[ localitatea ta prim[vara?
Re\ine!
3 Prim[vara oamenii ]ncep lucr[rile
]n c]mp, ]n livad[, ]n vie, ]n gr[di- 22 martie – Ziua Mondial[ a Apei
na de legume. Ei ar[ p[m] ntul, 1 aprilie – Ziua Mondial[
seam[n[, planteaz[ puie\i etc. a P[s[rilor
– Cu ce se ocup[ familia ta prim[vara?


Lunile de prim[var[ s]nt: (…). 
P[s[rile c[l[toare (…) la noi ]n

Natura (…) la via\[. \ ar[, ]=i (…) cuiburile =i (…) ou[.

Zilele se (…) =i devin mai (…). 
Ghiocelul este prima floare care

Z[pada (…). (…) prim[vara.
Unele animale se trezesc din (…). 
 Pomii (…), (…), apoi (…).
Ce luni de prim[var[ reprezint[ fiecare imagine?
A B C
64
Adev[rat sau fals?
Prim[vara devreme:
 ...se ar[ p[m]ntul.  ...se desz[pezesc str[zile.
 ...se adun[ nutre\ pentru vite.  ...se cur[\[ copacii =i se v[ruiesc.
Ce lucr[ri de prim[var[ se efectueaz[:

™ Cum ]n\elegi expresia:
 ]n gr[din[; 

]n livad[;  pe c]mp. „O zi de prim[var[ hr[-
G[se=te intrusul. ne=te un an ]ntreg”?
• cocor, rață sălbatică, pinguin,

rîndunică;
• martie, iunie, mai, aprilie; Lucru ]n pereche
• semănat, recoltare, plantare, arat;
• Interpreta\i un
• trandafir, viorea, ghiocel, brîndușă. dialog imagi-
nat ] ntre un
Ce s[rb[tori na\ionale, locale, religioase copil =i un co-
se \in prim[vara ]n localitatea ta? Rela- cost]rc.
teaz[ despre acestea.
FI+{ DE
FI+
Aplic{! O B S ERVA|IE
OB ERVA|IE
• Pune semin\e ]ntr-un ghiveci =i urm[re=te
cum cresc =i se dezvolt[ plantele. Scrie da- 1. Denumirea plantei
tele ] ntr-o fi=[ de observa\ie.
• Realizeaz[ un calendar al naturii. Observ[ 2. Schimb[rile
starea vremii prim[vara =i completeaz[-l Data
produse
folosind semnele: , , , .
... ...
Lucru ]n echip[
1. Descrie\i ghiocelul. 4. Analiza\i. Din ce p[r\ i
este alc[tuit ghiocelul?
2. Compara\i ghiocelul 5. Aplica\i. Realiza\i un poster
cu br]ndu=a. despre protejarea ghiocelului.
3. Asocia\i. Cu ce a\i pu- 6. Argumenta\i. De ce trebuie s[
tea asem[na ghiocelul? protej[m ghiocelul?
65
JOC
a) Descoper[ denumirea unei luni a anului. bucuria crea|iei
1. Cea mai iubit[ fiin\[ de pe p[m]nt. • „Cuibul prim[verii”
2. Una dintre lunile de prim[var[.
3. Anotimpul dup[ care vine prim[vara. Aduce\i ]n „Cuibul prim[ve-
4. Prim[vara se ]ntorc p[s[rile (…). rii” poezii, c]ntece, proverbe,
5. Luna de la mijlocul prim[verii. curiozit[\i, desene despre
6. Vestitorii albi ai prim[verii. pri m[var[, selectate sau
create de voi. Realiza\i un
1
poster.
2
3
4
5
6
b) Care s]nt s[rb[torile lunii martie?

Relateaz[ despre acestea.
5) aprilie; 6) ghioceii.
R[spunsuri: 1) mama; 2) mai; 3) iarna; 4) c[l[toare;
Lec\iile NAturii
• Are =i Prim[vara s[rb[toare?
Cine o felicit[? • Buc[t[ria prim[verii
Pentru tine, Prim[var[ Prepar[ bucate ]mpreun[ cu
mama folosind:
+iruri negre de cocoare,
 leurd[, p[p[die, ridiche
Ploi c[ldu\e =i u=oare,
Fir de ghiocel pl[p]nd, (pentru salate);
C]ntec ]ng]nat ]n g]nd,  urzici, ciupercu\e (pentru
S[rb[toare... toc[ni\[);
Zumzet viu prin zarz[ri. Oare  gr]u=or (pentru supe).
C]nt[ florile la soare? S]nt nu doar gustoase, ci =i
C[ pe crengi de floare pline, s[n[toase.
Nu =tii: flori s]nt, ori albine?
• Deseneaz[ un simbol al
Pentru cine?...
prim[verii.
Pentru tine, Prim[var[,
Care-aduci bel=ug ]n \ar[!
Otilia Cazimir aC|IONEAZ{!
• Explic[ ultimele • Particip[ la ac\iuni sa-
dou[ versuri. nitare de ]ngrijire =i
amenajare a spa\iilor:
=coal[, curte, gr[din[.
66
5. VARA Cuvinte-cheie:
• var[
• iunie
AMINTE+TE-|I! • iulie
• august
1. Ce anotimp urmeaz[ dup[ prim[var[?
?
• plante
2. Care s]nt lunile verii?
medicinale

Auriu e gr]ul, • Observ[ imaginile.
Alb[striu e r]ul, 1. Ce anotimp reprezint[?
Macii ard la soare – 2. Dup[ ce semne po\i constata c[ e var[?
Ce-anotimp e oare? 3. Compar[ vara cu prim[vara.
Grigore Vieru
(Vara)
1
4
Afl[ mai mult!

Informeaz{-te!
• }n popor, lunile verii se numesc:
1 Dup[ prim[var[ urmeaz[ vara. iunie – cire=ar,
Soarele ]nc[lze=te acum mai puternic. iulie – cuptor,
Ziua e mai lung[ dec]t noaptea. Vara august – gustar.
cad ploi toren\iale. Uneori, c[ldura Oare de ce?
prea mare a verii provoac[ secet[. Lu- • La ecuator este numai var[.
nile de var[ s] nt: iunie, iulie, august.
– Cum arat[ localitatea ta vara?
67
2 E var[ dac[:
]nfloresc trandafirii, gladiolele, margaretele;
se coc fructele – c[p=unele, cire=ele, vi=inele,
perele, caisele; legumele – castrave\ii, ro=iile,
ceapa, dovleceii, ardeii, vinetele;
se recolteaz[ gr]ul, orzul, ov[zul, secara;
Pui de r]ndunic[
animalele ]=i cresc puii;
oamenii continu[ lucr[rile ]n c] mp, ]n livad[, ] n vie, ]n gr[dina de
legume; ]ngrijesc plantele, culeg unele roade.
– Ce activit[\i desf[=oar[ familia ta vara?
3 Vara e =i vacan\a mare. Copiii merg
] n tabere de odihn[, la bunici, c[l[toresc
] mpreun[ cu p[rin\ ii. Ei se joac[ ] n aer li-
ber, fac b[i de ap[ =i de soare.
– Ce planuri ai pentru vacan\a mare?
4 Vara se colecteaz[ plante medicinale:
mu=e\ el, p[p[die, brusture, ment[ etc.
– Ce plante medicinale folose=te familia ta =i ]n ce scop?

a) Adev[rat sau fals? Vara... G[se=te intrusul.

Ziua este egal[ cu noaptea. • Vara culeg: cire=e, gutui,

Soarele ]nc[lze=te cu putere. c[p=une, caise.

Oamenii ar[ c]mpul. • Lunile de var[ s]nt: iunie,

Se coc pepenii verzi =i pepenii iulie, mai, august.
galbeni. • Vara pot culege urm[toarele

Uneori, dup[ ploaie apare curcubeul. plante: odolean, p[p[die,
b) Corecteaz[ afirma\iile false. leurd[, urzic[.
Recunoa=te lunile verii ]n urm[toarele imagini:
A B C
68
Nume=te activit[\i ce pot fi desf[=urate vara de c[tre:
săteni orășeni copii ™ Ce s-ar ]nt]mpla
... ... ... dac[ ar fi doar
var[?
invita\ie
invita\ ie la
la discu\ie
Ce gust are p]inea?
a) Ce reprezint[ imaginea?
b) }n ce lun[ se recolteaz[ gr]ul =i orzul?
c) De ce cultiv[ omul aceste plante?
d) Ce produse alimentare se fac din f[ina
de cereale?
e) Cum se prepar[ p]inea?
f) Ce reguli de p[strare a p]inii trebuie respectate? De ce?
g) Ce ]n\elegi prin proverbul: Omul muncitor de p]ine nu duce dor?
• Mergi, ]mpreun[ cu cei maturi, ]n excursie la
o brut[rie / ]n c] mp ]n perioada seceri=ului.
bucuria crea|iei
„Coliba veri i”
Veni\i la „Coliba verii” cu poezii, proverbe,
zic[tori, ghicitori, curiozit[\i, imagini, desene
despre var[, culese sau create de voi.
Afl[ mai mult!

Dr[gaicele
Dr[gaica, Paparu-
dele =i Caloianul
s] nt obiceiuri de
var[ ale moldove-
nilor. aC|IONEAZ{!
• }nscena\i un obicei. • Consum[ fructe proas-
pete, ie=i ]n natur[, f[
Paparudele
b[i de soare =i de ap[.
• Continu[ s[ ]ngrije=ti
florile =i vara: af]nea-
z[ solul, ud[-le.
69
6. TOAMNA
Cuvinte-cheie:
• toamn[
AMINTE+TE-|I! • septembrie
• octombrie
1. Ce anotimp urmeaz[ dup[ var[?
• noiembrie
2. Compar[ toamna cu vara.
• hibernare
3. Care s]nt lunile de toamn[? • lucr[ri de toamn[

Pas[rea se duce,
Strugurul e dulce, • Observ[ imaginile.
Cade frunza, moare – 1. Ce anotimp reprezint[?
Ce-anotimp e oare? 2. Ce semne ale toamnei desprinzi din imagini?
Mai cuno=ti =i altele?
Grigore Vieru
(Toamna) 3. Care s]nt ocupa\iile oamenilor toamna?
2 3
Informeaz{-te!
Afl[ mai mult!
1 Dup[ var[ vine toamna. }ncepe =coala.
Este cel mai viu colorat =i cel mai bogat ano- • 22 sau 23 septembrie –
timp. Spre sf]r=it ] ns[ timpul devine poso- ziua este egal[ cu noap-
mor]t =i ploios. Este vremea preg[tirii pentru tea.
iarn[. Lunile de toamn[ s]nt: septembrie, • }n popor, lunilor de toam-
octombrie, noiembrie. Se cunosc trei pe- n[ li se mai spune:
rioade ale toamnei: timpurie, aurie =i t]rzie. septembrie – r[pciune,
octombrie – brum[rel,
– Cum arat[ localitatea ta toamna? noiembrie – brumar.
70
2 Toamn[ este atunci c]nd:
ziua scade, noaptea cre=te;
zilele s]nt din ce ]n ce mai r[coroase;
cad ploi ciob[ne=ti, se a=terne brum[, se
las[ cea\[;
frunzele se ]ng[lbenesc =i cad;
se coc multe fructe – mere, nuci, gutui, pere,
struguri; legume – varz[, morcovi, sfecl[, Viticultor
ardei etc.;
p[s[rile c[l[toare pleac[ ]n \[ri mai calde – cucii, r]ndunelele,
cocost]rcii, g]=tele =i ra\ele s[lbatice;
animalele se preg[tesc pentru iernat: adun[ semin\e, ciuperci,
pomu=oare, nuci – veveri\a, =oarecele de
c] mp etc.; Viezure
unele animale acumuleaz[ rezerve de gr[-
sime =i cad ]n hibernare (somn de iarn[) –
ariciul, ursul, viezurele, marmota etc.
– Completeaz[ informa\iile date ]n baza
propriilor observ[ri.
3 Toamna, oamenii au mult de lucru: recolteaz[ =i depoziteaz[ po-

rumbul, floarea-soarelui, fasolea, sfecla, cartofii, strugurii, fructele.
Ei mai ar[ p[m]ntul, seam[n[ gr] u, secar[, orz, planteaz[ pomi etc.
– Ce lucr[ri de toamn[ desf[=oar[ familia ta?

Formuleaz[ ]ntreb[ri ]n a) Formeaz[ perechi de cuvinte.
baza informa\iilor lec\iei.
tractorul viezurele
Ce...? frunze albe
C]nd...? c[l[toare ploi crizanteme
ruginii cheam[ clopo\elul
ar[
p[s[ri brum[ hiberneaz[
ciob[ne=ti
Care...? Cum...?
b) Construie=te propozi\ii cu perechile de
De ce...? cuvinte formate.
c) Ce este bruma?
71
Recunoa=te lunile de toamn[ ]n urm[toarele imagini:
C
A B
Ce lucr[ri de toamn[ se efectueaz[ cu: grebla, h]rle\ul, secera?
D a) Ce flori recuno=ti ]n imaginea (D)?

b) Formeaz[ (imaginar) un buchet din diferite flori
de toamn[. Cui l-ai d[rui? Argumenteaz[.
a) Completeaz[ un calendar al naturii de toamn[.
b) Folose=te datele, informa\iile la alc[tuirea
propozi\ iilor, compozi\iilor la rom`n[, la crearea
problemelor de matematic[ etc.
Compar[ anotimpul toamna cu prim[vara.
Cum ]n\elegi proverbul: Toamna se num[r[
bobocii?
Lucru ]n echip[
bucuria crea|iei • Forma\i 3 echipe.
• Alege\i una dintre perioadele
„Hambarul toamnei” toamnei: timpurie, aurie, t]rzie.
• Aduna\i ]n „Hambarul toamnei” • Realiza\i postere.
poezii, descrieri, ghicitori, proverbe, • Prezenta\i-le ]n fa\a colegilor.
desene despre toamn[ etc.
• Modela\i din fructe, legume, frun-
ze diverse personaje, compozi\ii. aC|IONEAZ{!
Organiza\i o expozi\ie.
• Toamna e anotimpul iarmaroace- • Care este mesajul catrenului?
lor. Organiza\i ]n scop caritabil Frunzele-am adunat
un iarmaroc ]n Ca s[ fie-n drum curat.
cadrul =colii, Trec[torii trec =i spun:
al clasei. „Ce-a\i f[cut, e lucru bun!”
• }ndeamn[-\i colegii la ac\iuni
de ] ngrijire a spa\iilor verzi!
72
7. IARNA Cuvinte-cheie:
• iarn[
• p[s[ri sedentare
AMINTE+TE-|I! • vacan\[ de iarn[
1. Care anotimp este cel mai rece?
? • decembrie
2. Care s]nt lunile de iarn[? • ianuarie
• februarie

Doarme albinu\a,
Zboar[ s[niu\a, • Observ[ imaginile.
Noaptea este mare – 1. Ce reprezint[ acestea?
Ce-anotimp e oare? 2. Ce semne ale iernii s]nt ilustrate?
3. Ce ]\i place s[ faci cel mai mult ]n acest anotimp?
Grigore Vieru
(Iarna) 4. Prin ce se deosebe=te iarna de celelalte ano-
timpuri?
1
2
Afl[ mai mult!

• 21 sau 22 decembrie –
Informeaz{-te! noaptea cea mai lung[.
1 Iarna este cea mai friguroas[ perioad[ • La Polul Nord =i la Polul
a anului. Cerul e posomor]t, acoperit de Sud este numai iarn[.
nori grei. Soarele r[sare t]rziu =i ]nc[lze=te • }n popor, lunilor de iarn[
f[r[ putere (soare cu din\i). Iarna, nop\ile li se mai spune:
s]nt mai lungi. Totul ] n jur ]nghea\[ =i se decembrie – undrea,
ianuarie – gerar,
acoper[ cu z[pad[. Lunile de iarn[ s]nt:
februarie – f[urar.
decembrie, ianuarie, februarie.
– Cum arat[ localitatea ta iarna?
73
2 Urm[re=te =i alte semne ale iernii:
natura pare ]ncremenit[ (f[r[ via\[);
]nghea\[ b[l\ile, iazurile =i r]urile;
unele animale – iepurii, veveri\ ele – ]=i
schimb[ bl[ni\a, pentru a se ap[ra de frig
=i de animalele de prad[;
vie\uitoarele ca ursul, viezurele, ariciul hi-
berneaz[ ]n ad[posturi preg[tite chiar de ele ]nse=i;
cele mai active animale – vulpile, lupii, iepurii, veveri\ele, vr[biu\ele,
cioc[nitorile, co\ofenele, porumbeii, sticle\ii –
s]nt rezistente la frig =i ]=i pot g[si hran[.
– Ce schimbi ]n via\a ta iarna?
(}mbr[c[mintea, alimenta\ia.) De ce?
3 Activit[\ile oamenilor continu[ =i iarna. Ei
repar[ tractoarele, sem[n[torile, combinele.
} n sere cultiv[ ro=ii, castrave\i, cresc r[saduri.
Preg[tesc semin\e pentru sem[nat. Cur[\[ str[zile de z[pad[. Oamenii
mai au grij[ de animalele domestice. Nu uit[ nici de cele s[lbatice.
– Cum pot fi ajutate animalele s[lbatice pe timp de iarn[?
4 Copiii se bucur[ enorm de venirea iernii. Acum ei pot s[ patineze,
s[ schieze, s[ se dea cu sania, s[ fac[ figuri de z[pad[.
– Ce bucurii ]\i mai ofer[ iarna?

Alege varianta/variantele corecte.
Iarna… a) cerul: este de cele mai multe ori senin / este acoperit cu nori
grei / este de cele mai multe ori f[r[ soare.
b) hiberneaz[: lupul / ursul / marmota.
c) oamenii: cresc r[sad / seam[n[ gr]u / repar[ combine.
a) G[se=te intrusul.
b) C[rui tip de sport i
se potrive=te fiecare
dintre obiecte?
74
a) Ce fenomen reprezint[
imaginile A =i B ?
b) Descrie iepurele. A B
Lucru ]n pereche
Aplic{!
• Care dintre afirma\ii este
a) Demonstreaz[, ]n baza
adev[rat[? De ce?
propriilor observa\ii, c[
 E bine s[ st[m iarna ]n cas[, pentru
z[pada =i ghea\a s] nt ap[.
a nu r[ci.
b) Ce ]nsu=iri au z[pada =i ghea-
 Jocurile de iarn[ c[lesc organismul!
\a? Scrie datele ]ntr-un tabel
asem[n[tor celui dat.
zăpadă gheață ™ Comenteaz[ proverbele:
culoare • Cump[r[ vara sanie =i iarna c[ru\[.
• Z[pad[ pe ogoare ™ p]ine ]n hambare.
gust
miros
Re\ine!
tare/moale
EVIT{:
rece/caldă
• s[ patinezi ]n locurile interzise!
• s[ arunci cu bulg[ri de z[pad[ tari!
• s[ te dai cu sania l]ng[ strad[!
bucuria crea|iei
La gura sobei
• Cum v[ preg[ti\i de s[rb[tori?
• Selecta\i poezii, proverbe, de-
scrieri, imagini, curiozit[\i despre
iarn[. Organiza\i o =ez[toare.
aC|IONEAZ{!
a) Care este mesajul b) F[ o ferestruic[ ]ntr-o
versurilor? butelie de plastic. Pu-
Iarna este rea din fire. ne ]n interior firi mituri,
De-ajutor =i de iubire semin\e. Aga\[ butelia
Au nevoie viet[\ile pl[p]nde. ]ntr-un loc unde p[s[-
Dup[ Elena Drago= rile pot veni f[r[ team[.
75
8. HORA ANOTIMPURILOR
Proiect de grup
Prim[vara vara
„Harta” proiectului
Repere:
1. Semne caracteristice anotim-
pului (fenomene ale naturii).
2. Schimbări în viața plantelor
și a animalelor.
3. Activități ale oamenilor.
4. Evenimente ale anotimpului.
5. Curiozități din lumea naturii.
6. Mesaje de protejare și îngriji-
re a mediului.
Iarna toamna
Putem realiza: 10 de CE...


postere tematice;  calendarul eveni- 1. Ce am v[zut?

pomul anotimpului; mentelor; 2. Ce am auzit?

c[r\ ulii; 
dic\ionare de flori, 3. Ce am f[cut?

probe pentru con- de plante medici- 4. Ce am dat?
cursuri; nale, de animale; 5. Ce am luat?

compozi\ii =tiin \ i- 
calendar al naturii; 6. Ce am ]nv[\at?
fice; 
pliante. 7. Ce a= vrea s[ mai =tiu?
8. Ce am ]n\eles?
9. Ce emo\ii am tr[it?
10. Ce m-a impresionat?
76
9. TIMPUL.
MǍSURAREA TIMPULUI Cuvinte-cheie:
• timpul trecut
AMINTE+TE-|I! • timpul prezent
• timpul viitor
1. Ai nevoie uneori s[ =tii ora exact[? Relateaz[.
• calendar
2. La ce folose=te un calendar?
• ceas
3. Ce este timpul?
Descoper[ singur!
1. C]te genera\ii de oameni s]nt redate ]n imaginea 1 ?
2. Din care genera\ie faci parte tu?
3. C]nd te-ai n[scut =i c]\i ani ai?
4. Ce evenimente din via\a ta \i-au r[mas ]n memorie?
5. C]\i ani are ora=ul Chi=in[u? Calculeaz[ (anul ]ntemeierii – 1436).
6. Cine a fost +tefan cel Mare? De ce ]l elogiem =i azi?
1
2
Chi=in[ul vechi
3
Stejarul lui +tefan cel Mare
Informeaz{-te! (s. Cob]lea)
1 Durat[ m[surat[ ]n ore, zile, s[pt[m]ni, Afl[ mai mult!

luni, ani este timpul. Tot ce s-a ]nt]mplat ]n
O dat[ la 4 ani, luna
via\a ta p] n[ acum a avut loc ]n timpul tre-
februarie are 29 de
cut. Momentul ]n care cite=ti aceste r]nduri zile. Acest an se nu-
se nume=te timp prezent. Timpului care va me=te an bisect.
urma de azi ]nainte ] i zicem timp viitor.
– Cum ai putea =ti exact c]t timp a trecut de la na=terea ta?
77
2 C]ndva, oamenii num[rau doar zilele =i
nop\ile (cu ajutorul pietricelelor, nodurilor
pe o funie). Apoi, ei au ]mp[r\it anul ]n luni,
lunile – ]n zile, zilele – ]n ore. A=a a ap[rut
calendarul. Mai t]rziu, au creat ceasul –
principalul instrument de m[surare a tim-
pului. Primul ceas inventat a fost cel solar.
Apoi au urmat ceasul de ap[, ceasul de nisip
(clepsidra), ceasul de perete cu pendul, cea-
sul de buzunar, ceasul electronic.
– Observ[ p[r\ile unui ceas de m]n[.
orar
minutar corpul ceasului
3
2
4
11 12 1
7 6 5
10
8
9
cadran secundar
– De ce trebuie s[ =tii ora exact[? De=tept[tor Clepsidr[

Comenteaz[ enun\urile:
a) Timpul este (…). b) Calendarul indic[ (…).
c) (…), (…) s]nt instrumente de m[surare a timpului.
Re\ine!
Stabile=te dup[ un calendar:
1 an › 365 sau 366 de zile › 12 luni a) lunile care au 31 de zile;
1 lun[ › 28 de zile (4 s[pt[m]ni) b) lunile care au 30 de zile;
sau 29, 30, 31 de zile
c) luna care nu are nici 30, nici
1 s[pt[m]n[ › 7 zile
1 zi › 24 de ore
31 de zile;
1 or[ › 60 de minute d) ]n ce zi a s[pt[m]nii:
1 minut › 60 de secunde vei s[rb[tori anul acesta ziua
ta de na=tere, ziua de na=tere
G[se=te intrusul. a mamei, a tat[lui, a surorii, a
a) minutar, orar, zi, secundar; fratelui;
b) an, lun[, zi, or[; ai venit la =coal[ anul acesta;
c) de=tept[tor, clepsidr[, calendar, vom s[rb[tori Ziua Copiilor.
c]ntar.
78
Descrie tipurile de
Alege =i nume=te doar unit[\ile de m[-
ceasuri prezentate.
surare a timpului: ora, anul, banul, ziua,
leul, luna, s[pt[m]na, metrul, litrul, minutul,
kilogramul, secunda.
Aminte=te-\i povestea „Frumoasa din
p[durea adormit[” de fra\ii Grimm ]n
care s-a oprit timpul. E posibil a=a ceva?
Stabile=te coresponden\e:
Cur]nd voi ]mplini 9 ani. • • timp prezent
M[ aflu la lec\ia de +tiin\e. • • timp trecut
Aveam 10 luni =i 3 zile c]nd am f[cut primul pas. • • timp viitor
Completeaz[ potrivit.

Dac[ ieri a fost miercuri, atunci ™ Ce s-ar ]nt]mpla dac[ s-ar
poim] ine va fi (...). opri timpul?

Dac[ Mihaela s-a n[scut prim[vara, ™ Cum ]n\elegi expresia:
atunci ziua ei de na=tere poate fi: ]n „}ntr-un ceas bun”?
septembrie, ]n mai, ]n august?
Regina-
Tutunul
Afl[ mai mult!
Opai\a nop\ii
parfumat
alb[ • Savantul suedez Carl Linne'
a creat un ceas din… flori
Zorelele Nisterina (vezi desenul). Fiecare plant[
12
11 1 din acest ceas ]=i desface pe-
10
2 talele la o or[ anumit[.
9
3
Barba- • Ceasului i se mai spune
caprei
Filimica ma=ina timpului.
8 4
7
6
5 Cicoarea
Inul
aC|IONEAZ{!
Nuf[rul
• M[soar[-\i periodic pulsul (b[t[ile
Macul
P[p[dia inimii). Aceasta trebuie s[ produc[
70–100 de b[t[i pe minut.
bucuria crea|iei • Deschide acas[ robinetul astfel
• Imagineaz[-\i c[ ai inven- ca s[ picure. Observ[ c]te pic[turi
tat „ma=ina timpului”. cad ] ntr-un minut. Calculeaz[ c]te
Unde ai vrea s[ ajungi: ]n pic[turi vor c[dea ]n 10 minute. Tra-
trecut sau ]n viitor? De ce? ge concluzii. Economise=te apa!
79
10. PLANIFICAREA TIMPULUI
Cuvinte-cheie:
• a planifica
AMINTE+TE-|I! • program
1. Ce cuno=ti despre timp? • ]nv[\[tur[
2
2. Cu ce m[sori timpul? • munc[
• odihn[
3. }\i planifici activit[\ile zilnice? Argumenteaz[.
3

N-are m]ini =i totu=i bate, • Prive=te imaginile.
Bate-ntruna zi =i noapte. 1. Ce reprezint[ ele?
Ori=iunde ]l vei pune, 2. Descrie cum decurge o zi din via\a ta.
De-l prive=ti, timpul ]\i spune. 3. De c]t timp ai nevoie pentru a-\i preg[ti
(Ceasul) temele?
4. Crezi c[ timpul poate fi pierdut?
Argumenteaz[.
Informeaz{-te! 3
1 Oamenii au ]n\eles c[ timpul

pierdut nu se mai recupereaz[.
De aceea au ]nceput s[-=i
planifice chibzuit timpul, ordo-
n] ndu-=i activit[\ile zilnice.
– De ce e bine s[-\i plani-
fici ziua?
80
2 Pentru a cre=te s[n[tos =i a ob\ine suc-
cese este important s[-\i planifici timpul.
Astfel, trebuie s[ stabile=ti de c] t timp
vei avea nevoie pentru a te alimenta, a-\i
preg[ti temele, a te juca, a te ]nt]lni cu
prietenii, a ajuta p[rin\ii etc.
Varz[-Dulce te sf[tuie=te:
 }ntocme=te un program pentru activit[\ile
zilnice.
 Ia ]n considera\ie =i activit[\ ile familiei.
 Introdu ]n program ceea ce ]\i place, dar
nu uita de ceea ce trebuie s[ faci.
 Practic[ sportul.
 Respect[ strict programul.
– Ai vrea s[ schimbi ceva pentru a
deveni mai organizat?
Relateaz[. A
™ Cum crezi, care este

deosebirea dintre „pier-
B derea unei bancnote” =i
„pierderea timpului”?
81
Adev[rat sau fals?
 Este necesar s[-mi planific timpul.
 Nu e at]t de important s[ respect ]ntocmai programul stabilit.
 Programul meu trebuie s[ includ[ doar munc[.
a) Iat[ activit[\ile pe care le face de obicei Cristi. Stabile=te leg[turi
conform modelului.
8:00 • iese la joacă în curte
• diminea\a
15:00 • merge la școală
7:00 • navigheză pe internet • la amiaz[
13:00 • se culcă • dup[-amiaz[
21:00 • ia prînzul
• seara
18:00 • se trezește
b) C]t timp stai de obicei la calculator?

Re\ine!
Nu e s[n[tos s[ stai mai mult
de 1–2 ore ]n fa\a calculatorului.
Ai vreun plan pentru viitor? Cum ]l vei realiza?

a) Enumer[ activit[\i pe care le desf[=ori ]n timpul liber.
b) Care e cea mai pl[cut[ pentru tine? De ce?
Lucru ]n pereche
• Explica\i proverbul:
Lucrul l[sat de azi pe m]ine,
nef[cut r[m]ne.
aC|IONEAZ{!
JOC • Alc[tuie=te un program pentru o zi.
}ncearc[ s[ mimezi, ]n • Ac\ioneaz[ conform programului stabilit.
fa\a clasei, diferite activit[\i. • A doua zi desf[=oar[-\i activit[\ ile la
Colegii t[i vor ghici despre ] nt] mplare.
care activit[\i este vorba. • Compar[ rezultatele. Concluzioneaz[.
82
11. SÎNT PRIETENUL NATURII
Cuvinte-cheie:
• natur[
AMINTE+TE-|I! • ocrotire
1. Ce este natura? • poluare
2. De ce trebuie s[ protej[m natura?
Descoper[ singur!
1. Compar[ desenele. Care ]\i place mai mult? De ce?
2. a) Cum arat[ spa\iile din jurul =colii / casei tale? Argumenteaz[.
b) Cine le ]ngrije=te?
c) Dac[ s]nt ne]ngrijite, cine crezi c[ este vinovat?
3. Ce ac\iuni ai putea face tu ]mpreun[ cu prietenii, colegii, familia, vecinii?
4. Cum ]n\elegi afirma\ia: „Tr[im aceea=i via\[ cu natura”?
Informeaz{-te!
1 Noi, oamenii, facem parte din natur[. Pentru a tr[i =i a ne dezvolta
]ntr-un mediu s[n[tos, trebuie s[-l ocrotim =i s[-l ] ngrijim.
– Cum ]\i vezi localitatea: curat[ sau poluat[? Relateaz[.
83
2 Unele activit[\i =i comportamente ale
oamenilor d[uneaz[ mult mediului ]n
care tr[im. }n fiecare zi:
 de=eurile s]nt aruncate la ]nt]mplare;
 se polueaz[ apele, aerul =i solul;
 se taie nechibzuit p[duri;
 se v]neaz[, se pescuie=te mai mult
A
dec]t avem nevoie.
– Ce se poate ]nt]mpla dac[ nu
vom avea grij[ de mediul ]n care
tr[im?
3 Dac[ vom continua s[ ne comport[m
iresponsabil, P[m]ntul se va ]mboln[vi.
Atunci vom fi =i noi, =i animalele, =i
plantele bolnave.
– Care ar fi mesajul t[u ecologic
pentru locuitorii Terrei? B

Completeaz[ enun\urile: Re\ine!
• A polua ]nseamn[ (…).
• Dac[ (… ), atunci vom avea un mediu 5 iunie – Ziua Mondial[
a Mediului }nconjur[tor
s[n[tos.
Arunc[ selectiv de=eurile ]n pubele speciale.

Observ[ =i memoreaz[ culorile pubelelor.
h]rtie sticl[ plastic metal
• clame (o\el) • ambalaje de la suc • cutii de conserve

• sticl[ • borcane • ambalaje din carton
• ziare • reviste pentru ou[
• minge gonflabil[ • pahare de unic[ folosin\[ • sticlu\e de parfum
84
bucuria crea|iei
a) Cum ]n\elegi ]ndemnurile?
• S[ d[m via\[ nou[ obiectelor vechi.
• D[ruie=te lucrurile de care nu mai ai nevoie
aC|IONEAZ{! (h[inu\e, c[r\i, juc[rii etc.).
• Ceea ce este inutil pentru un om poate fi o co-
• Revizui\i obiectele moar[ pentru altul.
din cas[. Care dintre
b) Cum ai putea refolosi: o butelie din plastic, o
acestea pot fi refolo-
rochie veche, o copert[ de carte, o pung[ de
site ]n alt scop? Ce ve\i
h] rtie, un recipient de sticl[?
d[rui =i cui? (Copiilor
orfani, s[raci.) c) Realizeaz[ o lucrare din obiecte deja folosite.
Afl[ mai mult!

• A recicla ]nseamn[ a trans-
forma un obiect ]n altul.
10
A
• Un teanc de h]rtie de un metru
]n[l\ime salveaz[ un copac.
Lucru ]n echip[
A+A – DA! A+A – NU!
• Discuta\i ]n baza desenelor. aC|IONEAZ{!
• Spune STOP risipei de h] rtie.
• Colecteaz[ selectiv de=eurile!
• Desf[=oar[ ac\iuni de
] nverzire =i ]nfrumuse\ are
a spa\ iilor din jurul t[u.
• Formula\i reguli de protejare a

naturii ]n baza acestora. B
85
12. SǍ ÎNVǍŢǍM IUBIREA DE PATRIE
PROIECT DE GRUP
Care este mesajul versurilor? Ce crezi c[ se cuprinde ]n expresia

„Am un plai ca din poveste „iubire de \ ar[”?
Altul mai frumos nu este.”
Grigore Vieru
II. ETNOGRAFII
„HARTA” PROIECTULUI Bogățiile Moldovei
• Natura pitoreasc[
I. CERCETĂTORII • Sol bogat
Povestea Moldovei • Monumente, muzee, m[n[stiri
• Personalit[\i marcante
• Legende despre Moldova
• Colective artistice
• Scurt istoric
• Roadele muncii b[=tina=ilor
• Harta Moldovei
(fructe, legume, vin)
• Simboluri de stat (imnul, drapelul, stema)
• Imagini, fotografii, desene
• Poezii, c]ntece, dansuri patriotice
IV. NATURALIȘTII
„Țara mea – țară curată!”
• Importan\a apei, a aerului, a so-
III. FOLCLORIȘTII
lului, a plantelor =i animalelor
Tradiții și obiceiuri moldovenești
• Activit[\ile omului =i urm[rile
• S[rb[tori na\ionale, locale, religioase pentru natur[ (pozitive, negative)
• Tradi\ii =i obiceiuri (de Cr[ciun, Anul • Probleme de mediu ale Republicii
Nou, Pa=te) Moldova
• Tradi\ii ]n arta popular[: ol[ritul, t] m- • Solu\ii =i ac\iuni
pl[ritul, \esutul, cro=etarea, ] mpletitul • Cet[\eni responsabili, disciplina\i,
• +ez[torile ordona\i
• Costumul na\ional • Str[zi, drumuri, parcuri, alte spa\ ii
• Bucatele na\ionale amenajate
• Hramul localit[\ii • „Adoptarea” unei str[zi, a unui
spa\ iu, a unei plante etc.
PRODUSE:
 C[r\ulii  Postere BUCURIA COLABORĂRII
 Prezent[ri ppt  Mesaje Lucrînd în echipă...
 Articole de ziar  Pliante  am sim\it...  am ajutat la...
 Compozi\ii  Colaje  mi-am dat seama...  m-a impresionat...
 Expozi\ii  am fost ajutat la...  am ]nv[\at...
86
AUTOEVALUARE
Acum =tiu =i pot...
1 …s[ clasific lunile anului conform anotimpurilor:

septembrie ma
rt mbr
ie ianuarie
oct
om
ilie
apr iulie
ie ie noie iun bri
e
de cembr august ie mai februarie
2 …s[ completez tabelul cu cel pu\in 3 semne ale fiec[rui anotimp.

Prim[vara Vara Toamna Iarna
Semne
3 …s[ descriu un arbore ]n decursul

celor patru anotimpuri.
4 …s[ completez enun\urile:

a) }n anotimpul (...) unele animale hiberneaz[.
b) (...) este anotimpul recoltelor.
c) Plantele =i animalele se trezesc la via\[ (...).
d) }n anotimpul (...) puii animalelor cresc =i ]nva\[
s[ se descurce singuri.
5 …s[ formulez afirma\ii adev[rate.
Ceasul
indică anul, luna și ziua săptămînii;
este un instrument de măsurare a timpului;
indică durata măsurată în ore, săptămîni, luni, ani.
6 …s[ enum[r cel pu\in

2 motive pentru care trebuie
s[-mi planific timpul.
7 …s[ formulez cel pu\in 3 reguli
de comportare corect[ ]n natur[.
BILANŢ
1
2
3
4
5 -
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
1. Frecventarea =colii este (…).
2. Corpurile de pe P[m]nt, Soarele, Luna, stelele formeaz[ (…).
3. Natura trebuie (…).
4. Soarele, P[m]ntul, Luna, stelele s]nt (…).
5. A fi educat sau (…).
6. Fiecare copil are dreptul la o (…).
7. Ce cre=te din copilul care munce=te?
8. V[zul, auzul, mirosul, gustul =i pip[itul s]nt (…).
9. Toate (…) trec prin c]teva etape de via\[.
10. Denumirea \[rii noastre.
11. Nuf[rul face parte din mediul (…).
12. Animalele tr[iesc ]n diferite (…).
13. Animalele =i plantele rare s]nt ]nscrise ]n (…).
14. Terra sau (…).
15. Locurile de trai ale oamenilor.
16. Este foarte important s[-\i planifici (…).
17. La tratarea diferitor boli se folosesc =i plante (…).
12) medii; 13) Cartea Ro=ie; 14) P[m]ntul; 15) localit[\i; 16) timpul; 17) medicinale.
6) familie; 7) om harnic; 8) sim\uri; 9) vie\uitoarele; 10) Republica Moldova; 11) acvatic;
88 R[spunsuri: 1) obligatorie; 2) natura; 3) ocrotit[; 4) corpuri cere=ti; 5) bine-crescut;
MINICALENDAR ECOLOGIC
Evenimentul aniversat Evenimentul aniversat
Data Data
=i simbolul acestuia =i simbolul acestuia
Ziua Mondial[ a Apei Ziua Mondial[ a Mediului
22.03 05.06
Ziua P[s[rilor Ziua Soarelui
01.04 21.06
Ziua Mondial[ a S[n[t[\ii Ziua Mondial[ a Cur[\eniei
07.04 23.09
Ziua P[m]ntului Ziua Mondial[ a Animalelor
22.04 04.10
89
VIEŢUITOARE RARE DIN REPUBLICA MOLDOVA
Ghiocel bogat Bujor de p[dure Dedi\el
Hermelin[ Nurc[ european[
Nuf[r alb
Acvil[ Vidr[
imperial[
Hrib ar[miu
Leb[d[ c]nt[toare
Cocost]rc negru
Pelican cre\ Nisetru
Dropie
Mierl[ de piatr[
Broasc[-\estoas[ de balt[
90
HARTA TERITORIAL-ADMINISTRATIVǍ
A REPUBLICII MOLDOVA
91
92
HARTA LUMII
MIC DICŢIONAR
A E
(a) absorbi – a suge, a ]nghi\i ecuson – 1) plac[ de metal sau din alt
activitate – munc[, treab[, ]ndeletnicire, material, de obicei ]n form[ de scut,
ocupa\ie care poart[ anumite ]nsemne; 2) pl[-
(a) acumula – a aduna, a str]nge cu\[ de metal, de plastic etc. av]nd
anterior – care este a=ezat ]n partea de imprimate unele date despre persoana
dinainte; precedent care o poart[
arbore genealogic – reprezentare ]n efect – rezultat, urmare, consecin\[
form[ de copac cu ramuri a leg[turii (a) efectua – a ]ndeplini, a face, a realiza
dintre membrii unei familii ceva, a lucra
(a) argumenta – a dovedi, a demonstra, element – parte care intr[ ]n alc[tuirea
a sus\ine unui lucru; component[
B (a) emana – a ]mpr[=tia (un miros)
enorm – uria=, gigantic, foarte mare
b[=tina= – persoan[ care se afl[ din etap[ – perioad[, faz[
mo=i-str[mo=i pe p[m]ntul pe care exterior – care este ]n afar[, extern
locuie=te
bloc – cl[dire mare cu multe etaje F
bulevard – strad[ larg[ =i dreapt[, de fiin\[ – tot ceea ce are via\[; vie\uitoare;
obicei plantat[ cu arbori pe margini om
C (a) fixa – a a=eza ceva ]ntr-un loc determi-
(a) cerceta – a studia, a observa cu aten\ie nat, astfel ]nc]t s[ nu mai poat[ fi mi=cat
civilizat – politicos, bine-crescut func\ie – 1) activitate; 2) rol, sarcin[
comportare – fel de a se purta ]n anumite
]mprejur[ri =i situa\ii, conduit[ G
cosmos – lumea care ne ]nconjoar[, f[r[ ghind[ – fructul stejarului, de m[rimea
sf]r=it; univers unei alune, de culoare auriu-cenu=ie
cotidian – de fiecare zi, zilnic grindin[ – ploaie cu ghea\[ sub forma
crater (lunar) – ad]ncitur[ rotund[ de pe unor pietricele
suprafa\a Lunii H
(a) cultiva – a lucra p[m]ntul
hran[ – tot ceea ce serve=te la nutri\ ia
D omului, a animalelor =i plantelor;
m] ncare
(a se) deplasa – a merge, a se duce
(a) descoperi – a afla ceva nou I
(a) desprinde – a separa, a desface (a) identifica – a recunoa=te; a deosebi
dificultate – greutate de a face ceva; (a) instala – a aranja, a monta
problem[, piedic[, obstacol intens – care se face cu putere, cu str[du-
in\[
93
interior – care este a=ezat ]n[untrul unui permanent – care exist[, dureaz[ mereu
lucru, al unui spa\iu etc. sau mult timp f[r[ a se schimba
(a) inventa – a face ceva nou, care nu a (a) planta – a s[di, a r[s[di
mai existat, a crea por\iune – parte din ceva
Î (a) presupune – a fi de p[rere, a crede;
a b[nui
(a se) ]nte\i – a cre=te, a spori
(a) ]ntocmi – a alc[tui, a organiza
R
(a) realiza – a face ceva, a crea, a
L elabora
lucru – 1) obiect, tot ceea ce exist[ ]n (a) reduce – a mic=ora, a sc[dea
afar[ de fiin\e; 2) activitate, munc[ (a) reflecta – 1) a se ]ntoarce, a se r[s-
fr] nge, a reveni; 2) a g]ndi profund; a
M cugeta, a medita la...
(a) marca – 1) a face un semn caracte- rela\ie – leg[tur[ ]ntre dou[ sau mai
ristic pe un obiect pentru a-l deosebi de multe lucruri, fapte, idei, persoane, po-
altele; 2) a indica, a ar[ta; 3) a ] nscrie poare etc.
un punct (gol, co=) ]n jocurile sportive (a) respecta – 1) a ar[ta cuiva stim[; 2) a
(a se) men\ine – a r[m]ne neschimbat \ine seam[ de ni=te reguli
migratoare – c[l[toare (a) respira – a trage aer pe nas ]n pl[m] ni
mimic[ – expresie a fe\ei =i a-l da afar[
model – obiect care poate servi pentru rezistent – 1) durabil, trainic; 2) puternic,
imita\ie; exemplu d]rz
moral – care se refer[ la reguli de compor- S
tare
N schimbare – 1) ]nlocuirea unui lucru cu
altul; 2) a da unui lucru alt[ form[, alt
nuan\[ – fiecare dintre variet[\ile unei aspect etc.; a modifica, a transforma
culori semen (seam[n) – om; aproapele cuiva;
nutritiv – care hr[ne=te; hr[nitor care este la fel cu cineva
O senza\ie – 1) percep\ie, sim\ire; 2) ceea
ce impresioneaz[ ]n mod puternic
obiect – 1) orice lucru, corp; 2) disciplin[ (a se) situa – a se a=eza, a se aranja
=colar[ specie – 1) soi, fel; 2) categorie ce cu-
(a) ordona – 1) a porunci, a comanda; prinde animale =i plante cu ]nsu=iri
2) a aranja, a ]n=irui comune
P T
paralizat – f[r[ mi=care, ]n\epenit, (a) trasa – 1) a ]nsemna pe o foaie linia
] ncremenit sau desenul unui plan, al unui drum etc.;
p]lnie – obiect ]n form[ de con gol ]n 2) a indica, a da sfaturi pentru fina-
interior, prelungit ]n jos printr-un tub lizarea cu succes a unei ac\iuni, ac-
] ngust, servind la turnarea lichidelor tivit[\i
] n vase cu gura str]mt[ tr[s[tur[ – ]nsu=ire sufleteasc[, calitate,
(a) percepe – a constata ceva cu ajutorul caracteristic[
sim\urilor =i al g]ndirii
94
CUPRINS
1. Natura – lumea din jurul t[u

1. Ce este natura? ......................................................... 6
2. Corpurile din natur[ .................................................. 8
3. Corpurile terestre .....................................................10
Autoevaluare ................................................................12
2. Lumea vie
1. Locul de trai al omului .............................................14
2. Mediul familial .........................................................17
3. Mediul =colar ...........................................................20
4. Mediul social............................................................22
5. Mediile de via\[ ale animalelor ................................24
6. Mediile de via\[ ale plantelor ...................................27
7. P[r\ile plantei...........................................................30
8. Schimb[rile din lumea vie .......................................33
9–10. Cum cuno=ti lumea din jur .................................36
Autoevaluare ................................................................40
3. Corpurile cere=ti
1. Soarele. „Familia” Soarelui......................................42
2. P[m]ntul. Globul p[m]ntesc.....................................45
3. Proiect de grup: P[m]ntul – casa noastr[ comun[ ...47
4. Luna .........................................................................48
5. Spa\iul .....................................................................51
Autoevaluare ................................................................54
4. Mi=carea =i timpul
1. Totul se afl[ ]n mi=care ......................................... 56
2. Ziua =i noaptea ..................................................... 59
3. Anotimpurile ......................................................... 61
4. Prim[vara .............................................................. 63
5. Vara....................................................................... 67
6. Toamna ................................................................. 70
7. Iarna ...................................................................... 73
8. Proiect de grup: Hora anotimpurilor ..................... 76
9. Timpul. M[surarea timpului .................................. 77
10. Planificarea timpului ........................................... 80
11. S]nt prietenul naturii ........................................... 83
12. Proiect de grup: S[ ]nv[\[m iubirea de Patrie .......86
Autoevaluare ............................................................ 87
Bilan\ ....................................................................... 88
Anexe
• Minicalendar ecologic ................................................ 89
• Vie\uitoare rare din Republica Moldova ......................90
• Harta teritorial-administrativ[ a Republicii Moldova ... 91
• Harta lumii ................................................................ 92
• Mic dic\ionar.............................................................. 93

II - Stiinte (In Limba Romana) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

II - Stiinte (In Limba Romana) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manualul a fost aprobat pentru reeditare prin ordinul Ministrului Educa\iei al Republicii Moldova nr.

611 din 6 iulie 2015.

Manualul a fost discutat ]n cadrul =edin\elor Sectorului „Calitatea Educa\iei”, I+E.

Toate drepturile asupra acestei edi\ii apar\in Editurii Prut Interna\ional.

Coordonator: Zinaida Galben-Panciuc

© Editura Prut Interna\ional, 2015

Vei ști: Vei ști să faci: Vei ști să acţionezi:

Exerseaz[! reflecteaz[! ac|ioneaz[!

b) Continu[ enun\ul: Natura este... ™ Dac[ te-ai ]nt]lni cu un om

Exerseaz[! reflecteaz[! ac|ioneaz[!

b) Realizeaz[ =i tu o astfel de schem[.

™ Care corpuri s]nt mai impor-

Exerseaz[! reflecteaz[! ac|ioneaz[!

1 ...s[ explic printr-o propozi\ie

3 ...s[ indic A (adev[rat) sau F (fals) ]n dreptul

6 ...s[ descriu ]n 4–5 enun\uri

7 ...s[ compar corpurile din imaginile

8 ...s[ formulez 3–4 propozi\ ii

Vei ști: Vei ști să faci: Vei ști să acţionezi:

rurale (sătești) urbane (orășenești)

3 Localitatea ]n care tr[im trebuie ]nfrumuse\at[ =i men\inut[ ]n ordi-

Exerseaz[! reflecteaz[! ac|ioneaz[!

a) Completeaz[ schema: Plimbare de studiu

3. Cuv]nt cu sens apropiat pentru „a=ezare 2

3 O locuin\[ trebuie men\inut[ ]n ordine,

• Descrie locuin\a ta:

priz[ sar sc]ntei?

b) Re\ine numerele de telefon:

3 Fiecare copil are dreptul la educa\ie. P[rin\ ii =i statul ]i respect[

4 }mpreun[ cu tine ]nva\[ =i al\i copii. Ei s] nt colegii t[i de clas[.

Exerseaz[! reflecteaz[! ac|ioneaz[!

Exerseaz[! reflecteaz[! ac|ioneaz[!

1 cap Descoper[ singur!

terestru subteran acvatic aerian

Afl[ mai mult!

Descrie imaginea ar[t]nd leg[turile

Informeaz{-te! MEDIILE DE VIAȚĂ

3 Poluarea naturii =i unele activit[\i ale omu-

Exerseaz[! reflecteaz[! ac|ioneaz[!

b) Documenteaz[-te =i afl[ mai multe despre aceste plante.

a) Observ[ =i compar[ plantele din

Enumer[ ac\iuni ale omu- Concurs: S[ ne aliment[m s[n[tos!

Afl[ mai mult!

3 Oamenii folosesc ]n alimenta\ie diverse p[r\i ale plantelor. Fructele

Exerseaz[! reflecteaz[! ac|ioneaz[!

b) Cine are dreptate? Argumenteaz[.

b) Descrie „drumul” p]inii.

PLANTE Încol\ i- Primele Cre=te- }nflori-

3 Pentru o dezvoltare armonioas[, vie\uitoarele au nevoie de condi\ ii

A Afl[ mai mult!

Exerseaz[! reflecteaz[! ac|ioneaz[!

Descrie etapele de via\[ ale unui

™ Ce ]n\elegi prin ex-

VĂZ dimensiunea, forma, culoarea obiectelor.

AUZ sunetul (clopo\elului), zgomotul (ma=inilor etc.).

MIROS mirosul (bucatelor, florilor etc.).

GUST gustul (dulce, s[rat, acru, amar).

PIPĂIT ]nsu=irile obiectelor (neted/aspru; rece/cald etc.).

2 Pentru a-\i p[stra s[n[tatea, trebuie s[

a) Oare cine are dreptate? De ce?

™ Mirosul este ™ V[zul este cel

b) Argumenteaz[ rolul fiec[rui sim\ ]n via\a omului.

b) Ce alte reguli de igien[ respec\i?