INFARCTUL

• Este o zona de necroza ischemica

• Cauzele cele mai frecvente sunt tromboza si embolia cu obliterarea acuta si completa a unei
artere
• Mai rar poate fi produs de alte leziuni obstructive ale arterelor cum ar fi:
– Ateroscleroza, panarterita nodoasa
• Modificarile morfologice care determina necroza ischemica sunt determinate de anoxie si
acumularea de cataboliti locali.
• Procesele degenerativ necrotice sunt comune pentru toate tipurile de infarct

LOCALIZAREA INFARCTULUI

• Cele mai frecvente: cord, splina, rinichi, creier, plaman, imtestin

• Mult mai rare: ficat, retina etc.

TIPURI de INFARCT
Cauzele lor sunt asemanatoare, iar mecanismele de producere cu particularitati
• Infarct alb
• Infarct rosu
Dupa varsta
• Infarct recent
• Infarct vechi
Dupa continutul microbian
• Infarct septic
• Infarct aseptic

INFARCTUL ALB (ANEMIC)

• Se produce in organele cu circulatie terminala
• Mecanism de formare:
– Dupa cateva minute de anoxie celulele afectate prezinta tumefiere mitocondriala, cu
permeabilizarea si ruperea membranelor celulare, pierderea compartimentarii
intercelulare si difuziunea enzimelor mitocondriale si lizozomale
– Intre 12-48 ore necroza devine completa, apare distensie vasculara si permeabilizarea
peretilor vasculari cu extravazare de plasma si hematii

INFARCTUL ROSU (HEMORAGIC)

• Apare in organele cu circulatie dubla
• Mecanism de formare:
– Scaderea brusca a presiunii sangvine locale, dupa obstructia arteriala, duce la
patrunderea brutala de sange in teritoriul ischemiat din circulatia dubla sau din cea
colaterala fara restabilirea unei circulatii locale
– Sangele patruns in vasele destinse inunda in final zona de infarct determinand
caracterul hemoragic

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

DEFINIŢIE. Infarctul miocardic reprezintă necroza ischemică a unui teritoriu al miocardului,

determinată de scăderea bruscă a fluxului sangvin în artera coronară care deserveşte teritoriul
respectiv. În majoritatea cazurilor, afecţiunea de fond este reprezentată de ateroscleroza coronariană.
Diagnosticul IMA se bazeaza pe;
Manifestarile clinice
Modificarile EKG
Teste paraclinice
Confirmarea diagnosticului, in caz de deces, este anatomo-patologica.

Incidenţa infarctului miocardic este în continuă creştere, mai ales în ţările puternic industrializate dar
şi în cele în curs de industrializare.

Conform statisticilor AHA (American Heart Association, 2004), în SUA infarctul miocardic ocupă
locul doi după accidentele cerebro-vasculare, iar în fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 500.000
cazuri noi de cardiopatie ischemică dureroasă, din care mai mult de jumătate prezintă IMA.

La noi în ţară, nivelul mortalităţii prin infarct miocardic este de 45/100.000, cu o rată de creştere
anuală de 0,1.

ASPECTE ANATOMO-PATALOGICE

• Localizarea favorita a IMA este la nivelul ventriculului stang si mai putin frecvent la nivelul
ventriculului drept. Localizarile atriale sunt exceptionale.

• Cauzele cele mai frecvente sunt: tromboza arterelor coronare, hemoragii la nivelul placilor de
aterom, spasme persistente ale coronarelor.

• Morfologic, IMA este un infarct alb (anemic) reprezentat de o zona de coagulare consecutiva
anoxiei, dar poate fi si un infarct rosu (hemoragic) prin patrunderea brusca a sangelui din
circulatia colaterala in teritoriul de necroza, ca urmare a scaderii presiunii sangvine locale prin
obstructia arteriala.

• Complicatii: ruptura de perete liber, tromboza parietala, anevrism parietal, ruptura de sept
interventricular, embolii, infarcte in circulatia sistemica.

ASPECTE MACROSCOPICE
• Infarctul recent prezinta pe suprafata viscerala pericardica o zona mata, albicioasa, constituita
din depozite de fibrina (placa laptoasa).
• Zona de necroza apare pe sectiune ca o leziune palida, cenusie-bruna, de contur si forma
neregulate, relativ bine delimitata, proeminenta pe suprafata datorita edemului fibrelor
miocardice, de consistenta ferma.
• Aria de necroza este inconjurata de un chenar alb-cenusiu reprezentat de lizereul leucocitar, la
periferia caruia se gaseste o zona de hiperemie-hemoragie.
• Infarctul sechelar apare ca o zona cicatriceala, deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta,
bine delimitata de tesutul din jur.
ASPECTE MICROSCOPICE
• Infarctul alb se constituie microscopic din urmatoarele zone:
– Zona de necroza de coagulare (fibrele miocardice sunt balonizate, intens acidofile,
striatiile transversale devin indistincte, cu omogenizarea citoplasmei si disparitia
nucleilor)
– Zona de infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile ce inconjoara aria de
necroza (corespunde lizereului leucocitar)
– Zona de hiperemie-hemoragie
• In timp hiperemia scade, polimorfonuclearele neutrofile sunt inlocuite de macrofage, lichidul
de edem se resoarbe, iar suprafata infarctului se deprima. In jurul infarctului apare un tesut de
 granulatie cu proliferare de fibroblasti, capilare de neoformatie si infiltrat inflamator cu
limfocite, plasmocite si macrofage. Tesutul de granulatie trimite prelungiri in interiorul zonei
de necroza, pe care o inlocuieste cu tesut conjunctiv.

DIACNOSTIC DIFERENTIAL
• Infarctul rosu de miocard
– Existenta unui mare numar de hematii printre fibrele miocardice pe care le disociaza,
fibrele musculare sufera in timp modificarile caracteristice necrozei
– La periferie sunt prezente macrofage incarcate cu hemosiderina provenita din
degradarea hematiilor

• Infarctul miocardic vechi

– Zona deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta, reprezentata microscopic de
existenta unei cicatrici din fibre de colagen

Complicatiile IMA
• Soluţii de continuitate la nivelul muşchilor papilari
• Ruptura septului interventricular, interatrial sau atrioventricular
• Tamponada cardiaca
• Ruptura de cord
• Trombembolism pulmonar
• Edem pulmonar acut

Diagnosticul de infarct miocardic se bazează în primul rand pe date clinice şi paraclinice.

Rolul anatomo-patologului este de a certifica prezenţa leziunii, a complicaţiilor şi de a corela
rezultatele obţinute în urma examenului morfologic cu datele clinice şi paraclinice.

INFARCTUL PULMONAR
• Reprezinta o zona de necroza a parenchimului pulmonar datorata obstructiei unui ram arterial
ce iriga zona respectiva, prin embolie sau tromboza;
• Localizarea predomina in lobii inferiori pulmonari;
• Infarctul pulmonar este de tip rosu (hemoragic), datorita dublei circulatii (pulmonare si
bronsice), caracteristica acestui organ;
• Obstructia unui ram arterial pulmonar conduce la scaderea presiunii sangvine in teritoriul
corespunzator, urmata de patrunderea brusca de sange din dubla circulatie, inundand zona
necrozata.

MACROSCOPIC
• In infarctul recent zona afectata proemina la suprafata plamanului; pleura este acoperita de un
exudat fibrinos
• Culoarea este rosie-negricioasa; consistenta este crescuta; leziunea este bine delimitata
• Pe sectiune are forma triunghiulara cu baza spre pleura si varful spre hil, indicand artera
obstruata
• Crepitatiile alveolare sunt absente
• La sectionare se elimina o cantitate redusa de sange; la proba dIn infarctul recent, zona
afectata proemina la suprafata si are initial culoare roscata inconjurata de un lizereu cenusiu
• La periferie apare o zona de hiperemie-hemoragie
• Zona de necroza are consistenta ferma, bine delimitata, de forma piramidala, cu baza spre
capsula si varful spre hil
• Ulterior devine deprimat, palid, alb-rozat, datorita ischemiei si hemolizei
• Infarctul vechi se evidentiaza ca o cicatrice deprimata, neteda, ovala, alb-sidefie, dura
• ocimaziei fragmentele pulmonare cad pe fundul vasului
• Dupa 1-2 zile, datorita deshidratarii, infarctul se deprima, devine mat, fin granular, cu limite
nete
• In faza de vindecare, infarctul apare ca o cicatrice stelata, deprimata, dura si pigmentata.

MICROSCOPIC
• In primele 48 ore, in zona de infarct, septurile alveolare sunt dilatate si pline cu hematii, iar in
alveole se constata un numar mare de hematii si lichid de edem
• Ulterior hematiile din alveole se alipesc si isi pierd colorabilitatea, apare necroza de coagulare a
septurilor alveolare, iar in jurul necrozei se observa un infiltrat inflamator initial de tip PMN
neutrofile, apoi macrofagic
• La periferie se gasesc macrofage incarcate cu hemosiderina rezultata din degradarea
hemoglobinei

INFARCTUL RENAL
• Reprezinta necroza tesutului renal prin intreruperea irigatiei sangvine datorita obliterarii, de
obicei embolice, a arterei renale sau a uneia dintre ramurile acesteia.
• Datorita circulatiei terminale la acest nivel, este un infarct alb sau anem

MACROSCOPIC
• In infarctul recent, zona afectata proemina la suprafata si are initial culoare roscata
inconjurata de un lizereu cenusiu
• La periferie apare o zona de hiperemie-hemoragie
• Zona de necroza are consistenta ferma, bine delimitata, de forma piramidala, cu baza spre
capsula si varful spre hil
• Ulterior devine deprimat, palid, alb-rozat, datorita ischemiei si hemolizei
• Infarctul vechi se evidentiaza ca o cicatrice deprimata, neteda, ovala, alb-sidefie, dura

INFARCTUL CEREBRAL
(RAMOLIS MENTUL CEREBRAL)
GENERALITATI
•
• Reprezinta cea mai comuna leziune vasculara a SNC, constatata la 25% din necropsiile curente
dupa 50 ani
• Cauze
– Scaderea debitului cardiac din cardiopatii
– Tromboza arterelor cu modificari aterosclerotice
– Leziuni de endarterita obliteranta, luetica sau tbc
MACROSCOPIE
• Dupa o etapa initiala extrem de scurta de necroza de coagulare cu intumescenta si marirea
consistentei locale.
• Se constata succesiv etapele de ramolisment alb, rosu (hemoragic), galben si cu transformare
pseudochistica.

MICROSCOPIE
• Apar modificari celulare cu tigroliza (distrugerea corpilor tigroizi), tumefactia perikarionului,
lichefierea tecilor de mielina si hiperemie periferica.
• Dupa cateva ore se instaleaza edem perineuronal.
 INFARCTUL INTESTINAL
- Este produs prin obstructia arterelor mezenterice (cel mai frecvent a arterei mezenterice
superioare)
- Localizarea cea mai frecventa: jejun si ileon
- Etiologia infarctului intestinal:
 Embolie arteriala prin tromb intracardiac ( in infarctul miocardic) sau parietal
aortic.
 Tomboza venoasa descendenta (in ciroza hepaticacu tromboza spontana) sau
ascendenta (in inflamatii de colon)
 Mecanism de volvulus cu pensarea vaselor.
 Hernie strangulata si invaginare de anse intestinale

MACROSCOPIC
♦ segmentul intestinal afectat este de culoare rosie inchisa-negricioasa si are limite bine
conturate.
♦ peretele intestinal este acoperit de exsudat fibrinos, este ingrosat, negricios, friabil; pe transa
de sectiune apare de culoare rosie-violacee uniforma.
♦ continutul intestinal este hemoragic.
♦ in cavitatea peritoneala se gaseste lichid hemoragic.

MICROSCOPIC
• Se observa necroza hemoragica:
- hematiile invadeaza structurile necrozate care nu mai sunt vizibile
- In aproximativ 12- 15 ore apare lizereul leucocitar neutrofil, care invadeaza rapid zona de
necroza

Evolutia infarctului intestinal

este foarte grava – de la inceput se instaleaza fenomene toxice;
- Initial – apare o peritonita toxica (datorita trecerii toxinelor microbiene prin peretele lezat); apoi
peritonita septica si daca nu se intervine medical, apare gangrena cu rupturi de intestin subtire sau
peritonita fecala si exitus

Consecintele infarctului
• Necroza tesuturilor vitale – cord, creier – ce poate duce la moarte
• Fenomene reactionale generale: leucocitoza, febra
• Hemoragii in funtie de teritoriul afectat: hematurie, hemotorax, hemoperitoneu

INFARCTIZAREA
• Este un proces patologic asemanator infarctului, dar produs prin obliterarea venoasa cu
staza brutala in teritoriul retrograd, insotita de hemoragie
• Este favorizata de staza sanguina
• Localizari frecvente: splina, intestin, plaman
• Zona de infarctizare are o delimitare mai putin neta, si, de, de obicei, o intindere mai mare
decat infarctul
• Intotdeauna prezinta caracter hemoragic
• Consecintele sunt asemanatoare cu cele ale infarctului.