Fişă seminar - ”Dreptul comunicării”

Titular: Lect. dr. Viorel Țuțui

Ponderea notei aferente activității la seminar: 50 % din nota finală.
 Notele de pe parcurs și cea finală de la seminar vor fi păstrate așa cum rezultă, cu sutimi.
 Rotunjirea se face o singură dată - când se face media aritmetică între nota de seminar și cea de
la examen (în sus dacă partea zecimală a mediei depășește 50 de sutimi și în jos în caz contrar).
Modalitatea de notare a activității la seminar:
 Participarea activă la seminar (dezbateri, puncte de vedere argumentate, răspunsuri): 50% din
nota pentru seminar (25% din nota finală) ; Se cuantifică şi intervenţiile de la curs.
 Realizarea și prezentarea unei teme pe echipe din tematica propusă: 50% din nota pentru
seminar (25% din nota finală) ;
Condiții necesare pentru absolvirea seminarului:
 număr de prezențe obligatoriu la seminar: minimum 4 (patru);
 obținerea notei minime de 4,50.
 prezentarea temei pe echipe.

TEMATICA PROPUSĂ PENTRU REALIZAREA TEMELOR PE ECHIPE

1. Noțiuni introductive. Prezentarea regulilor privind activitatea și evaluarea (seminar 1)
2. Principiile dreptului comunicării. Drepturile şi obligaţiile persoanei (seminar 2)
- Libertatea de exprimare şi limitele ei
- Dreptul la informaţie;
- Dreptul de autor.
- Prezumţia de nevinovăţie
3. Drepturile şi obligaţiile agentului media (seminar 3)
- Libertatea presei şi limitele ei
- Dreptul de acces la informaţiile de interes public al agentului media;
- Obligaţia de a asigura dreptul la rectificare şi dreptul la replică;
- Libertatea de conştiinţă şi imixtiunile în politica editorială
4. Drepturile şi obligaţiile agentului media. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice
(seminar 4)
- Dreptul şi obligaţia de protecţie a sursei.
- Obligaţiile autorităţilor publice prevăzute pentru asigurarea accesului la informaţiile de interes
public
- Dreptul de protecţie a informaţiilor clasificate
- Drepturile și obligațiile ziariștilor prevăzute de normele deontologice
5. Responsabilitatea civilă şi penală. Regimul juridic al comunicării audiovizuale (seminar 5)
- Responsabilitatea şi răspunderea civilă
- Infracţiuni săvârşite de către subiecţii dreptului comunicării
- Normele de protecţie a minorilor în comunicarea audiovizuală
6. Regimul juridic al publicității (seminar 6)
- Normele ce reglementează publicitatea comercială şi teleshoping-ul în domeniul audiovizual.
- Regimul juridic al publicităţii subliminale şi înşelătoare
- Cadrul legal privind legislaţia publicităţii la produse speciale
7. Regimul juridic al comunicării prin Internet Norme juridice privind respectarea vieţii
private, a demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine (seminar 7)
- Regimul juridic al comunicării pe Internet.
- Dreptul la viaţă personală şi de familie.
- Dreptul la demnitate şi la propria imagine

*Observație: Se vor alege minim 2 teme și maxim 3 teme din tematica aferentă fiecărui seminar!
 TEMA PE ECHIPE ŞI EVALUAREA EI
Numărul de membri ai unei echipe: 2 (unul va prezenta partea teoretică, iar celălalt studiul de
caz) – membrii unei echipe se pot alege în principiu doar dintre studenţii din aceeași grupă de seminar.
Structura prezentării temei pe echipe:
Temeiul legal (în medie 4 pagini tehnoredactate : un text coerent si argumentat conceput într-o
manieră proprie nu prin copy-paste cu privire la reglementarea internaţională şi internă a problemei la
care se referă tema; trebuie să conţină şi argumente juridice şi explicaţii ale conceptelor şi prevederilor
juridice, deci nu doar redarea articolelor de lege (deşi va face desigur referire şi la acestea). Se
utilizează pe cât posibil mai multe surse bibliografice şi izvoare juridice. Acestea vor fi citate conform
regulilor academice de citare, atât la subsol, cât şi la bibliografie. Ordinea prezetării: se începe de la
reglementarea internaţională şi se continuă cu cea naţională, de la cea constituţională către legi
organice, ordinare etc., de la prevederi generale către cele specifice. Textul va avea introducere şi
concluzii.
Timpul alocat prezentării: în jur de 30 de minute (include susținerea și dezbaterea).
Studiul de caz (în medie 4 pagini tehnoredactate: Veţi prezenta o speţă din jurisprudenţa unei
instanţe naţionale (ex. Tribunal, Curte de Apel, Curte Suprema,) sau internaţionale (ex. Curtea
Europeană a Drepturilor Omului) sau din deciziile unei autorităţi competente (ex. CNA), speţă care
este relevantă pentru tema aleasă. Textul speţei trebuie procesat şi redat într-o manieră proprie
sistematică şi coerentă (fără copy/paste din textul original). Restul regulilor formale de redactare a
textului menţionate în legătură cu temeiul legal rămân aplicabile şi aici. Prezentarea va porni de la
datele referitoare la speţă, instanţă, actori implicaţi, legislaţie relevantă invocată, argumente ale
părţilor, dar se va concentra asupra argumentaţiei juridice și interpretării oficiale oferite speţei de
către instanţă.
Timpul alocat prezentării: în jur de 30 de minute (include susținerea și dezbaterea).
Evaluarea temei: studenţii sunt evaluaţi individual atât în ceea ce priveşte calitatea prezentării
acelei părţi a temei ce le revine, cât şi cu privire la calităţile şi limitele proiectului redactat. Prin
urmare se va înmâna şi proiectul scris sub forma unui text argumentativ coerent cu introducere, cuprins
şi concluzii, în care să fie clară diferenţa între contribuţiile studenţilor şi sursele utilizate, cu aparat
critic (note şi bibliografie).
Observaţii: Temele se aleg dintre cele anunţate pentru un anumit seminar şi se susţin în săptămâna respectivă
(peste 2 saptămâni de la momentul alegerii!). Unele aspecte ale studiilor de caz sunt relevante pentru mai multe
teme sau pentru teme străine dreptului comunicării. Studenţii trebuie să extragă, să analizeze şi să prezinte doar
aspectele relevante. În evaluarea temei are importanţă nu doar informaţia redată, ci şi modul de redare şi
prezentare (şi în general procesarea personală a informaţiilor privind temeiul legal şi studiul de caz, iar nu
simpla copiere a lor) şi răspunsurile la întrebări. În cazul în care studentul care s-a angajat ca va prezenta o tema
la o dată anume şi nu se prezintă din motive imputabile studentului, va exista o depunctare de 2p la nota pentru
proiect.

Studii de caz propuse pentru dezbateri

Dezbaterile în cadrul seminariilor se vor realiza atât pe baza temeiului legal cât şi pe baza unor studii
de caz. În continuare aveţi o listă de cazuri din jurisdicţia CEDO propuse (pot fi utilizate desigur şi
alte cazuri relevante pentru temă):
 Păvălache împotriva României – Prezumţia de nevinovăţie (Hotărârea din 18 octombrie 2011).
 Toma împotriva României - Prezentarea în presã a fotografiei suspecţilor. Prezumţia de nevinovăţie
(Hotãrârea din 24 februarie 2009)
 Cornelia Popa împotriva Romaniei - Încălcarea libertății de exprimare (Hotărârea din 29 martie
2011)
 Barb împotriva României – Ziarist - Încălcarea libertăţii de exprimare (Hotărârea din 7 octombrie
2008)
 Pîrcălab şi Sabou împotriva României - Încălcarea libertăţii de exprimare ; Dreptul la viaţa privată
şi de familie (Hotărârea din 28 septembrie 2004).
 Maria Sipos împotriva Romaniei - Prezentatoare TVR1 concediatã. Comunicat de presã defãimãtor
 (Hotãrârea din 3 mai 2011).
 Cumpănă şi Mazăre împotriva României – Libertatea presei, Informaţii false (Hotărârea din 17
decembrie 2004).
 Dalban împotriva României – Presă; Calomnie; Libertatea de exprimare (Hotărârea din 28
septembrie 1999).
 Bacanu şi SC «R» SA împotriva României - Libertatea presei. Posibilitatea de exagerare (Hotãrâre
din 3 martie 2009).
 Murphy împotriva Irlandei - Libertatea presei. Mesaje cu caracter religios. Ofensarea unei pãrţi a
populației (Hotărâre din 10 iulie 2003)
 Roemen şi Schmit împotriva Luxemburgului - Sursa jurnalisticã. Percheziţii. Libertatea presei.
(Hotărâre din 25 februarie 2003).
 Ernst şi alţii contra Belgia - Identificarea sursei jurnalistice. Percheziţii. Proporţionalitate.
 News Verlag Gmbh & Co.KG împotriva. Austriei - Libertatea presei. Informaţii cu privire la
persoane publice (Hotărâre din 11 ianuarie 2000).
 Krone Verlag GmbH împotriva Austriei – Publicitate comercială ; Libertatea de exprimare
(Hotãrâre din 11 decembrie 2003).
 Fressoz şi Roire contra Frantei - Jurnalist Informaţii secrete Publicare Cenzură (Hotãrâre din 21
ianuarie 1999).
 Thoma contra Luxemburg – Libertatea de exprimare ; Defăimare (Hotărâre din 29 martie 2001)
 Petrina împotriva României – Insultă şi calomnie ; Emisiune televizată ; Daune morale şi materiale
(Hotărârea din 14 octombrie 2008)
 Andreescu împotriva Romaniei - Condamnare penală pentru calomnie nejustificată. Libertatea de
exprimare (Hotărârea din 8 iunie 2010)
 Ivanciuc contra României – Jurnalist ; Informaţii calomnioase ; Buma credinţă ; Libertate de
exprimare (Hotărâre din 8 septembrie 2005).
 Răducu împotriva României – Interceptare convorbiri telefonice ; Viaţă privată (Hotărârea din 21
aprilie 2009).
 Petra împotriva României – Controlul corespondenţei unui deţinut (Hotărârea din 23 septembrie
1998).
 Rotaru c. României – Încălcarea dreptului la viaţă privată ; Siguranţă naţională (Hotărârea din 29
martie 2000).
 Haralambie c. României - Încălcarea dreptului la viaţă privată  Siguranţă naţională (Hotărârea din
27 octombrie 2009)
Hotărârile CEDO pot fi gasite la adresa http://jurisprudentacedo.com , cazurile împotriva altor
state din jurisdicţia CEDO (dar nu numai) pot fi consultate în Jurisdicţia internaţionalã în materia
libertãţii de exprimare, vol. I-III, Ediţie îngrijită de către MACOVEI, Monica, DĂGĂLIŢĂ, Adriana,
MIHAI, Dan, et all., Active Wach, Bucureşti, 2008.

Studii de caz din jurisdicţia instanţelor naţionale propuse (www.cna.ro , http://portal.just.ro/,

http://www.dreptonline.ro ) (pot fi utilizate şi alte cazuri relevante):
 Accesul liber la informaţiile de interes public : Decizia nr. 1630 din 5 septembrie 2011, Curtea de
Apel Bucureşti; Decizia nr. 47 din 3 martie 2006, Curtea de Apel Iaşi; Decizia nr.424 din 26 februarie
2007, Curtea de Apel Cluj ; Decizia nr. 97 din 17 ianuarie 2007, Curtea de Apel Cluj
 Marca. Încalcarea dreptului la marca.; Decizia nr. 7041 din 12 iunie 2009, Decizia nr. 6375 din 5
iunie 2009, Sectia civila si de proprietate intelectuala, Inalta Curte de Casatie si Justitie ; Decizia nr.
496R din 20 noiembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti.
 Drept de autor : Decizia nr. 1978 Şedinţa publică de la 25 martie 2008 Inalta Curte de Casatie si
Justitie ; Decizia nr.19A din 12 ianuarie 2010, Curtea de Apel Bucureşti;
 Protecţia informaţiilor clasificate, Decizia civilă nr. 99/CA, Tribunalul Braşov, 2.02.2009 .
 Publicitate mascată, Publicitate ce încalcă Legea audiovizualului: Decizile CNA nr. 227 din 2012
sau nr. 66, 67 şi 68 din 31 ianuarie 2013 etc.
 Publicitate politică şi dezbateri electorale (Deciziile CNA nr. 69 din 31 ianuarie 2013, nr. 53 din 24
ianuarie 2013, nr. 503 din 7 iunie 2012, nr. 593 din 19 iulie 2012, 603 din 24 iulie 2012 etc.)
 Dreptul la demnitate şi imagine personală (Decizia CNA nr. 81 din 12 februarie 2013; nr. 18 din 10
ianuarie 2013, nr. 715 din 11 octombrie 2012, nr. 114 din 8 martie 2012 etc.)
 Protejarea minorilor (Deciziile CNA nr. 74, din 5 februarie 2013, nr. 78, 79 şi 80 din 12 februarie
2013, nr. 742 din 6 noiembrie 2012 etc.)
 Dreptul la replicã (Decizia CNA nr. 780 din 22 noiembrie 2012; nr. 510 din 7 iunie 2012 etc)
 Comunicare pe internet (Decizianr. 21 a Curţii de Apel Târgu Mureş din 17 ianuarie 2013).

Referințe bibliografice:
BOZEŞAN Vasile et al. (2014), Limiele libertăţii de exprimare. Politicieni, jurnalişti, magistraţi.
Comentarii şi jurisprudenţă, Ed. Hamangiu, Bucureşti,
CERCELESCU, C. M. (2002), Regimul juridic al presei, Ed. ”Teora”, București.
DABU, V. (2010), Dreptul comunicării sociale, Ed. SNSPA, Bucureşti.
EREMIA, Mihail Constantin (2004), Dreptul comunicãrii publice, Ed. Universitãții, București
FRASILĂ, Petru (coord.) (2013), Violarea libertăţii de exprimare, Institutul European, Iaşi.
GRECU Elena et al. (2016), Cum să comunici în mod legal sau dreptul publicitaţii, Ed. Evrika, Bucureşti.
Jurisdicţia internaţională în materia libertăţii de exprimare, vol. I-III, Ediţie îngrijită de către
MACOVEI, Monica, DĂGĂLIŢĂ, Adriana, MIHAI, Dan, et all., (2008). Active Wach, Bucureşti,
MACOVEI, Monica, DĂGĂLIŢĂ, Adriana şi MIHAI, Dan (2009), Ghid juridic pentru jurnalişti, Active
Wach, Bucureşti.
MIDDLETON, K.; R. Trager; B. F. Chamberlin (2002), Legislația comunicãrii publice, ”Polirom”, Iași
MOLDOVAN, Carmen, (2012), Libertatea de exprimare: principii, restrictii, jurisprudenţă, C.H. Beck,
Bucureşti.
MURARU, Ioan (1999), Protecția constituțională a libertăților de opinii, Ed. ”Lumina Lex”, București.
NĂSTASE-GEORGESCU, Maria (2009), Dreptul comunicării, Editura Universitară, Bucureşti.
PAIUSESCU Anca şi DUTA Oana, (2012), Dreptul comunicării. Consideraţii teoretice şi legislaţie
relevantă, Editura Universitară, Bucureşti.
POPA, Dumitru Titus (1999), Dreptul comunicării, Ed. ”Norma”, Bucureşti.
ROIBU, Magdalena, (2013), Libertatea de exprimare şi limitele ei penale, C.H. Beck, Bucureşti.
RUNCAN, Miruna, (1998), Introducere în legislația presei, Ed. ”All”, București
STATOMIR, Ioan, (2005), Libertatea de exprimare și dreptul la informație: drepturi și responsabilitãți
ale jurnaliștilor, vol. Manual de jurnalism, coordonator Mihai Coman, Ed. Polirom, Iași
SZABO, Lucian Vasile (1999), Libertatea de comunicare în lumea presei., Ed. ”Amarcord”, Timișoara.
VASIU Ioana, VASIU, Lucian, (2007), Informatica Juridica şi drept informatic, Ed. Albastră, Cluj-
Napoca.
Site-uri importante:
http://legislatie.just.ro/
http://www.dreptonline.ro/legislatie/start_legislatie.php
http://portal.just.ro/
http://www.monitoruloficial.ro/
http://www.activewatch.ro/ro/freeex/resurse/
http://www.legi-internet.ro/
http://www.cna.ro/
http://jurisprudentacedo.com
http://www.hotararicedo.ro/ ;
http://www.scj.ro/
http://www.ccr.ro/
http://www.gov.ro/
http://www.senat.ro/
http://www.cdep.ro/