Sunteți pe pagina 1din 15

Lect.dr.

Gabriela Varia
gabriela.varia@administratiepublica.eu
2019-2020
 Prezența studenților la minimum jumătate din
numărul de cursuri (7)
 Telefoanele mobile trecute în modul silențios
 În timpul cursului studenții pot mânca sau
consuma băuturi non-alcoolice
 Studenții care întârzie pot să intre, în liniște, și să
ia loc în bancă fără să își deranjeze colegii
03.10/04.10 Curs introductiv
10.10/11.10 Conceptul dreptului
17.10/18.10 Statul și dreptul
24.10/25.10 Sfera administrației publice
31.10/01.11Norma juridică (I)
07.11/08.11 Norma juridică (II)
14.11/15.11 Izvoarele dreptului (I)
21.11/22.11 Izvoarele dreptului (II)
28.11/-29.11Tehnica elaborării actelor normative
05.12/06.12 Realizarea dreptului
12.12/13.12 Interpretarea normelor juridice
19.12./20.12 Raportul juridic
09.01/10.01Răspunderea juridică

16.01/17.01Recapitulare/pregătire examen
 Prezentările power-point de la fiecare curs
vor fi încărcate pe apcampus.ro
 Pentru pregătirea cursurilor și seminarelor
studenții sunt încurajați să consulte capitolele
corespunzătoare din lucrările recomandate în
fișa disciplinei.
 Este necesară prezența la minimum jumătate din
numărul de seminare (3)
 Pornind de la temele de curs, studenții vor efectua
prezentări (în echipă) urmate de sesiuni de întrebări
și răspunsuri și de aplicații
 La penultimul seminar studenții vor susține un test
de verificare a cunoștințelor
 Nota primită la seminar (prezentare și test) reprezintă
20% din nota finală și se comunică la ultimul seminar
 La disciplina S.A.P.S.M. examenul este scris
(grilă-30 de întrebări) și reprezintă 80% din
nota finală
 Nota primită la seminar reprezintă 20% din

nota finală
 Examenul scris va fi programat în sesiunea de

examene, în perioada 18 ianuarie 2020 – 09


februarie 2020, cel mai probabil luni, 20
ianuarie 2020.
http://posturi.gov.ro/
Știința este un sistem de cunoștințe despre
natură, societate și gândire, cunoștințe
obținute prin metode corespunzătoare și
exprimate în concepte, categorii, principii și
noțiuni.
Știința dreptului este o știință despre
societate, care studiază juridicul în toate
formele sale de manifestare, în primul rând
ca dimensiune inalienabilă a condiției umane.
(N. Popa)
1. Științele juridice istorice – studiază dreptul din punct de vedere al
unei perioade, al unei anumite țări sau al unei anumite zone
geografice. Exemple: dreptul roman, istoria dreptului românesc.
2. Științele juridice de ramură – au ca obiect studiul fenomenelor
juridice particulare din perspectiva regulilor juridice proprii
ramurii respective; fiecare ramură de drept reglementează relații
sociale specifice, delimitate de celelalte ramuri juridice. Exemplu:
ramura dreptului civil reglementează relațiile patrimoniale sau
personal nepatrimoniale ale subiectelor de drept, in timp ce
dreptul penal se ocupă de relațiile de protecție socială împotriva
infracțiunilor.
3. Științele ajutătoare sau participative – sunt științe autonome care
au obiect propriu de studiu: logica juridică, medicina legală,
statistica juridică, criminalistica, sociologia juridică etc. Acestea nu
fac parte din sistemul propriu-zis al științelor juridice, fiind științe
de graniță, însă ajută la cunoașterea fenomenului juridic.

4. Teoria generală a dreptului – abordează dreptul în integralitatea sa,


fără a se limita la specificul fiecărei ramuri sau la o anumită
perioadă istorică. Are ca scop stabilirea conexiunilor între
elementele ce formează obiectul științelor de ramură.Teoria
generală a dreptului este acea parte a științelor juridice care
studiază dreptul în mod sintetic, general și integral din punct de
vedere teoretic.
 erga omnes = în ceea ce-i privește pe toți,
fără excepție
 de lege lata = expresie care indică ceea ce

există deja reglementat prin lege


 de lege ferenda = expresie care indică

propuneri de reglementare (în prezent nu


sunt prevăzute de lege)
 lato sensu = în sens larg
 stricto sensu = în sens restrâns
Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului,
București, C.H. Beck, 2016.

S-ar putea să vă placă și