Sunteți pe pagina 1din 3

Prin rugă totul se-mplinește!

Cetate tare-i Dumnezeu 268

GENEZA 3

În dimineața aceasta aș dori să ne întoarcem cu gândul la origini, și mai exact, la istoria primilor
noștri părinți... Asa ca va invit sa deschidem biblia in Geneza cap 3:1-6
As vrea sa ne oprim aici, stim ce s-a intamplat mai departe, si sa analizam putin discutia dintre
șarpe și Eva:

Mai întâi de observat fapul că Folosind şarpele ca medium al său, Satana a găsit un timp în
care a putut să se adreseze doar femeii. De ce acest lucru? Pentru că întotdeauna este mai
uşor a convinge pe cineva să facă rău, când este despărţit de împrejmuiri ocrotitoare, când este
singur, când nu are suport sau sprijin din partea alt cuiva.

Dacă Eva ar fi lângă Adam, atunci cu siguranță că istoria nu ar mai fi fost aceeași. Cu alte
cuvinte, dacă Eva ar fi rămas în zona de protecție, în zona în care era ferită de pericole, atunci
finalul discuţiei cu șarpele, dacă acestă discuţie ar mai fi avut loc, era diferit.

Și Satana vine cu o întrebare ambiguă ”Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ”Să nu mancati din
toți pomii din gradină”? ” Aceasta întrebare o face pe Eva să nu înțeleagă exact ce vrea să
spună șarpele: cum adică sau că nu avem voie să mâncăm din nici un pom din grădină sau
doar din anumiţi pomi să nu mâncăm. Satana a intenţionat ca aceste cuvinte să fie neclare şi
ambigue. El a dorit să semene îndoială în inima femeii cu privire la sensul exact al poruncii
divine şi, în mod special, cu privire la justeţea şi dreptatea unei astfel de porunci din partea lui
Dumnezeu.

Din răspunsul dat se pare că Eva înțelege din întrebarea șarpelui cum că n-ar avea voie să
mănânce din toți pomii din gradină și asta o face să intre în discuție cu șarpele în loc să se
îndepărteze și să fugă la soțul ei. Ea îi răspunde șarpelui că au voie să mănânce din toți pomii
din grădină, numai despre rodul pomului din mijlocul gradinii Dumnezeu a zis: ” Să nu mâncați
din el și să nu vă atingeti de el, ca să nu muriți!” Porunca exactă a lui Dumnezeu se află în cap
2:16,17… Observăm că, la fel ca iudeii de mai târziu care adaugaseră alte sute de porunci
proprii la legea lui Dumnezeu, așa și Eva mai adaugă ceva la porunca divină plus că-i mai
schimbă și unele aspecte: Dumnezeu a zis doar ”Să nu mâncați din pom”, Eva mai adaugă și
”nici să nu vă atingeți de el”. Dumnezeu spune ”În ziua in care vei mănca din el vei muri
negreșit.”, pe când Eva răspunde șarpelui ”ca să nu muriți”. Și Satana folosește aceste
modificări, aduse de Eva poruncii divine, în folosul său. Probabil că șarpele s-a urcat și în pom
ca să-i arate Evei că s-a atins de copac, așa cum spusese ea, și nu a murit! Și în felul acesta,
din ce în ce mai mult , îndoiala din mintea Evei și necredința în Cuvântul lui Dumnezeu se
măresc și acum îi dă dreptate șarpelui care spusese anterior ”hotărât că nu veți muri!”. Și se
mai uită odată la pom, vede că ”pomul era bun de mâncat și plăcut de privit și de dorit ca să
deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui și a mâncat; și a dat și bărbatului ei […] și
bărbatul a mancat și el.” Când a văzut că nu a murit, Eva a experimentat un simțământ amăgitor
de exaltare și a dorit ca soțul ei să împărtășsescă acel simțământ cu ea. Așa că s-a întors la
soțul ei și i-a oferit și lui să mănânce.

Biblia spune că Eva este cea care a fost amăgită.


Adam însă nu a fost amăgit. El de bună voie și cu absolută convingere că porunca lui
Dumnezeu era dreaptă și consecinţa neascultării ei era inevitabilă a ales totuși să mănânce din
fruct și să încalce porunca Creatorului, motivația din spatele acestei alegeri fiind dragostea
puternică pt soţia lui.
Prin rugă totul se-mplinește!
Cetate tare-i Dumnezeu 268

Vă întreb: Pe baza celor știute, cine considerati că ar fi mai vinovat dintre Adam și Eva?

Adam, așa consider si eu.

Astăzi, șarpele se apropie și de noi ca să ne ispitească... și folosește exact aceeași strategie


-intervine atunci când suntem singuri- când ne-am depărtat, la fel ca și Eva, de zona de
protecție, când alegem să nu avem pe Fratele mai mare lângă noi (adică pe Isus) sau pe Tatăl.
Și Dumnezeirea a hotărât, ca și-n Eden, anumite legi și porunci care să ne facă să fim protejaţi,
cum ar fi legea morală sau legile sănătății. De noi însă depinde dacă alegem să le respectăm,
să fim astfel feriţi de anumite pericole și să-i arătăm credincioșie lui Dumnezeu, sau să le
încălcăm, să suportăm consecințele alegerilor noastre și să-i dăm dreptate Satanei.

De asemenea, Ispititorul vrea să ne facă să fim confuzi cu privire la anumite subiecte și să-i
dăm astfel lui voie să-și prezinte oferta: (Una din mătușile mele a avut o problemă medicală cu
baiatul ei și a fost nevoită să stea câteva zile la noi. Și într-o zi m-am întors de la facultate și
mătușa a cumpărat și a gătit un tip de pește despre care eu știam că nu se mănâncă. Nu mă
documentasem prea bine despre acel subiect, dar în mintea mea acel pește nu era curat. Și
mătușa tocmai răsturnase mămăliga și mi-a zis să mă schimb și să vin la masă. Nu i-am
răspuns mătușii, dar m-am dus să mă schimb. Acum, în mintea mea acel pește nu era curat
dpdv biblic, dar cunoșteam persoane din biserică care mâncau pt că ziceau că e curat.

Și uite așa, mă schimbam și mă gândeam la dilema apărută: Și la fel ca și Eva mi-am zis și eu
că peștele arăta foarte bine pe masă, era plăcut de privit, avea un miros puternic și era de dorit
ca să sature pe cineva. Deci situația era de așa natură că cel mai câștigat lucru era să mă așez
la masă și să mănânc (și în felul acesta eu rezolvam cu foamea și nici pe mătușa n-o făceam să
se simtă stânjenită)

M-am întors în bucătărie și am întrebat-o pe mătușa, ca și cum n-aș fi stiut, dacă peștele a avut
solzi. Mi-a răspuns că nu. Și atunci i-am spus și eu că noi nu mâncăm pește care nu are solzi,
conform bibliei nu e curat.

Deci în final nu am mâncat, dar cu porunca a 10-a?!... nu știu cât de bine am stat.

Și asta pt că i-am dat voie Ispititorului să-și prezinte oferta.

După cum spuneam, Eva a fost amăgită.


Însă cred că astăzi noi suntem ca și Adam. Cunoaștem foarte bine legea lui Dumnezeu, și nu
cred că există subiecte controversate care să te facă să păcătuiești pt că nu prea înțelegi ce
vrea să spună un anumit text sau o anumită poruncă.

Noi, când păcătuim o facem la fel ca Adam, cu toată știința despre legea lui Dumnezeu, cu
încrederea că legea este desăvârșită, dreaptă și bună. Noi cred că rareori suntem amăgiţi de
Satana. (Am o prietenă care a fost abordată pe stradă de cineva care găsise chiar în spatele ei
un ghiul din aur și a întrebat-o dacă nu cumva e al ei, dacă l-a pierdut. Fata a spus că nu, însă
era puțin dezamăgită că nu l-a vazut ea prima. Dar respectivul, om bun, i-a propus să se bucure
amândoi de ce-a gasit, așa că i-a făcut o ofertă bună pe ghiul, mult tare sub prețul pieței, și fata
Prin rugă totul se-mplinește!
Cetate tare-i Dumnezeu 268

la cumpărat. Numai că atunci când s-a dus la amanet să-l vândă la rândul ei a constatat că nu
era aur și că a fost înșelată.)

Deci despre ea pot spune că a fost amăgită, fata nu cunoștea diferența dintre metale, aparent
amândouă aveau aceeași culoare.

Însă despre noi mai puţin acest lucru.

Nu suntem noi aceia care declarăm că suntem cei care cunosc cel mai bine voia lui Dumnezeu
și legea lui? Așa că pericolul în care noi ne aflăm este să călcăm legea lui Dumnezeu fiind total
conștienţi de acest lucru.

Așadar, care este soluția la această problemă?

Întotdeauna când este vorba de un pericol încercăm să ne ferim sau să ne punem la adăpost,
să căutăm protecție. Și acest lucru îl putem face doar stând lângă Dumnezeu, evitând să fim
singuri așa cum a fost Eva. Și ce metodă mai bună putem găsi decât să comunicăm cu
Dumnezeu permanent? O relație apropiată cu Dumnezeu este cea care garantează succesul
împotriva Șarpelui. Și rugăciunea este una dintre cele mai bune metode care conferă
posibilitatea apropierii de Dumnezeu.
Însă rugăciunea nu oferă doar posibilitatea apropierii de Creator, ci oferă și pace, eliberare de
poverile sufletești, încredere, unitate, și este de asemenea un cadru prielnic pentru meditație.

Vă încurajez dar să continuăm să ne dezvoltăm relația cu Mântuitorul nostru!

Așa că vă invit să ne folosim de acest instrument, de rugăciune, pentru a cere să intrăm sau să
nu părăsim zona de protecție a Tatălui ceresc și pentru puterea pe care Adam nu a avut-o,
putere necesară împotrivirii Ispititorului.
Amin!

S-ar putea să vă placă și