Pag.

58-59

Sarcină! Aveți doar de citit și de audiat cântecele:

- Drag mi-e jocul românesc https://www.youtube.com/watch?v=WBOL7IMFzts

- Sârba-n căruță, Gheorghe Danga https://www.youtube.com/watch?v=vA_NpytPoTo
(Ioan Luchian Mihalea)
https://www.youtube.com/watch?v=aTTdduvBOTo
https://www.youtube.com/watch?v=2rjGqb4Fwwg
- Ciuleandra _ Maria Tanase https://www.youtube.com/watch?v=Rv3t4LSp1RE

Folclorul coregrafic românesc (identificat și ca dansul folcloric românesc sau, la plural, dansuri populare românești ori
jocuri populare românești) adună toate manifestările privitoare la dans produse de cultura spirituală populară la români.
Sincretismul foarte puternic al folclorului românesc în general determină o relație de interdependență între dansul popular și muzică
(tot odată cu aceasta, și cu textul literar scandat sau cântat). Dansul folcloric nu poate fi conceput în lipsa cuplului muzică-text, cele
două asigurându-i ritmul caracteristic și tematica, prin care cercetătorii deduc funcționalitatea unui dans (ritualul căruia îi este atașat
și importanța în contextul respectiv).
Caracterul sincretic al folclorului mai poate fi urmărit și la alte popoare (un studiu comparativ util ar presupune
diferențierea contextelor de dans la români față de națiunile vecine); totuși, în multe cazuri, interrelaționarea celor trei tipuri de
folclor este mai puțin fidelă sau simplificată. Vestul european atestă multe culturi unde dansului îi este suficientă muzica fără text
(instrumentală), iar în lume există culturi unde dansul este acompaniat doar de scandări sau recitări rituale. Cu toate că asemenea
cazuri există și în folclorul românesc, generalitatea corespunde relației complete (text-muzică-dans).
Școala românească de folcloristică a debutat în secolul XIX și a studiat mai întâi, înainte de impunerea unei metodologii
științifice (începutul secolului XX), folclorul literar și muzical. Folclorul coregrafic a căpătat interesul cercetătorilor abia după
formarea unei școli de dans românești și corelarea ei cu tradiția atestată prin folclor.

Lista dansurilor populare romanesti

 Arcanul
 Ardeleana
 Grupul cuprinde: abrudeana, ciobănașul, hațegana, lugojana, someșana ș.a.
 Bătuta
 Brâul și brâulețul
 Dansul (denumire generică)
 De doi
 Geamparale
 Hora
 Jocul
 Pe loc
 Polca
 Roata
 Rustemul
 Sârba
 Sorocul
 Trei păzește
 Abrudeana
 Arcanul bătrânesc
 Ardeleana ca pe Valea Almajului
 Ardeleana de la Rugi
 Ardeleana măzărica
 Ardeleana bănățeană
 Alunelul bătut
 Alunelul de la Goicea
 Alunelu de la Vladila
 Ariciu
 Balta lui Barbu
 Bărbuncul
 Bătuta de la Tudora
 Bătuta de la Vorona
 Băițeneasca
 Bobocica
 Boiereasca
 Brașoveanca
 Brâul almăjenilor
 Brâul bătrân
 Brâul borlovenilor
 Brâul carpenilor
 Brâul ciclovenilor
 Brâul de la Marga
 Brâul lui Murgu
 Brâul lui Toma
 Brâul de la Bran
 Breaza
 Călușarii
 Ciobănașul
 Ciuleandra
 Crihalma
 Brauletu
 Cadaneasca
 Dans din Oaș
 Dansul pe contra-timp din Munții Banatului
 De doi ca la Caransebeș
 De-a lungul
 Drăgăicuța
 Floricica
 Furnica
 Galaonul
 Ghimpele
 Geamparalele (de la Iaslovăț, de la Topraisar)
 Hațegana
 Hodoroaga
 Hora Câmpulungului
 Hora ceasului
 Hora de la Munte
 Hora de la Poiana
 Hora fetelor
 Hora mare
 Hora miresei
 Hora taie rața si cocoșul
 Hora țigăncii de la Moceriș
 Întoarsa
 Învârtita
 Joc de leagăne
 Joc de perechi din Negrești
 Joc în patru
 Jocul de doi
 Lugojana
 Păhărelul
 Pe loc a lui Iefta Lupu
 Pe loc ca la Murava
 Pe loc din Câmpia Banatului
 Pe picior
 Perinița
 Pomulețul
 Poșovoaica
 Rața
 Roata feciorilor din Oaș
 Rustemul ca pe Teleorman
 Sârba călușerească
 Sârba oltenească
 Sârba de la Poiana Stampei
 Sârba din cimpoi
 Someșana
 Sorocul de la Beregsăul Mare
 Sorocul de la Jebel
 Sorocul de la Seceani
 Trei păzește de la Bistreț
 Trei păzește de la Dolj
 Țarina de la Abrud