CONCERTO GROSSO

 
 
 
 
Concerto grosso  = o formă a muzicii baroc în care melodia este alternată între un grup restrâns de instrumente (grupul concertino sau soli) şi întreaga
orchestră (grosso, tutti sau ripieni)
 
 
se impune în sec 17
 
- Această formă muzicală, la început, nu avea această denumire. Allessandri Stradella se pare că a scris prima partitură de acest gen, în care 2 grupuri de
instrumentişti, diferite numeric, interpretează melodia în caracterul specific.
- Primul compozitor care a de numit acest ge este Arcangelo Corelli
- La Corelli concertul avea 5 părţi.
 
-După moartea lui Corelli se tipăreşte o colecţie de concerte grosso ale acestuia, fiind o reală inspiraţie pentru Francesco Geminiani, Giuseppe Torelli şi
Antonio Vivaldi.
 
La Vivaldi se va impune schema clasică a concertului în 3 părţi
(repede – lent – repede)
 
Există 2 feluri de concerte grosso: concerto da chies ( concert bisercesc)
concerto da camera (concert de cameră)
 
Concerto da chiesa alternează mişcările lente cu cele rapide
Concerto da camera are caracterul unei suite, introdus de un preludiu, urmând diverse forme de dansuri populare
 
 
Handel scrie câteva concerto grosso şi cîteva concerte Brandenburgice ale lui Bach, însă în ambele cazuri se pierde forma de concert grosso de până
atunci.

- Concerto grosso pierde în faţa concertuui cu un singur instrument solist şi a simfonie concertante de la începutul sec 19.
 
AUDIŢIE: Concertul brandenburgic nr. 5 de Bach

Partea 1 – Allegro
Partea 2 – Affetuoso
Partea 3 – Allegro
Orchestră de coarde (di ripieni)
Grup solistic (concertino) format din flaut, vioara şi clavecinul (o noutate)