Curs #4 27.10.

2011

Caracterul vremii este impus de nivelul factorilor meteo predominanti.

Prognoza vremii este importanta pentru cresterea si exploatarea animalelor:

- Previne imbolnavirile generate de factorii meteo excesivi

- Organizarea actiunilor curativo-profilactice

Influenta vremii

Actiune biotropa  BIOMETEORLOGIE VETERINARA: studiaza raporturile intre animale si factorii meteo.

Boli meteorotrope:

- Ciclonopatii: boli reumatice, artralgii, mialgii, boli nervoase, boli cardiovasculare, depresie, catar gastrointestinal
- Anemopatii: nevroze, nevralgii, migrene

Masele si fronturile de aer rece determina: -scaderea brusca a temperaturii

-cresterea presiunii

-cresterea densitatii aeroionilor

-stimularea SN ortosimpatic  vasoconstrictie, spasme vasculare,

HT,hiperglicemie

Masele si fronturile de aer cald determina: -stimularea SN parasimpatic  vasodilatatie, Ht, colici, indigestie

-soc caloric

Meteorosensibilitate

Capacitatea animalelor de a presimti schimbarile vremii: modificari comportamentare: cautare de culcus, cresterea
consumului de furaje, fatare inainte de furtuna

Vremea influenteaza indirect starea de sanatate si productiie => cantitatea si calitatea furajelor si prin nivelul parametriilor
de microclimat.

Clima si influenta ei

Def: ansamblul elementelor meteorlogice ce caracterizeaza atmosfera intr-un spatiu determinat

La formarea climei participa: - radiatia solara

- circulatia aerului

- caracteristicile teritoriului

- activitatea omului

Clasificarea climei
I. Dupa zona geografica:- macroclima

- mezoclima

- microclima

II. Dula latitudine: - tropical

- temperat

- polar

III. Dupa forma de climat: alpin, subalpine, de stepa, desertica, etc.

Valoriile medii ale factorilor climatici din Romania

Temp: iulie cel mai cald, ianuarie cel mai frig

Umiditate relative: 70-85%

Nebulozitate: 5-6®conventionale

Precipitatii: 630mm (1200mm munte, >400mm ses)

Vanturi: oceanice din V si N-V vara

Continentale din N si NE iarna

Locale:cravat, nemira, austru, etc.

Influenta climei

- Directa - solicitante (alpin, stepa, marin)

- stimulator (subalpine)
- indifferent (ses, colinar)

- Indirecta - cantitatea si calitatea furajelor si a apei

Conditiile climatice sunt foarte importante in raspandirea speciilor si raselor si in determinarea tipurilor morfofiziologice si
morfoproductive ale animalelor.

Climatul rece si umed: boli a frigore si cele microbiene

Climatul cald si umed: boli parazitare si scaderea parametrilor reproductive

Protectia animalelor: cazarea in adaposturi cu microclimate controlat.

Aclimatizarea animalelor

Conceptual de adaptare = modificari functionale si anatomice ce au loc in conditii normale si se pot instala dupa perioade
mai scurte sau mai lungi de timp (un fenomen natural)

Adaptarea se realizeaza prin mecanisme neuro-hormonale

 depinde de: - insusirile genetice si fenotipice, “experienta” animalului

 - calitatile ascendentilor

- gradul de solicitare a mediului

Aclimatizaera = process complex, dirijat de om, in care animalele domestic se adapteaza unor conditii natural si artificiale de
mediu diferite de cele in care s-au format si care le permit sa traiasca, sa se reproduca, sa-si imbunatateasca nivelurile
productive.

Granivorele, omnivorele, carnivorele se adapteaza mai usor.

Ierbivorele se aclimatizeaza mai greu.

Rasele - cosmopolite: gaini Plymouth Rock, cai PSE, PSA, taurine Simmental, porci Landrace, oi Merinos

- topopolite: taurinele Jersey, oi Friza

Se aclimatizeaza usor: animalele tinere, dar ajunse la maturitate sexuala: sunt plastice, au sistem de adaptare consolidare,
animalele cu constitutie robuste si cele cu stare de intretinere buna

Se aclimatizeaza greu: animalele foarte tinere sau foarte batrane, cele debile

Zonele se impart in homeoclimatice si heteroclimatice.

Climograme= inscreiere pe grafice a temperaturii medii lunare multianuale si umiditatii medii lunare

Hyterograme= inscriere temperaturii + precipitatii

Aclimatizare usoara: animale transportate in zone cu aceeasi izoterma si izohieta; cele aduse din climat cald-umed intr-un
climat rece-uscat.

La noi in tara, transferul de animale: toamna/iarna – cand animalele provin din climat rece

Primvara/vara – cand animalele provin din climat cald

Criza de aclimatizare => eforturi de adaptare, asimilarea noilor conditii

 Se manifeste prin modificari morfoproductive (attenuate in 3-4 ani)

Criza poate fi supresata prin dirijarea microclimatului, furajare, ingrijire si exploatare rationala.

Altfe, se ajunge la degenerare economica(productii) si/sau biologica (fertilitate).

====== REFERAT POLUARE aerului=======

 SOLUL
Def: stratul superficial, afanat, al scoartei terestre in care au loc procese biologice

Rolul igienic:

- Suport pentru animale si adaposturi

- Loc de depozitare si furnozor de elemente nutritive atat pentru plante cat si pentru animale
- Sistem epurator – sediu pentru transformarea reziduurilor de orice fel (industrial, umale, animale)

Actiunea solului asupra animalelor

a) Directa - apartia unor leziuni corporale in zona de contact datorita consistentei dure
- pierderi de caldura de catre animale in pozitia decubitala datorita proprietatiilor calorice ale solului
- genereaza pulberi datorita structurii favorabile a solului

b) Indirecta - calitatea vegetatiei; sub raportul compozitiei fizico-chimice (=>dismineraloze)

- cantitatea furajelor: fertilitatea solului

- calitatea furajelor

- calitatea si cantitatea de apa subterana

Bolile telurice = boli carese transmit prin intermediul solului

 antrax, clostridioze, tetanus

 ascaridioze, dicrocelioza

Soluri  sanatoase: amplasate pe terenuri inalte, uscate, insorite, libere de agenti patogeni

 insalubre: amplsare pe terenuri joase, inundabile, reci, contaminate

Compozitia chimica a solului

I. Faza solida (62-95%)

- Macroelemente: Si, Al, Ca, Fe, Mg, K, N, C, O2
- Microelemente: I, F, Br, Co

Cartarea agrochimica a solurilor = impartirea solurilor in functie de continutul acestora in elemente minerale

Harti agrochimice = corelatii intre endemii  excesul si carenta solului in elemente minerale

Sanatatea omului si a animalelor sub raport nutritional metabolic reflecta sanatatea solului.

Imbunatatirea starii de sanatate pe Terra trebuie inceputa cu “vindecarea” pamantului: de poluare, de exploatare
nerationala.

Pamantul bolnav: - eroziunea solului

- pierderea fertilitatii

- anomaliile hidrologice
 - dezvoltarea luxurianta a numitor specii

Fertilitatea solului depinde de: - cantitatea de humus (conditioneaza structura granulara a solului si nivelul productiilor)

- reactia solului (conditioneaza gradul de solulbilitate a substantelor, nivelul active. Bio)

pH neutru: - productii mari la Ha

- plante echilibrate chimic

pH acid: - productii mici la Ha

- calitate slaba a plantelor (dezechilibre Ca/Mg)

- inhiba activitatea microorganismelor

pH alkalin: - productii moderate de leguminoase

- compozitie mienrala echilibrata

- dezechilibre Ca/P

II. Faza lichida – apa din sol

III. Faza gazoasa – aerul din sol (contine cantitati mari de vapori de apa)

Proprietatiile fizice ale solului

- Granulatia
- Porozitate
- Permeabilitate
- Capilaritatea
- Capacitatea de absorbtie
- Temperature

Granulatia = aggregate ale componentelor solului ce ii confera acestuia structura mecanica

Porozitatea = reprezinta spatiile dintre granule de sol (necapilara, pori >2mm) si din interiorul granulelor (capilara <2mm)

Permeabilitate = proprietatea solului de a se lasa traversat de apa de jos in sus contrar gravitatiei.

Temperatura solului = starea de incalzire sau de racire a solului.

Soluri calde – uscate, pietroase, nisipoase

Soluri reci – umede , compacte (argiloase)

Proprietatea fizica Adapost Fantana

Granulatie Mare Fina
Porozitate Mare Mare
Permeabilitate Mare Moderata
Capilaritate Mica Moderata
Selectivitate mica f.f. mare

Importanta determinarii temperaturii solului : cunoasterea temperaturii de inghet a solului (<1.5m)

 - Fundatia adaposturilor
- Amplasarea retelelor de apa si canalizare

Componentele vii ale solului

Bacterii, vir, bacteriofagi, actinomiceti, protozoare, fungi, alge

Produc: - degradarea aeroba si anaeroba a mat. Organic

- nitrificare/ denitrificare

- eliberearea S si P

- oxidarea S la H2S

- fixarea N atmospheric in sol

Microflora din sol este clasificata in - permanentea (autohtona)

- temporara

- de tranzitie

Virusurile patogene pentru om si animale = viata limitata in sol

Bacteriile din sol pot fi saprofite, conditionat sau permanent patogene.

Formele vegetative rezista 4-10 saptamani

Formele sporulate rezista pana la 20 ani.

Actinomicetele – in soluri bogate in subst org.

Micetii – in stratul superficial al solului; produc micotoxine => micotoxicoze

Alge – autotrofe (asigura circuitul carbonului) si heterotrofe (scindeaza subst. poluante)

Paraziti din sol - biohelminti (paraziti intestinali) (tenii)

- geohelminti (ascarizi, stronglii, trichocefali)

Dezvoltarea microorg in sol:

- Siprafata solului (ff. putine)

- 2-3 cm = nr redus
- 4-30 cm = densitatea maxima
- >3m = dispar

Poluarea solului

Def = modificarea compozitiei natural a solului ca urmare a depunerii sau integrarii in sol a diferite reziduuri.

Clasificare: - dupa starea de agregare: solizi, lichizi, gazosi

- dupa natura chimica: organici, anorganici, micsti

Forme de degradare a solului: - eroziune

 - saraturare

- tasarea

- desertificare

Reziduurile solide: - menajere

- stradale

- industrial

- radioactive

- agrozootehnice

- speciale

a) Poluarea cu reziduuri menajere

Intr-o zi de la un locuitor rezulta 0.4-1kg reziduuri nejare.

Importanta igienica a acestor => cantitatea si compozitia lor.

Favorizeaza dezvoltarea unui nr mare de vectori (insecte, rozatoare) si germeni patogeni.

b) Poluaera cu reziduuri stradale

0,3kg/locuitor/zi

1m3/1000m2/zi in piete

c) Poluarea solului cu reziduuri industrial

materie prima  50% reziduuri (15% toxice)  sol  plante, animale, om

d) Poluarea radioactive a solului

urmarea depunerii radioactive din atmosfera sau depozitarea pe sol a reziduurilor ce contin izotopi radioactivi

e) Poluarea solului cu reziduuri agrozootehnice

Biomasa (vegetala, gunoi de grajd, dejectii, resturi furajere, cadavre)  descompunere => gaze odorate, germeni, elemente
parazitare

Folosirea ingrasamintelor si pesticidelor in mod nerational.

f) Poluarea solului cu reziduuri speciale (BioHazard)

Reziduuri speciale de la spitale, unitati de cercetare

Reziduurile solide: -colectate

- indepartate

- depozitate

-prelucrare - compostare
 - tratare in camera biotermica => BIOgaz

- incinerare

Reziduurile lichide: - ape reziduale (fecaloid-menajere, industrial, zootehnice, meteorice, incomplet epurate, chimice)

- reziduuri petroliere (titei)

Rolul apelor reziduale:

 Epizootologic (germeni patogeni)

 Toxicologic (subst toxice)
 Ecologic (autoepurarea solului)
 Economic (fauna si flora)

Prevenirea poluarii cu ape reziuduale: colectare, evacuare, tratare

Aprecierea poluarii solului.