Sunteți pe pagina 1din 2

( Lăsând de-oparte poziția de tănără îndrăgostită, d-na Herdelea sau Zenobia sunt figurile

materne despre care putem spune că își îndeplinesc rolul de gospodină, dar mai mult decât atât,
rolul de mamă. )

- o lume liberă de dominare de gen

- concentrarea pe romane orășenești – pentru că nu mai făcea față noilor condiții economice

-lărgește proza realistă

- femeile nu sunt susținători materiali în familie

- femeile denunță natura patriarhală, denunță poziția de obiect pe care o ocupă lor în societate

- simboluri ale fecundității

-afirmarea supremației bărbatului, funcțiile atribuite femeii fiind de ordinul subordonării


(subalterne)

-inconfundabilitatea

- complexitatea conștiinței femeii de oraș în opoziție cu cea de la țară

-diverse înfățișări

-Noțiunii de femeie și de femininate i se adaugă ideea de feminism. (p.9)

-Femeia se transformă într-o aspirație veșnic nerealizată

(Realizând un sinopsis concret cu exemple aferente, amintim de persoajul lui Ioan Slavici, Mara,
„văduvă cu doi copii [...], dar era tănără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și
noroc” (Slavici, p. x). )

Personajul feminin conturat de Ioan Slavici în romanul Mara din 1894 este „prima
femeie capitalist din literatura noastră” (Manolescu, p. 126). Femeie de țară, văduvă cu doi copii,
urmărește cum să strângă bani implicându-se în diferite afaceri mărunte care revoluționează
statutul femeii-personaj în literatură. Este un personaj care se apropie de femeia contemporană,
care conștientizează independența
1.3. Perspectiva narativă / Autoritatea naratorului

- femeia îmbracă diverse costume

- la femei, romanele despre femei pledoaria pentru emancipare e mai puternică