Moara cu noroc

-nuvela psihologica,realista-
De Ioan Slavici

I. Introducere
Nuvelele lui Slavici:
Idilice:”La crucea din sat”,”Gura satului”,”Scormon”
-au in centru iubirea in mediul rural:sincera,curata,in permanenta invingatoare
Pedagogice:”Popa Tanda”:prin munca si exemplu propriu,omul poate reusi ceea ce-si propune
”Budulea Taichii”:se subliniaza rolul educatiei si invatamantului
Psihologice:”Padureanca”-iubirea tragica
”Comoara”,”Moara cu noroc”-patima banului duce la dezumanizare
-autorul sondeaza sufletele umane
Dintre romanele sale se distinge “Mara”
Intreaga sa opera prezinta o tenta morala,lumea satului transilvanean de la jumatatea sec al XIX-lea,in
plina lupta pentru inavutire.
Instanta morala suprema-gura satului.In centrul vietii oamenilor-bunul cumpat(preluat din filosofia lui
Confucius)
E un sat contemporan cu lumea “Amintirilor”lui Creanga,dar din care lipseste aureola mitica;satul lui
Slavici este coordonat dupa norma morala,dupa legea nescrisa reprezentata de gura satului.
Aceste idei se regasesc si in “Moara cu noroc”-nuvela realista psihologica(“Novele din popor”-1881)
Nuvela –deoarece este o specia a genului epic in proza,unde actiunea este situata pe un singur plan(un
fir narativ),intriga este riguros construita,personajele sunt puternic reliefate,conflictul e complex.Accentul
cade mai mult asupra personajelor,in detrimentul actiunii.
Nuvela psihologica-deoarece autorul urmareste prin diferite mijloace(analiza psihologica,monologul
interior,stilul indirect liber) lupta din sufletul lui Ghita,intre patima banilor si fondul sau moral
cinstit.Prabusirea sa morala este prezentata gradat.
G.Calinescu afirma ca “Moara cu noroc” este o nuvela solida cu subiect de roman.Conform opiniei lui
este o nuvela prin rigurozitatea conflictului,prin personajele puternic reliefate,dar actiunea
ampla,complexitatea intamplarilor o apropie de un roman.
II.Titlul –metafora configurativa cu valoare simbolica
– trimite la locul desfasurarii actiunii
-ambiguitatea titlului trimite la opusul termenului,naratiunea intrand in conflict cu titlul
-conflictul apare initial prin identificarea casei cu hanul.(mutandu-se aici,Ghita anuleaza siguranta
caminului)
-cele cinci cruci sugereaza moartea
-titlul are o conotatie opusa fata de cea prezentata ,fiind vorba despre o moara cu ghinion,ori un han al
nenorocului
-Casa-han se afla la incrucisarea drumurilor,adica la interfata dintre bine si rau (rascruce de drumuri)
-casa deschisa tuturor influentelor isi pierde intimitatea
-hanul cade sub influenta raului prezent prin personajul lui Lica Samadau
-hanul fusese moara:care macina(prin definitie)-ajunge sa macine destinele oamenilor,asa cum odata
macina graul
-“noroc”=destin soarta(cu alte cuvinte,soarta lui Ghita si al sotiei sale sta sub semnul acestei origini a casei
lor)
Moara cu noroc=locul macinarii destinelor personajelor
III.Tema
1)Supratema :destinul,fatalitatea oarba
-cuvintele batranei care povesteste intamplarile”omul sa fie multumit cu saracia sa,caci,daca e
vorba,nu bogatia,ci linistea colibei tale te face fericit”(bunul cumpat)
 -in final,ea subliniaza:”simteam eu ca nu are sa iasa bine,dar asa le-a fost data soarta”
2)Tema principala –dezumanizarea sub puterea banului(Ghita)
3)Subtema- puterea(Lica Samadau-patrunde cu o forta distructiva in viata lui Ghita)
IV.Structura si compozitie
-17 capitole-actiunea evolueaza gradat
Prolog:se anunta tema si de cele mai multe ori se schiteaza conflictul(se introduc termenii conflictului)
-cuvintele batranei reprezinta o adevarata premonitie
-apare de obicei ca un monolog al autorului sau ca un dialog intre personaje(aici
Ghita+soacra)
-apare ca un preambul gnomic(sententios,contine maxime,sentinte-cuvintele batranei)
-acestea reprezintă de fapt,conceptia autorului.Fixeaza destinul personajelor in functie de
respectarea sau incalcarea lor.Ele capata si rol testamentar prin moartea lui Ghita

Epilog-apare ca o concluzie/finalul operei,un caracter de concluzie(cuv.batranei)

-reia cuvintele batranei,care pecetluiesc fatalitatea oarba

Structura circualara,sferoidala(incipit si final asemanator)

Aceasta constructie complexa apropie nuvela de un roman
- relatii temporal si spatiale – Ardeal, spatiul Morii cu noroc, final de secol XVIII, incep de secol XIX
-conflict puternic exterior si interior – exterior Ghita –Lica, Ghita – Ana, Ghita –Pintea, Lica – Pintea,
interior – intre omul cinstit si patima banilor
V.Instantele comunicarii. Perspectiva narativa.
-personajele tratate realist
-Slavici este un moralist
-narator nepartinitor,clasic,omniscient,omniprezent,obiectiv,nareaza la pers a III-a (heterodiegetic),dar
uneori se identifica cu personajele(cuvintele batranei sunt conceptia de viata a lui Slavici) sau imprumuta
vocea acestora
-personajele evolueaza de la sine,potrivit destinului fiecaruia.Sunt construite dupa o metoda realista-
actioneaza in fata viitorului,transformandu-se in functie de evenimente-pers realiste
VI.Rezumatul(…)
VII.Gen.Specie
Nuvela=specie a genului epic,de intindere medie,cu un numar variat de personaje,cu un singur fir
narativ,conflict si intriga riguros construite,accentul cazand in mod dominant asupra
personajelor,in detrimentul actiunii.
G.Calinescu-o nuvela solida,cu subiect de roman
* intriga este constituită de apariţia personajului demonic Lică. Acesta va fi o adevărată forţă distructivă în
viaţa personajelor.
*Conflictul puternic-exterior:Ghita-Lica,Ghita-Ana,Lica-Pintea
-interior:omul cinstit din sufletul lui Ghita-patima banilor
Din planul simbolic al nuvelei deriva si alte conflicte:
-identificarea casei cu banul
-transformarea lui Ghita din stapan in sluga
-pasirea in spatiul pacatului
*personajele sunt puternic reliefate,urmarindu-se tensiunile sufletesti
*un singur fir narativ (rezumat)
Nuvelă psihologică
*conflictul psihologic dintre omul cinstit şi patima banilor, ceea ce duce la dezumanizarea personajului.
*Dezumanizarea-initial este cinstit,dar,influentat de Lica se lasa sedus de puterea
banilor,schimbandu-si radical comportamentul)
-devine retras,obsedat de bogatie,se indeparteaza de Ana si de copii,ajunge pana la a ridica
mana sa o bata
 -gradul maxim al dezumanizarii sale este atins atunci cand devine partas la
crima,acoperindu-l pe Lica la proces;gestul deriva din decaderea sa morala
-Ghita o va ucide pe Ana, după care va fi ucis de Răuţ la porunca lui Lică
*raportul calau-victima se instaleaza intre Lica si Ghita.Cand apare Lica,Ghita este atras in
jocul acestuia,devenind o marioneta, Ghiţă ajunge din stăpân slugă(pactul faustian)
-Lica-pers demonic care distruge vietile tuturor
-pasirea in spatiul pacatului,rezultand de aici pedeapsa.Oscilarea lui Ghita intre Pintea si Lica va duce la
amplificarea conflictului si la transformarea lui Ghita intr-o unealta,intr-un simplu instrument

* Ana este supusa analizei psihologice in episodul in care Slavici dovedeste ca cunoaste foarte bine
sufletul feminin-Lica o seduce pe Ana prin joc si cantec. De asemenea şi ea trece printr-un proces al
dezumanizării, al pervertirii sufleteşti (vezi scene semnificative – prima intalnire cu Lica, scena impletiri
biciului, adulterul etc).
*analiza psihologică realizată prin introspecţie, stil indirect liber şi monolog interior
Trasaturile nuvelei realiste
-influenţa mediului asupra personajului
--descrierea amănunţită a trăirilor, a portretelor
-spatiul nuvelei e vast-muntii Zarandului,Campia Banateana,ca si timpul, de la Sf.Gheorghe pana in
primavara urmatoare,de Pasti
-personajele sunt puternic reliefate.In centrul nuvelei stau Ghita si Lica,actiunea tuturor personajelor
fiind indreptate spre reliefarea lui
-fiind nuvela realista,faptele sunt verosimile,iar personajele sunt construite in mod realist,ele devenind
adevarate caractere umane(Ghita:tipul avarului);
-nu lipseste nici monografia satului ardelenesc ghidat dupa norme naturale,morale stabile in al caror
centru sta bunul cumpat
Planul Simbolic
1)Motivul norocului –Ghita cauta norocul parasind linistea caminului
Ghita paraseste linistea caminului si-si cauta norocul intr-un loc emblematic prin insusi numele
sau.Batrana simte ce va urma”si ma tem ca nu cumva,cautand acum la batranete un noroc rau,sa pierd pe
acela de care nu am avut parte pana in ziua de astazi si sa dau la sfarsitul vietii mele de amaraciunea pentru
care nu o cunosc decat prin frica”
-norocul devine un adevarat “personaj” al nuvelei
2)Motivul hanului –centrum mundi-aflat la intersectia binelui cu raul,cazand insa sub influenta
raului,deschis ispitelor de tot felul.
-este un loc al binelui pana la venirea lui Lica.
-dupa venirea acestuia cade sub influenta raului
3)Motivul personajului demonic – Lica(seamana cu Stravoghin din “Demonii” lui
Dostoievski),care ucide pentru a-si linisti constiinta”Sangele
cald il incita”
4)Motivul pactului faustian-relatia Ghita-Lica(G isi vinde sufletul lui L)
5)Motivul destinului-fortarea destinului si caderea in hybris(starea in care erau adusi cei care nu
respectau vointele zeilor)
-Ghita,Lica,Ana sunt cei care cad in hybris,acestia fiind pedepsiti
Focul care arde hanul-rolul de a purifica
Tipul antibasmului-raul invinge binele
VIII.Personajele
1.Batrana-personaj-simbol-intelepciunea poporului si cumpatarea
-ea anunta de la inceput nevoia omului de a respecta bunul cumpat,de a nu-si forta destinul
-presimte finalul si subliniaza fatalitatea oarba prin cuvintele de la sfarsit
-in final ea se transforma in posibilitatea unei salvari deoarece ii ia pe copii din locul
pacatului,pentru a oferi speranta
 -un personaj care trece aproape neobservat,dar care are valoare de personaj-simbol-reprezinta
intelepciunea poporului si cumpatarea
-ea deschide nuvela,semnificatia cuvintelor sale fiind profunda
-simte finalul celorlalte personaje
-pedeapsa lui Ghita-deoarece e foarte trista de Pasti,cand pleaca la rude,era “mahnita pana in adancul
inimii”;presimte si disparitia Anei,pe care o saruta repetat “ca si cand s-ar desparti pe veci de dansa”
realizeaza ca locul hanului este unul tragic,carciuma parandu-i-se carciuma intunecata si pustie
-ca orice om din popor crede in destin:”simteam eu ca nu are sa iasa bine,dar asa le-a fost
data”(datul=soarta)
-imaginea din final a batranei care pleaca impreuna cu copii pentru a-i indeparta de spatiul malefic
poate sugera posibilitatea salvarii pentru micutii care intr-o lume in care sunt respectate normele morale pot
avea alta soarta

2.Lica-personaj demonic
-"Samadaul" este de fapt o porecla, insemnand cel care raspunde de turmele de porci
-Stravoghin
-portret fizic realizat de autor
“Un om de 36 de ani,supt la fata,cu musteta lunga,cu ochii mici si verzi”,sprancene groase si
impreunate,inalt,uscativ”
-se autocaracterizeaza subliniind faptul ca nimeni nu poate sti nimic despre el
-Ana si batrana presimt caracterul care se ascunde in el,de esenta sa demonica,insasi Ghita
spunandu-i ca”tu nu esti om Lica,esti diavol!”
-intre Gita si Lica,raportul victima-calau
-pe Ana o seduce asa cum face si cu iubita lui Pintea
-in final alege sa se ucida decat sa fie prins
-pe Ana, Lica o fascineaza :"ramase privind ca un copil uimit la calaretul ce statea ca un stalp de
piatra inaintea ei."

3.Ana –“prea tanara,prea asezata,prea frumoasa”-autor

-la inceput respecta sitrct ce primise dpret educatie de la batrana
-la aparitia lui Lica simte ca se va intampla o nenorocire
-ii spune lui Lica:”Tu esti om Lica,iar Ghita e o mana imbracata in haine barbatesti,ba chiar mai rau
decat asa”
-iubea si respecta viata
-in final afirma “ nu vreau sa mor,Ghita!”
-isi primeste pedeapsa pentru caderea in hybris

4.Gita carcterizare prin fapte: -conditia initiala

-procesul dezumanizarii
-finalul dezumanizarii-uciderea Anei+sinuciderea
-relatiile cu celelalte personaje
-pers realist
-la inceput este cizmar,deci este un om cinstit,insa atata timp cat traieste in “linistea colibei”,cizmarul se
simte neimplinit.din doua jumatati ale sufletului sau,doar una iese la suprafata
-cauta un alt spatiu pentru a se intregi.in prima perioada de sedere la moarasimte ca este “cu
noroc”(doreste sa se instareascxa pentru ca apoi sa-si deschida o cizmarie mai amre)

IX.Particularitati artistice
La Slavici-foarte important-monologul interior-introspectia
-stilul indirect liber