Tehnologie de Reparare Rezervor

Nr.Pag.
TEHNOLOGIE DE REPARATIE 1
SC LUCY STAR SRL REZERVOR 200 MC
Total pag. 16
APROBAT
Director General
TRECERE ÎN REVISTĂ
Pagina 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Revizia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Elaborat Avizat Revizia
Numele şi Prenumele: Ples Adrian Petru Ravas 0

Semnătura:
Data: 15.03.2011 15.03.2011
AVERTISMENT: Documentul este proprietatea S.C.LUCY STAR SRL. Reproducerea şi difuzarea acestuia sunt
în exclusivitate în responsabilitatea RSMI. Copiile sunt numerotate şi difuzate in regim controlat.
1
Nr.Pag.
Total pag. 16
CUPRINS
1. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ CARE STAU LA BAZA ELABORĂRII

LUCRARII ................................................................................................pag 3
2. DATE TEHNOLOGICE DE PROIECT ………………………………..pag 6
3. LUCRARI DE CONSTRUCTII ...............………………………………..pag 10
4. COMPETENTE TEHNICE DE EXECUTIE ...................….. ……….....pag 13
5. INREGISTRARE SI ARHIVARE………………………………………..pag 16
2
Nr.Pag.
Total pag. 16
REPARAŢIE REZERVOR 200MC NR.6 – DEPOZIT PARC 1 ABRAM
1.DOCUMENTE DE REFERINŢĂ CARE STAU LA BAZA ELABORĂRII

LUCRARII
1.1. Oţeluri
SR EN 10025-1/2005 Produse laminate la cald din oţeluri pentru construcţii.

Partea 1. Condiţii tehnice generale de livrare.
STAS 8185-88 Oţeluri pentru ţevi fără sudură, destinate industriei
petroliere. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.
STAS 8183-80 Oţeluri pentru ţevi fără sudură, de uz general. Mărci şi
condiţii tehnice de calitate.
SR EN 10083-2+A1-2002 Oţeluri pentru călire şi revenire: Partea 2: Condiţii
tehnice de livrare pentru oţeluri de calitate nealiate.
STAS 1097/2-91 Piese forjate din oţel carbon de calitate şi aliate pentru
cazane şi recipiente sub presiune (condiţii tehnice generale de calitate).
SR EN 10058-2004 Oţel lat laminat la cald pentru utilizări generale.
Dimensiuni şi toleranţe la dimensiuni şi la formă.
SR EN 10060-2004 Oţel rotund laminat la cald pentru utilizări generale.
Dimensiuni şi toleranţe la dimensiuni şi la formă.
STAS 901-90 Oţel laminat la cald. Table pentru construcţii mecanice
laminate pe laminoare discontinue.
STAS 908-90 Oţel laminat la cald. Bandă.
SR EN 10024-1998 Profile I cu aripi înclinate laminate la calde. Toleranţe la
formă şi la dimensiuni.
STAS 564-86 Oţel laminat la cald. Oţel U.
SR EN 10056-1/2000 Cornier cu aripi egale şi inegale din oţel pentru construcţii.
STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
STAS 870-88 Oteluri carbon de calitate pentru tratament termic destinate constructiei de masini. Marci si conditii
Tehnice de calitate.
STAS 8184-87 Oteluri pentru tevi utilizate la temperaturi ridicate. Marci si conditii tehnice de calitate.
STAS 395-88 Otel laminat la cald. Otel lat.
STAS 333-87 Otel laminat la cald. Otel rotund.
STAS 565-86 Otel laminat la cald. Otel I.
STAS 425-80 Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi neegale.
STAS 424-91 Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale.
1.2. Ţevi
SR EN 10208-2/2009 Ţevi de oţel pentru conducte destinate fluidelor

combustibile. Partea 2. Tevi in clasa de prescriptii B.
SR EN 10216-2/2007 Ţevi de oţel fara sudura pentru conducte destinate la temperaturi inalte
1.3. Armături
3
Nr.Pag.
Total pag. 16
SR ISO 6002/2000 Robinete cu sertar din otel cu capacul fixat in suruburi.

Dimensiuni.
1.4. Flanşe
STAS 7451-1988 Flanse din otel. Flanse oarbe Pn 16÷Pn160. Dimensiuni.

STAS 6066-84 Flanse din otel. Flanse rotunde cu gat, pentru suduri in capul tevii Pn 16÷Pn160. Dimensiuni
1.5. Prezoane, şuruburi şi piuliţe
STAS 8121/2-84 Elemente filetate pentru asamblarea flanşelor. Prezoane.

Dimensiuni.
STAS 8121/3-84 Elemente filetate pentru asamblarea flanşelor. Piuliţe
hexagonale. Dimensiuni.
STAS 2350-92 Şuruburi pentru fundaţie. Clasa de execuţie C.
STAS 4272-1989 Surub cu cap hexagonal. Clasa de executie Asi B.
STAS 920-1991 Elemente filetate pentru flanse, suruburi. Dimensiuni.
STAS 922-89 Piulite hexagonale. Clasa de executie C.
1.6. Garnituri
STAS 1740-80 Flanşe din fontă şi oţel. Garnituri pentru suprafeţe de

etanşare cu prag şi adâncitură, Pn 10÷Pn 100. Dimensiuni.
Dimensiuni.
STAS 1741-89 Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafeţe de
etanşare cu canal şi pană Pn 10 ÷ Pn 160.
STAS 1733-89 Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafeţe de
etanşare plane. Pn 2 ÷ Pn 40.Dimensiuni.
STAS 12100-3/1988 Echipamente pentru gura sondei. Garnituri inelare metalice de etansare.
1.7. Fitinguri
STAS 8804/1-9/92 Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap.
STAS 830/1-82 Fitinguri pentru industria petrolieră. Ţevi curbate. Condiţii
tehnice generale.
STAS 830/2-80 Ţevi curbate. Forme şi dimensiuni.
1.8. Electrozi
SR EN ISO 2560-2006 Materiale pentru sudare. Electrozi înveliţi pentru sudarea

manuală cu arc electric a oţelurilor nealiate şi cu
granulaţie fină. Clasificare.
SR EN 757-1998 Materiale pentru sudare. Electrozi înveliţi pentru sudarea
manuală cu arc electric a oţelurilor cu limita de curgere ridicată. Clasificare.
STAS 1125/1-91 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea cu
arc electric. Condiţii tehnice generale de calitate.
STAS 1125/2-81 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea
Oţelurilor carbon şi slab aliate. Tipuri şi condiţii tehnice.
STAS 1125/3-90 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea
Oţelurilor cu granulaţie fină şi a Oţelurilor utilizate la temperatură scăzută. Condiţii tehnice de calitate.
STAS 1125/6-90 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru racordarea
4
Nr.Pag.
Total pag. 16
prin sudare. Condiţii tehnice de calitate.

SR EN 756-2004 Materiale consumabile pentru sudare. Sârme pline,
cupluri sârma plină-flux pentru sudare cu arc electric sub strat de flux a oţelurilor nealiate şi cu granulaţie fină.
Clasificare.
SR EN 287-1÷A1/1999 Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 1: otel
SR EN 288-1+A1 :1999 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Partea 1: Reguli generale pentru sudarea prin topire
SR EN 288-2+A1:1999 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Partea 2: Specificatia procedurii de sudare pentru sudarea cu arc electric
SR EN 288-3+A1:1999 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Partea 3: Verificarea procedurii de
sudare cu arc electric a otelurilor
SR EN 288-5:1996 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Partea 5: Calificarea prin utilizare de materiale pentru sudare certificate la sudarea cu arc electric.
materiale metalice. Partea 6: Calificarea prin referire la experienta anterioarã
materiale metalice. Partea 7:
materiale metalice. Partea 8: Calificarea printr-o încercare de sudare înainte de începerea fabricatiei
materiale metalice. Partea 9: Verificarea procedurii de sudare cap la cap pe santier a conductelor de transport terestre si
marine
API 1104 Sudura conductelor si instalatiilor aferente.
1.9. Materiale pentru izolaţii anticorozive şi vopsiri
STAS 3097-80 Lacuri şi vopsele. Grunduri pe bază de ulei.

STAS 3474-80 Lacuri şi vopsele. Lacuri pe bază de bitum.
STAS 7335/3 Protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate.
Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel.
STAS 7335/7-87 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice
îngropate, îmbinări electroizolante cu flanşe.
STAS 7335/8-85 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice
îngropate. Prize de potenţial.
STAS 6800-91 Grund pentru protecţia conductelor metalice.
ISO 8501-1:1988/SS 05 59 00 Pregatirea suprafetelor de otel inainte de aplicarea
vopselelor si produselor similare. Metode de pregatire a suprafetelor.
DIN 30670 Izolatie din polietilena pentru conducte si fitinguri din otel.
DIN 30672 Benzi de protectie anticoroziva si mansoane contractile.
DIN 53387 Imbatranirea artificiala a materialelor plastice si elastomerilor
prin expunerea la radiatii filtrate cu arc de xenon.
1.10. Diverse
ISO 14161/2004 Industria petrolului şi gazelor naturale. Sisteme de

transport prin conducte.
ISO 13847 Industria petrolului şi gazelor naturale. Sudarea conductelor.
1.11. Prescripţii tehnice – ISCIR
CR.4-81 Prescripţii tehnice pentru examinarea cu ultrasunete a calităţii

îmbinărilor sudate cap la cap, prin topire, realizate cu materialele de adaos.
5
Nr.Pag.
Total pag. 16
1.12. Normative Departamentale şi Instrucţiuni
PE 104-93 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene, de energie electrică

cu tensiuni peste 1000 V.
PE 106-95 Normativ pentru proiectarea şi executarea liniilor electrice
aeriene de joasă tensiune.
1.13. Acte normative de protecţia muncii şi P.S.I.
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca.

Ordinul nr. 508/933/2002 Norme generale de protecţia muncii aprobate prin ordinul
comun al Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei;
Ordinul. Nr. 9/N/15.03.93 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în
construcţii;
Ordinul nr.136/1995 Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea,
transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor de beton şi beton armat şi precomprimat;
Ordin nr.719/97 Norme specifice de protecţie a muncii pentru manipularea,
transportul prin purtare directă şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor
Ordinul nr.74/1982 Norme unice de protecţia muncii în foraj – extracţie ţiţei,
gaze şi transport-distribuţie gaze.
Ordinul nr.286/1986 Normativ departamental pentru stabilirea distanţelor din
punct de vedere al prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente ale instalaţiilor tehnologice din industria
extractivă de petrol şi gaze.
Ordinul nr.869/1989 Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare
cu mijloace tehnice de stingere pentru unităţile Ministerului Petrolului;
2. DATE TEHNOLOGICE DE PROIECT
Rezervorul nr. 6 din cadrul depozitului Parc 1 ABRAM este un rezervor metalic cilindric, cu axa verticală, de
capacitate 200 m3, ce va fi utilizat pentru stocarea apei sărate.
Reparaţia acestui rezervor are drept scop remedierea unor defecte existente şi readucerea lui în condiţii de
funcţionare normala.
2.1 Reparatia rezervorului consta in :

- montarea unui fund nou, prin schimbarea celui existent
- reparaţie (înlocuire) virola de bază (prima virolă) ; odată cu înlocuirea acestei virole, se vor monta noi
racorduri pe această virolă
-reconsiderarea racordurilor tehnologice pe rezervor, după cum urmează:
- se vor menţine ştuţurile de 2″ × 2 buc;
- se vor menţine ştuţurile de 4″ × 2 buc.
-se va mentine manlocul;
-confecţiile metalice (scară acces, balustrade) fiind în stare bună de funcţionare, vor fi menţinute;
-incercare manta si fund
-protecţie anticorozivă prin vopsire;
2.2. Situatia din teren

Rezervorul nr. 6 din cadrul depozitului Parc 1 ABRAM, care face obiectul prezentei documentaţii, are o vechime mare
de funcţionare, acumulând o stare avansată de degradare. Utilizarea acestuia în procesul tehnologic respectiv, în
condiţiile actuale, poate conduce la apariţia problemelor de siguranţă şi securitate a muncii, pe de o parte, iar pe de altă
parte la incidente mari privind protecţia mediului.
2.3. Descrierea tipului de lucrari specifice

6
Nr.Pag.
Total pag. 16
Pentru realizarea lucrarilor propuse in cadrul acestui proiect este necesar ca derularea lucrarilor sa se faca
esalonat, in baza unui program stabilit de comun acord intre beneficiar si constructor.
Lucrarile se vor esalona astfel;
-predare amplasament;
-lucrari pregatitoare
- golirea rezervorului de toată cantitatea de lichid ce o conţine;
- spălarea rezervorului;
- dămfuirea cu abur şi aerisirea;
-desfacerea legăturilor şi izolarea rezervorului de celelalte rezervoare
-blindarea tuturor legăturilor de conducte;
- desfacerea tuturor legăturilor exterioare ale rezervorului şi demontarea eventualelor amenajări interioare;
- luarea tuturor măsurilor şi obţinerea aprobărilor pentru a se putea lucra cu foc în zona operativa.
- dublare virola de baza

- se taie o fereastra de acces pentru crearea posibilităţii de acces în/din rezervor în vederea reparaţiei fundului si
virolei;
- se introduce noua virola
- se ruleaza tabla noua si se sudeaza de virola 2
-Respectarea distantelor intre cordoanele de sudura verticale virola 1 si virola 2
- schimbare fund rezervor

- se realizează reparaţia (schimbarea) fundului vechi cu unul nou;
se va face în următoarele operatii:
 taierea si scoaterea fundului vechi
 scoaterea umpluturii vechi(10cm)
 turnarea unui beton nearmat 5cm C12-15
 5 cm nisip bituminat;
- Se introduce noile table care se vor aseza din mijloc spre exterior(vezi desen mai jos)
- după această operaţie, se intregeşte virola nouă cu tablele nesudate;
- se realizează sudura de colţ de îmbinare fund nou şi manta (virolă) nouă,
- se realizează în totalitate sudurile fundului;
- Sudarea tablelor se va face din mijloc spre exterior in pasi de pelerin ,urmarind sa nu apara tensiuni.
- Toate imbinarile de la placile de fund care urmeaza sa fie sudate prin suprapunere vor fi sudate numai in
partea de sus cu o cusatura continua cu sudura in colt si cu o suprapunere minima de cinci ori cat grosimea
placii.
7
Nr.Pag.
Total pag. 16
- Placile de fund vor fi suprapuse peste placile inelare acolo unde se folosesc, vor fi sudate numai in partea
de sus cu o cusatura continua cu sudura in colt
-executarea sudurii de colt de imbinare fund si manta.
Executia sudurii de colt de imbinare intre fund si manta se va efectua conform prevederilor desenelor de executie,
Sudarea se va executa in pasi de pelerin cu plecare de la centrul tablei din mijloc
Legenda
1.Placa de manta(virola) 2.Placa inelara(fund) 3.Strat nisib bituminos
-montarea si sudarea intariturii intre manta si fundul rezervorului.

- Sudura de colt a intariturii intre manta si fundul rezervorului se va efectua in pasi de pelerin urmand
prevederilor desenelor de executie, prelucrea respectiv curatirea suparafetelor ce urmeaza a se suda se va face
chimic prin degresare respectiv mecanic prin polizare conform cerintelor tehnologiilor de sudare omologate.
8
Nr.Pag.
Total pag. 16
-schimbare serpentina
- se taie serpentina veche si se scoate din rezervor
- se taie suporti serpentinei care vor fii scosi afara din rezervor
- se va confectiona un nou suport conform proiect
- se va confectiona serpentina conform proiect,se va confectiona inainte ca sa se inchida rezervorul
-refacerea sudurilor de legatura la racorduri si gura de vizitare.

Refacerea sudurilor de legatura la racorduri si gura de vizitare se va efectua conform prevederilor desenelor de
executie,prelucrea respectiv curatirea suparafetelor ce urmeaza a se suda se va face chimic prin degresare respectiv
mecanic prin polizare conform cerintelor tehnologiilor de sudare omologate.
Dupa Refacerea sudurilor de legatura la racorduri si gura de vizitare se vor relua operatiunile de control si
verificare .
-verificare suduri
-efectuare probe de etanseitate
-grunduit si vopsit tabla
-refacerea izolatiei termice
- Refacerea izolatiei termice se va efectua prin aplicarea vatei minerale de 60mm pe virola si acoperirea ei cu
tabla zincata.
9
Nr.Pag.
Total pag. 16
Legenda
1.Carcasa rezervorului 2.Izolatie 3.Tabla zincata 4.Spuma poliuretanica
-predarea lucrarii
3. LUCRARI DE CONSTRUCTII
3.1 Conditii tehnice de executie
Se vor utiliza numai materiale inscrise in proiect, care trebuie sa respecte prevederile din STAS 767/0-88, pct. 2.1 si
2.2. Orice inlocuire a materialelor din proiect va fi facuta numai cu aprobarea proiectantului care, pentru elementele de
rezistenta si stabilitate, va cere si acordul verificatorului autorizat.
Abaterile limita de forma si dimensiuni sunt cele din STAS 767/0-88 pct. 2.3, daca proiectantul nu face alte
precizari.Executia se va face conform tehnologiei proprii mentionata la pct. 2.3, tehnologie ai carei parametrii vor fi egali
cu cei din STAS767/0-88 cap. 3 si C150-99 cap.3.
Conditiile obligatorii de verificare si receptie sunt cele inscrise in STAS767/0-88 cap. 4, cap.5 pct. 5.1, C150-99 cap.4,
5 pct.5.1÷5.8 si C56-86 caietul XIXprivind uzinarea.
Pentru elementele principale care se vor imbina cu suruburi in santier, este obligatorie preasamblarea in uzina, cu fisa
de masuratori pentru dimensiuni. Pentru celelalte elemente, preasamblarea este facultativa, daca proiectantul nu prevede
altfel.
Expedierea elementelor uzinate in santier va fi insotita de documentele legale care atesta calitatea. Dintre acestea
mentionam minim;
- certificatul de calitate conform C150-99;
- buletinele de incercari;
- fisele de masuratori dimensionale ale subansamblurilor principale ( stalpi, grinzi, etc.);
- lista sudorilor cu poansonul fiecaruia;
- procesele verbale de lucrari ascunse.
3.2 Conditii tehnice de montaj in santier
Constructorul va receptiona in santier subansamblurile constructiilor metalice uzinate, la primirea acestora in santier,
conform pct.5.2 din STAS767/0-88, C 56-86 caietul XIX cap.3 si cap. 5 din C 150-99.
Constructorul are obligatia sa intocmeasca documentatia tehnica prevazuta la pct. 1.4.3. din STAS 767/0-88 si sa aplice
la executie prevederile proiectului (piese desenate, notele scrise pe desene, caietele de sarcini si prescriptiile tehnice
minimale, inscrise la pct. 1.2).
Constructorul va anunta beneficiarul data inceperii montajului si va anunta cu cel putin 5 zile inainte, beneficiarul,
proiectantul, cat si organul teritorial, atingerea fiecarei faze determinante, inscrise in programul de control al calitatii,
anexat caietului de sarcini.
Deasemenea, constructorul va asigura un nivel de calitate corespunzator cerintelor Legii 10/95, a Regulamentului de
verificare, expertizare si executie a lucrarilor, aprobat de HGR 925/95, avand pe langa un sistem propriu de control si un
responsabil tehnic cu executia, atestat M.L.P.A.T.
Constructorul are obligatia sa pregateasca din timp documentele necesare pentru Cartea constructiei conform anexei 6
cap. B din regulamentul de receptie aprobat prin HGR 925/95 si sa le predea dirigintelui de santier.
In santier se vor folosi numai materiale inscrise in proiect, materiale care trebuie sa respecte conditiile din NE 012-99
pentru betoanele din fundatie si STAS 767/0-88 pentru structurile metalice.
Orice inlocuire a materialelor din proiect va fi facuta numai cu aprobarea proiectantului care, pentru elementele de
rezistenta si stabilitate, va cere si acordul verificatorului autorizat.
Abaterile limita de montaj sunt cele din STAS 767/0-88 pct. 2.3.5, daca proiectantul nu face alte precizari.Montajul in
santier se va face conform proiectului. Conditiile obligatorii de verificare si receptie sunt cele inscrise in STAS767/0-
88 pct. 5.3 si C56-86 caietul I, inclusiv anexa I.1, privind lucrarile ascunse, caietul IV fundatii, caietul XIX constructii
din otel.
10
Nr.Pag.
Total pag. 16
3.3. Alegerea materialului tablei pentru reparatie si sudarea acesteia
La alegerea materialelor s-a tinut cont de natura fluidului de lucru, parametrii de lucru, actiunea coroziva si abraziva a
mediului transportat, solicitari mecanice si termice in exploatarea normala a rezervorului, sudabilitatea conductelor, etc.
Materialele trebuie sa corespunda cerintelor impuse de pct. 7.5. anexa I, PED 97/23/EC.
Pentru accesorii de siguranta se vor folosi materiale conform standardelor armonizate SR EN 10222-1÷4/2002 (forjate)
si SR EN 10213/2008 (TURNATE).
Pentru prezoane si piulite se vor folosi materiale conform proiect.
Materialele vor fi insotite de certificate de inspectie sau rapoarte de inspectie conform SR EN 10204-2.2. si declaratii
de conformitate cu standardul mentionat.
Pentru realizarea reparatiei rezervorului se va folosi metoda de sudura cap la cap. Vor fi efectuate suduri de colt numai
acolo unde evitarea acestora este imposibila, iar acestea vor fi verificate in procent de 100%.
Tablele, după prelucrare, se vor încadra în următoarele toleranţe:
- la planeitate se admite o săgeată de maxim 4 mm, conform SREN 10029/1994, la un 11epara de 3 m aşezat
pe orice 11eparativ când 11epar stă pe o suprafaţă plană;
- tablele care se sudează cap la cap pot avea abateri la dimensiunile diagonalelor de ± 2 mm, iar la lungime
şi lăţime de ± 1,5 mm;
- tablele îmbinate prin suprapunere vor avea abateri la dimensiunile diagonalelor de ± 2 mm, iar la
suprapunere va fi de ± 10 mm;
- marginile tablelor ce se îmbină cap la cap, vor fi drepte admiţându-se o curbă (săgeată) de 0,4 mm/m
lungime.
Îmbinările sudate ale subansamblelor rezervorului ce urmează a fi montate se vor încadra în clasa I de calitate
conform normativului I 27-82.
Îmbinările prin sudură între subansamblele rezervorului ce urmează a fi înlocuite se vor executa prin procedee
electrice 11epara.
Toate sudurile vor fi cu pătrundere completă şi vor avea grosimea cordonului de sudură egală cu cea a piesei
adiacente cea mai mică.
Toate îmbinările vor fi de calitate, fără defecte interioare (nepătrunderi, fisuri) sau exterioare (crestături,
îngroşări ale cordoanelor de sudură). La acestea se ajunge numai folosind un regim pentru sudură adecvat conform unei
proceduri de sudură omologate.
La îmbinările prin suprapunere (fundul rezervorului) în timpul operaţiilor de sudare,
dispozitivele de asamblare trebuie să asigure un contact strâns între table.
Îndepărtarea dispozitivelor de montaj care au fost sudate de tablele rezervorului se va realiza cu atenţie pentru a
nu distruge tablele; eventualele proeminenţe ale sudurilor ce vor rămâne după îndepărtarea vor fi polizate.
Procedeul de sudura va fi cu arc electric, executat manual si se va realiza numai pe baza unei proceduri de sudura
omologate. Procedura va include toti parametrii care sa conduca la realizarea unei suduri bune, in conditii similare cu
cele de executie. Calitatea sudurilor obtinute pentru omologarea procedurii se va determina prin teste distructive.
Materialele de adaos (electrozii) trebuie sa corespunda materialului de baza si procedeului de sudare, sa asigure cusaturii
proprietati cel putin egale cu ale materialului de baza.
Livrarea si depozitarea materialelor de adaos se va face in ambalaje speciale care sa asigure protectia acestora
impotriva umiditatii.
Pentru uscarea in santier a electrozilor inainte de utilizare se vor folosi cuptoare speciale.
Suprafetele ce urmeaza a fi sudate trebuie sa fie curatate de uleiuri, vopsele, rugina pe o portiune de 10 cm de la
muchia sanfrenului.
Nu sunt permise defecte ale materialului ( cutari, fisuri, ciupituri, exfolieri).
Capetele tablelor vor fi sanfrenate in fabrica sau atelier conform precizarilor din schemele izometrice si tehnologia de
sudare omologata.
Alinierea capetelor elementelor ce urmeaza sa fie asamblate se va face astfel incat decalajul sa nu depaseasca
1,5 ,mm. Daca elementele au grosimi de perete diferite, cea cu grosime mai mare se va prelucra la interior astfel incat sa
se respecte conditia de aliniere.
Alinierea si fixarea elementelor de tabla se va face prin;
 Puncte de sudura la radacina, acestea putand fi inglobate in cusatura, daca nu prezinta fisuri sau lipsa de
patrundere;
11
Nr.Pag.
Total pag. 16
 Dispozitive speciale de centraj;

 Piese sudate in sanfren, care vor fi inlaturate dupa executarea primului strat de sudura prin polizare.
Lucrarile de sudura se vor executa numai in conditii meteorologice favorabile (temperatura mai mare de 5ºC,
umiditatea in limite normale). In caz contrar se vor lua masuri speciale pentru protejarea locului de munca si
asigurarea unei temperaturi corespunzatoare.
Numarul straturilor de sudura se va stabili prin procedura de sudura omologata, astfel incat sa se asigure o
sectiune uniforma, cu umplere completa, fara a depasi suprafata exterioara a tevii(tablei) cu mai mult de 1,5 mm.
Cordoanele de sudura vor avea inceputurile decalate si dupa executarea fiecarui strat se va indeparta zgura si materialul
care se exfoliaza manual sau cu unelte mecanizate.
Pentru sudarea fundului aşezarea tablelor pe fundaţii se face începând cu fâşia aflată pe axul rezervorului şi
continuând spre margini cu aşezarea fâşiilor alăturate până se acoperă întreaga suprafaţă a fundului din cadrul fâşiei.
Se începe cu tabla traversată de axul rezervorului şi continuând cu aşezarea dintr-o parte şi din cealaltă parte a
tablelor alăturate, până se completează întreaga fâşie.
Odată cu fixarea dispozitivelor de montaj se curăţă nisipul şi bitumul dintre marginile suprapuse.
Sudura cap la cap verticală dintre două table ale virolei va fi decalată cu cel puţin 500 mm faţă de sudurile
fundului.
Se vor asigura deformaţii minime datorită contracţiilor cordoanelor de sudură, astfel încât, după montarea
întregului rezervor, dimensiunile finale să se încadreze în toloranţele prescrise.
Sudurile se vor verifica vizual si prin metode nedistructive in conformitate cu prevederile SR EN 970/1999 iar criteriile
de acceptare sunt conform SR EN 13480-5/2003, tabel 8.4-2 si SR EN 5817/2008.
Radiografia verificarii va contine urmatoarele informatii: numele proiectului, numarul proiectului, date de
identificare ale conductei, numarul sudurii, daca radiografia este a unei suduri reparate, inlocuite sau daca radiografia
este refacuta.
Verificarea sudurilor se va face inaintea probelor de rezistenta si etanseitate.
3.4 Efectuare probe de etanseitate
3.4.1.Încercarea fundului rezervorului

Încercarea prin metoda reacţiilor chimice se execută prin ungerea cordoanelor de
sudură în interior cu soluţie de fenolftaleină şi introducerea amoniacului gazos sub fundul etanş al rezervorului.
Soluţia de fenolftaleină are următoarea compoziţie:
- 4 părţi din greutate fenolftaleină praf;
- 40 părţi spirt şi 100 părţi apă.
- Sub fundul sudat se introduc 4 ţevi de drenaj de Dn 40; două ţevi sunt cuplate cu
- butelii de amorsare prin care se introduce amoniac cu presiune de 50-55 mm coloană apă, iar celelalte două ţevi
sunt ţevi de control.
Se va executa un cordon de etanşare (bitum + nisip) pe tot perimetrul fundului şi se bătătoreşte.
Soluţia se va amesteca bine şi se va aplica pe cordoanele de sudură; zonele defecte din din suduri se
însemnează, urmând a se înlătura prin polizare şi se sudează din nou, după ce amoniacul a fost îndepărtat. În final,
sudurile se vor controla din nou.
3.4 Protectia anticoroziva

În vederea protecţiei anticorozive care se va realiza pe locaţie, după proba hidraulică a rezervorului,
tablele vor fi curăţate bine, prin sablare sau pin frecare cu perii de sarma, după care se vor proteja prin grunduire şi
vopsire anticorozivă; acelaşi procedeu se va aplica şi în cazul confecţiilor metalice.
Materialele folosite pentru realizarea protecţiei anticorozive prin vopsire vor corespunde normelor legale
privind securitatea şi sănătatea în muncă, apărarea împotriva incendiilor, protecţia mediului.
De asemenea, pentru execuţia lucrărilor vor utilizate numai produse şi procedee certificate sau pentru care
există agremente tehnice care să conducă la realizarea cerinţelor esenţiale conform Legii 10/1995 privind calitatea în
construcţii, cu modificările din Legea 123/2007.
Materialele de vopsire vor fi însoţite de fişă tehnică, fişă de securitate şi certificate de calitate atestate de o
autoritate de inspecţie independentă; aceste materiale care compun un sistem de vopsire, vor fi procurate – pe cât posibil
– de la acelaşi producător în scopul asigurării compatibilităţii între straturi şi definirii clare a responsabilităţilor.
12
Nr.Pag.
Total pag. 16
Protecţia anticorozivă, realizată pe locaţie, după efectuarea probei hidraulice a rezervorului, se va aplica astfel:
- suprafaţă interioară (fund, virole,) se vopseşte cu:
 două straturi grund epoxidic, grosime strat uscat = minim 40 µm/strat (grundul se aplică cu
pensula sau trafalet).
 doua straturi de vopdea epoxidica, grosime strat uscat = minim 40 µm/strat (vopseaua se
aplică cu pensula sau trafalet).

Frontul de lucru pentru aplicarea protecţiei anticorozive se consideră realizat atunci
când structura metalică este complet terminală, toate accesoriile sudate au fost montate şi nici o altă intervenţie ulterioară
de natură să afecteze calitatea protecţiei aplicate nu va mai avea loc după predarea frontului de lucru.
Sudurile se vor finisa prin polizare, ştergere cu pietre abrazive, fiecare cu peria de sârmă, etc.
Suprafaţa curată (degresată, dacă este cazul, cu percloretilenă) şi uscată a materialului se va curăţa prin decapare
cu jet abraziv utilizând un material abraziv adecvat pentru a da profilului suprafeţei o înălţime de 15-25 µm şi un grad de
curăţire conform SR EN ISO 8501-1, dacă furnizorul materialelor de vopsire nu solicită altceva.
Materialele de vopsire vor fi aplicate numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii de mediu:
- umiditate relativă maxim 70 %;
- temperatura aerului > 4° C;
- temperatura suprafeţei metalice între 5° şi 50° C;
- lumina cel puţin 300 lux.
Echipa care se ocupă cu aplicarea materialelor de vopsire va fi formată în exclusivitate
din personal specializat.
4. COMPETENTE TEHNICE DE EXECUTIE

Lucrarile identificate prin proiectele tehnice si caietele de sarcini puse la dispozitie de contractori, se executa in
flux continu sau in paralel, de catre formatii de lucru specializate, autorizate si instruite corespunzator specificului
obiectivului de construit. Operatiile ce decurg din tehnologiile de executie, in concordanta cu cerintele tehnice si de
calitate impuse de documentatia proiectului, sunt sustinute de Proceduri operationale si Instructiuni de lucru, avizate prin
Sistemul de Management al Calitatii si Mediului la nivelul firmei si de norme, normative si acte legislative in vigoare,
existente in cadrul serviciilor specializate, care sunt puse la dispozitia personalului de executie pe santier. Documentele
si documentatiile aferente lucrarilor in derulare sunt prelucrate la fiecare etapa cu personalul implicat in executie si
supervizat de responsabili cu executia si factori de raspundere nominalizati ca membrii ai echipei de proiect.
Lucrarile sunt abordate dupa tehnologii de executie proprii sau stabilite prin documentatia proiectelor,
personalizate functie de specificul lucrarilor impuse de proiectant si beneficiar, imbunatatite permanent prin experienta
dobandita din lucrari similare.
Fazele de abordare in executia lucrarilor de constructii montaj sunt structurate astfel:

1. faze pregatitoare
2. faze de executie
3. faze de verificare si control
4. verificare dimensionala
5. probe si puneri in functie
6. lucrari de inchidere a santierului
4.1. Faze pregatitoare

Dupa semnarea contractului de executie cu clientul, Directorul INV nominalizeaza si responsabilizeaza echipa de
proiect. Aceasta incepe abordarea proiectului prin pregatirea planului acestuia, care consta in:
- Colectarea intregii documentatii rezultata in perioada licitatiei precum si documentatie similara de la proiecte
anterioare;
- Stabileste lista documentelor care trebuie produse si elaborate in perioada ingineriei proiectului;
- Determina si stabileste activitatile ce se impun pentru executia organizarii de santier;
13
Nr.Pag.
Total pag. 16
- Stabileste necesarul resurselor materiale si umane pentru activitatile proiectului in limita termenelor stabilite
prin contract;
- Stabileste activitatile ce se executa cu resurse proprii sau prin subcontractare ;
- Stabileste documentatia relevanta privind monitorizarea executiei (rapoarte de progres al documentatiei,
raport al statutului materialului, raport de stare a constructiei, curba S) ;
Documentatia astfel elaborata este insusita de managerul de proiect si de toti membrii echipei de proiect si
prezentata clientului spre aprobare (daca se cere prin contract) sau spre stiinta.
In aceasta etapa sunt implicati si responsabilii sistemului calitatii care completeaza documentatia cu norme si
reguli, programe si planuri de control al cerintelor de calitate si de sanatate, securitate si mediu. Se selecteaza si
personalizeaza procesele si procedurile operationale, instructiunile de lucru adecvate structurii activitatilor identificate
pentru executia proiectului si se fundamenteaza pe baza normelor, normativelor si actelor legislative in viguare conform
legislatiei romanesti si a impunerilor standardizate stabilite prin documentatia proiectului.
O alta etapa de pregatire a executiei este predarea amplasamentului de catre beneficiarul lucrarii catre
antreprenor. Amplasamentul reprezinta suprafata sau suprafetele de teren pe care se vor construi obiectele proiectate.
Acesta actiune se marcheaza printr-un document de predare-primire semnat atat de beneficiar cat si de proiectant si
executant. Suprafetele preluate se marcheaza in vederea delimitarii si a identificarii facilitatilor de care beneficiaza.
Anterior acestei etape se se realizeaza o inspectie, de comun acord intre beneficiar si executant, pe viitorul santier, care
sa stabileasca si sa identifice necesitatea sau nu a elaborarii unor proiecte detaliate specifice constructiilor de santier
(organizare de santier).
Antreprenorul/constructorul are obligatia de a se ocupa de obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor in vederea

executarii lucrarilor aferente organizarii de santier (ex. Permise pentru autorizare deschiderii si functionarii santierului,
permise de contruire pentru facilitati necesare alimentarii cu energie, cu apa, cu gaz, depozitarea deseurilor, permise de
lucru in medii periculoase, permise pentru manipularea si utilizarea materialelor periculoase).
4.2. Faze de executie
Realizarea lucrarilor de executie proiectate si planificate prin structurarea proiectului (WBS) se deruleaza in
mod organizat, programat si monitorizat astfel incat sa se asigure continuitatea. Fluxurile principale de lucrari ce vor fi
abordate privind realizarea lucrarilor proiectate sunt:
- lucrari de constructii civile
- lucrari de executie si montaj confectii metalice;
- lucrari de amenajare si echipare (constructii montaj) cu echipamente, aparatura conform specificatiilor proiectate;
- lucrari de legaturi conducte, racordari si echipare cu armaturi;
- lucrari de protectie anticoroziva, vopsiri;
- lucrari de montaj echipamente si aparatura electrica;
Personal repartizat pe lucrare

Personalul repartizat pe lucrare, este calificat, specializat si cu experienta in domeniu:
-sapatori
-incarcatori-descarcatori materiale si pamant;
-muncitori deservire constructii-montaj
-lacatusi-mecanici
-sudori
-elecricieni
Resursele tehnico-materiale
Resursele tehnico-materiale adecvate tipurilor de lucrari proiectate:
-buldozexcavator pentru lucrari de terasamente;
-macara;
-autocamion
-invertor sudura
14
Nr.Pag.
Total pag. 16
-motogenerator;
-mai mecanic sau manual;
-scule si dispozitive pentru executii, truse de scule;
-echipamente de manevra si protectii PSI;
Programul de lucru planificat atat pentru personalul de executie cat si pentru cel de urmarire si control, va fi afisat la
vedere in cadrul organizarii de santier.
In functie de perioada din an, in care se desfasoara lucrarea, acesta poate fi de 8-10 ore/zi, cu toate utilitatile necesare in
zona santierului, pentru a se evita aparitia timpilor neproductivi.
Graficele de executie/evolutie ale lucrarii se vor afisa/se vor face cunoscute periodic intregului personal de
executie, cu scopul implicarii si responsabilizarii fiecarui membru al echipei de lucru.
4.3.Faze de verificare si control
Operatiile principale si documentele de urmarire a lucrarilor
Nr. Lucrari aplicate la reparatie rezervor Documente de referinta

Crt
1 Lucrari schimbare si sudare virola 1 Proiect JPM 805 plansa JPM-805-T10
WPS-18/2010
1.1 Sanfrenare WPS-20/2010
WPS-18/2010
1.2 Sudura WPS-20/2010
2 Lucrari imbinare fund-virola 1 Proiect JPM 805 plansa JPM-805-T9
3 Lucrari fund rezervor Proiect JPM 805 plansa JPM-805-T9
WPS-18/2010
WPS-18/2010
4 Lucrari serpentina Proiect JPM 805 plansa JPM-805-T11
5 Lucrari suport serpentina Proiect JPM 805 plansa JPM-805-T28R1
WPS-20/2010
WPS-20/2010
Pe tot parcursul executiei se urmareste si se respecta planul de control al calitatii pe faze si operatii
colaborandu-se direct cu factorii atestati pentru verificarea si certificarea conformitatii lucrarilor, organisme acreditate
conform legislatiei romanesti, functie de specificul lucrarilor proiectate si executate (, proiectant, beneficiar). Toate
verificarile se consemneaza prin documente si inregistrari de calitate ce fac parte integranta din CARTEA TEHNICA a
executiei obiectivului.
4.4. Verificare dimensionala
15
Nr.Pag.
Total pag. 16
In plus fata de verificarile din atelier privind dimensiunile interne ale pieselor prefabricate si verificarile cerute montorul
sau inspectorul vor verifica cel putin urmatoarele:
— dimensiunile principale ale rezervorului;
— pozitiile ajutajelor (orientare, inclinare etc.);
— suprafetele de etansare ale flanselor;
— pozitia verticala a tubului de nivel cand este instalat;
— amplasarea si conformitatea accesoriilor pentru instalarea de dispozitive de siguranta;
— curbura peretelui si absenta oricarei suprafete plane.
4.5.Probe si puneri in functie
o lucrari de spalari, teste, probe;

o lucrari de racordare la utilitati existente sau executate pentru echipamente energetice si de
automatizare;
Probele se pot executa pe obiecte separate sau in ansamblul obiectivului si se executa cu echipamente si
ansambluri tehnologice functionale proprii constructorului sau in colaborare cu factori agrementati de legislatia in
viguare. La probe se respecta parametrii si conditiile cerute prin documentatia de executie si caietele de sarcini.
Eventualele defectiuni depistate in urma verificarilor si a probelor se remediaza imediat pe cheltuiala antreprenorului
(daca se constata ca este din vina acestuia) si numai dupa aceea se trece la o faza urmatoare de executie sau
verificare/probe.
Lucrarile finalizate partial sau total se receptioneaza in prezenta si cu acordul beneficiarului, a proiectantului de
specialitate si a constructorului si se consemneaza prin documente stabilite prin planul proiectului si sistemul de
management al calitatii propriu constructorului sau impuse si aprobate de comun acord prin contractul de executie.
Aceste documente vor face parte integranta din CARTEA TEHNICA a executiei obiectivului si sunt disponibile pe toata
durata contractului.
4.6. Lucrari de inchidere a santierului si retragerea de pe locatie a constructorului.
Se executa dupa ce beneficiarul a acceptat executia si consemneaza procesul verbal de receptie finala. In acesta
etapa contructorul trece la inchiderea magaziei de santier prin rularea inventarului si identificarea materialelor ramase
dupa executie care pot fi relocate in magazia centrala in vederea utilizarii in executia altor proiecte sau transportate in
vederea depozitarii ca si deseuri. Utilajele, sculele si echipamentele utilizate pe durata executiei proiectului sunt
inventariate si controlate de catre responsabilul cu activele alocate proiectului demobilizate si aduse in baza sau, dupa
caz, relocate pe alte locatii de executie.
Toata documentatia si documentele rezultate pe parcursul desfasurarii executiei sunt colectate de catre persoana
responsabilizata cu controlul documentelor si arhivate in scopul accesarii pentru lucrari similare.
Deseurile rezultate din executie si ramase dupa incetarea acesteia sunt colectate si transportate cu mijloace
proprii constructorului pe locatia destinata acestui scop (gropi de gunoi ecologice).
Demobilizarea santierului se executa sub supravegherea managerului de executie cu ajutorul sefului de santier si
a muncitorilor.
Transportul de pe locatia santierului catre baza constructorului se executa cu mijloace de transport proprii
acestuia sau inchiriate insotite de documente care sa justifice apartenenta si locatia acestora daca conditiile de securitate
ale amplasamentului obiectivului o impun (legislatia romana si regulamentul de functionare privind securizarea si
securitatea unor obiective precum rafinariile si unitatile de petrochimie).
Constructorul este obligat sa asigure curatenia santierului, sa asigure locuri pentru luat masa in conditii
igienice, sa depoziteze materialele in locuri special amenajate care sa elimine complet posibilitatea producerii
accidentelor de munca sau incendiilor, sa asigure cai de ecces corespunzatoare normelor si P.S.I., sa posede dotarea
sanitara corespunzatoare pentru asigurarea primului ajutor.
5. INREGISTRARI - ARHIVARE
16
Nr.Pag.
Total pag. 16
Pe parcusul lucrarilor se vor face inspectii care se vor consemna in procese verbale si buletine de verificare
urmad sa se ataseze la cartea constructiei.
17

Tehnologie de Reparare Rezervor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologie de Reparare Rezervor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nr.Pag.

Elaborat Avizat Revizia

Numele şi Prenumele: Ples Adrian Petru Ravas 0

1. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ CARE STAU LA BAZA ELABORĂRII

REPARAŢIE REZERVOR 200MC NR.6 – DEPOZIT PARC 1 ABRAM

1.DOCUMENTE DE REFERINŢĂ CARE STAU LA BAZA ELABORĂRII

SR EN 10025-1/2005 Produse laminate la cald din oţeluri pentru construcţii.

SR EN 10208-2/2009 Ţevi de oţel pentru conducte destinate fluidelor

SR ISO 6002/2000 Robinete cu sertar din otel cu capacul fixat in suruburi.

STAS 7451-1988 Flanse din otel. Flanse oarbe Pn 16÷Pn160. Dimensiuni.

1.5. Prezoane, şuruburi şi piuliţe

STAS 8121/2-84 Elemente filetate pentru asamblarea flanşelor. Prezoane.

STAS 1740-80 Flanşe din fontă şi oţel. Garnituri pentru suprafeţe de

SR EN ISO 2560-2006 Materiale pentru sudare. Electrozi înveliţi pentru sudarea

prin sudare. Condiţii tehnice de calitate.

1.9. Materiale pentru izolaţii anticorozive şi vopsiri

STAS 3097-80 Lacuri şi vopsele. Grunduri pe bază de ulei.

ISO 14161/2004 Industria petrolului şi gazelor naturale. Sisteme de

1.11. Prescripţii tehnice – ISCIR

CR.4-81 Prescripţii tehnice pentru examinarea cu ultrasunete a calităţii

1.12. Normative Departamentale şi Instrucţiuni

PE 104-93 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene, de energie electrică

1.13. Acte normative de protecţia muncii şi P.S.I.

Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca.

2. DATE TEHNOLOGICE DE PROIECT

2.1 Reparatia rezervorului consta in :

2.2. Situatia din teren

2.3. Descrierea tipului de lucrari specifice

- dublare virola de baza

-Respectarea distantelor intre cordoanele de sudura verticale virola 1 si virola 2

- schimbare fund rezervor

-executarea sudurii de colt de imbinare fund si manta.

-montarea si sudarea intariturii intre manta si fundul rezervorului.

-refacerea sudurilor de legatura la racorduri si gura de vizitare.

3.1 Conditii tehnice de executie

3.2 Conditii tehnice de montaj in santier

3.3. Alegerea materialului tablei pentru reparatie si sudarea acesteia

 Dispozitive speciale de centraj;

3.4 Efectuare probe de etanseitate

3.4.1.Încercarea fundului rezervorului

3.4 Protectia anticoroziva

4. COMPETENTE TEHNICE DE EXECUTIE

Fazele de abordare in executia lucrarilor de constructii montaj sunt structurate astfel:

4.1. Faze pregatitoare

Antreprenorul/constructorul are obligatia de a se ocupa de obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor in vederea

4.2. Faze de executie

Personal repartizat pe lucrare

4.3.Faze de verificare si control

Operatiile principale si documentele de urmarire a lucrarilor

Nr. Lucrari aplicate la reparatie rezervor Documente de referinta

4.4. Verificare dimensionala

4.5.Probe si puneri in functie

o lucrari de spalari, teste, probe;

4.6. Lucrari de inchidere a santierului si retragerea de pe locatie a constructorului.

S-ar putea să vă placă și