TRANZISTORUL UNIJONCŢIUNE

TUJ-ul este un dispozitiv semiconductor de putere utilizat în comanda porţilor

altor dispozitive semiconductoare de putere mai mare (de ex. tiristoare, triace etc.).
Aplicaţia tipică a TUJ este oscilatorul de relaxare cu TUJ (OR-TUJ).
Simbolul TUJ-ului este desenat în fig.1a, unde se pun în evidenţă electrozii
acestuia şi anume E-emitorul şi cele două baze B1 şi B2. În fig.1b este prezentată
structura internă a TUJ.
Modelul TUJ-ului este desenat în fig.1c, în care TUJ este modelat printr-o diodă
D şi doua rezistenţe distribuite ( RB1 , RB 2 ), ale căror valori sunt date în catalog. Tot în
catalog, este notat prin η raportul de divizare intrinsec al TUJ-ului, definit prin relaţia :
∈ [0.4 ÷ 0.8] .
def
RB1
η=
RB1 + RB 2
Pe fig.1c. se poate scrie teorema Kirchhoff II :
R B1
u EB1 = u D + u RB1≅ u D + ⋅ U B 2 B1 ≅ η ⋅ U B 2 B1
R B1 + R B2
B2
iE
I B2
B2 zona 3
RB 2
B2
p D V zona 2
E IE U B2 B1
E

+ emitor + UD
P
− UE − U BB
RB1
I B1 B1 U EB1 UP u EB1
B1 UV zona 1

B1

d. Caracteristică statică
a. Simbol b. Structura internă c.Schemă echivalentă
iE=iE(uEB1)
Fig.1. Tranzistorul unijoncţiune TUJ

Caracteristica statică iE = iE u EB1 ( ) a TUJ-ului, din fig.1d. este formata în 3

zone :
• în zona (1) TUJ-ul este blocat (uEB < U P ) , unde U P se numeşte tensiune de
vârf şi este o dată se catalog;
• in zona (2) TUJ-ul trece din blocare spre conducţie, aceasta fiind zona de
rezistenţă dinamică negativă a TUJ-uluui deoarece ∆u EB1 / ∆iE < 0 ;
• in zona (3)TUJ-ul conduce (uEB1 ≅ UV ≅ 0 ) , unde U V se numeste tensiune de
vale si este o dată de catalog.

Oscilatoare de relaxare (cu rezistenţă dinamică negativă)

Spre deosebire de oscilatoarele armonice cu reacţie, a căror formă de undă
este sinusoidală, forma de undă a oscilatoarelor de relaxare este nesinusoidală
(dreptunghiulară, triunghiulară, exponenţială etc). În cele ce urmează vom trata
varianta de oscilator de relaxare cu forma de unda exponentiala realizat cu TUJ,
numita oscilator de relaxare cu TUJ si notata pe scurt OR-TUJ.

Aplicatie a TUJ-ului: Oscilator de relaxare cu TUJ (OR-TUJ)

Oscilatorul de relaxare cu TUJ (notat OR-TUJ)prezentat în fig.2 este un circuit
simplu de comandă pe poartă a tiristoarelor şi triacelor. De exemplu, în fig.2 OR-TUJ
comandă un tiristor Th prin tensiunea sa de ieşire notată U com .
OR-TUJ este format dintr-un TUJ, trei rezistenţe R, R1 şi R2 şi un condensator C.

1
 Calculul perioadei de oscilaţie a OR-TUJ ţine cont de următoarele condiţii de
proiectare :
1. Rezistentele R1 si R2 sunt alese astfel incat sa respecte relatia:
R1 << RB1 şi R2 << RB 2 ,
unde RB1 şi
RB 2 sunt rezistenţele interne ale bazelor B1 şi B2 ale TUJ-ului, pentru a putea
aproxima U B 2 B1 ≅ EC , deci tensiunea de vârf U P a TUJ-ului să aibă valoarea
aproximativă :
U P ≅ ηU B 2 B1 ≅ ηEC .
2. Rezistenţa R are o valoare suficient de mare încât condensatorul C să se
încarce lent când TUJ-ul e blocat astfel încât perioada de oscilaţie să fie aproximată
astfel :
T = Ti + Td ≅ Ti ,
deci T d << Ti , unde Ti este timpul de încărcare al condensatorului C, iar Td este
timpul său de descărcare.
+ EC

R R2 EC

B2
A uR R
E U B2 B1
Th

uC B1 U com
C K C
uC
G
iC R1

Fig.4. Schema echivalentă a fig.2

Fig.2. Schema OR-TUJ
[
pentru t ∈ 0, Ti]
Funcţionarea OR-TUJ este următoarea: sa presupunea ca initial TUJ-ul este
blocat. Atunci condensatorul C se încarcă prin R de la + EC până când
uC ≅ u EB1 ≥ U p , moment la care TUJ-ul intra in conductie (amorsează). Atunci C se
descarca prin TUJ si prin rezistenta R pana cand uC ≅ u EB1 ≥ Uν , unde Uν ≅ 0
(neglijabilă), iar TUJ-ul se TUJ-ul se blochează din nou şi procesul se reia periodic, cu
perioada de oscilatie T (fig.3b).
Fig.3.a. prezintă dinamica deplasării punctului de funcţionare la OR-TUJ, iar
fig.3.b prezintă formele de undă ale tensiunilor uC (t ) şi ucom (t ) . Se observa ca forma
de unda a tensiunii uB1 ce se aplica pe poarta G a tiristorului Th (ce face parte dintr-
un circuit oarecare, de exemplu un redresor) este exponentiala si provine din
descarcarea condensatorului C care in practica se numeste relaxare. De aici,
numele de oscilator de relaxare cu TUJ.

2
 iE
uC
U P ≅ η EC

UV ≅ 0
V
IV tg α = R Ti Td t
M
T = Ti + Td ≅ Ti
IP P α
ucom

UV UP EC u EB1
t

a. evoluţia PSF a OR-TUJ b. formele de undă ale tensiunilor uC şi ucom

Fig.3 Grafice specifice OR-TUJ

Pentru calculul perioadei de oscilaţie T ≅ Ti , este suficientă analiza

t ∈ [0, Ti ] de încărcare a condensatorului C prin rezistenţa R de la sursa de
intervalului
alimentare de c.c. EC . Schema electrică echivalentă pentru acest interval este cea
din fig.4.
Ecuaţia Kirchhoff a circuitului din fig.4 este:
EC = u R + uC ,
cu condiţia iniţială :
uC (t = 0 ) = Uν ≅ 0 .
duC
Cum u R = RiC şi iC = C , relaţia devine:
dt
+ uC , cu conditia initiala uC (0 ) = 0 .
duC
EC = RC
dt
Soluţia este de forma:
uC = uCt + uCp ,
unde uCt este soluţia de regim tranzitoriu, care se determină rezolvând ecuaţia
omogenă:
duC
0 = RC + uC
dt
Ecuatia polinomiala caracteristică atasata ecuatiei omogene de mai sus
este:
not
0 = RCλ + 1 ⇒ λ = −1 / RC = − 1 / τ ,
not −t
unde τ = RC = constanta de timp a circuitului. Rezultă: uCt = ke τ
.
Soluţia de uCp = const . este obţinută practic după
regim permanent
terminarea regimului tranzitoriu şi teoretic (matematic) când t → ∞ , când
condensatorul C s-a încărcat complet la valoarea:
duCp
EC = RC + uCP = const.
dt
Rezulta:
u cp = Ec
Folosind valorile obţinute pentru uCt şi uCp se obţine:
−t
uC = ke τ
+ EC

3
 Pentru aflarea valorii constantei k punem condiţia iniţială:
uC (0 ) = 0 = k + EC ⇒ k = − EC .
Înlocuind valoarea lui k în ecuaţia uC ,se obţine soluţia finală:

uC (t ) = EC 1 − e  .
−t
τ
 
Pentru aflarea perioadei T ≅ Ti , punem condiţia ca la sfârşitul intervalului
t ∈ [0, Ti ] analizat să avem:

uC (T ≅ Ti ) = ηEC = EC 1 − e
 , −t
τ
 
care corespunde formei de undă a lui uC (t ) din fig.3.b. În final, din relaţia anterioară
deducem formula de calcul a perioadei OR-TUJ:
1
T = RC ln
1 −η
Perioada T poate fi reglată din rezistenţa variabilă R (vezi fig.2) din care se
reglează de obicei unghiul de amorsare α = ωt a tiristorului Th (sau a unui triac), unde
ω este pulsaţia reţelei de c.a., adică ω = 2π ⋅ 50Hz = 100π [rad / s ] .

***

Aplicaţie a OR-TUJ: OR-TUJ folosit ca circuit de comandă a tiristorului Th din cadrul

unui redresor monofazat bialternanta semicomandat in punte, sincronizat cu
tensiunea de alimentare u = U sin ωt V de frecvenţă f=50Hz [ ]
Să se proiecteze OR-TUJ din fig.5 pentru a genera comenzi pe Th la
α = ωt = 30° . Se ştie că impulsul de comandă necesar are amplitudinea
U G ≅ U R1 = 10V , pentru că RG << R1 şi durata t g = 10 µs , iar parametrii TUJ-ului sunt :
η = 0.5, I p = 10 µA, UV = 3,5V , IV = 10mA

Rz EA

R R2

D1 D2 B2

Uz Dz TUJ
E Th
uz RG
B1
u (t ) = U sin ωt
t
f = 50 Hz C U R1 R1
D4 D3

a. Schema electrică a redresorului comandat în punte

4
 Uz
U p ≅ ηU z

UV uC
Ti Td t
uGK ≅ u R1
U p = UG

tg t
α = ωTi

b. forme de undă
Fig.5. Circuit de comandă a tiristoruluui Th cu OR-TUJ sincronizat
[ ]
cu tensiunea de alimentare u = U sin ωt V , de frecvenţă f=50Hz

Soluţie:
Relaţiile de dimensionare a componentelor OR-TUJ sunt :
1) Rezistenţa R se alege numai în gama de curenţi şi tensiuni în care OR-TUJ
oscilează, anume:
E A − UV E −UP
<R< A (*) ,
IV IP
pentru căE A = RiE + uEB1 + uR1 , conform teoremei Kirchhoff II;
2) Rezistenţa R1 se alege astfel încât u R1 + u RG = uGK , folosind Kirchhoff II ;
3) Rezistenţa R2 este pentru compensarea termică a TUJ-ului şi se calculează cu
relaţia:
1 −η UD 10 4
R2 = R1 ⋅ + RB 2b1 ⋅ ≅ (**),
η ηE A ηE A
unde RB1 B2 este rezistenţa interbază a TUJ-ului de circa 10KΩ, iar tensiunea U D este
tensiunea de prag a diodei echivalente D a TUJ-ului, de circa 0,4V.
Acum putem calcula :
a) tensiunea U z , deci implicit, putem alege dioda Zener folosind relaţia:
10V
U P = U G = ηU z ⇒ U z = = 20V ;
0,5
b) Ştiind relaţia empirică T2 = 2,3R1C şi alegând, de exemplu,
R1 = 47 KΩ << RG , se obţine C=1µF.
c) Deoarece α = ωT1 = 2πf ⋅ T1 , din relaţia :
E A − UV 1
T1 = RC ln ≅ RC ln
E A (1 − η ) 1−η
se obţine:
α
R= = 3,3KΩ ∈ (1,65 KΩ, 1MΩ ) ,
U Z − UV
2πfC ln
U Z (1 − η )
conform relaţiei (*) de mai sus.
d) Din relaţia (**) de mai sus, rezultă:
104
R2 = = 1KΩ ,
0,5 ⋅ 20V
unde E A = U Z = 20V .

5
6